Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
78
6t
v
\
1
'
,ajuat.Ladra tolsa)D
Da,nnla,nuo) rycap alsa nu D.tnlz.tailT '.tolaiuattadxa oa,tonunBrc ti nancgfttolot
a$a D"tnUn) " :eperlf ea3rry ep esnds Jolec p Elue^cole r?ru eeo ppe \op etse 'BIpuI
uI 'ro1nu Jerqo alrE4 :oleiueuedxe EZEq ed 1e;oqe1e 'u1{a41nq" lnu?ruo5
'elso8erp e;dsap'arunl ::dsep €eunrzrl
pcgrporu 1Sg ue1ly 'r,(a4retr1 rn1 eiuengul qns 'llJqeu ale erces eiunutu ad azalnru
as ps eoJA rc';nf urp rrunl ?aJecgrporu e$e:op nu Bg'eurs erds Eala,rr?,1:ur rp 'JorJelur
ocrlers€
InsJenrun ap llntu reru putg EleseJelut 'ue1pu1 1ndr1 glurzarder i i:r-teJq
'E3se3qni 9s 1:qeder eurlap
rS rn1 rriera, 1z docs Incrun purg ec EJorJec EJeprsuoc reru nu uEil\ ":rrI uI 'ryug}
lEqJEq ecrJo ec'eelegeqrl purrcerde'1e1uaur1ues eJepel ap l-.und u.p plerjg;edns
'eleuorsa;ord rrirqrue nc pueos;ed oelsa lndecul B.I'elsluouadns ap ra,Cr,:r ep IoJ un
ete'elcexo "roleiurrlS ye ldepy'ce1d rn1 lnunq gdnp ocgrpou o ps ri ;:s::uzdqls o gs
pugcJecul'ue ep leseralut tS eunl erds srqcsep'rnlnuuedorna lndr: :.s: -.:,ry
'rol elltunl e4ulp gipllllqli€druocut uru;lQu-:: :: : - :-:r ur 'uegy
lnl aJEosIJJs o auJS II'uas EJpuoJBNl'le]3J IpleJ'rop Jolal pi::':- -. . - -1; :rnlgnzap
e1 '1e1e3: B pcru ruru ?Jos 'nqeq3 'rusro8e rS elelrprcnl E' .'::---:- :: ':re8e:1er
uJ ol€q'gcseerolgspc es gs cnuop colep rS JoleJolsru aEr r; ---i-:, ,.:'tt'
',,,tal u!prunN"'rnlnueulor Inllrlqns rS eur,t rcr€ aC 'r:: - : .-- : -- - : :-sr BaJrqnr
qc'ruces elec ul Bc eJrqnr uJ epoJc ee Ec uellv rn1 aunds r; . .:* , :- '.:.'i,^, lttltDrunt
o tS uo11V m1 o g[ rca. na po 'alnrugrupd 'au7 ap 3a1 ?Jl -,: *- : : - - : :: :D ruaod un
'.
elSelsor eleJ aJEc e1 'ecrloqruls riunu reun IB nJces Inieru,Ji-:-:: : , : -- :-.. raupoSoy
Inloqiuls olse ruerpu ?l oJec 'eruros?r ep giruo:or : ;:':-:
' --.-.: a1(airupp
II BleJ'Ecrleurelqrua else Ecelolqlq qp €ueJs Jerrlr'.r ---:.' - : ,---;*? 'rrunrsed
IBopuecsoJcunpz€euun'reeier,ruJluumcs€Jo03turt:':.r, ---: : :-uatuerrgeJ
ap tS rep 're1a3l uiuecout ep s€r1e elsa Irupu-EI r:*- i-- ,,. ) ?tseelegns
ernlg8el elSepqzls .rolur,trrd Incol 'rturzun;o:d E:-:-::, -: - -::::: 1nze13ue
ed etSalprn 11 'ecrrusoc eleJelsru ee8eleiug eJE-r'r:::---- :- , r: -:oI
-::raza;dsreS
ep ppdoc gldurs o eJoprsuoc o 'pzerpnls o ':.-: :. , '---rtr':S '1ndecu1
u1 'a1Se,tr.rd o IA'eurcrJo ed'eun-4ug eeqnr r (auz,.,; .,ir ., D)sDaqnt
put ps LuDtoA.ng" :eunds €eece ap'llJlqnl z:dnsr ;-s ,:: : -. - .: - :-. 'nueado;ng
--' :: ., -:-. ::: : , ,-;'11"
'ellJeJlp IIi?ZIIIAI3 uJ ']lJeJIp PzeeJnluoo as Eal
-:,-- : : , ; I1l etsa:duIr
'3131u:*.--.::
ps€l II ueec€ op'e:o8e1 l_nl'nrn8 else rr aJEr r:.':: : , -: : . -- i, ::'piruo.roc
o JBp ul eonpe r-eJeo InJpugl sp rode'uod u: :- :-:: , --.-:jl €atunl nc
ROMANUL TOTAL SUBIECTIV pe
alt
,,Cel mai iubit dintre piminteni" acu
inti
de Marin Preda c[s
ins
Cu pulin inainte de moartea scriitorului,
c4
in anul 1980, a apirut romanul ,,Cel mai iubit ina
dintre pdmdnteni", un roman total, subiectiv, an(
cum l-a numit criticul Eusen Simion. Scrierea
intrunegte mai multe tipuri ale acestei specii: prc
jumalul, romanul de dragoste. romanul politic gi
o
social, eseistic, psihoiogic. senzorial. Este unul
intr
din marile romane ale literatuni romAne. Acest Ma
roman, apdrut in perioada comunist5, a putut cIs
vedea lumina tiparului pentru c[ regimul sot
incepuse si permiti den'dluirea ororilor comise
pat
in anii de dupd rizboi. in perioada Gheorghe ror
Gheorghiu-Dej.
cor
In cele trei volume ale sale, romanul tim
prezinld tema raporfului dLntre fiinla umani gi
istorie, fiind romanul unui destin, romanul unei
neI
iubiri gi, in acelaqi timp. romanul asumdrii unui sto
anumit moment istoric. Este scris la pesoana int6i, tehnica trind cea a retrospectivei
Dir
(protagonistul, inchis pentru crim6, igi povestegte intreaga r iatal. In primul volum, la
dis
inceput. este o meditafie pe tema moqii: ,,moartea e un .lenonten simplu in naturd,
ate
numai oamenii il fac tnspdimdntdtor". Volumul a1 treilea se incheie cu concluzia:
ron
,,dacd dragoste nu e, nimic nu e". Abia in finalul romanului este inleles titlul, care Ser
cuprinde o amard ironie: cel mai iubit dintre pdmdnteni nu prea are parte de dragostea
intr
semenilor. ba se pare cI nici mlcar Soarta nu-l iubegte. el ar and parte de infrAngeri gi
ma
de umilinte. care-l imping si ajung6 ucigag fEri voie.
Scrisa in inchisoare de delinutul Victor Petrini. la sfarul unui prieten, aceastd
Du
retrospectir 6 cronologicd evocd, in prima parle, tineretea protagonistului, in perioada
Spr
dintre r[zboaie, Crescut intr-un orag transilvdnean, in casa unui muncitor la o fabrici gat
de avioane. Petrini devine un tdnir dur qi turbulent, ocolit de fete, cdrora le era frici
ten
de el, gi urdt de colegi pentru intelectul de marcd gi pentru felul trangant de a fi. Era
urn
dus deseori la cancelarie gi mustrat de subdirectorul Laicu ;i de plrintele Done, cdci
de
igi afiga cu m6ndrie statutul de ateu.
cot
Apoi ni se prezintl povestea de dragoste a pdrinlilor lui Petrini. Mama sa era
fiica unui funlionar cu multe fete. Sora mai mici a mamei lui Petrini era indrlgostitd
mu
de soful surorii ei. de tat6l lui Petrini, cu care are o relalie. Tdndrul igi di seama de
Mi
asta gi instrdinarea lui fa!5 de pirinli se face qi mai mare. La 18 ani, Petrini este un alt
Crr
mare siguratic, un revoltat impotriva lui Dumnezeu. El coboari in Infern, odatd cu
ulti
detenlia, cu crimele sdvdrqite, cu iubirea covertit5 in ur[.
ild
80
l..-
t8
eJzc 'EJersBc 'eye1n3 ,{zng ed elSeounc o gcuntu op col Inou B'I '€lse3e ed pzuelse,tep 19
ec Eoec 'ruu1e4 rnl retu€u €eueotu glulzetd es Bellop l€ InlnunloA a1e tut8ud eleurlUn nc!
uI 'VJyUO BI Irqeluoc e8unle rode teytr 'gzaeuretur es '1gB el locuec ar€ gc pugzer3
il?r
'g"1sr.oe, o e1 ezefz8ue es ps elnle e,\
II Ec atrturord t-erec 'e1e11nceJ ep 3a1oc lsog 'nclr{ epr
uol nc epeAeJ eS 'Br^lIS 'rn1 uiyte3 nc dun] llntu eceJled tS ereztle:ap e1 elSecunur
?lps
'ngs rnyncrunq eiru,rrd ur sun3se 'lnsucsnuetu ezetedncu tS-Es alSaSnaU
BJO'
'rueJul uI rrrgJoqoc
e gldeerl Brrrrlln 1e naued arnlllsuoc ec pooc 'eteztye;rp e1 rod un nzp II Ecuntu ep
Ic9c
elei.rog el ep rec rer 'eperd opun BelellnceJ sl ep prcJe $p elsg 'gcs€orolEsqr as gs euun eJg
eJBo nc 'plu?d ep 1sr,{rloe un nc €IEr1 epll}Bhtr pc Eg? apun 'gsece elJEoiut as 'Eituurel
9cl{
op ru€ re4 gdnq 'llnu?q alse nu IuIIed tS luoptcce un leJeplsuoc alsa IruoI 'uetpre8
EcUr
un eJeoruo gs eEunlu rS g'tac;ec 'lp]pq 'eilllurn elrSrggseu euodns e r apun 'eud5 3P3(
BrEg €l ep qunld op eiatntu BI sltut-q. tS leuruepuoc else 'gleqcue ep Iunl rarl gdn6
Elsp
'rurJlod sndns else eJeJ ui eltuoleSorelul Jndecug e1'elnzatd tunlo.\ Eallop 1Y
a,t8 atr a I a uD utl S grerq8eu
'
rS rr
-que u{ezue8ro utp eged eceg gc '3e1oc trsoJ Inun IIJosIJcs e atiiari rr:gte:fue}ut ;";
sruJn ur ]eznxe pulg '1eipe; rnlnzeloq lndrup ul JEIqc lBlsaJB elsa Iu"lad ai-redsap es EJ€'
1n1dnc'pue;nc ug rup'et,n1tg csotunu o Iop Iec orec ed'gipe; o a1(eu t:,.:z;\ lseueluoJ
lugurpd else InleepJv gc ese8t.tls ?c nlued t{u4suouap Iaur,
'::: - ut le}seJu "elz1
oruulo6 'pn
else'se1qn3 rn1 1e 3e1oc un'IIIUaJA E gosseugluoJ Eals:.-?:'::.:-i1 ?snJlslp BI .I
olso epun co1 'gr8eelq peJ?I I-eJEunC Inleuu3 ?[ elIJPJcnl dacut '; :-t - '-.inpro UIC
IE^I
'plued ep J€leJces-lnlsueJlJoluc else e1zllnceJ ulp tuo ctu:alnd ::: : - -: : rioleluols
crpau un 'qn4uren aullep egozolg ep l1iptlnceJ IE --E::: - - - irtg3a-rdeu Inm
Ieur
Ielol tuo un nc Uncolur rS leggdepug else (e3e1g uulrnl) -:-: :-, - rl liq
:--i--:.::l r:ndu41
Inur
Jolece e1e riplllue.r glutze.rd erec 'cl1tlod tS lulcos iltuetuu': - : - :;: ;zza:n1uoc
es lelzrzd ul rel 'elsoEz:p ap Inu€uoJ else BlsooY ..):'::. .' '.: TnueluoJ
eqE
orJcs Ia'durt1 pece u1 'piuelor,t ep elueruoru pugcsount il' :- ,.:,' :-- l-. gruqed esI[
er1ul puglrcso 'lnduri nc ?uuoJsue4 es epll1ery 'naJ.\: .:::.!-: .----l un 'ios
'-- -:: - ' :-ltlolPSEJ Inur
te lnuud pl ep ?setugr 'gseoxnl Io €sec uI Iopugtue es-npu:-- : ln}Ir
es rS neloclN ep gzeayonrp upll1ehtr 'elso8e:p ap u,: s -:: :. , - . : : -- -. I:plllehtr lSea
erJcs rJ rulJled'eueltpe ep eleoc$ ul pupeld'e16atso.-p::: ;: :-:: :: :tueseJelul
rS gseoruru; eyeoJ eletue3i o'glcellqJe'splllerri'E1::!::. .-.; :- :::Pounc o
Inul
Isc
rurJled Jolcr1'IJnsJoA op urnlol Inun Is rolne 'ne1o:l-\ i:'-: -- , -- -,- :: '::ose;o.td
nc e$eueletrdrm as tS 'gleocS o ul JoseJoJd etsa ]uE:a -r.: . -:-.- UI
:II3(
eeJ(
-- -':jtrlEleqCUB
'Slqrr*, ::
-- . .: . , 'qt:
Inlol e$esunggu IuIJled 'leloJ eeUBoIu ap 1E \c:. '' ; i '- : -- -: : : , _- 4eluleul ,!qn
ep Inlsep Ie suIoJES lS leeq pug Iruolsop 'ta0ueu;:: r---- - :-:. * e:eoudg3 'InI
rS lrdoc e1 eiunue: gs e8ut,ruoc o IuIJled'EuIJtp::-. "--::--:: -- -r ?tEuIcJESuI
elsa gc alSesr;nggu tg tS ecreoll{ es BJ€oItdg3 ';:-:. ::-. -'. ?tseeJolgsgc opa
es ES Jslr{c r-npugundord 'e1Se1so8grpu1 as el?: ;: -i --: - : : - : t atSeqgtui
o 1e'egozollC el iuepnlg'prdnp potu uI gedsep :s ::: :- .t- r- ::.- .. EJ leznxe
else tS,,g1zn1tlsold" o nc rn1 e{e1er ep ggs ttirn:gd:--:: :---: ; -r- -. I?puecs lP
un e1Seucnqzl'crloJe uuld ed gzerirur II eJEc €a3 T::;* - : - -, - -.--U etaut5l ed
a$eounc o epun'gruntcrgc o ey e3reu'elepar-t::l;: :: :----- -- -' - -1:lll
I
ii por,esteqte viala sa. incepe relalia cu Suz-v gi aceasta, la Sinaia, i-l prezintd pe fostul
ei so!, inginerul Pencea. Acesta ii urmdregte la teleferic, vrAnd s6-i omoare, iar Petrini Mo
il arunci din teleferic. devenind pentru a doua oard asasin. Este inchis pentru gase ani,
dar muncind, are o reducere, rdmAn6nd in inchisoare doar doi ani.
CAnd iese din inchisoare, se mut6 cu tatil sdu, devenind profesor de francezl. prul
La 35 de ani, Petrini primise multe lor.ituri de la Soartd. Este pdrSsit de Suzy, care ae t1
pleaci in ltalia. Dezamdgit, vrea si arunce manuscrisul romanului sdu, dar apoi, el, MoI
cel mai iubit dhttre pdmdnteni, cum il numise Suz,v, se hot6rSgte sI arate lumii c6t a ora$
iubit gi a pdtimit, incheindu-gi cartea cu celebrele vorbe ,,dacd dragoste nu e, nimic diml
nu e" cons
Romanul ,,Cel mai iubit dintre pdminteni" se inscrie ca unul de referin!5 al
literaturii romane gi al crealiei lui Marin Preda, fiind, aqa cum spune Eugen Simion, unei
,,rontanul unui destin care-Si asumd o istorie, romanul unei istorii care trdieSte tntr- dom
un destin". omo
pec
igno.
NUVELA ISTORICA ac!iu
82
e8
e9
else
'IEdIJuud Inlnl€uosJed Ie oISEr1 Inullsap 'elunupue
tite
ep xnl nc olncql elrJerJ3sap ,Epuexnx eiruuop - uuop szelllus 'e;uolpqurqcs els0
etrse €Ueos Ec €eepl 'ouolsl urp e{e:rdslll :oleJBo}9uun ep }€p eNe PrusuuDutoY
'leldrrtoc gzaeselep es IruolElEU 3J€3 ep suecs '€ella4 I€ InlolIdBJ ulp gselu ep aleuecs
IOIE
uud luozeJd e$e plustlDay slluoc Inllls uIJd tS te;edo Infsselu uIJd 'Inlnlslguoc ui
e plEp€JB elinlo1a uIJd lEluazaJdeJ else PrusntsDl) 'eJeJ3lII elueJnc olln1ll e$0
rcw gzeq BI pug^B glezrIzeJ alse .JnuoausndpT ntpunralv(' 9cr:o1st ?{eAnl\l t
BC1
'Iele^nu lruuqLuppouzap
']dEJ ep 'e1se elsecy 'q.\Elo Inu€euSndp'I gpon Inl Pp IJ 'ios IS nIJ erlul 93ee1e 9s 'eou
,nqs
purnqoJ) ,epuuxna puluEoc uEp8og 1ng ad ls relqc €eu?olu nc PiuIusIuE II'pulu
Inp(
i\€uloq'tcte rS Inlnuloil Eateloc uI EZeISryeJ e5 'gcseerg8nl?3 I-gs JoA aJec sJolece
?1.sI
gleseJpg eJgiulueu€ o E3 'putg giuueJns ep In]€d ed 'eunds InJolluuop eJ eeac olse
eu(
'1olrdec Inlnurllln InIlIr '. na fi )sadod ps ruD i1nru a,td 'Dln)s 10^ Dru aO a
INIO
'spuPxnu srriuEop n.4ued ,,wk{ ap ru)Dal " 1dBJ ep 'pulu s}sece 'pptruerd o EceJ
IruC
os gs eund InJollutuop 'tStcn rolec oleledgc uIC 'lgJoluo Ie IS else e;uc 'coio14 ed 9p
'lo1r
l4ltS ,,iruru tDp'ttto.td" luns Pc pugundsop:oce ep else Inu€ouSndg'I rEI'InlncluJol uud
eeu?oru orec .rnintelud epi-lod 3l Eleunps 'eeurri1nl1 'lnloc?uJ Ecse,\rrd PS coiotr\tr pou
ed slselrs EpoA 'rlgrotuo luns rJeroq ap Lv rcx pugc ed 'Ificn luns 'egnc e1 ep Inigdso
II euli
EI rirue^ ouaroq liieFac rer
.Bruolod uI Blu rS
lnlocrrad ltlIrs rcro4s rs corcuud5 3p
'ailnc BI
lcru
igdso un el riuezotd rec riol ad plrlur rl rS elrSJg^ps eleler nrlued eJeUoI eror ISI er€3 ul III'
eJeluglnc o Jol €i€J u1 euri tS tuetoq 1io1 PuIBeqc 'etuelct,r eJelu o pulpo,rop 'tode 'no51
'lnutuoq
Iec rreol rnlntugJs alelSBoIII e1 tS euuoct €l EuIqcuI es 'eIIodo:1IN PI ilsos lnn
'rrunricu Ie ilmlululnc plcund elnlllsuoc IolIdBc lsecv 'JolIJeIoq eeullJdse ap IS
elr8oloppJqJ ep p8ugld es ps 1€l€d BI asluol ec 'eerudlntu ?8uls oc Eee) glere IS BolIeJl
IE InlnlolldEo Inllll elnlllsuoc eJ€3 elelul^no luns ,,iutat| boiow
ml PdD)" ::
'nunq)D
Da.mffiSp{sap olntrI}suoo Io}IdBc InEeIuI ',,Pt{ ap cDal un " a}IruoJd II relqJ €q 'ErouBI
Il
o €lsec€ 'ateol rulued IiEId EA Io Eo P1II?o] a l-gc I-npugunds 'po^olo.\ Inpruc od
oceldnpul Ir ps EcJeecuJ €puezng €utu€op 'tz o-l1ut 'pu93 'le eJlulp dlnru ad pugJotuo
'roluetoq elIJeAB gcsguoc 'liptac epJB 'eleliuetuep eles Jolelcs elJas edacul iruolluruop -4t4
,runcy 'upuexng €ulueop eJigc
InuseuSndgl ep slcn Jeloq Inun B eAnpPA Ioun 'uol
eorlder olse 'lolrdec eolrop Ip-ep rnloc Inllll ',. ipuruDo, V9-
llO*rf,rnr.rruo,
eUBd Elsocv 'ooiory ed 1e q8ugl Ezeerlsgd II Inuuop 'atuolct,n nt 'g,\Irlodulp c!Lu!
'e1dug1u1 eA es nu eo eeoc 'unrp utp PcJeoluJ as PS csolnlRls II IIJaIoq 'tcncal tnlnSero e Tg,,
earardo:de uI 'eJelnd el euIAaJ 'guetuolo olseo o ep 13]nlu 'lnuueuSndg'I Epo,\ 'toioIAI 'le'
nc e1uruJ u1 ;.toluetoq IIJPpP4 pllJolep Inuorl IS-npuPzJeId 'uluop ei6orop 11 nu e:ei qc eJec
unds rg emo JolrJeroq lBSaJps sundsp; un €c 'Jollutuop ap esnds ]uns lolrduc InlnIuIJd 'qze
Inlill luns oJEc 'eluIAnJ elso3v ' ,,\oi a'td nDa,t^ pL na 'ia'tt' put nu rci p)Do " a
:e1o1tdec nrled uI Cilirqdtul olse ela,\nN 'lue
'lnueeuSndg.I rupuexelv rnl e aruuop Bnop €-ep Por ep EJIpP 'ta^oplotr{ IUI4
ETJOISI UIp ]E[unlcnqz IUOIII0Iu Inun EeJeco^e elnlllsuoc o IaleAnu €IuaI Inlsr
ALEXANDRU LAPU$NEANUL
de Costache Negruui
insum6
duce la
sociald
absolut
Sinegti,
comise.
84
98
rnl BlsoJ 'eyey4 esesarulJ] o-I eJpc ed 'elso8erp ep aJEosIJcs o eutiep nlaD 'esltuoc
olorurJc nc qpqrledruocu olso ericung InJpc B letft1sn1 Ie Icuntre op lrulslultu '1]Seutg
-ru?S rreqJo$ rn1 u,u4odtu1 pse.rd ep etuedruuc o €s eriucrlqnd ut edacut ?lnlosqu
e1e1de.rp ep gepl 1e lturlpdrul un '.IEIZ Inlsac€ IruoloeJlp 'nuecsng nIaD ',,plDtros
na1o4datg" rnlrupz uticepa.r ul'116l u1 'tlSerncng ut ece4ad es uaunti.cy
lDtu]1zaY
'nu€csng nleg'1er1uec tnlnleuosted eeueou el o3np
'leuu uI eruc 'leperE lclu:uo3 un gtlo^zap es uJoJEc 1ndur1 ut 'uno1qel ZI pugunsul
oelce ra:J ulp pllnfpcie etse EruEJp 'leuotftzodruoc eJepel ep ]cund utg
']sncord rn1 tnlnled 1e 1ec rS rolalat rnlncol lu NEP II
'elep ltlutrue lec g JEIunJ 'etn3sounc IJntrIuI nels EIeJgc EZEqel 'tn1n1n1osqe E gu€Jp o eslu
'lapl ep qrrreJp o else qsEaJe 'ctu.relnd else $topp! ln)o[" Ieu€Jp InIJIL]uoJ un sc
'eeuntiereu urlulglul lxelsleru ug tot tS quacs uI 'Iple
eareund BI JollJolcp tS tnlruozt8eJ oJeseceu l1i€clpur 'gctlder ep iISJ9JS u1 nes tndecul e1
elep eytiectput uud tcte tuazard else Inlxel€]ay4 'roleluuosted elrcrlda: utp ln3olouoru IePt
'(qre
nes 1n3o1etp ereundxa ap coylru €c putsoloJ Iruoln€ 'guecs ad gtet:rfua1ur g Eun ''€
u ep lndocs nc EsIJcs elso oceJuoap cllelueJp tnlnue8 eurj-redu .("tolalat F)oI"'
'el?rcos nes ecrSoyoltut'ecuolst :elu"Jp ep eelsed
rJnleJ ellntu reru Elsrxg 'esuoJelunu luns elelcedsu
Elouel
JEr'elezqenpr.rrrprn crruelnd luns aleleuosred eewa
'grue;p u1 'cr8e4 'leroueE uI lrr-Btugpouzop tm lsecv
nc rS cru.rllnd lcrguoc un nc 'unsJerr ug nes pzo:d
PC PU
u1 'crlerue;p rnlnueB etceds else eureJq a,td nt
'pugsuep elnzgl n€Je EcBp 'to1r.ro1r:nur e1e1dq
o$qur nenl el eJuc aJuorcoJ elecllseIrpJ 'role1et
Ie Elece 'cseugruor 1rru lncsounc un BI 'n11t1 e1 ep 9ru3e1
rerqc 'elrrur$ eu .Jopp! 7nco7'( eIueJC ?pe^'
'EauBoru JBrr{c
Bleocs
'rJoeun 'pugEele 'sn"t1slp e 'elunleepr p8qle tS-ps 'Iuetul
puglndeu 'erec plenlcolelul epo ncser1ed IIursO ep dru
rnl Joleruerp 1e cgrceds pleuosre4 'EIBoJ Belunl uI *>
1i*
gcseesg8 1-gs cseSner nu rep 'lnlosq? erds grdse 'ezue1
eJet IueIuBo luns rroJe ',,1to7 a7a11hg" ',,uDdauat 9clecu
=
qcV" ',4o7a7a1 1nco7('€c eruzJp uI 'EIeeJ Belunl
EUrruo
ug e8mle eleod es nu eJec EI I€epI 'tn1n1n1osqz
rue8urle eruel gzeele& 'e1es eleueluoJ tS E nc lllE
nlsa&ad ilut0c ap
.iJOtOIe! lncorrr
ltzntE
t30t 30 vWvuo
iubit6, care devenise, intre timp, sofia lui sinepti. in scrisoare se spunea c[, in urm[ cu
gapte ani, Sinegti omorase o betrane bogat6, doamna Manitti, distrugandu-i apoi
testamentul gi insugindu-qi un milion de lei in aur.
Maria Sinegti, afldnd de intenlia lui Gelu de
a publica scrisoarea, incearci s[-gi convingd soful
sE demisioneze, idee cu care el nu e de acord,
c6utdnd si evite aceastd campanie de presl prin alte
mijloace. Astfel, el o trimite la Gelu pe mituga
acestuia, Irena, cea care tl crescuse gi care ii
dezv6luie un mEre secret. $i anume, c6 in urml cu t
dou.Szeci de ani, avocatul gi omul politic Grigore
Rus'banu, tatil lui Gelu, delapidase o mare suml de
bani, pentru a-pi acoperi nigte datorii de lajocul de
cdrfi. Saru-Sineqti, pe vremea aceea secretarul lui
Grigore Ruscanu, pentru a-i salva onoarea, ii
plitegte datoriile, f[ri a-pi mai primi weodatd banii
inapoi.
Gelu Ruscanu este cutremurat de cele
aflate, dar el este de plrere cI dreptatea e mai
presus de orice. RImdne neclintit in hotlrArea de a publica scrisoarea, acceptdnd doar
sE mai amAne totul cu o zi. La redacfie sosegte insugi Saru-Sinegti, care-l mal
dezvdluie lui Gelu Ruscanu un adevir: tat5l siu se sinucisese, nu avusese un accident
de vAn5toare, cum gtia toatd lumea. Ca dovadi, ii arati biletul sinucigagului, pe care
el, fostul lui secretar, il avea.
Acest lucru il'tulburd gi mai tare pe ziarist gi, dezamdgit ii disperat, cand este
vizitat de Maria Sineqti, se sinucide cu revolverul adus de aceasta, f[cend, peste ani, inspir
acelagi lucru pe care il fhcuse qi tat[l lui, dar din cu totul alte motive. petrec
,,Jocul ielelor" este o dram6 de idei, camil petrescu fiind intemeietorul meart
acestei specii in literatura romdnd. Opera relevd unele din tr6sdturile dramei de idei, urcdnr
cu ar fi: este inspiratd dintr-un mit autohton, pe care il aflim chiar din titlu, iar acest furnrn
mit este aplicat omului modern, mlcinat de contradiclii sufletegti. in dramd, cel care pe$te I
,,vede ielele" este Gelu Ruscanu, care se sinucide din cauza nepotriviri dintre idei qi o minr
realitate.
Apoi. o altd tr[situr6 ar fi faptul cE tot conflictul dramei este unul interior, un partea
conflict de idei ce se declangeazd in congtiinla personajului principal. Gelu Ruscanu, captiv:
ca gi Pygmalion cu statuile sale, se indrdgostise de niqte idei. ,staroile,, lui Gelu poate
Ruscanu erau: iubirea, dreptatea absoluti, figura tatSlui. CAnd toate acestea sunt traged;
demolate, el ramane cu sufletul pustiit, nu mai are pentru ce trdi.
Personajele sunt caracterizate de autor tocmai prin aceste trliri lduntrice pe gura p(
care le au: nelinigtea existenfiald, instrlinarea, neputinla de a acliona. Din aceait6
cauzd., acliunea exterioard este extrem de redusd, totul mutflndu-se in planul in burli
congtiinlei.
de siml
care v(
care ap
86
t8
care at
88
6.'6J 68
Indlq
a Comicul de caracter.Iese in evidenlI din atitudinile, atdt de diferite, ale lui
$l pe
Nae Cafavencu, in legiturd cu buclucaqa scrisoare: ing6mfat qi amenin!5tor, c6nd e in Calar
posesia armei gantajului, umil gi resemnat, cdnd o pierde. La ultimele lui cuvinte, semni
ipocrite gi false, din frnalul comediei, ,,Iatd binefacerile mui regim constitulional",
vine replica lui Pristanda, care incheie piesa: ,,Curat constitulionall" fi fbc
a Comicul de moravuri. in comedie, scrisoarea de amor, pierduti qi regdsita cuplu
de mai multe ori, devine prilej de gantaj politic. calavencu, liderul opoziliei. ii comp
amenin$ pe cei din partidul la putere, dar din aceasti luptd c6gtig[ un al trbilea, prin c
Agamild Dandanache, trimis de la centru, pentru cd gi el folosise o scrisoare de gantaj, celorl
pe care o plstreazl gi pentru alegerile viitoare. Dandanache, care este mai prost dec6t super
Farfuridi, se dovedegte a fi mai canalie decat calavencu gi, ca unnare, qdgtigE convi
alegerile. pericc
a Comicul de nume. Se realizeazd prin dou6 modalitili:
* un substantiv comun devine nume propriu (Pristanda, de lajocul popular ii rep
,,pristandaua", pentru ci polilaiul, atunci c6nd vorbea, se leglna, sau, alt6 explicalie ar pimAr
fi ci el juca dup[ cum i se cdnta; SAU NI
Dandanache provine din,,dandana", candii
care inseamni bucluc, incurcituri) care (
* sonoritatea numelui, care rezglr
provoacl r6sul (Cafavencu vine de la beche
,,ca!i", obiectul cu care se bate sd fie
cAnepa, iar prin extensie, femeie
cdreia nu-i tace gura) magic
Caragiale, prin personajele care fi
create, exploateazi la maxim toate cd i;i
resursele comicului de moravuri gi ale incon;
comicului de caracter, el r[mAn6nd spune
inci neegalat in spaliul comediei persor
romAnegti.
90
t5
elee.
tSt}Seueuroe}seJepe^mezljl[lestsplutze;dpc1n1de3uud.tln.t€roluepJolllpeluoc
euo3elec ug grnlrprcu! es'(&rnptald anost't,s p" eser4
'€luoJl tS 1n:oun tS rep ep Su
,lerunu ep ,f€q-,l ,riinn1, ap cruroc) rnlncluoc ele.uJoJ eluezard luns ']IcIJeJ IeUIJ tS nc
"p olm't'elout ;oun ea:aputrdrns eo/;
un n, 'rlnfd.*"ru 1iien1ls Joun € nus euelun undtl roun u-
uud lnsgr elSeu:g1s ersc 'rtleure:p tnlnue8 e etceds o else EIpoilIoJ .rggI 0s Iur
aundr
1nuuwp 'gJetueJ n.t1ued loltraBale lnteprd nc 'olunlu ep le6pro un-Jlul g:toSq;sap cI1.3ul
esesunle 'feluuS uud 'eterpc 1ruo1nfe nc tS eqceuepue6 eJe BIeJEc etsasod ul,'..'tallcaq
tnun" e oloure eP PcIJosIJcs o lol Ic 'lnlctguoc 3ur1s elefeuosred nu JeC E^lozeJ
os Inlol loep 'eoz Inl ecnpe o lBlueI[JnJ lnueeigle3 '?eJeosucs
epretd nous-\EiEJ aJ€c
ad tePtPuec
uI BoJIun4uI e1 rode tu?lsls€ 'edrue4ug es yedtcuud ctde IrurJ'eqcuuepue6
o-rluud e8utls es ncue,rsieJ InI 3 nu n€s
sserunu II ruluec €l op Iec - n4e0+ ep EJnlIAol
eereutisns ep g1e8el erie113y 'Be,\B II erec ed Inlnluls u1 eiunuer gs eeJ,\ nu Pr ii tugruPd m efie
ed elereotcld nc elserp4 gc PrnPe,roP ' ,,2o7 otfuzod .tDp 'DLD7DZ fip :Porlder t1 relndo
eJ€c eac else ee 'aurnl uI Iopugure EEnJ Es eereundord nc euIA
ncselqdll PU?l
'ncue,tuiu3 ed gmisns 1-gs elSprgloq ee 'plecseuap i-l E ap loer"red
uI else puec 'u{elnder pleiutuetu€ epen
ISI pug) 'e1e1derp ete ea gc tlor a,J a3ui.t'uoc p8rggr
gs1u3 girlod o nc
,lulues-pJluoc un 'BeJBost.tcs esesunle aJec €1 lruuzzodo 'n:ua'ruie3 uI0pu
rnlB4uoceleceleundec'aoTtnlleioslnlurouoJu}'aqJEuEt{Eller:equTedtS lnl elB
aspecte din viala politici gi de familie a unor reprezentanli corupli ai partidelor lume
timpului. preoc
Ca orice operd dramatici, este destinati reprezent6rii scenice, in fala unor are c
spectatori, gi este strucfuratd in tablouri, acte, scene. Are text gi metatext. Textul dema
insemnd. replicile personajelor, iar metatextul, indicaliile dintre paranteze ale unive
autorului, necesare regizorului gi actoriloi, la punerea in scend (vestimentafie, gesturi, pentn
decor, limbaj). Timpul qi spafiul sunt limitite profu
- ac{iunea are loc intr-un origel de
munte, capitalI de jude!, in 1883, cu prilejul alegerilor gi dureaz[ trei zile.
Intriga este simpli - pierderea unei scrisori de amor de Ia dema,
$tefan Tipdtescu,
prefectul judefului, pentru Zoe Trahanache, solia unui important om al partidului Titu
la
putere, gisirea ei de cdtre Cafavencu, adversar politic gi foiosirea ei ca.arma incad;
de gantaj
pentruafialesdeputat. - tipr
Conflictul dramatic are loc intre cei din parlidul la putere (Tip6tescu, Zoe, demal
Trahanache) 9i gruparea independent6 constituitl in jurul lui Nae Calavencu, uro.ut gi
proprietar al ziarului ,,Rdcnetul Carpa!ilor". nu au
Conflictul secwtdar este reprezentat prin Farfuridi gi BrAnzovenescu, care se au par
tem de tridarea prefectului Tipitescu. obsesi
Tensiunea dramaticd cregte gradat pdnd in finalul piesei, cdnd totul se rezolvi
in mod fericit, scrisoarea revine la Zoe, care o pierduse, iar deputatul ales este
Agamdd Dandanache, timis de la centru, din Bucuregti, pentru cE folosise gi el, la
rAndul siu, o scrisoare de gantaj.
Expoziliunea - prima scend din actul I ne prezinti pe Tipitescu, prefectul
judefului gi pe Ghip Pristanda, care citesc ziarul
,,Ricnetut cirpaltior',, apoinum6r6
impreuni steagurile puse de Ghil6 prin orag, cu prilejul alegerilor, steaguri care nu ies
deloc la socoteali. Aparilia lui Zaharia Trahanaclie, liderul partidui-ui la putere qi
prietenul prefectului, care aduce vestea delinerii de cltre Cafavencu a unei scrisori
de
amor a lui Tip6tescu, declangeazd conflictul principal, ce constituie intriga piesei. in
actul al III-lea, cand avem punctul curminant, icliunea se muti in sala mare a
Primdriej. unde candidafii igi fln discursurile.
. Intre timp, Trahanache gdsegte o polip falsificatd de calavencu gi
intenlioneaza sd o foloseascd drept arm6 de contra-gantaj. Este anunlat, de la
Bucuregti. numele candidatului ales de centru, Agamemnon Dandanache. La prim[rie
se isci un scandal, cu bdtaie intre oponenlii poitici, Calavencu pierde in incdierare
scrisoarea, care este iar gisiti de Cetdlenul Turmentat, ce'o inapoiazd,,adrisantului',,
adicl, Zoei Trahanache.
Denoddrndntul - in actul al v-lea, se rezolvd tot conflictul, ca{avencu e
obligat si organizeze festiviteflle ce au loc in cinstea noului ales, Dandanache, gi toat6
lumea e fericitd
Acliunea se desfEgoari concentric, in jurul unei scrisori pierdute. Atmosfera tr6sEtu
destinsd din final reface starea iniliali a personajelor. Viziunea critici a autorului multe
este I
indreptati atdt asupra condiliei umane, degradarea acesteia fiind pus[ in evidenfd prin finalul
vorblria goala care ascundea incultura, c6t gi asupra aspectelor concrete ale societ6tii
din acea vreme, caracterizate prin lipsa criteriilor morale. destint
Condilia uman{ in ipostaza ei politic5, populeazl un univers de marionete, dramat
grotegti, de carnaval, un univers absurd care indrept[]eqte definirea sa ca
fiind ,, o
92
06
o"
to],
'roJodo IntusI]€luBJp
!4^DlS uool ap
.rcoJou nc erEol l!'
SClCOloHlSd
='I3AnN
tSNn 31V Ynoo surNlc 3'lllivl3u
=rVNOSUSd
'cnPuoc ll
. 3J?J 'ttsesqo
rS uct,L JolIIJdoJd ale e1euolJeru e$tu luns 'n4unpurp ed IoE luns 'elueutged tra.tgd ne
(lnIJOlIpnU
nu 'lrdtout.td rc nu BuolseJdrm e rulued Ez?erulru ol JEOp 'aluaunluas ne nu
,gleroru erdsep IJnsJncslp uli rep 'e1e1t1urou op eIsdII luns eleuosred elsar\- 16*
oeo
.leqfnls euun pdnp e[€]us1g eele e E]nec 3c
Ituo]IAJes - epuu]slJd '1nlosqe lnSoieuep
, purJellnpB ,qleqcoc o - eqc?u€\etl- eoz 'tnlnza:oruz 1ndlt -
- ncue,teie3 e?N
feu
ncsol?dlJ uBJolS '1n1etou-tocui - eqoeu€q€ JLeua:qez:eclluoc ellJndl] ul lol EsreJp€ouJ
EI II
elrruted JololeuosJed eticrulsuo3 ',tpA.apoau uud uzuelc€Jec o ncsaJol?r{ nl]J
'ncs
erec ed otrBlercos o nrued lll1eluozoJdeJ 'puoJ ?JqI JolouuoJ e1e ttso:dra 'tSo8eruep
1idruoc Jolruercrlllod 1e lepuo;eu pqoEro 'elnlsodulr nrc gzeezllt]es lruo1nY
'lelcos tS 19c 'ct1t1od ueld ed ]9]e 'Ple:orur puryord epl
'l.rnl
else aoz 'erirzod csounceJ II Iiol rS grqrun ulp ecnpuoc 'ete,t1es Ia elJdord ru1ued
ele
gzeeuo{ce eoz 'ereureJ o eJB o erec ed eerelnd 'etunus tS cselee8er?c InlnsJe,\Iun
e p1eieJ g{e o ernl,P^zep ,r?runu nu rs 6gcrIlod eier,r uI re olrliue^Jelul 'piecsElrlep Flx
eU Es pugcsrJ ee .eoz rnl Incrrueur eurlop err<c 'otryq 'eunrsed grn8uts o eru
JOUl
L.
Titlul denumegte spafiul in care se implinegte, in mod tragic, destinul
personajelor, pedepsite fiind ci au incllcat normele morale. Hanul care dn titlul at
scrierii, ,rMoara cu noroc", este o rlscruce, un loc deschis R[ului gi care se purific6, cl
in final, prin foc. Hanul este locul acfiunii, dar gi un adevlrat personaj al nuvelei, care SE
devine la sfArgit un loc al nenorocului. to
Timpul desfEgur[rii ac{iunii este a doua jum[tate a secolului al )ilX-lea, in
moment al dezvoltlrii relafiilor capitaliste, iar spafiul este zona Aradului. Cizmarul
Gh1F, dintr-un sat transilv[nean, se hotirijte sd renunfe la linigtea colibei sale, av6nd di
ca motiv sdr[cia oamenilor din sat, care umblau toatd s[ptim6na desculli, iar in du
duminicile ploioase, igi duceau cizmele in mdnl pin[ la bisericl. Aflend de arendarea in:
cdrciumii ,,La moara cu noroc", se hotdrigte sd se mute acolo. Soacra lui Ghifr, care pe
locuia impreunl cu ei, este reticenti cu privire la aceasti mutare de teame ce, LA
ispitindu-l banii, sr nu dea de necaz. Totuqi, de dragul copiilor, atdt ea, cat gi Ana, un
solia lui Ghifi, accepti ideea.
Incep6nd din acest moment, norocul devine laitrnotivul nuvelei, insofind im
destin-ul personajelor. Noul spaliu existenfial al familiei es'te o moar6 veche, ale
transformati in han, aSezati la r[scrucea drumurilor care duceau la Ineu. Aici vine
Ghiti, cu Ana, cu bitdna gi cu cei doi copii, aici incep si munceasci, fEc6nd ca locul ap,
sd devini prosper gi binecuv6ntat. intreaga s6ptim6q6, hanul era plin de-&dmeti, iar esl
sdmbetele, carciumarul igi numira banii, mulgumit de niMee-dmfu6peste el. pit
Lucrurile merg bine, dir
ciqtigurile se inmul,tesc, toatd Lir
familia era fericitS, pdn[ la venirea
lui Licd Slmddiul, un personaj lip
malefic, hot qi ucigag, carc va de
schimba destinul tuturor. Stnpdn fer
ilegal al acestor locuri, Lici il
oblign $i1
pe Ghil6 s6-l informeze despre tot pie
ceea ce se intdmpla prin zoni. inci
de la sosirea lui, Ghili iqi ia misuri
de apSrare, cumpdri doud pistoale,
tocme$te slugd gi aduce di seama cI Lici e periculos gi iqi
doi cAini. Ana igi
atentioneaze soEl. Dar Ghi16 continud relaliile cu Lici, acuzdndu-gi familia, care-l
dezaproba. ci se opune norocului.
Intr-o zi. Lic[ sosegte la han pe neagteptate gi ii cere lui GhiF toti banii pe l:::Tq
care-i avea. spundndu-i cd ii va da inapoi. dac6 va tr6i. Acesta este inc6 u, pu, din t
pactul cu Diavolul, Ghild fiind nevoit sa-i linr partea lui Lic6, pentru a-gi recupera
banii. in prejma sirbdtorii de Sf6ntul Dumitru, Sdmidiul vine cu oamenii lui sd
petreaci la carciumd, rdm6nand peste noapte acolo. T6rziu, in noapte, Ghip il vede pe
Lici plecdnd cu un strdin, dar se intoarce in zori. Imediat, sosegte gi jandarmul pintea,
aduc6nd vestea ca in timpul noplii, arendaqul de la mogia din apropiere fusese b6tut
jefuit in apropierea hanului, jandarmii gasesc trupul unei femei qi cel al unui copii,$i
uci$i. Ghitd este chemat la comisariat, dar i se dd drumul pe incredere gi este trimis
acasd sub escorti.
94
L-
96
apollg 0a3,4w ap
I-eJec
,,!cuEl6!i E'l" tsl ts
'e1zo1s'
IJns?Iu
YClrsvrNvl v]=AnN pcuJ 'I
.:ruBzretd )o] eJC
p Inun rc'coJou nJ Jol un]eug u1 'e1se IsIu nu ugq gtrIuelep uJsoIU'i!-l'L-r-nlttl tS ESIIqO
gp eJEc 'rnletunu JBJluoJ 'pIuIJc tS erepuculau ul ?uuoJsuerl es lnd::'; :' ::
:allllJeJ ugdpis
rS lruqrpqce tS 'tnlnct8z.tl Inuues qns Els uuy lS girqg e.4urp eriel:y :: -r:-
,tul 3p EA OJ'
ereur eerd eiutrop utp 'eged p{e ep ed ret 'tuepeJcu} BeJepletd ep 'a:e:.*--"- : usdtl:: leuos*
ap'eged o ep ad'glereuaE epe gilqg Inl IoIIIu€J €IrruJp Pc else earu E;- :- BeJIUer
'eultuop t-gs elSeSner'lnlnP5 earedt:::*-Il'EJIT ?lEol
gcgznex ulp ool eJ€ Inlo] req'ct8erl InlugurgpouzepEl ecnp tS gzee^ln:'-:: :; 3l1ulp 'eulq
.I
Inlcrguo3'InlruEqlgl eetetgde eI IJ ?c ape^ pugc Icunle'te lnios uI Eai::;-r*r ap:etd
'gplcnl'gteuroldrp'euy'gzeezlu?tunzep es'ertipSoqrul ep eiuuop 3P:z*:-1p else rer '{e
'eralsece Ie(u€tu e1e tS teuy elun]€Js Ellncs€ I€Iu nu 9i1q5'lngpqlugs Er, - :' :tlt.redu Incol u
nc Elupo gzueJolJelep es lndecug BI oseoluouJe 'eluuosJod e4uip aTl::. :'[ EUIA I'
',,fpp tso{o'a1 ofo"'leyde ep IeJ un ec'e1Se1so: BUEI?E a- rl inl ele oeqcea.
II Icep 'eletuuc 15 1qu! rS estSrg,rps gcl'I Ec rn8ts else eeluld InuuEir-.:^' Inurlse
Nuvela fantasticE este o specie a genului epic, in prozd, cu puline personaje,
UnlVr
ce evolueazi, de reguli, in doui planuri narative: real qi ireal. Nuvelafantasticd.,,La
deoa
{igdnci" a apdrut in 1959 qi a fost publicati, zece ani mai tarziu, in volulmul de
nuvele La ligdnci. Constituie capodopera literaturii fantastice romdnegti, fiind viald
alcltuitl din opt episoade (secvenfe) gi are acfiunea situat6 in cele doui planuri: reme
planul profan - real Si plaril sacru -fantastic.
acest
Planul profan - real este constituit de faptul c6, intr-o dupi-amiaz[ el se
caniculari, profesorul de muzici Gavrilescu, venind de la o meditalie, povestegte, in
casa
tramvai fiind, despre colonelul Lawrence, care murise de cildura. Cilitorii din zeilei
tramvai povestesc, la rdndul lor, despre un loc miraculos, numit ,,la !ig[nci". purifi
Profesorul igi amintegte ci igi uitase partiturile la eleva sa, Otilia, qi se intoarce dupi
statul
ele. In timp ce a$tepta tramvaiul, canicula il doboari aproape, iar cAnd tramvaiul
trece, el exclam6: ,,pt€a tdrziu!", ceea ce se referea mai mult la existenfa lui ratat[ gi
Intr6r
la faptul ci uitase de iubirea lui, din tinere{e, pentru Hildegard.
intr-u
Planul sacru -fantasrzc il constituie intrarea lui Gavrilescu in casa lig[ncilor, Cele
vegheati de Baba Cerber. Acolo, rStdcegte printr;un labirint care-l sufocd. Rateazd ursito
proba la care este supus, de a alege liganca dintre trei fete. invelit intr-o perdea iegire
(giulgiu), imb6trdnegte subit, iese din nou la suprafafi gi constatl cd se aflE in alt
face ;
timp. Se intoarce la casa ligincilor cu o birji stil dric qi o gisegte acolo pe Hildegard. setea.
Impreunl, miraculos intinerili, vor pleca spre nunta din cer. Afl5 c
Tema nuvelei este moartea ca eveniment, dar gi ca mijloc de recuperare a trecus
sacrului. Titlul este, de fapt, un spa,tiu, care in planul real este un loc riu famat, despre
care vorbesc celetorii din tramvai, iar in planul sacru este locul cilitoriei sufletului
un sll
dupd moarte, drum care cuprinde cele trei etape, Infernul, Purgatoriul, paradisul.
l6ngE
Nuvela ,,La ligdnci" relevd dour lumi paralele, lumea real[, concreti, logicd noptii
gi cea ireal6, ilogic[, necunoscutd. De aici derivi cele doul planuri antitetice, planul
funebr
profan /real qi planul fantastic/ u$a a
ireal. reinno
Trec6nd in revisti cele amdnc
opt capitole ale nuvelei,
concluzia care se impune este necun(
ci ea este o alegorie a mo(ii lasS p
sau, mai degrabl, a drumului tramvz
spre moarte. Capitolul I {iginci
{: '. prezintd drumul lui Gavrilescu
t :i..' l spre cas[, cu tramvaiul.
tr !. iubirea
1 Capitolele II, III, IV se petrec Strada
in casa fig6ncilor, unde apar se opr(
cele trei fete ;i unde are loc visul profesorului Capitolele urmdtoare (V, VI, VII) ne
alituri
prezintd, raficirile sufletului lui Gavrilescu gi intoarcerea acestuia cu birja-dric
lume.
Capitolul vIII prezintd intalnirea cu Hildegard gi plecarea celor doi spre nunta din
Paradis.
Naratorul este omniscient gi omniprezent, iar relatarea se face la persoana a
III-a. ,,La ligdnci" este o nuvel5 fantastic[, fantasticul reprezentAnd o ruptur[ in
96
\
=__
t6
UI EJN
e euec
UIP EI
'elunl '3rJp-?
.ur.nl liuia.\ q^ep
?u3 o-4ur cruse^ gcrpe Ia 'Iuo op elilpuoc 'tn1 eltqnt ap IJnlPIs eu (II1
':gzee;g,dncetrSl lruosagcr;
'i-ll;1 lie ul ngs Inlnlegns EIJ6IEIE3 gdnp erql 'alSa:do es rede o
1ndur1 epun 'roycugflti use: ri eurpgr8 utp
ct8eur lnlieds uJ g4ul 1e 'lolasaloard eps4s celled
y*rr*p ap lzcglrnd rqso6g.rpug l$n1€1s ezeradncer tS-ps gcreecul t{ earqnt
ep 'lnI3,\u
"a
esejrn rSg 1g 'lnzgcep n3-uo un alse n3sellJleg 'c17so7uo{- nt)DS lnttop uJ ncselrJ
'ro1r:uq3{
,acueu,r,e1
IInI
eurpgrS rS eriuepnrs a.rdsap rnlnleuoloc ardsap InI?.\IuEJl rnInlur
"eu€olu psel
nerdeiSe er?c Ioc nr e:iaq.io,l, 'ttueq nc ]ncqJ €-ec eqS nu 'BIIIIO e1 alurorued $roiu
rS-rS 1e4srp rS cnltn ais3 If 'lligllpe1ll EP 'siuelsrxe e8qSgc rS-e ru1uad 'o:Bl 1r.:sounceu 0$e er
,nirrrnu un 'cuJps a 'Iuz ep 6, oJ? ncsellJne D 'Pil - uo{o"td uofi tti 're1e,tn
.srpeJEd tn qlunu El lopugluB
EceJ qs gceald rs ueull ul.\epeJ epun 'Ernsg,ti elec p}
cJolul es .lrrnru u przSapllg gc g3ee1eiu19s pqedecur e '9uee1u9ur9d earqnr ?pouuleJ
eleod reur'nu nJsalu.\eg ,rerieer3 Jolellz Iru9unu Pz,Bezlloqulls ec z;tdzi z eSn /cqs€}l
ep pugceJl 'eldelfu 1-e:ec 'preEepllH J€op eJe oloce ',,tcug81i e1" 3unle pu"-r tiqaunJ pueld
1urlr ug riecgrqrul luns II€J'lnolJeuruui EzBezIIoquIS a, a-IE.L:'rridou pcrSoy
"pro-g'nt8eu
-eur3ai'.*ogu1 rrcrJesrq Eeunc uI 'eJglugrruotuul o ool B3AE epun 'gru:s1:. o 93u91 'l
ed ce.l] 'cup-e:nse:1 ul €lsece ep 1€n'I 'recup1rueft1q 'e1nfu l-qs €oJ.\ tuc' :rSuts un rnln]e[
'drur1 rn;d Inl BIJo]gl?c q 'cllssllreJ lueruele un 1o1 elnlllsuoc dtull ulp Eers:' erdsep
'rue eceza:dsl. P ?-:snJeJl e eleJe
gc e^lle ,uruzuueg uJ sJolul e-s ,es1g 'rnl e{os 9c '1e1FpUr B-s 'tn1 EAel3 '?:1.-rl, !r EUY
'cseuud rpru l-nu eJBc Iuelu?o z1 tS uncol ui ]ugulgd ed ecruolul es Inl lri;,:: s 'Eales 'preBel
e.laduglse rS-gs eiSelnqzl nu ncsellr.teg '(91ncsr1uie1,t altn t$-ps JouI aJEl r:: :d ace; ]le uI 1
11 gc eunds'es
,er8o1o1rtu uI .eJ€C e.rdsep) pdu e.lec
1e;ep'ee;uc nc 1l.u:s ;-sl a:tset uep:ed
ep ol€c o uel uI puglngc 'ro1e1et 1e cof un-4ui ec suudnc e]se IruosaJoid :':jEoiISJn ?ffieN',
'1dE ep Juns 'pqord e1 undns 1-ec 'gcue8ti o tS pcte'l,re o 'gcleoce-18 o ':::-: 'lx aloC 'ropcrn
.rUieluE Jocep un oolncsounceu elcolqo op ulld]erodruele nf€ds un "1Lr-i.;:' un-Jlul
gzeeluold rS e1Se1g1d 'req:e3 eqeg ap leurduglul else 'ro1lcugE$ eqpgl= -' lugrlul IS qtelt
'nJc€s - cIlsBluBJ 1nue1d u1 ecerled es ueuntice 'eeltop 1e 1nlo1rdec no pmi:: -' Inrcaru
'pre8eppg nqued eoJIqnI tS rep 'rolz:-: :: ,n1n1€]s gdnp e
lelrn e-rs ec neJJo un elsa ncselu^ED'eldetse I-ec elJoi?l9c €oJEIII rulL::
.';:gund ',,1cugE
eeispe,r u1'gperls Etrs€ece ed gugtupldps ed tro Ierl op ei6asodod 13 :-!;\ isilez UIP IIJ
eJBc elec pl erznle oc€J ec eeec ':o1:s:.::--- :*a esec ur 'e1Se
1n1dure1 uJ rucus 1nco3i nueurie4ur
eesq8 es e;ec ed IIzEJls elelunN'.ro1tcugfir1 Begnc ulp Jollcnu uJqlun ?' :-::-:-ll 3s Ie qzenE
es ,e:np1pc,es1g nc es €IJol9spc a.rdsep elulluulz '- i- lalsece
rs elsesguqp^uJ 1n1o1
EeJBp?Ji.erueuuaS ul luepn1s PJa puuc ad'p.reSeppg ru1uad Inl IInc.:. ::-:--'-lIslIIoJ :rJnuel(
t'l rode',,tcup8ti e1" llrunu Insol ep es-npuqJol apne Pc Inldel :-i-: '' giet't pulg '
ogclun gfuarredxe o a15erpr1 ncsellJleg lll !--:-:- ep Inrn
BI- ep IIJaca4 IE IBnIIJ un
leseouel.rru rS aleel puruenep '?cgrporu es e1e:odue1 tS alerleds :' .-: :- :lt.IEoep or" gc
pcrlspluEJ elsg'elgeJ rrurnl epEal uud glectldxe g eleod nu eJ€3 'lr'::- --:
-:lallun 'efeuos
poru
APARTENENTA LA .SPECIE A UNUI BASM CULT
colei
de lon Creangd
* Existenpa cif"ei magice trei; trei zmei, trei tnpdrali, trei zile trei nopli. Lungili
si fetei de
98
66
.pcsEouncsJ o
ES rs !;rs?JS!3 o !s pLIInqaJlIa'eJps€d
uI 1el!dtul 3p 1313J 'ti
ntpzo!.rcruD1aru e rS Ied€ e 'tnlnlL-,1 Er - i:sod -:
pJEa4 PS ISnoJ JoA 'Euna:dLu] EIISun'I
-tipf-irqsqa IS ?lHcO'EIIleS
'!llzu!r!11 'EIlraC'alepnrc IrPi?rE Iculs a:'3 ar lelnle 4,.ruc
else-,lgJqd1lltop leleJ eare--n:f ::-.rr p..el] E nJlued'elunl UI eecEd e3npE
I: 'irLInqJoc
eeJ€Jotgo urrd JBr,gcruri::.g -rS :p 16 1ec ep 1gnce tS 1€]nle aisa lq'?:l?1luJola fi 'a:
rJocnc ea, qiy-dereH 'l-npi:ir.i-,:, i3ap 'lpplluate Inloqrms ?Ja 'Inln3lill. \'E lqold
€nop B ,e1uru3 uI eels n: t:.;j:.-f :iq rs Balold Pcuru€ t1 'srn ep sulJfuns :lsa luEs JeI
'eleies e8elnc'pulp?r8 uI !-tj. ':
'nES
19181ep E1ep sJn ep ee,lerd ep
ti rec ?'r'illuncl snds
JS op rS iucep ielnfe '?-:-ES Enl e rulued 'SoU ln1n1e-rgdurl EleJ 3d g:i:: ps tS
lgceuual InlnqJec e a:1ard u1 qinlgq eelerd Ecnpe ES 'mlns:n eurpEt
aduli:. ll: Eleles a4pc
gctpe gi :eqord la.4 e1 sr'.;.rs 3]so tulsou lnota 'a1*pdap nlaqotd pt'ruc';',' :
'1e:gdur1-apran : - 1. --.:.rEH - (,,'
e1 3ur. 'lDu!
ep IoJ uI ynugd5 nc 'ri q:r^1s .rrap "eur^ep r11ruoSrqr3 'elinlor ezesra rrr 1. :-s:'rs i-IS ato -
lnrndn"-.und'plrnrro.pr rs ES EugiugJ uI eJlul qs rgug] Inaleu ed gltrur li .-"r: ..q
'ody
le8ur,tuoc p ynugd5 prpo DD.tl e rS p8nls Eur,{ep I-Es €aJA tS elsetrdsr rl :-:r :.rgd5
.,r rio lrri ep elseulsluj as InlnlsrJ InIC 'Pp^mO nc mln1cod ll'\';t:; '- : .to1afr
'InlncJoJou Eejr--;-- -. 'tulnl pcla
ul elSeruo4'ugd5 ap r( Sog InuO ep Ecwaral 3s 9s nPS IEle] ep ]lnlqls :-): -' ':':zgu
IJnJoqz I3i - :: ':'irut1
InlEo nc ec€J el arer ed'9un1 tS eJsos aJlul'ect1se1ueJ luns
u1 .gu18ru ep qlqJns 3l eJ"c ed,eleuue elsaruud tode'ctlu:e[EcuEIU ti .'. r-::;l ure
eiec '1npc eI IruEUgl 'eierauq uI esasn^E el oJEc ed aleuuz tS 1n1er '';!
- '-'-:lPac el.Ses<
r-gs 1e:gdurl ep.le1 e1 eceld ES elul€uI'ec pie.Lul 1-e;ec'(cgaueq leuc-t-:* ::.-'-uncl ale I
it gJS ldut ep) ereolesrec gug4?q o nc EuIpE:8 u; elSeulglul es '-:' ' :'1ord giuele
,eJeJJoJur el snd eg pS rnlnulzetu €oIueJA euIA pug3 '{zrpdru: : - .. - -..:pau 'lcyte
eceJ} le
g e osepe.\op as 'sJn ep elerd o no pulg ]?c?JquII ''to1 1914 ep tlz--::' -
..lzJJ
JOITJe
rE rJBru I€tu IU Iop Ie3 'IJoIceJ clEol<
rerl rec e4ulp Inun ed gltruul eredo
r-Es I-npugJec 'nqs Inlel€{ elJcs
l
'puqncseur etuq ed {uepuecseP 'a!,tpl!
eel\e e grq; eieug4gq e1 pug8unle INI 1
capd
pl6n1
,,Plumb"
istor
de George Bscovia
100
t-
t0t
( pu9cn
?s elr(
'eeUEoIu EzEeJsSns quinF aP rS eep
.rrrurur seJrJlordur1 pusJururues 'qrun1d ap else Iruoure 'eale1naI; pueraSns as cr]€
elrdrJu J€r
,q'wryd ip lol olerrgoJoc ,qtunld ap tutts elIJolJ 'relndod ]ecoq un nl puEuIEesB
elequr
es 'p11nc E4seou Pcl{l u.lp tl3a1a areoltSaldoc I€ur elec utp eun e}sa EIZsod
'(,,qrun1d ap aPl.Dts )u?pD nnaru,top") euzolu ep 'EI€oq ep 'llrauruul ep l9cuI
''\lsasqo
etsardut azenluecce qs aJEl t:gcgtuosred tS ero;eleu 'eluueq luerude tut8eur I3trol
.sorJEJErES
eieteder-elelur,\nc nc JEp lua*d, JBInq€oo,' un e1Seso1o, 'I.\orEB '1n1ue.r
'eJqluns eJaJSoIUl€ Ieun BeJEeJo el alnqHlu!1: lnlol uzgel$
'Iellqnl EeUEoIu rupu3)
'eerelnp azonlueCce t-gs a.ted eJBc 3Jn1€U 'ereolpspde uelelgrn8utg
glrronord ,plelol sJEIoz3p ep ,ereolrseldoc 'plesrqe 'tnlnleod e ?3sE313llns EaJels IJSIU
"p
ei.,lpnzap '906I 14 lecrlqnd 'n11t1 tsulece nc Intunlol urp $qwnld" etzao4
',,PugBugld EIJe)sIu PnV € eJuc
atribu
Primr
VIZIUNEA DESPRE LUME TNTR-UN TEXT POETIC MODERNIST atribu
de Tudor Arghezi
cdnd:
dinain
Ca si putem discuta tematica crealiei I
stribu:
argheziene. trebuie sd avem in vedere studiul criticului
indicd
literar Ovidiu Crohm5lniceanu, ,,Miracolul curger
arghezian", care constd in urmlrirea transformdrilor
fundamentale pe care le-a suferit poezia romAneascd
cltre f
odati cu aparilia lui Arghezi. DupI Arghezi, a fost
proces
imposibil sd se mai scrie poezie ca mai inainte.
,, hriso
Arghezi este, dupd Eminescu, cel mai mare
derui$
poet romAn gi unul demn de luat in seamd pe plan '
continr
102
e0[
104
L.
90r
tS 'ro'
ole8el luns Inlntrodou eaieJolrl tS rnlncrunq eeiareutl 'Joloulsep earelada: puereSns col 'll
,luezitdul e3rnc -i.Bed
InlnceJl gc ersa:drur tua,\B ES e eiue.tr.ces uJ 'ec Inlndrull IIl33a4
eeurB
eJdns? eliellpeul o elnlllsuol tatzeod E el3r1 u uiue,tceg 'scIIIEIuoJ aluslxala luns Iop uol e
Joloc eeJgzrilruod ,ere;sotulli 'Bazrued ep Iqco nc €lBJ 'tn1 trielrr. eeJIqnI rir aliaulglug as rnl
es 'rupue1 tS rolpst,r ryu91 un I3unle ad 'utnce ep Inclunq '1e1a3 e eleoltu(o; euIIouIJc uol el
.Icunlu 0p IJeuIl Iop Joleo eoJlulelul
1nce4 Inlocos ulp smsEJl :EJlluEluol 31se PUI4C
'InlnIUEau e E3I1IIu
9mez
esuourp4s 'tue e1sed 'etn-rap aleo 'gseolur 4ryWl Icunp ed 'ldor(1e3 Ilsiunq EeJISos
pzeeroueuor tSl tS 'nltrl ap ri le:a8ns 'clSeur lndurp el ecreolul es lueod 'tatieut8etut un 'tS
eerelnd uud 'unop 3 siua \Jes uI 'EeUBoLu rS rnlndunl EeJocer1 gztezlioquns 3]eoJ
,urn; eser rgru nu eruc ad 1e{uer
1nu:ori'ueluzrpd ep elezugd '1ruo,rpz 'eleuuoiqg loq1rlls Ie e.
'euipgr?
un Bsec 'stqcu ntieds un runce E1tueAeC 'ln1es 'oloploq '1ndru-e: epe
"urnep
:rrJrlurrug ssgc ?gB os EraJEc Iru]uec u1 'teugpdoc lntieds ul ecreoluJ es Inleod rer4€(
de Ion Barbu
Este
Ion Barbu s-a inscris in literatura noastr[ pdstn
intr-un loc aparte, datoriti originalitilii poeziei lui,
,,fdctt
care este o prelungire a geometriei matematicianului
cdte c
Dan Barbilian, o impletire a celor doul limbaje.
Poezia lui este, uneori, accesibili doar unor ini1ia1i,
c6ci in ea metafora se impletegte cu limbajele
matematicii.
flori
Remarc5.m trei etape in crealia lui Ion Barbu:
* etapa parnasiani, prin operele publicate in Mene:
doua
,,Zburdtorul", poezii care se remarcd prin regnut
perfecliunea formei, prin tonul grav qi prin huma
vocabularul dur.
* faza baladelor, in care se pot include Cryptr
poeziile publicate intre 192l-1925 .
* etaoa ermetic5, reprezentat6 prin se pet
,,Oul dogmatic"(ou - crealie) etern[.
In 191- apare volumul ,,Joc secund". Ermetismul poetului este reprezentat
forma
prin poezia .D.': ceas, dedus", cu care se deschide volumul. Poezia este alcituit[ din
vrea s,
doui catrene. P:ima strofE este inchinatr Ideii, in primul vers, metafora,,calmd
VrAnd
creastd" desemrand lumea ideilor, in sensul pe care Platon il dddea acestui concept.
pedeap
Poetul considera ;i adevdrata realitate este constituitd din idei: ideea de frumos, ideea
acum I
de bine, iar lucrunle pe care le cunoaqtem prin simluri sunt numai umbre, p6reri.
Revenind la poezia ,,Din ceas, dedus", autorul deduce acea,,calntd creastd"
care 11
cu ajutorul ceasului, De aici rez:uhd cI lumea ideilor este scoasi din timpul curg[tor.
dogma
Lumea materiala e constituit5 de oglindirea ideilor. Dar autorul considera lumea
multa
I06
rc1.
es eSV '€eueolu tS uerrugrlgqun e:np? ',JEaJf," ul leuuoJsue4 E1€pO etue;\ Ellntu aelun
rsru lIc glnruiueur ernqe4 33 llinl::rd : gpzcued o l€Jeplsuoc alse Iueercul '1:rrzruSop ro19E
rS nqrug tn1 auti.redz II aJec
1no; irre6eu JoIJoluB 1€Ipeu{ ir;FE:s PZsszIIoquIs ,,PlSD
eunriou o,,In1ng€eJcut" Bural qll. rz;p
,p31u7 ouodol tf o\d'fu3 o3!A" €pelEg
I
.ee'rs ereolrzrg4o g1ue1d o 'ziuEl?sEI\ nr arsaro19s9c es ts 'gcga1uru elunl o elsad unce Beepr
ugdpr'eruo1t,tg.l1o gciadnr". c.l.lr\'.D'inullsap EcIzBDuoc 1S-ps 1rur e 9r gsdeaped 'ldecr
o zc ,rs eJ€os ep suud:ns 31s3 :r!lt apun sJqIUn ulp esel €3u 'azorurn o Es puBJA puqD.
',.a,tDo)D,t * paSo{ ttuta; r' I:' ?liuu\uI aceld l-nu'lnurrup elnullu': :<-es ea:t UIP P]
eg'eiunuer gs efier ed g::-: i-gs p,ru:ads ',,a)Do) a1 ap pldoatSr"'trpugurE l!"in EuuoJ l€lue2
qns'pzqger Blseocv'erE:'tirntu nulg o'e1e3 1n1 Belunl u1 p39le ES EJIE3:'lr'?urele
qiu"rit*. nc'oEel 1n1er:l^ar ri 1npugd914 ',,7n.q{oacn7" uI IS 8c'sl.t r:: ::;:::'j es
,*r.r nn ec erincslp ri.ar, rer ' , aJDo)DJ ap aJDoA.oc p4" ed eurreope o :::: '::d ii3 epnlc
ep gllueurepe else 'pns ;:ds 'lncspd €l IueJ ep €Irunl eecnp tS1 €]eJ puEr :d
:eruodel up qltual g1u3 o 'le8rug ep alSelso8grpug es esa;el ri l';.t''. pttttttt urrd
u-fi ngt ap iod a3: ariarp4 e;ec'rcrednrc elsed e8er'oldX-t3 e8t: :alu:-:.: ,-nu3a: uud
urp rJoueuEd rop o:rurp.EleztlEeJeu Elunu o ep EqJo^ elso Pc lu3p3\':=r Enop ui ele
'::':...s:uatr{
e uI .Belse^od adacur :ep 'ra{ce4slp lnrieds ul EzueJpscuJ es nu '1str1 els: :nqJ?l
.of,t 3 rg3r: ualserod :o'Selunu gunds ps 1e3ru olsa Inle4seuaul ':cr:4 :i ,og
otetzood e egud urut'td ulp '?lunu euru; .-
'g1ee1eq nc 'tqce.l ilnulA nc ?lunu ' elefeq
preut8eur'gcr1eti1u1'p1lut1dulau e'*: * 'yiutitt
,gtlurldur 'glEer .::.r: 'ei?qu
El€runsuoc
-. : rlsc rnlnm
glqzerde: rarzaod a1e rlpd Enop alec a4urp sJecell 'eu€oIu el ecnp aJE3 I .',.ps"- .InI
I€
InlrncJrc rn €eJe4ul Eulu€esul lEeJcuI In1sace IrupBc
ulp alsat ;: -' -:-rsgd EJls?o
.g'p. .,trq.4 (eetelrrnd),,p1nanu1" gc gzee$suoruop ts tirqd gnop ulp a-:----r 3]sa
'5.strolur JEIBaJn'I un" Ec Jolnu ep lndecu1 unq EI ep 'glureptsuoc 31s3 eta2 -
: nqr0g
,,1a31ug ouodol rs o7d{t3 oEW
: l -. ,,]J}EIII
Bec nc plsrJe]€lu Betunl run e ep eeJrueru EqlE 9s elnqe4 Inlood'eiuttliu:: : -Jo"ld Brpoz(
u elpur1fio ep 'tustsrcleu 3p ]ce un elsa ezaod Pc gJaplsuoc nqJeg 'j ' -
'
'csoSo
'eiurrlSuoc teudo:d epu18c - -egns 'elsrp
alse,u.rd rs-pc qurueasur erzeod ap Iruolru'ru?]wJ teun ude u1 lndlqc elsar-: e.IP3
1..
.ri"rn51 rn1
lnldruexe EI ep pugceld
'Jolrepr rl1llnl Elopg Ielucol nu etdor . -.' . .aleul 0CnpBr
int6mpld cu Crypto, care vrea sE p[riseasci locul ce ii e destinat. El ar putea
simboliza geniul neinteles, c[ci asemeni lui Hyperion, vrea sd atragd, fiinla umani in con
lumea lui etern[, dar este pedepsit, ca pi acesta, c[ a vrut sE-qi nesocotesc6 destinul gi dei
nemurirea. cei
Enigel, ,,micd Si liniStitd", simbolizeazd precaritatea, miiimea condi,tiei dist
umane. Ea este dornicd de soare, dar Soarele, prin eterna lui rotire semnifici tocmai verl
trecerea ireversibili a timpului. La fel ca gi in ,,Luceafdrul", ea, fiinfa efemer6,refuzd ann
eternitatea, gtiind cd destinul ei de fiin![ muritoare este si se supund trecerii timpului.
Invitatd fiind de rege,, tn somn profund", ea vede acest lucru ca pe o involulie (e, de l.t
f&
fapt, intoarcerea la increat) gi nu este capabil5 si infeleag[ aceasti modificare a ['r
destinului. Nunta lui Enigel cu Soarele reprezint[ o metafor[ a aspirafiei spre inalt.
Pentru Barbu, ea intruchipeazd iubirea, care cauti soarele, singurul loc din univers
care nu are umbrI. Soarele are puterea de a deschide fdntAna sufletului, in care lumea B
perfer
imagismul puternic.
aprop
Poemul ,,Eu nu strivesc corola de minuni a
distru
lumii" este o ,,arti poetic6" modernl, pentru ci pentn
interesul autoruiui este deplasat de la tehnica poetici la relaliile Poet - Lume pi Poet -
Crealie. Poezia este aqezati la inceputul primului sru volum tip6rit, ,,poemele sti Iul
conter
luminii", aparut in 1919 gi are rolul unui manifest literar, realizat cu mijloacele
primu
proprii ale poezrei, Iema o reprezintd atitudinea poetici in fala marilor taine ale
Universului, dar cunoagterea lumii, in planul crealiei, este posibilS numai prin iubire. lumii.
realizt
Blaga scrie o poezie care impresioneazd. prin fiorul metafizic de care este
manr€
strebatute, el fiind un mare filozof, nu numai un mare poet. ofere o imagine
esenfializatd a lumii. ale cdrei coordonate sunt exprimate in: ,,Eunu striyesc corola
de minuni a lurnii", ,.-\funtele magic", ,,Marea trecere" Si ,,Somnul".
r08
L
60t
)'
oeetu
,,?ul€1 rrunl B csaJods eututnl nc 'ng" Dloto) )s2
eur8urur <
:preoluocui au o: :: -.f: EaJIJgIrr
else eJec
uud'rolee;3 ep Inl,:: 2-zaaztleet 'eJrqnr ur
rS1 1n1aod'ttutuml lrur't: : :l lltunl ep our€l
rrJec€J 1e 'tazeueg IE t:l::: e lnurud
eleceolftrr
oeututnl alse €oIUl,' ;-Jrualuoc a1awao4"
1nleod aruc uud 1nco1i:1'; ::-rqnl P1s
JOl€eJC rnl rnplce ezEC.,-" ;: ru1ued
- 1eo4 tS c
gc n4ued
'pcgrldrue e1'g,tt.uoC-:'ain:6tP D lanulut
el nu Illunl aleutsl ap ;s-::',ltdo:du
'1n1eo6 'llurnl :: -r".iice3:red rS Intusl
ep piBJ rnlnleod eaupl:.-: ltsa erzo 'leiunuord
pleJe eJBc'o,cseqnl'.'..:s::;3oqul1"
..,f,e" Inuures q
'.,plcn nu'o',,cseAIJ1s nu" eleqJel ellsoloJ 1un5 ',,t{1e" }uns elaq: :--..'i3 Pnop gzeen e?t
ele3 'crJrl rnlne B giurperc ep BarISIJnu?u pulrglul 'lnlll1Eleder sJe.\ i:.: -i lnfequg t
?uB o-4ui eln1tlsuoc es 1n1ntreod EeunISIIu e1 tS gu'z :- :-EolIJaJeJ
'pc11eod nc ]Srcost
eyttdtcuud gruudxe rS1 e8elg erzc ul ?JBJaIII atieerc o pulg ?tz:':. :'zuotiel Jolez?lsoc
-
alelrrrds) IIIIV IS (1n1eod) nA erlulp te{rzodo ezeqed }srn1cnr}s e}se lrur:-:- q 'ln{ur
..rt.:llttry Dutrury" r* ..mptaod ouuury " e4q atie:::- -: J 'euIS B eJEIeAo
ug'e1se giue,Lcas BIo:1 V:tn1n1eod e'pcue3rcnl earelSzounc tS pcetstpere : ::-:-seounJ 'e1e{uese
:erelSeounc ep IipIlepotu Pnop elec e:lulp InlseJluoc glutzetd 'alu;',::. Enop 3 u1 eundsr
-op rolec e1e'acez InsJeA rS eses InsJea e4u1 esuudnc 'unsJel n4ed a1a3 ::1 .leul?1
ep giEJ lnlnpod eeqpnlpe glulzerd 'Egffi nto4g uni
eu giue,rces eurud ulp IJnsJeA
Iculc eleunJd 'glncsnleu nc
pugdecug eleJqceg IE sJo.{ lnurud
'ecrleod efue,lces ngs ri-lgd rerl
uI ?ilirPdrui elsa e]zeod
'Iuruouv elorEl i ep
g1€erc eeunricegred Esull€eu pugsEl
tll;
r
t
€elunl
'1e ep egedep ISnrot euglrrpJ 'lolslut l t eJr
ep es-npurtdorde]nru6'olncsounc sJoAIUn U
'l1eug e.rdr
rJ E eur^nc es nu 0uI31 elsece JeI
'Jelsrur u1 elletprl lnuo 'eute1 ap r_\
I &r$
3 oJsculr
purld e6e eerunl :Inlnlxel Iagozolg \J1 ep'e) e{r
B ?zelws o alse InlllJ 'rnpdurl
'PJI[USO3 aLfl:-: :) :IUOIIUB gzryet'gt
o,.csa.ru:s - rsrucol E.
'eiasnrurug :nfecgtuues ellnlu Ie{u eJ€ ..IeloJoc" elo;eletu J?I '. ]nqJel
oeutel re{rpuoc
uud rfeEel ltms Iuouuet qSecv 'eellop 1e u1 csesp8 es oc eJelsl1u a1::'- ^- p;-n.qstp
nu ES pugcJecul lnruud'o,lluf,l P Iunutlu ep elotoc" rS,,ctleod Ine"'lu;'ti:i:- Iop Iec
a4utp u{eyer elSepqels Inllll JeI 'unsJe,^. op lcezpnop eJB Elzood 'Jolcell 1: -- ? lne ep rS 1nut1sel
IelsJgA e g1e1du1 ee;epretd pugre8ns 'ectleod IunIZIA eles tt8e4ul Prualq';: :lnlilsuoc uI ?rrBrun
',,l4try D ntnunu ap o1o,toc"'urnyol nps tnlnutrd e etzeod eurud utp elc-IEi:;\ eelnd re
I
Creatorul, care folosegte persoana singular (eul liric) este inconjurat de public
lume, dar dincolo de ea este ,,tnhtnecata zare" amisterelor care o inconjoarr, pe care serie
poetul le contempl5 doar. Aceste mistere nu pot qi nu trebuie descifrate de omul stines
obignuit, doar poetul poate s[ se apropie de ele, s6 le protejeze,-sl"le aprofundeze: ipor';
,,$i tot ce-i ne-nfeles
se schimb[-n ne-felesuri gi mai mari" titlu.
mei:
Enumerarea metaforic[ are puternice semnificalii gi face legaturi inedite: la c:,
Frumosul ,,in flori", Cunoaqterea ,,in ochi", Viala,,pe buze',, Moar-tea ,,in morminte,,. pute::
Al doilea cuvAnt cheie, Al1ii, ii desemneazd pe oamenii de gtiintd, care lucreazd, cu
mintea. Acegtia ,,ucid" prin cercetare gi descoperire tainele ascunse ale lumii, ei
,,sugrum6" Vraja, misterele. Poetul crede cE sunt dou[ feluri de a descoperi lumea:
prin cunoagtere rece, ralionald, pe care Blaga o numegte ,,cwloasterea paradisiacd,,
gi, altfel, prin cunoagtere mistic6, lucru ce aparline poelilor. creatorilor de arti,
,, c uno ast er e a luc ifer ic d ".
Metafora ,,nu strivesc" se referr la al doilea fel de cunoa;tere, iar opoziliile t^-
Eu - Allii, Lumina mea - Lumina altora vizeazl cele doui feluri opuse de a cunoaqte viit.-:
misterele lumii. Din text reiese ideea ci misterele nu trebuie desciffate, el insugi sen:=
ajung6nd, mai tdrziu, in volumul ,,Laudd somnului" si-gi puna o serie de intreb6ri leoa-: .
fhrd rispuns.
Modernismul constituie o orientare artisticd novatoare, inseamnd o rupturd cu
trecutul, at6t in ceea ce privegte sursele de inspiralie, c6t gi in ceea ce priveqte
tendinlele poetice.
unl\ .:
VIZIUNEA DESPRE LUME cenr-.
desp.:-
,,Leoaici tiniri, iubirea" a su-:
de Nichita Stdnescu
om. .';
care s:
( Neomodemismul este o orientare care igi face
zeilcr.
simlit6 prezenfa in spaliul nostru literar in perioada anilor
\, 1960-1970, dupi un deceniu in care literatura, literar.
ideologizati politic, fusese anulatd ca formd de
sinte:Lz
manifestare liberi a spiritului uman. Dupd 1970, poezia
incepe sd se intoarci la sursele sale fundamentale, aceasta
fiind o perioadd a redescoperirii sentimentelor. Poelii
incep sd retaci legdtura cu poezia modernisti. Limbajul
poetic se intoarce inspre sinele autorilor.
Primul volum al lui Nichita Stinescu, ,,Sensul
neoma,(
iubirii", este situat sub semnul redescoperirii lirismului.
indrde.
Volumul este domin at de prezenla metaforei elevate.
meta-fr,r
Poezia in care se manifesti plenar elanul adolescentin al
.i ,J4
creatorului, inchinati mitului iubirii,,,Leoaicd tdndrd,
fap pc
superbZ
iubirea", este inchinat[ iubirii adev5rate, sensul lumii fiind sensul iubirii. si a fost
il0
Lt
lsoJ 1
'
llJlqnl leulqcul o,ur1esd" un'etzao d p q:adns
'ptpt
ElsBecE ulp p)ruoal" ?erqnt',,ail)nlp$s ap UaSap*'tn1ruaod uie.;t
cBJ (,,p.tpu.gl q]
Ie
',,nc ad lo)un.ffi naqnc.tn)"'ee:t,Lt:d ',,1o111o.1 )tac" 'ettrlgu) almulryoau alar,lblaw 'el?Ar
'lnclurso3 nc e{e1er 'acnualnd apu8r:tu1 'Iltunl BeJe}Seu u1 gdrcrged lttscip:put ,ININI
Explicarea cratimei:
a) - unegte doun pIr.ti de vorbire diferite;
b) -marcheazd elidarea unei vocale;
c) - evitd hiatul;
d) - se rostegte mai pu{in cu o silab[.
Scopul folosirii:
POEZIF: in scopul pdstririi, m[surii versului gi a ritmicitalii versului.
PROZA: datoriti ritmului rapid al vorbirii naratorului.
Exemplu: s6-l
Explicim: a) unegte doui pi(i de vorbire diferite:
sE = conjunclie subordonatoare simpl6;
I = pronume personal, persoana a -III- a, Sg, cazul Ac, formi
neaccentuat[.
b) marcheaz[ elidarea(lipsa) vocalei i
c) evit6 hiatul [ - i;
d) se rosteqte intr-o singur[ silabi p[strarea mlsurii sau rapiditatea
exprimdrii naratorului.
ALTE LAMTIRIRI !
IMPORTANT !
112
l
etI
'srnJSrp
i f,Il\IIIAI f,l\I-t
i rurunilIYT frlv
t'r.
'uoleq uip luns rnlnpod n-ieurn- :xg '(lern8g lor
u,rpugc) Inpluglnc I€ ffpunces Insues tS elsrxe eleod unsues Pnop slec e-qql intr
'rqlepTreffi llrqi Ie ed gieeq8 ep purpugdsg; :xA 'Allulouoc sues
ALTE LAMURIRI !
RETINE !
Ttr'{E MrNTE !
114
-lt
J!t
?uP-ecertqce
rurup ep elngc tS-z
eeJEuglunl nc BlnPc B Ei@E-
rucnl ep Bp B
rucnl op eepe,r tS-e ffii
(eig,ru1 e) qde edec
dec u-ede Buns I-3
eteold ep pde
guglu €l gde ep e
releglugs ede ed ecnp es e @ 'uB'
;
STILURTLE FUNCTTONALE ALE LtMBil ROMANE I
eleme
STILUL ARTISTTC (BELETRIST|C)
etc.;
Stilurile funclionale sunt varietifi ale limbii romdne comune, diferenliate compi
intre ele prin funclia pe care o au ca mijloace de comunicare in sfere determinate de
activitate. Ele insumeazd un numlr de procedee lingvistice (fonetice, morfologice,
sintactice gi lexicale) menite s[ exprime un conlinut de idei.
Din punct de vedere funcfional, limba literari nu are un caracter unitar. in
dezvoltare, ea cunoagte variante funclionale a ciror structuri specificd se stabilegte in
timp. In consecinli, stilurile func{ionale au caracter istoric. Ele apar inf-un anumit
moment din istoria limbii literare, se dezvolti treptat gi apoi se fixeazi. folose
in limba romin[ contemporani exist[ cinci stiluri funclionale: precui
- stilul artistic (beletristic);
- stilul qtiinfific;
- stilul oficial (administrativ);
- stilul publicistic;
- stilul colocvial.
Rezultd de aici c6, in timp ce pentru stilurile nonartistice (oficial, qtiinlific, relagi
publicistic, colocvial), important este ce informalie se transmite, pentru stilul artistic e jundi,
fundamental felul cum se transmite informatia. deczr
Stilul artisti&lorifrci resursele expresive ale fiecirui nivel al limbii:
fonetic, morfolo gic, s intaLtic, lexico- semantic. (adm
La nivel lexico-semantic, cdteva dintre cele mai importante caracteristici
ale stilului artistic sunt:
116
r:-.._...--_
Lt't'
iprr l- i' -
eluepu
(nrrvurslNllilov) lvlcllo'Inllrs
n?s {n
'('c1e'tctlsrluls'e I :: :
-= EeJe l
'e1eq4 1gur3o1o3 'Iirpq) ectlst,t8utlu4xe eceolltru ep Eiliosu1 ee:4uarurE--
:Allersuotuep lueruele ec nes ereceld ep lcund Bc Inlnrrc ":ij:_: 'stcsld
.dl- q-- -
STILUL PUBLICISTIC
De de s:
stilul qtiinlific se apropie prin caracterul obiectiv, conlcluzie, preciziegi claritate.
fn-.:..
Stilul publicistic se int6lnegte in presa scrisi pi audiovizuali. Textele sunt
-
foarte variate: articole, gtiri, reportaje, editoriale, interviuri, cronici,
pll =::
."ruteri .i, i, se:s, :
timp ce unele reproduc informalii, altele insofesc transmiterea informaliei cu
un
comentariu, ceea ce duce la implicarea autorului in ceea ce scrie.
inrl:
E :--.
Principalele trisituri
ale stilului publicistic sunt:
- respectarea normelor limbii literare;
cE '-:,,
- folosirea unui vocabular bogat gi divers;
- utilizarea termenilor neologici, gtiinfifici;
lax-i.
se :=:
- accesibilitatea (se adreseazi unui public divers, nespecializat);
det:::
- intrebuinlarea unor procedee prin care se stArneqte cuiiozitatea ave:.
publicului (titluri cdteodati frapante, imagini, etc);
- exprimarea, uneori, a unei atitudini in raport cu o anumitd realitate.
coI::'"
I
pi e:: =
den i
fine a
il8
I
5tt
.gmlcrd ogzotd oarzeod ur 'ecr$1ge llieerc Jole]EryAepe p[ese11 'lnInEIm 5[B sug
oelqou eluelmlues
olepJBoc ezeJqr^ ?s ec€J
oelegns
?zBozIIIqISues l.Ir.ruom ailrE^zep
glErE^op? Euu eP Iluoleerc 'EIqesoop else Inlfl]sluB e t6 teue BerEilI{
nlsaufl a&nag
z elueuE^
1u8r169c ua '^
:: :::atd
Iie.,r nu gc ,1-1fe1ng3 'pJ€J alBou o elso lrup^epv irunq IUaIIIEo tieltn r.-i
'InlruE^epe BoJ?1n?c u1 ucrldrut eu n-' : ::'iloo 'el?l
reru else Ec rulued 1runluI tuIpPluEJBul eu al:C '':a.\B
"' illznll ep Iniruolsn8eu
'IIIOAE O 9S llIOJA nu r'e: eele]Jz(
Inl IIJPIIB eiur:op JeI
.1ui;: lsap
o €uneplolur nu eJas ed preouelut qiJo: o eundnserd
'eleltSnerau alniE ,-z
ag gs gldeelSe 1a 'i1oc gdnp gge os IruP^epE gcep JEIqJ
3s
pc ru1ued-I?lu3ol 'giut'r :: 'p
;sueS
,fg. 1g""p 'ttzn, e,tq1n, tips lreJerd I4sou Iluaues
"t
rJEru reru n€ esBolncelu undruel csesoloJ e3 Iec'1ruPzrepe unds
nu ec Ia3 u.:-:i Ec
rupldecce n-\
lrrpntpn g 'rleSeri .rt.nou elurdord nc 'pput18o u1 u4'Lyd eu 9s
aryAepe pdnp 'e1u1r1eer
qdnp ru93ra1e PS lgcep 'eSu ro6n leL: :iEo 1
6eutBeut €lBJp^epe IlrglPJB 9s erirzod
Iupnl nu tS elerp'repeeu 'es1e3 lJrucnl nl i;-jl?1ul
au pugc Iounle Ecueq uI zls € " uut8eluts ulsoloJ ?s pouoc IBtu 01se t'#,,,..-.u., Imncl
..€s
uI'cre
,rierg,repE rueul€o Ie eJ}ul elserm ec lu€II [ec? ?uluEesr4 'a;:t;iar'rd lrms el€
ep rurld ,1egns nc
'e
EuIuEeSuIIru?^epBIlientrseqnlueiluoJuI.IoIJoSoIU.tlcqeureleru.Ielqq:'11]1zg eo
utp eltseteJ IJtup^eps }?II?IUo ne E J"ls ep 'eJ",
Inrueuop q enprsB rcuntu rs eiueuedxe
rrueruBo JolrJncsel B-ec 'rJooun nI3UIJces guIUEesUI Inlruglep? earu:il:seq
1n3un1
g1nurru<i
I elueuEn
-lnsecoJ(
aa.rluluarun8lu elxel
'c1e (en
'qcger8o
IVSUNV]V3VS SINVHVN
sculpture, muzic[, transformi omul, frcandu-l mai bun, mai agreabil, mai plin de
sentimente.
Fericirea gi pacea sufleteasc[ ale fieclruia, cumulate la nivelul planetar, iqi au
originea, in primul rdnd, in adev[ratele crealii artistice care dezvlluie omenirii
adeviratul drum spre armonie, spre fericire, spre frumos, spre pace.
versurile lui Eminescu, muzica lui ciprian Porumbescu gi George Enescu,
,nl\4asa Ticerii" qi ,,coloana Infinitului" ale lui Brancugi, sunt adevirate oaze de
fericire gi armonie intre oameni, pace sufleteasc[ gi in]elegere intre semeni. Oriunde
ne-am afla, m6iestria arcugului ce interpreteazd balada lui Porumbescu trldeazi
spafiul in care artistul a creat-o, un spafiu rominesc plin de inlelepciune, pace gi
mc.-:
armonie. Tablourile lui Grigorescu dezviluie omenirii sensibilitatea sufletului
rom6nesc, florile de pdnzele lui Tonitza fac sufletele oamenilor mai frumoase, mai
fii:.
sensibile, mai mobile.
bate-
Drumul omenirii spre armonie, spre fericire, spre pace este kasat de verbele
megtegugite ale poetului. De mliestria penelului pictorului, de dalta asculit[ a
ari: :
sculptorului ce sapi in granit bijuterii ale fericirii, armoniei gi p6cii.
necr"
dezs -
deg:.
Varianta 3
Ti:r-;
cur-
,,Acu', cei care cred numui tn bani nu sunt prea cinstili" pur.
cu[,:
Cilibi Moise curT-.
fEcu:
Este demn de re{inut faptul c[ istoria uman[ apreciazd ci cea mai mare avere
a omului este cinstea, corectitudinea, in(elegerea. din--
Arta, in general, de-a lungul veacurilor, a scos in evidenl6 faptul cd banul gan:-
dezumanizeazL, face din om neom. un vechi proverb romdnesc spune c[ ,,banul este qi b.:
ochiul dracului". Din ce sunt, din ce ai dori si fie mai mul1i, chiar dacl sunt cdgtigali daru.
prin necinste, prin cii nedemne pi nedrepte.
Avem destule exemple din literaturi: ,,Avarul" de Molidre, ,,Moara cu noroc,'
de Slavici, ,,Mara" de acelagi autor, ,,Hagi Tudose" de Barbu $tefEnescu Delavrancea.
GhiF (din ,,Moara cu noroc") ducea o viali tihnitl gi linigtita, in pufinul lui,
goana dupl bani gi inawfire il duce la tragedie, Mara strdnge banii la ciorap, ceea ce
o degradeazi, Hagi Tudose simte in guri gustul galbenilor, transform6ndu-l intr-un
om zgArcit qi lacom, fiindu-i team6 si nu sir[ceasci aruncAnd banii pe doctorii qi
mdncare.
Averea in exces, cdgtigurile mari prin necinste, duc in final la mari tragedii,
cunoscute in istorie. Marii cAgtigitori ai unor sume fabuloase la jocuri de noroc gi
hazxd, chiar Loto, au avut sfargituri tragice. Goana dupi bani, l6comia, CUnCr
caracteizeaz[ pe acei oameni care prin necinste agonisesc, destrimindu-gi c[minul
Cunc,
liniqtit sau curm6ndu-gi vielile, tot mereu impingi de ,,ochiul dracului,,.
Cumpitarea, cinstea, onestitatea sunt atribute ale adevlratului om, cel care igi
putea
doreqte un trai decent, cdqtigul prin muncl d0nd banului gustul linigtii 6i pacii
am di
sufletegti.
120
\-
I,Zt,
o1n,t'u
e:e: ad rn"izp
;eaierautl tue-1 fieB
,rue recB uJ lncql lue-oc €qeJ}ul €A eu oJBC 'zai:uz:lp;, ti else
eur^nc os runc llnia.rd uru
,crlceprp poru ug 'pc tS rreutl 1lleluns BunEeplol nu Ec au-npulnuz8 Inur
eui,r eiereurl pdnp
,1$er,r re ru? rcgoueq r?r['rec tS rsourn4: I€Iu Iac urnie"rd Ps ]u?AnJ un-Iul':r' utp
,"r r," iS io" nJriceroc 1lIg gs 'lceJoc luplnulnss qs 'eiu4Sounc urstuo8e 95 eJon
lLt-o:l
Faptul ci triim intr-o lume animatd de invidie qi egoism m6 face sr fiu de sdvi
acord cu afirmalia lui $tefan zelentinreferitoarer la talent qi cinste. oric
In primul r6nd, cinstea este o calitate mora16, un sentiment al demnitafii gi
conqtiinciozitetii, ea serve$te drept cilSuzd in conduita omului. Este virtutea pe care
doar unii indivizi reu$esc si o dobandeascl, prin educafie. consider ci un om
?mplinit, bogat, nu neapirat financiar, dar cu siguranli spiritual, are o congtiinfi
nep6tatE, ceea ce-i permite si-gi pistreze demnitatea, indiferent de situalie. Iar dac6
Dumnezeu a inzestrat omul cinstit gi cu talent, atunci el va ajunge negregit in lumea
privilegialilor, putdnd cunoagte fericirea gi gloria.
Pe de alti parte, cum am spus la inceput, trrim intr-o lume plin6 de invidie, o
lume ce aparfine ,,mdgarilor". omul cinstit deranjeaz6 in aceastd lume, deranjeazd
pentru cd el sfarmS urdtul din preajmd gi cutremuri casele deprinderilor rele, acegti
con
,,migari" percepand omul cinstit ca pe ceva incomod, deoarece el nu cultivi florile
urAt mirositoare ale minciunii gi ale fuitigagului, flori ce hrinesc sufletele de de€
,,migar,,. unr
Aqadar, $tefan zelentin nu a gregit c6nd i-a numit pe oamenii ai irror
dugmani sunt talentul gi cinstea, mdgari.
vAr:
peri
fiec
sIr
la ir
122
\
tzt
'oleuns JolsecE IIieIA elllilpuoc pugJsoun3su 'l:uI BI
' ep rnletrsed eeJBAIes ul epeJc Inlrdoc 'pcseelagns es eelelund u1 'es eiuecout u1
'alullsoceu Elsgece urtirulser IJo e19c ep uo lx'i: '';l ES
eJEc el 'teiuelstxe IB sJoAIun rnlntrdo:d a1e eledel Joun IIryxg elufi ere lou up ai?3au
ecereoep1ueueurJed JoIoBJEJ un ole pdoc g B ep BIoAeu Ec peJf,'teugltdo: z:t':t:ad
r{ ollpugqop elaiueuedxa iuotuupunJ ec eJ? ?e}e}IJn1etr [ 'enuquoc IIrclE \q E ?:s]E'\
o elsa'preotJelxe Be{unl elseounc B 3p potu un tS alse euglldoc'eatuetrndo ul- JOJSI
'lnce4 lulsou lnrrdord u nli:j:: un 'rrte"
ur:gIdoJ 'liP]lllq?suodsa: li :
urplnEc elelJnleuI z1 'tea.tlcadso-r1er 1n[el.ld p-re;o
oteiuecoul
':3 ap elrJc
usdrl urp ?llurod .uncgeg: e 'rfglrlreu e 't{p1und e e gpeoued o glEjeirsiol rlSec
purf ;erale]sou nc o-tr€oo^e nB rrJo]rrJcs erec ed E]sJgA e]se suEIIdLrl 9z2e
o'eI
o3o1g ut pnT
3etu
s.iacau! as nu ps - pdo utrp a1!ad p4oots ps t loi 11doc u 1" gcep
qiul
I EluElren IUO
EJBC
rsII]
'ltuqdepur ep ruele el oJBc ed tuotep : --:-= : 'lo
emqq,s4seou reiuelsxe ezeqel eels ?s ernqeJl'e1u:otu e}?Jeplsuos alde-: ..-:'.is epn
E ep suol€p urelsuouncel eu oJEc uud elultcudec ec 'eiuttlSuoc 'erznlcuol u1
tS
'IugIuoJ .royfeq eeued e: : r.:j1 u!rui
Es slclp t1 eiuttlSuoc tcpc'tu1dtu1 eleod o nu 1e'tnlntoqzp;
ey8el ep Plelrlp '; -:-:p
inr..V'€U€d ecEJ e,,c up Inru,eu ecel€ ps rS giurrlsuoc elsed gcee:1 qs :-:-'d
ep suudnc ruc -: :d ad
lnudord etruruJuJ rsl gs 1zp1os op erJolBp B3A? rcpc 'trgcsnrue;
c,
1,. z EluEllEn
?uBo
El se joaci, jocul qi joaca sunt caracteristice copil[riei, prin care copiii pot
descoperi lumea inconjuritoare gi totodatl minunatele lucruri pe care copileria te
poate oferi. Prin joc, copiii descoperi lume4 descoper[ intreruperea existen$ald a
peqtelui scos din mediul lui de via!5, de aceea oamenii maturi se intorc la perioada
copiliriei.
Pot afirma c6, ,,nevoia de copilirie" a adullilor poate si schimbe ideea fald'
destinului, ordinea valoric6 a unor ierarhii. Maturii se raporteazd constant la acei
parametri bine-constitui,ti ai vdrstei marilor descoperiri, copillria.
cd te
Varianta 9
frurr
,,orice ar/i, pasiune sau doringd, sete saufoame de eryerienld rurald, toate erp-
acestea se pot exprima tn limba romhnd prin cuvilntul dor, care a devenit expresia alta
oricdrei dorin{e gi care implicdJiinla umandtn totalitate" sau :
Ete::
lu-
des-
aC 3:"
inr,
PCF:
124
9Zt,
ugruol tnlruodod
uosrpg iecquueleur elolnslEc ur.rd e:o8u1r4 :rtfuarc elelqeleSeur uudoncseuttuS
Bel€IIIJalo ul l€4ul ne 'ncseug a8roag 'ncseqruruo6 ueudr3
'e}€}Ilua1a ul lE.Ilul
ne e1en16ds ro1 eluuedocsap u:d 'ro1 e1a1de3 utrd erec elec luns tulind 'lugtugd tsare
'ecgurSoe3 tuoltrel Iou op roluoluadcrsap
lelndod'ns eo poreo ep elopJ,rl*u ur6
'elels ep JollJolPcnpuoc 'giuttlS ep Jollueu€o 'ro1uo1e1ue''rut '-lolttolea:: Tnz!3
u1 glecrlde g eleod erec 'rurind ru1ued eletrIleoJ o l$ riol ru1ued sIA un
else ealel:-rl:iJ
.ruouJsJ 'rizrpdurl (elEllluele n\
.ercruserr glsrxe nN 't8er e1 IcIu Elslxa
..iJoIJnIu Ilse Ec elullu€ Ii-npv" :elelul \nl :-:iar
'ctu1e;s uO'Inlruo}€:edun 1e eJ€unEcsul 3p lr'i'-::'--:d
II lerydu{ IruolIIA p8ugi pugts
up eued rr.q;l-"r ]lqesoep 1c€ un pzeouuesuoc ueruou tnlnlredrul ellolsl Jel'ut
el 9&
n)salncloA uyol4tr Is '?c
ep Jo
n$uad st un a o?rDfiurall" olunlt
,,tuind n4uad a7n41nat o $ 1io7
'cseAI
!L BluEuEn olop I
effc'
'tlSelegns uiasnun4 s '.1-:-:: '--q ap rer
e 'nra8eleiul B EIBIpJoIuItd eznec pulg Iuotueo ertrulp saJIqnI 'ttiot'r : r- '- i':S
ep 'ec
eJeru rgru Bec else IIJlqnl In1uawllues Ec uIIugB urelnd 'puguotznlcui --
.el3?u?zep.eJlulldrul.giulrelns.oJlclJeJ:ou€luneiue}suaeZ:.,..:..:j-] elsf,'r
ee ,elle no €u?.,es eleod nu ri1qn1 g 'rnlndurq eutled elSeounc nu ec luaur--:-
- - -' l
ep eec e1 srcard reru
,eJlqnr ep dr1 rn8urs un €l I€unu EJeJeJ es IoIABI$ uE - ?ile o
'Jelllqos 'eqleog '93uear3 -: : :: ' '-- l e;dse1
"--' ':-''l
:eldulexa olnlsep pugAg lueulglolep 1€utuosul u rue1eud e4ulp €eJIqnI
'euntio.tep Jueurzlo.tep PuIuEesuI flezoullll''rl :- :':I apDnfr
Ezeezrle:6tes elseqnl oc IaJ -- -
BoJIqnI retqc lureu ep BeJIqnI no Pllntuese g elzod emc'e^ta, ep BoJIqnI J?
'€]eIInI ts oeue-tx ;:-- . -:s
Eplosl rs uu1su1 e4urp Eenqnr :erue4xe eIIuII BI sunlu luauelo^ep e1s3 E2- --'
-.-2 o!sa"ta
ar0ol'
nc €un euorues ES pJqI
,1e3:11u
un-4ul o-]Iunuop e eJeceg]uaurtlues Inlsar; : -.: -"-3
';
o Eop ps e .rnctr6-'ner8 ep
1elngc else oJIqnI ru1ued erilugap o tsg:
In$ep
'PoIBIIIIS]a nl -::-: '- .'+
ad pp as 'ac ap y73 ps nc p.tpl uluas utp a73a4 as ls awnl pilD ulp a Dailqn| speou
3 PIEIj
EI €I4
0L EluElren
IOd III
- descoperitorul becului; Graham Bell -.inventatorul telefonului; Cristofor Columb
-
cel care a descoperit America, tofi aceqtia au intrat in eternitatea istoriei universale. car
Opinia mea este cd fiecare om viseazi la eternitate, viseaz[ a fi vegnic prin
ceea ce a ftcut sau face, dar sunt pulini cei care reu$esc s6-gi indeplineasca visui. in
primul r6nd, trebuie s[ ai chemare, diruire exemplar[, si faci sacrificii enorme, gi
peste toate acestea, trebuie talent.
Genialul Eminescu sintetizeazd,valoarea eternitefl i prin versurile:
Varianta 12
,,Ce poate Ji mai frumos Si mai bun in viald decil o familie unitd... [...J
trdind tntr-un coll de lume numai cu bucuriile ei mici, &$a cum sunt ele,
fdnd sd
rdneascd lucrurile care n-ar face decfrt s-o zbuciume Si s-o
fdrdmiyeze."
Tudor Musatescu
Una din valorile tradilionale ale unui popor este familia. Nicdieri nu poate fi
mai fericit omul dec6t in familie. Familia reprezintl o reunire a vArstelor, dar de ce sE
nu recunoa$tem c6, in anumite situalii, poate reprezenta gi un potenfial conflict intre
generalii. omu
Citatul de mai sus constituie, dupi pirerea mea, o pledoarie pentru linigtea unor
sufleteasci in mijlocul unei familii care constituie, de fapt, fundamentuiunei societeli
prospere. Reugita unei convieluiri ?n comun a mai multor persoane care respect6
aceleagi nonne pleacl de la cele mai simple modele intuitive in familia ce este
caracterizati. in principal, prin unitate gi ordine.
Existi situagii cdnd spiritul unei familii unite este pe cale de dezmembrare.
Din dorinfa de a cAgtiga mai mulli bani, soful gi solia se neglijeazd, sau c6nd copiii
sunt neglijati de citre pirinfi, ei gAndind c[ daci le asigur[ un trai indestufitor e
suficient. Spiritul unei familii e pe cale de disolulie.
Istoria a ardtat ci popoarele au luat nagtere din conviefuirea mai multor
indivizi care au respectat aceleagi reguli sau nofine.
Ce poate fi mai frumos in lume dec6t o familie unit5, aga cum era familia lui
renu
trdie,
Ghi{a din ,,Moara cu noroc" la inceput, cind sursele de venituri nu erau prea mari, dar
existi o linigte sufleteasc[, alSturi de solie gi copil. Cuvintele Anei au o conotalie circu
deosebitl: ,,omul sd fie mulfumit cu s6r6cia sa, c[ci dac6 e vorba, nu bogdfia, ci
linigtea colibei tale te fac fericit". Ghit6 renunti la linigtea familiei pentru .agtigut iston
material. impr,
126
\
IZL
elsr
,L ElUEuen
Elc'
list
'aueluc',i3-: JCun Bel
sieJ ul lueJoJlput JBIq3 puluelep 'eclJo ep eSelep es € ep eerelnd pugnu:olrldns Inulo
'e{e;rdsut nJ rnlnuo3e eeJ?urqluoo utp alSplo,,rzt ptuaf Ec e}so eeur erutd6 eJ}l
'elezllelpetu {ntu eu?oJ 'locelceds dp ep e1e1a1:. s 'LuIU} ?sr
erec uI uiglatcos eleiucesuoc pmg ele 'JollJn-qcsll{ B elunl o-DuI urprl ge
'aJIH1 eclJo pug3glJol€A 1e 'rnlutp Iac e4EJ ep sei;:uau
else nrue8 -1muo '1e:aue? u-1 'nps Irunf 14 ecerled es eclJo 'ueuroue; al!:o :S:t:iut n)s
.1esele1u1zep else 'unruoc Inluo ap ]pe31p 'rotredns lnrug
e ep uelulrcedec sre
'ecllsIu" uElsllu
rS eluernc 'un14s Joun alezeq snd ne 'eleporu le:eueE ne ec aredopoder lezlear ps
ne {e1ue1q roc nu rS rlerue8 rr}SIuV 'tnlosqe InsoluruJ e4?c Es BIi€rIds€
']uelBl
uP 'a1?s t"
roleluseur rS roltepr BelsllzoJeuo8 urp gllnzar tnlntue8 erierqy'1 ap Teaiaap
es-g,ttsardxe es eerelnd 'elelt,ttldecer 'elitn1u1 ulrd 'lntueg 'punruoc €ounl nr t:n-p6e1
,crpzrods es qurqcs u1 'giuelstxa es er-earlut
ellnru rBru pugrlsgd ?lseJru?Iu Inluolsl
uI es-npuglseJlu€ru 'ereluazerder ep elullced€c eJelu o ere InIueC l,ntueB tS tuala ::tu1
eiuere;rp else oJBJ '?unuoc uie1,t ep ezesulep os ?s olnqer rouedns lnrug
'eredo alSeounc
arer tn1:c
tS1
'rouedns Inuo pugllnzetPJ ese u1 'euerrdsut
Iru3uns uI luolslxa snpord un else Inruac
nc rnlnuoJe IIrEulquJ B Ezelws o g eleod ncselnclo1 UIJeIAI Inl InusIJoJY
n)sau)!o/ ultDlu
0 L EIUEIJPA Is'
uI
J:,1 IIIJ(
'lslllluPJ Euqll EP o-ti a:ec
ed gcseelagns eernunilntu u1
,er1rruuJ e1 riunuer gs eJ€c ruluad nJcnl Elslxe ni{ -q
Mihai Eminescu, genialul nostru Luceafir, a depdgit cu mult epoca in care a
triit destul de pufin, dar spiritual, viala lui este etern6. A rimas pentru eternitate,
ldsdnd in urmi o operi vast[, nu numai in domeniul poeziei, dar qi al prozei,,
dramaturgiei, ziaristicii gi istoriei, pedagogiei, economiei politice. Vasta sa oper5 a
rezistat peste timp, depnqind epoca, fiind unanim recunoscutd de generaliile care au
urmat.
Pentru acest motiv edificat prin exemplul de mai sus, pot afirma c6
musceleanul Tudor Mugatescu gi-a exprimat corect afirmalia c[ ,,numai oamenii sunt
trecitori", gloria lor diinuiegte peste veacuri.
r(
p
o
Varianta 15 E
o
v
,,Omul de stut trebuie sd-Si tntreacd poporul. Cel ce exaltd numai virtulile
neamalui sdu e un demagog, nu un bun pdrinte. Nu poate guverno cu.folos decdt
tC
cel ce cunoaste scdderile unei naliuni Si cautd sd i le tndrepte".
b
Si
Victor Eftimiu ST
128
L
6ZL
It.
'pugc
Jolcrl
o 'eti
IsoloJ
n€1
gcrEa
'oIi?q
EEJ?O
'nps
srJOlS
oo:
n€
qce
ltottsJ qoaod
n€ 0J
(('nu nDS gsaqnl fpcup aands rc,t i-15 npt ppary n4uad pgl!"tcns ac ya-aundg"
e9J€
:i' \ezo-
,epqr
9L eluelJE^
e ete
"
NU UITA! TE INTERESEAZA,
iubite elev!
Curente literare
Cerin{d: Str.:
Motiveazd tncadrarea operei literare la un curent literar anume prin
refertre la doud caracteristici prezente in text,
Pentru a rdspunde corect acestei cerin(e trebuie sd cunoagtepi curentele N.:
literare gi cdteva note deJinitorii. Br--.
Clasicismul
Romantismul cu\::
Este o metoda de crealie specifici prozei care denumegte conceplia literar- C\F:;
artisticd ce are ca obiect risfrAngerea obiectivI, veridici a realitdlii, refuzAnd anI::-_
idealizar e a re al itili i.
r30
I
r0l.
itrEiffii@dill
'JJ 'ncse1nurl,rq '1 lcped 1$ trlo:eg '9 'c't
leq8uy 'g 'ncserlerue6
'e'S
'-..1ruo1eleyf' - usuopecel4tr'lV :csaugluoJ InlnluslToqluls re riuepmdql 'e1to
'pzord rd*ry tl:tlps.rlaeu eIcs(
urzaod prrgJeprsuoc gltmuer nlzJgl I€tu rup 'reqtl InsJeA e$eso1o3: lntla 11
:@ pugu
-
'elzelseuts'eleiuepuodseJocouelelliel':-- : :
- -.,..:1J
e eJouos retlse8ns 1ruo1nle lc ewr.leer'e1unurg1eu luns ln':--;--: : '-'
iactloxeturnlards eJE:; r - -l
ep nflpro.
':::'-
t rS nc
i(1erue}se1fl ]€uruep leod =.,ttt
'11. - l - _ : ': -- nu Er
'rolel
-
rusrleapl tnun 1ruutds u1 ezeod ep tuepou lda:u:: *-. :' '- -- elaJe
uud
inm3ii6qm
_-:a
ue8ng eper6 qJ€IAi JBIqc
rS
-l
'ncseullg3 'C 'nuua:qeg 'nls3rII"=Z - ' { aPtu
'eFIEemr -TI 'lclABIS '1 :ur:d leluezarder alse Inrus:;:al EuEluol ?j:::*:'
'ecrSoyoqrsd IezII?us e tS alerour talicag:: r 'iaiic'uasqo E"-- - : : ultd
: - :ls
'1ern1eu nps Inlnlparu Irupec uJ Inlnluo e auu.lodu:tuo: ttfg1t1ea'i E:- : - '
:artdtl afeuos:ad :E r:--1 : - '
:a:i-: '-:
.dlElL:'- : _
Caracteristici distincte:
- se caracterizeazd prin negarea tradifiei; \L
- impunerea unor formule de crealie noi;
- limbaj modem;
- combate orientarea rurali a scriitorilor;
- orientarea spre actual, spre citadin;
- o noui viziune asupra artei; I:..q
- addncirea lirismului;
- innoirea metaforei;
- metaforele greu de descifrat;
- versul liber;
- imaginile gocante, viziune apocaliptici.
Apare la noi in perioada interbelici, pled6nd pentru sincronizarea literaturii
romdne cu literaturile europene gi pentru innoirea continutului gi formei operei
literare.
Teoreticianul modernismului este Eugen Lovinescu care introduce termenul
de modemism. Cei mai importanli scriitori modernigti: Ion Barbu, Lucian Blaga,
Tudor Arghezi, camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ilarie voronca
$.a.
Bi:
Traditionarismur (numit 5i gdndirism gi uneori ortodoxism)
€ultivd: - aspirafia
spre Divinitate; str::
- sl5virea valorilor morale'
- teme religioase, motive biblice care constituie puncte de plecare
penku meditalie asupra condiliei umane;
- sursa de inspiratie este spaliul rural etern;
- atagamentul fala de obiceiurile, datinile, credinla shimogeasc6 gi
universul rural:
- cultiv6 autohtonismul ciruia i s-a ad[ugat religia ortodoxi;
- cultul strdbunilor, folclorul, mitologia romdneascr, valorile
romAnegti, credinle le strdvechi;
d
132
I
ffi
EII
rS
ep
'te,'loSo3 u€IeJJ 'eutSnl,rq rupuexelv 'ru"I wloll
eeJ
'ncseJEU?3 eacJII/\i :IIJolIIJcs uld gleluezerde'r 9361 rolnru etiereue8 eprnrdn3
eG
itr-ryi5T.oF{i
'e't ncseungd uBIJpV 'ncsautq secrltrAl'euerpuelg But: ';z:lEg
reza3 'rupuuxelv uuol 'ncsetos ulJeIN 'ncseup1g slltlclN :4Struepouroe5 'efi
'reJoJulalu In{1osu1 rS rnlnluqrurl eelelrnEtqure -
le1e{uelsxe elus} JoIIJ?Iu eemll{nc - InI
itutqnt InlnIu gleulqcul erzeod -
IEJ
imlruoluarc Inluecselope InuEIe glseJluulu erec arzeod -
F IIJI
igcgosolg eliceger -
ielqosut rutEeul -
i1ce4s qe'
"Hijl,ll?il#"',,1T^?#i -
:@
.pcrloqJellll ecuq pugredncel 'elsrunruoc rersoloepl B aJ?zlJelndod ep luaul:i:suI
un eg Es ?znJer grnlerelll '086I - 096I rolluu 3 Pr?rorl eerucsql
"rui
iE@Io-Fo-o'5ii
'rfg
npug -n1-iEi{
uBIJpV 'l?llld uo1 'ncselnclo1 oIISBA :Inlntusll€uoflpel te tiuuluezerdaa
134
\
I
w
'osuolplolulJd rS e1a:3 luns Ep e[t elsecu erec ed o,ellcunlu" Ecep JBIqc 'tn1nued5 ae3 u1 Inls
elSl
lncg ereundns ep Iniuglug;nl elcedse: rS-ps 93r1qo II EIuJotu us ea1u1pr8a1u1
'pJ3SItrJ 3JE3 'gtq,
roleurql? dntrs un ocBJ al r$ pod ed ep elcru:tu eiruc 3 nluod pde urrd ece4 '(prtrn',unq
elu-BJS 'e1e1l1ear uI) eJeoiesJes euglEq ed plnie o Is leuns sl ung ep(
"r11sogur
'ugd5 ep gtur:nSn nc lrlgcgd e5e tS upfeux:d ep Eulid al-ic'::'?] o '.,lli
-4UI ?ZBeJnlUeAs es eJec ArEu JEU91 un else rnlnIBJS InInZeIu 'ffiffirr
tz 'coi
@ nu!
I
Tinerelea ii conferi gi o anume dozi de nestatornicie; igi lovegte calul,
-
fraul, dar il gi mangaie, asculti sfaturile plrintegti, dar nu
cu T
fine cont de ele, urm6nd pt
insi, cu strSgnicie, povelele Sfurtei Duminici.
ur
cu toate cE aceasta il
vede ca fiind ,,slab de tnger" si ,,fricos ca o muiere,,,
Harap-Alb ucide Cerbul, dovedind curaj gi vitejie.
.l36
\
I
It,l
euE
Dapa^ 'p)tT rry Dfiptp^ot u! nD! Darud tD1 arD) ad pBuSPc o1 oapupB aS ) 4lI{9 BEI
rnl rnlnlegns ele lcugpe elede u1 IuBq ap ueles elSezeJl Iglulp Inlec EIuouaC
' :rnlnrnrinrc;gc erdnie gcturelnd piuengur o g11cJexo oJ€c nlug4s tS ctuouap leuos:ad eSu
lod
- Inpp?tu?S Ect'I Int eerlsos u1 pusd lgcep esul ezeelnp :""ff:f;!T*I n,,n..n a
nc
,1e
rulued 'gc elruts pilqg 'turnrcJgc el tuepes z gpeoued n*rrd'q 'gutcud ElsEelE ulp
:in3aar4 gcseeurldug os ES erec u1 nrieds lle rnun €arelnpc elnl.Ilsuoc o BilnloS 'eF
'EUn
,( ,1. ,k
a"
]. -:'.
rS cselgrpdrul ullsep un etnpe BA II IJou urrd plnec o-tS eJec ed ,,ounun3
:1*gr"rn1 tS ereos ."4u! ,,Pza,oq" e$a 1a' ,ou,ru n) ounl " tS . :-"-:-
-1 pu9
ec 'etdgou
,, ilrrrrt-" pue3urle lee,r"tuete ep i(e:ui19u1 rS giurpun ep c3]seu?)':t-;'--:-:1 l1c '
banii grdmadd inaintea sa si i se tmpdienjeneau parcd ochii,,), atr6g6ndu-l
in spaliul
intunecat al crimelor Simiddului.
Explicalia acestei schimbdri ar putea fi c6utatl tot in preambulul nuvelei,
conform cdruia, intr-o anumiti lume, cumpitarea
9i ordinea exisienliali constituie o rn
..cupol6" protectoare. Ieqit de sub influenla ei benefica, Ghifa va trece prin
toate
cercurile instriinirii: se instrdineazd de An4 de copii gi de ei insugi, ur"rltand
dou.
de poruncile propriului subconqtient: ,,Ar
fi voit sd ieaiga la ea, sd-i ceard iertare si
sd o impace, dar nu putea; era in er ceva ce nu-l ldsi',. Aceastd fo(r oarb6
caie
ajunge s6-i modifice destinul, va da nagtere unui acut sentiment de neputinlil:
,,Ei!
Ce sd-mi fac? ( .) Asa m-a ldsat Dumnezeu! Ce sd-mi
fac, daca e tn mine ceya mai
tare decdt voinla mea? ".
In numeroase scene, autorul analizeazd stirile sufletegti ale lui Ghile,
sfAgierea lui intre moral gi amoral, sfArgitd numai in moarte.
Bun6oar6, atunci c6nd Lici ii cere tofi banii (p-romi16nd c6-i va inapoia
dacd
va trri). chi@ este cuprins de o furie neputincioa.e (,,r era de parcd-r
seaid sdngele
din vine"), rezumand, intr-o frazd, intreaga sa dramd eiistentiala, putemTcul
sentiment al neimplinirii: ,,Mi-ai luat linistea sufletului mi-ai stricat vtiya".
si
Atunci
.Lici (adus in fala judecitorilor) ii
cAnd invinuiegte pe doi dintre
oamenii sai, Ghile trdieqte, la modul acut, conflictul dintre adevir minciuni:
9i degi
..erapdtruns de nevinovdtia lor", cArciumarul il susfine pe Lica. de teami cI altfel
familia sa va avea de suferit.
Tot aga, in scena uciderii Anei, tensiunea acumulati in sufletul lui GhiF,
alienarea (instr[inarea) gi ura impotriva S6middului rdbufiresc din adancurile
intunecate in care dospiseri devenind dominante: cel care porunce$te
este
subcoirgtientul lui Ghil6, care ii intunec[ raliunea (,,sinrt numai cd mi
s-a pus ceya de_
a curntezisa in cap si cd nu mai pot trdi, iard pe tine nu pot sa te las vie in urma
mea").
_ Drama personajului provine din lupta care se dd intre cele dou6 ,jumetali,,
ale fiin1ei sale: una care il ispiteqte la complicitatea cu Licd. iar cealalti-- care
ii
treze$te remu gciri addnci.
Scdparea nu va fi posibil6 decdt in moarte; gi cum Ana reprezenta amintirea
a
ceea ce fusese luminos 9i bun, Ghi15 o ucide, omordnd astfel reminiscenla
a ceea ce
fusese el insu;i c6ndva.
Greselile lui atrag insd pedeapsa destinului (al cdrui ..instrument,, devine
Licd) qi Ghita este impugcat.
c) \4ediul in care trdiegte Ghifd este, de asemenea, relevant: cdrciuma izolald,,
relieful apisator. locurile ,,rele" alcdtuiesc un spaliu in care frica gi nelinigtea
se li;: -
instaureazd in suflet.
Ca ;i in mitul Strdinului, Ghili nu le aparline acelor locuri, el este un venetic
pe care acest spatiu il va sacrifica (tot aga cum in lumea triball erau jer1fili I
cei venili
de departe).
an;
Spaliu al decdderii morale a lui Ghi1i, al nelinigtilor gi frimdntirilor acestuia,
hanul devine un adevdrat ,,personaj',.
.I38
\-
601.
'ISourq4s ep ellzn€ IellS ,, af )nszl? " eleo) lsunpe U JE Inl InloUns PJrEd
sp 'ereolrSeldoc 'g:ncsqo ererrroric o ex e^zeerlluiur es JnlnEgfrFdJnmt. *
'(ncse1ouz14 'p) , arr8o7 on Uiptttolot
o pioa'rpw rS puacour Dtutt)t'\ "
ouyn$
,elndsrp
1-rs a.reo ..r:nse13" qnop olec op lelsgJs else legns
truEc 1e ltdtlu
Ia ulp pugcql
frua;
clleur
:eceo1ftru ollntu I€tu lISoloJ 3Iruolne 'feuosred lsece BZIIBoJ B rulued
cniirti ES E€
,pctpqtuts pnilg[ o" ezeetc ES ]rJop B Iruolne eJec u 'i:1,1,-lc: '9}eIc
tg)ap alDut ruru
feuosred InlsocB B gs€olun{ eeued rs epe,r n-mEEIIbTTffifre qc ESul erud a5
',,auilznt) 'apdntcs ap psd11 'a1ua1a.nl Ltttd a;r'-t,,:-: EUIA€
D.tpct,to p)llsLtapDnc
,ppnpw$ut Druapt^ ulp tc ilD)npas Daapt ysat",astlp2.i
n piuai:.':t:it
u1 e
qp nN" :olelclnlsul puruoperd ?IruPc €eJInlPclB 'tnlnleuosred EIEru::'::":: II EJE
pnl D-! 'ptz{ o Tttocofioq V 'Pruq o a uol" 'n5SEuffE5$ n4ued '1e3iisy DruIN
']ugrutd u.::; -ap Dt
,pcr8ololru'gSeun EeJrqnr uud gtueuorsa;drut;ep'erqurn e1lnur rS IuIuInl:*:-:i else
ulp Ellnlgcle 'p1ue1u,tun1d grnEg o elnlllsuoc as ':o1 seJelunsul utp ']9cu1 ':l'j:lr: elrJn.
ep lgl€ ecrrJc runrzrl roun erelseu lep € leuosred Inlsece uelellxeldruo3 'gllqt
'efe194 o oJec ad uiue:p uud tS rnlnlugupd Inlcullsut ut:d p;:'-:- - '
'pcrloqurs eur8eut - lnlnSuleuulC Is uol alse IIiJPT IB lurluec lnfeuosrad IeJllB
'EugluoJ Eli::-:-.- Isep
elsa rraol"'026I uI lruEdy e4urp
uoI
Incrul
'nuE:::.:-L apBui
nlAI"I ep o,,uol" Allcelqo Inu€uroJ uI elIqIzI^ luns IsltrslJelceJec elsoc\'- Ecsp 1
lgcep {ntu re1ll pqps) luolJsluluo o}so InJo}€Jeu 'a.tlcetqo InueluoJ ul i!9" I
':ffiff'dsEii eJBc I
$ a,n,
nuBalqog'1'uol r€op I
eluol
'^!rca!qo d1l aP Tnum,aat o ernl
ugyln{nuos"tad o a/cnusaoc ap api,pq1oporu'a1druaxa ap pzDq ad'pzoa4sny 'teler\l
r!*:F
ptiedr
Dragostea pentru pim0nt ndscutd din copilirie (,,Iubirea pdmdntului l-a
stdpdnit de mic copil") devine patimi care im
il
subjuga.
au1
om simplu, frust gi teruric av6nd numeroase pdcate, Ion devine miref prin
infr51irea cu pimAntul qi tragic prin drama pe care o trdiepte.
bu;
Elocventi este scena in care, intr-o dimineafi de var5", chemarea obscur5 a
pa}antufui ia in st[p6nire sufletul lui Ion: ,,Glasul pdmdntului pdtrundea ndvalhic tn lte
uitare, temporar, iubirea pentru Florica gi-gi impune si o accepte pe ur6lica Ana.
Pentru cea din urmi, flicIul nu are sentimente nici-mdcar mimate. De aici, per
incep b[tiile crunte, neplsarea la suferin{ele Anei, vorbele urAte. Nici mdcar moartea pan
acestei nefericite nu-l induiogeazd, singura lui grijd fiind copilul (petrigor), pentru
ce e\is
el reprezenta legitura cu pimAntul.
Ana 9i Florica. sunt personaje complementare, fiecare dintre ele reprezent6nd oii '
posibila potolire a unui ,,glas,, in sufletul lui Ion.
cum amdndoui nu au loc in viata lui, acesta incearci si.-qi
,,impace', patimile:
odati potolit ,,glasul p6m6ntului", Ion ascultE chemarea iubirii care-i va aduce
moartea.
140
tvL
0l(
'IIunlile IB lueluolu eJeceg ul EIIqlzlfqiurrltuoJ IU(
ep EruBJp o elserE4 Ig 'gqrso ErJolsI 1s ngs Inurlsep erlulp IIJIulElul E ?'rlrllI.\
o 'cg8erl leuosred un elsa eSoiog 'Eoll€1gellp tS gltgeno;1ut 'e:eo1tg,nol a:t1
'JolrJlueru euo8elec uI EzeeJpecul 3s ulsec€ 'cr8o1odr1 'rrlirqIuIS ei
rS gqour'lquo8qo;d leuosrad - eBolog lolsody 9]s InlnuetuoJ InJlua3 Lr. lf
cr8oloqrsd InuBIuoU
*xi< ecr
:EII
',,m1nlugrupd 1nse13" elSetncle as uol tn1 e gietrr €lelunl3nqz :-!: " pu!
',,muputtu aP arywpt ps nD ml ap'rruugrupd pc tt o;.: =- '
apol pJ" InleJ8ar nc es-npueqcul pcr8e:1 eJeJelunuo
q$eec€ oelnca!:-:' : -i ''"1 9c1
ole otruetuoru Ez€elruep es uol Inl Eelurtu uud'pietn ep edrlc eletur'- - e0r
- _r
'IcIt
nJlued eseun IIJIqnl eiug ug gzeeduolse es elceJep lrugc el8'1ue1e-rumi: i: '-:l
un pc aredu tnpSeleuslg 1e do4 uo1 'e,ltlcedsred eqnru IBIU Inp ' - *. ul0
mdndrd, tnvdpdiatd, care parcd pdtrundea tn lumea cealqltd ". Din aceastl clipi, con
atu m 1 lui va mol
deveni o chemare a Neantului, c[tre care acesta se indreaptE ca un halucinat, p6n5 Ilor
c6nd va ajunge el insugi sub gtreang.
Tot acum incepe criza lui de congtiinfi, odat6 cl ,,flacdra din ochii dup
condamnatului" care ii pitrunde in inim6 ,,ca o imputare dureroasd".. pe drumul spre
cas[, glasul lui Bologa, comparat qt un ,,scdncet de bolndv" atesti inceoutul unor lnc
frimdnt5ri dureroase, incl nemirturisite. '
\ msr
Pentru a explica resorturile sufleteqti ale acestui personaj dileniatic, autorul
evoc5, prin retrospectivi, copil[ria gi tinerefea lui Bologa.. num
Fiu al unui avocat rom6n (Iosif Bologa), din or6gelul transilvinean parva,
micul Apostol cregte intr-o familie dominati de doui vocafii: cea a sacrificiului des
pentru cauza romdnilor (prin tat6l s6u, cunoscut luptdtor memorandist) gi cea a def
credinlei in Dumnezeu (pe care i-o insufli mama). span
Sentimentul religios (care ii pricinuiegte lui Apostol Bologa viziuni mistice,
in copildrie) va fi un suport moral solid in clipele aespa4irii de pirinli, cAnd bdiatui perSt
este toimis la liceu, la Nisiud.
Un eveniment trist tulburi insa, in curdnd, noua via!5 de elev a lui Bologa: des
moartea nea$tephte a tatilui (pe care Apostol tocmai incepuse si-l infeleag[ gi sd-l incel
iubeasci). dar e
$i cum biiatul nu putea accepta ideea voinlei divine, in sufletul lui, credin{a
Dllngzeu se pribugeqte ,,ca o clddire veche cu temelii ca rdddcinile stejaruluii'. ultrm
in
In golul rdmas, igi va face loc ideea datoriei (conlinut6 in cuvintele rostite deiatil sdu, pane
atunci cdnd terminase gcoala din parva: ,,Ca bdrbat sd-li
faci datoria gi sd nu uili num€
niciodatd cd egti romdn"). Bolor
Ideea datoriei il ciliuzegte in timpul orelor de iluminare sau deznadejde din proie
anii de liceu pi apoi, in primii ani de studen,tie, la Facultatea de Filozohe din
Budapesta.
eroul
Peste aceste frlmdntiri izbucnegte rizboiul. Acum, dintr-o pornire tinereasc6
necontrolatS, Apostol Bologa se inroleaz6 ca voluntar, pentru a
,,cregte,, in ochii
logodnicei sale, Marta Domga. Cu toate cI era romdn, se comporta leal iallrde armata
statului austro-ungar pi, dupd doi ani de front, ajunge la episod-ul Svoboda.
142
\
wL
e+ea
IFIC(
9csB
ropnl) ,,m1n;ua4Suocqns af'tncugpD Lttp tnlnon
'(nue1n
Druaqcs ad" ltn4suoc else InuBIuoJ 'giuesa u1
qp
ruLn$ap pugfi,tlp 'nsasqo lalo1 qp(
'InlnsJelluil Inlepurg ad ietlarord
otnleleos ele ezu eleurtrd nc ?13po -e3o1og
elsa Inuo aJBC ul EZeuaD Enou o-4ul ec
rnl rltloo ulp Ellucnqzt '1eug ulp Eclloelode uururnl ?l Eugd 'ecruc ed surs arunu itn
otetincexe 'nEs
inrrOoia ,l3nou.r.", r6-nu lnleuuepuoc
eJBc ul elelue1lloru In3ol e1 pugd
:piue51xe op eJo Inl rl3ulllln
in-*p 'e:ergde el €aleiunuar 'ro1t:npug8 ee-nSpurlp'l'u1
uud 'elSerqu:n IruoinY siUII
",lnl
n1 e8o1og lolsody Inl alIJIgJ) 'pcrSoloqtsd gzrlztJe
'leuluepuoc t$ sur:'l :ls3 IEP
oru€uroJ ?l pceo4
ES EJJeecuI
,1n1o,terp nc lced un eleqcul IBlu nu e n4ued 'ti e.rda:u1 I-?s
guBrlsneJ rnl snrz.3JacJEoluJ ep el"c eJ? IBIu nu Ec a3e1oiu1 e8o1og'1
lr'::tJs ap :e3o
tSeae:e ui
irnur,tug i"nrqi fXn ad aueour 3l euluupuoc Ps es-I-npugrec 'grees
id "'Dpoqo^Z g" :eerauturnp ecnpord es 'ln-: z -:s:ad In]EI
,rr1 orrrn
eiuu$uoc ur oeJ€J uJ Inlueruour 'er4satqtu EJBJ o nc 'epuudryts, lruolnt ,r- '"tll
.ttrtnud€eJeo}I,nIE4stSetuz4sEuIIunItSeeeceuudtitun..-:.-;:ds
,lyiunu rrr{ro no 'o.opeA" €3o1og 'rn8uls eugruqJ ec gdnp rS JPIqI ti: eee
ep eetnpgd llap
plecapnl Pnou o el Ec ,. ppap)os bnpu{)fic" Ie er1lrrp eJuceg 'ueut3eun $u::--::: ININI
etserdxe eua:c]at 'BAJt
IuUq rglunu tr.rn ,rnr,i.uoc o Eiurilsuoc ep rollr9r$ntu e --="u
'1nun:p'eernpgd 1tS.t-u3sau e1 pu-ecl1dr11nur 'ee1e1l1eeJ ?1eIIp Ealwru 'eJEluJx' Iru01
'€poqols rn1 erincexe :erses qo puluelep 'e8o1og Inl Iuua::-r - SUI
t
*{<*
ca
caracterizarea lui Felix qi a otiliei din romanul,,Enigmu otilief,
9i
de George Cilinescu
fut
in romanul ,,Enigma otiliei", de G. crrinescu personajele alcdtuiesc o
tipologie bogatr: Avaru.l (costache Giurgiuveanu), Arivistul (Stanicd
Ra!iu), ,,Baba
absoluta..." (Aglae Tulea), Maniacul lSimion Tulea), Maniacul in aevenire'1titi
Tulea), Fata bdtrane (Aurica), Femeia placidd (Olimpiaj.
Acegtia sunt_antrenafi in principalul conflict al romanului: lupta pentru
mogtenirea averii lui Costache.
Din cealalti grupd fac parte Felix gi Pascalopol, conflictul dintre ei fiind
secundar gi av6nd ca obiect iubirea Otiliei (conflict erotic).
Fiecare personaj.este caracterizat prin mai multe mijloace qi relevl
un portret
in miqcare aflat sub tirania timpului.
Otilia Mirculescu
Otilia este personajul eponim al romanului, prin intermediul cdruia autorul
exemplifici universalul. - --/
Din ce limpezimi ale trecutului stins se va fi inchegat, in mintea autorului,
chipul suav al Otiliei?
Se intretriase, de mult, pe .,uli1a copil6riei", cu o altd otilie (care
ii era rudr); VaL
mai tdrziu, i s-a niscut in suflet chipul otili;i din roman:
,,tn multitudinea intaginilir mir,.
suave ale femeii, una, imprecisd,
fireste, domina; fata cu pdrul ca un fum, exuierantd
si reflexivd, cultd, nebunaticd, serioasd, meditaiivd, mizicantd (si Otilia copildriei
cdnta la pian, Dumnezeu Stie cutn). Ori de cdte ori admiralia ntea a inregistrat
o
fiinydfeminind, in ea era un ntinimum cle Otilie". ..cas
Romanul incepe 9i se incheie cu cAte o imagine a Otiliei (reconstituita
de
personajul - martor Felix Sima).
t6na
Prima Otilie (cea vie) ii arate dnerului sosit in strada Antim
,,rm cap prelung f z/l'r'i
si tdnar de fatd, tncdrc.a.t cu buc_le, cdzdnd peste umeri" gi
ii intinde cu franciele ,,ui taier
bra! gol si delicat";ultima Otilie (cea din fotografiu p.tu., pascalopol
i-o arat6 lui
Felix, in tren), este imaginea neinsuflelita a ,r.i doamne frumoase, cu linii
fine, dar care
care nu mai era Otilia de altddatd', igi pierduse inefabilul. Vraja
se risipise in curgerea
vremii, iar timpul magic r[mdsese doar in cuvintele fetei de alt6d,ata].
,,Noi nulr"di* pentr
decdt cinci-Sase ani! ".
forog
Intre cele doui momente se incheagd chipul Otiliei: fEpturi apartindnd vielii
aprol
gi visului adolescentin, imaginea fetei este inconjuratd, p.r*ur.nt, de o
aur5
misterioasa, este pusi sub semnul tainei, pentru fiecaie tandr, fata pe
care a iubit-o la dulce
optsprezece ani. rdmdn6nd o enigm6.
cu i-l
. In fiecare pagind a romanului, se simte prezenla suavr gi inviluitoare a
acestei ftpturi gingage - amestec de exuberang qi seriozitate,
nebunatecr gi schin
nestatornici asemenea trecStoarei tinereti: alerg6nd prin grddinl, c6l6r6ndu-se
pe durer
stogurile de fan de la moqia lui pascalopoi, ,u, revdrsandu-gi prea plinul
sufletesc in
acordurile tumultoase ale pianului,
pe scl
144
\
9rt
.el€s rrJgrruoJ €code ul leu€ ]ua3salopE Inlsece € elEoloqlsd €aJeolgqiulqls ed
pl'x, else riunrice e erernSq;sap e3za:tu1
.to1ce rS royutu-feuosred pulg xllal r{ cs
'IJIJeUnpau :sEoJaJnp ede
cseu 'srJed BI ouJ o lop Iac erec ed BISJn3xe nes lodolecsed rn1 erSoru eI e{
\ 'quIlqss IS E:
el€]ruIIUaJ Elseeo€ ep rie8nlqns luns (eqce1so3 Soul ,lrsnlcur) rni utp r:: -'-I eqBg"
' ? p;elncsnderc-1r1o1od eec ls xrleg rnl s EcIlsIuI ad:.--:z 'poruoleld o cset
lodolecsed Inl
EeJrqflI a4uI pzeenlo^e BIIIIO oJBc nc Ea1elIIIqB el$eu es als1tutlueJ u : lll
t.,;ru8n{
ps IDH ;tuBn{ps p.t,1 '("') fiqz ps ("') 8,tap Fts ttoaun aw| \aJ") tu:-:':uodruoc IS
u1 (rolpcauu"J i"J eiy yeuoriurr op Ezop elunuz o retqc"t-( atr:j:-r: alttcudec
1u,p.U1f "p
'JolrrJolglgc uerecgld 'xn1 n4ued re lqsn8 E^IJep EJnIESE4 Elsz:lz rlC
Ambifios, inteligent gi muncitor, Felix ii reprezinta pe intelectualul
autentic, situat deasupra omului comun. Aceasta detagare de lumea profesionigtilor Drl
obignuili apare incd din facultate gi se r.a vddi in cariera strilucitd de mai tarziu: ac
,,Dupit htcheierea pdcii, fu aproape numaidecdt profesor uniyersitar, specialist tre
cunoscut. autor de memorii Si contutticdri Stiinlifice, colaborator la tratate de
ntedicittd cu profesori fi'ancezi". CoborAt, ca LuceafErul, in lumea efemerd, el se s-a
intoarce in spa{iul atemporal al ptiinlei.
Pe de altd parte" Felix este fnocentul prin ochii cdruia este infEligatd lumea de
mSgti care il inconjoarS. ',d,
pr(
Naiv, generos, sincer gi gata oricAnd s[-i ajute pe ceilalli, t6n[ru] triiegte (sc
intr-o lume meschind gi rapace care gi-a pierdut iremediabil insugirile umane. afa
Dupd moartea lui Costache, timpul paradisiac al iubirii se frAnge, iar cuplul
adamic decade in timpul profan: Feiix se va cdsltori cu o altd femeie. iar visui de un
dragoste se va risipi in curgerea vremii. inc,
--/ rdp,
,< ,< rF
drel
tim:
Comenteazd mijloacele de caracterizare a unui personaj dintr-un roman
sadovenian studiat. cur
ci-i
Vitoria Lipan fr:
Solia lui Lipan este personajul principal al romanului,,Baltagul",prezenla aca
ei in toate momentele acliunii fiind coplegitoare.
Pentru caracterizarea ei. autorul ,tilizeazdmai multe mijloace: ape
a) Schita de portret din expozilie, moment in care munteanca este infhligatd
,,stdnd singurd pe prispd Si torcqnd".lmaginea - simbolici pentru viitorul ei destin
-
este completati prin cAteva referiri la infrliqareafizicd. a femeii: ,,Ochii ei cdprii, in
care parcd se rdsfrdngea lumina castanie a pdrului, erau dusi departe (...) Acet ochi
aprigi Si incd tineri cdutau zdri necunoscute". mod
Se contureazi astfel un motiv literar al privirii: indreptatd in afard., privirea
cuprinde lumea de ,,sub brad",in interiorul cdreia, Vitoria este un personaj
exponential, intrunind trlsdturile tuturor oamenilor din Muntii Moldovei: existenta
(care
gi-a pierdut valorile sacre) spre interior, privirea va surprinde fr[mdnt[rile fOmi
lSuntrice ale femeii, care vor conduce la lunga ei cilitorie
b) Prenumele Vitoriei semnifich biruinla, in planul profan, munteanca fiind autt:
,,un Hantlet fentinin" (cum o caracteriza G. calinescu): atata vreme c6t crima
constituie o gtirbire a integritAlii lumii, cdutarea gi pedepsirea ucigagilor constituie un parcu
act necesar qi purificator. (.. Par
c) Portretul moral al Vitoriei relevd douS ,,fe!e". Cea dintdi dintre acestea lari ,
146
\
/Et
LVI
148
\
6vl
e ep eerelnd pursg8 'llserncng rurd ece;] e.t nlprqS.roeqg '1uzt1e1rds tS 1tupg. nIpl
'ln]egns als:z'?:Li '9W
rI r?s rrzeJEuruc n4ued EeJIqnI 'ro1 1nco1 uI 'IIJozlJep luns €olsecz gc puzS;1;:':r
Irugugi 'pplugurg4 ellqcel ep EoJu,^.Fs PSul eonpu EA II Inlnloqzpr etuEJC -s0
'uEIIrnuI tS ltuoure.lcug dtull Inun Ie luotuolu oJEOaI-l EJIIJ
nc elSerprl nrprq8roeqg 'plup EJqJ eiutlues nc epuolu BI leuluupuoc un €J E}BI
',,nuaruDo alSoounc tiod 71nug tnrub) o tS tti,rcw oin{ u1 'o1o)D tDtt,'::, : : EII
"'":erefeounc ep collttu soJeJnp un elll,\ep Qnlosqe lnuqn) Eeusolu',.ne::'-,'.,,:- eze
try ruruglupd" u! cJolut es IIuoIuEo eJ€c uI clldllucode Inolq€1 uI 'ouEC:_s:':
ruur oageoul rS eureog'eltqeutur:e1ut unS:eu'9cp3: guureesul InIoqzEJ :PIEepI E;'j : . --'. rSe
elsed eunderdns as nu eelellleer'gsul nou ul6'csotragns ngs 1n8e4u1 utp tsdtl ::--:
nu eJec 'g;eseceu giuerredxe o ad ec InloqzgJ elSe,ttrd nrprqEroeqg 'rotre1111 IEIC
'es?oul: *. *.
rS e.ttlepnel otrullnc ug gserd u1 tS iueuelJ€d uI qleluezerd'tetugruog E EIE::'i: 'lnc
allgEe;d eqels ep lauJolsuo, esesnJ InJPugl 'ttlg:luecuoc epeoued ulp Ecui ep
'(e-U e eagu3) IBIpuohI loqzqU InIuIrd e1 tn1 eeredtcrged ep a1u?a1 'nlprq8roaqS .:'
elnll5uoc IJ eJszuelceJec ep colltur rp u1 (c Iuo
'uor:ed,{11 Inl B pJpugtu eetelozr ep I}uItuP eelnd-le ,,lnln)a.u i. "
espl r-E ep r$ e1g ap ui:o,up e ep nrprq8roeq5 Inl BergrEloq 'leug ul 15 re1q3 'plc
'1sn8u1
InullsaP tut1,1,-- ulp
rS-e rulued (eueues r-ps e;ec) Puerun grnidq; Plle o ulngc eA tSg (elunpt,upu : fs
tBeI
re[tpuoc e g,Lrldec) BIoIueJ ]gcru]uJ ']nlosqe uI soreluaqc PSUI o]sa g)IuJEpeZ
Traseul anost al viefii sale r-a condus la conqtiinfa unei retriiri, aqa cum
reiese din mdrturisirea sa (repetat6):
a
par
Rispuns:
inn
Ilie Moromete
c|il.,
Personajul central al romanului ,,Moromeyii", de Nlarin preda,
este Ilie l',2:
Moromete. reprezentAndu-l pe flranul patriarhal aflat intr-un moment
de rdscruce al
Istoriei.
Personaj protagonist, eponim gi simbolic,
.
prin acfiune, prin conflict gi chiar prin titlu.
Ilie Moromete este caracterizat mar
infE
150
I
l^
Lr t
.. -._.::ugd Eruol,
E rS elelaSul IliEttu.lelud E:BIpJl el eJer:- r--;*f Enop eleJ ep alE:: :1., - T\- aJEc '
rn1 SpluStupues rS q5rn-pfrpB olnlqsuo3 II :-:z':alselec ep colfttu llE --
'duluc
uJ glsgg eauiil rc o1e nu gc e3aleiul eleulolcJ\ '1 i:.zEJau op lllncs g le-i :':' * - -:js Inpou
lsece pugc rS ec) ngs rnlniol lru€1oq ad lez:st- ? l\ Inl e tS.ttqcsered Ir. . -.:--r:g
un ed
e1 e8ng ep eluIEuI drurl urind nc 'drugc ed a:;:-:j :s p:l3o1o1ue guecs Blort \' *
.a1u1g"rnBu.rs rnl soreru el pug1tpeur oerSuzruzll Ei 3p lruo1rprrgc lJ e a:ed pzeaiit,,.:ur
qO ap ptopo ycp{ 'ps.tn pumq ap fl pdnc .nop asolup,t llltzryn ?! ''.- : "1'':)
apruony[ ute 'pm$a^od uznn n{trow n77 'pBttoupls ad untp Dl nDS pds'1': :-.'- .-i '':':
unsDa) pug$ ruzpn nl ptu nu alattnnry 'a.nspdatt os nrua,ndo plDot nJ tr -
'nsolEg loPnI 'nps tnlnurce^ lu-E:--: - - :-:l
o gpug^ tS-gs lro,teu alse ec gdnp rS tlSerncng u1 :opiergq e8ry gdnp Islc: ;: - - r' !s Tpi
eleluoJotr i 'crlrru sodol lsece uI (a1e1ur,tnc gpne rS-qs eecgld 11e1rugc) ..rc:::-
'EUnq-oIoA ep Jolql::; :---: .. :l
-*- r
ep ,,J€p" un ]nAE g J€ pugc tS ec 'tetz ulp Jolaloolue 'oJllso: uud 'euedE -:: ';:?:
1n1e; ru1ued tS c4snuc 1n11"rlds ruluad'es
uiue?11a1ul ru1uad -:'::--' :* r:
"rnr.r1
,JoFrincsrp
Inuol Ep lnleuosred
ouecol rnl Euerod urp olEslullunp elIJqunPE j' ,
'l91uf 'sIIoquIS Inpou EI 'pulu alsluoJoN oIII'nj:r; - - -.'- -' o-JluI
-4uI Bo 'lndrqc ?zeeutrunl II EJ]€^ ulp ellJp3gli ',,.rctnlnl otdnsoap QJJDI r '- ' 'tj =
rJnl9lB
Jullrolnu p1€] IS ]Blseluoceu ugdqls 'setltruu; -ra1ud ep Incol Ezuexg t1='; -
'lugruqd ep nPs 1n1o1 g8ug1 'gzee1tp;: :-; - ' -: J\ Inwo
emc uI eleluoruotu tS uucol Inl euelod'ulp Piuolultunp €eJ€unpe 'Eml
= --' -:' 'gzeeTz
-
@ slnlllsuoJ [I olBZIJe].3€Jec ep colilui 1l€ u,r :
fi m1r
..:*:r as " :lt
.eldecce oleod el nu u€JEi
Inugr1gq eJec ad trecu3erd ap ppeorred o-!u: -:-. -
Eerrrnl:et'1uo4 ed eJeotu EIIf.l:lnl eieta, ut 15 11g,r.pu e,t (eleruoroN eP Plel:-: ' ---!l
pugc rcunlu'e:np eiutresuoJ ESuI Ee,\E PA alElIIBeJ ep eruSulap glse::; 1,15 D
'ecnp eelnd Jo^ o pcep oluesout pqeoxul :; : -: :
--I i UJ o,9Jlr
,1r1gldau rnlnlrzodun
Inqulrqcs uJ eirupc ul I-gs JoA rnln3sg liueSe pIIE3 .:".--. -i-n
ap €Je lgc €apeA 1-e ru1ued rgrunu'urrup ed €ece4 eJ€c ryug] un ed 6gr'.'::: :;.-:l tS eellr
,rrfiod eieJ uI pugls ,rz o-r1u1 lrnl erruo3pl ep cofeieq rs-e n4ued'eluti;:.- 1:'-:E.-I
11
nc ug^€rpz EprB es ES PIINI ed psel II lglei'stteces z1 ipde r$ eep l-gs Iau-*= :-- - js €ecJrtrAl
:l+':-r
rl eleruorol4l 'pseu ed ep €zugJq ?JnJ eleulgo pugc 'p:ees tSeaecu ul ru1ued
'€Inlsec€ 1e lua8rlelul InJoun pugJeIIoJ'eJEor:! :: :;
'l
ele}ueutc;ll a.ry[ o r
rs eseorerunu ]uns {1e1:o1ec €ruees ed pznrue es lnleuos:ed e:uc uJ
.- ,i
,- 'alal{t,
pqDB p,tp!'sns u1 fiaq D)tpl,t as" otec 'eleruo-totr41 rn1 rr-rp8ri InIunJ ep pII3:: !::::E
ul'lEZIIoqwIS tulec tS 1uere1ol lndrurl elnl4suoc o ruslJuloq Inlsece Bzn?- unc e(
Aflend de la un consdtean ci paraschiv, Achim qi Nih vor fugi de acas6,
Moromete tr[ieqte o adevdratd pribugire: ,,Falq i se innegrise
si in-cele cdteva
minute parcd Si sldbise; parcd se asculise se subyiase".
Si
Indurerat, tatil repeti numele fiilor sii, avdnd sentimentul unei mari gi
dureroase trid[ri: ,,De ce asta? Nu i-am ldsat eu sdfacd ce vor? Absolutd, absotuid
libertate le-am ldsat. "
firan ,rabsolut" care credea ci lqmea incepe qi se iricheie cu el, Moromete
intrd, in volumul al Il-lea intr-un con de urylb":]a.
Satul patriarhal aflat sub lumina eternl a soarelui de amiazd, devine o
,,
groapdfdrdfund" in care bdtrAnul liran se simte un instrlinat.
Pirisit de Catrina (care se temea cd soful ei ii va aduce acas6 pe cei trei b[ieli
aflafi la Bucuregti), Moromete rdmAne cu Ilinca gi cu Nicula e, frrd,a-qi putea r6spunde
la noile lui intrebdri. Mflhnit la gAndul cE traseul lui existenlial fusese, poate, greqit
gi
insingurat prin destrimarea familiei, Moromete este un personaj mnref gi tra[ic.'
convins cE ,,omul e dator sd tind Ia rostui lut" pxe in ultimi clip6,
Moromete i$i apir[ Iibertatea interioarl (condilionat[ de proprietatea asupra
pimAntului).
Prin moarte, acest ultim flran individual intr6 in mit.
,F*rl
Victor Petrini
,. Personajul central al romanului este Victor Petrini - profesor universitar
dintr-un oraq transilvinean qi autorul jurnalului lucid gi amar. care trebuia s6
,tini
locul spovedaniei dinaintea morfii.
Din paginile lui se incheagd imaginea unui personaj complex, sincer p6n[ la
duritate, care cautE in scris o modalitate de izbivire.
Aflat intr-o situalieJimit[ a viefii (agteptdnd condamnarea la inchisoare pe
viafd), el i$i regdndeqte altfel intreaga existenla condusi de o Soartd nemiloasl qi
atotputernicd, aqa cum se intAmpla in marile tragedii antice. Din acest punct
de F
vedere, Victor Petrini este un personaj tragic.
Prenumele primit la botez ar fi trebuit s6-i aduci un statut de inving6tor,
dar
acesta
1e
lasi aqteptat p0n6 la sfbr$^itul cdrfii; ca gi titlul romanului, p..nu.nIl" ..t"
o
ironie, Petrini fiind mereu un mare invins.
Ca 9i eroii lui Camil Pekescu, personajul este un intelectual de eliti, iar
re
numeroasele citate qi referin,te la platon, Socrate, Spinoza, Rousseau, Dostoievski
ii
atest6 aceast[ calitate' G6nditor profund (aga cum reiese din discufiile purtate
cu tri
prietenul s6u, Ion Micu, dar, mai ales, din numeroasele pagini in care analizeazdviata
lir
gi lumea), victor Petrini este un idealist; pentru el, sensul
&isten,tei cqnsti i, ;til;;
valorilor ei sacre: credinla in ideal, prietenia, devotamentul, iubirea.
in
Din picate, viata ii oferl revelatii dureroase personajul triind complexul unei
(a
adevirate,,clderi" luciferice.
152
e9t
a
mereu o alti,,fa1i", aga cum cameleonul igi schinfba culoarea.
In restul discursului, personajul folos/gte vorbe umflate. fEr6 sens (,,sunt
Ir
ultraprogresist", ,,sunt liber-schimbist"), care acoperi lipsa lui de
coniinut,
calavencu fiind, in fond, un qantajist gi un ambi(ios fErr nici un merit.
p
In aceeagi imprejurare se reliefeazd lipsa lui de logici (,,Industria romdnd
e 3i
admirabild, e sublimd, putem zice, dar ripsiste cu desdv"drsire"l chiar
si lipsa de
culturi (,,Numai noi sd n-avem faliyii noSiil',).
c) Mediul in care triiegte avocatul ii favoizeaze atitudinea.
^
Infumurat gi convins cd le este superior celorlalli ,,gogontani',. sustinut
1n
de lonescu, t;t
Popescu gi ,,discdlimea" (oameni comuni, fEra reliefl, Calavencu
esre un arivist care iic
se conduce dupi dictonluJ,,scopul scuzd mijloacele".
,,adresantei,,,
avocatul cade in genunchi in fala zoei
sieste iertat de aceasta. l-a
Personaj comic gi tipic, Nae ca{avencu starneqte rasul gi plansul prin lipsa
lui de morala.
i -rl
*{.{(
elib
154
!:.
?c€oaord II ?roN 'guco 14 tuge Inios q5qryd$g suatg leJlsy 'Elnlosq? Be4qnl
eJeJo gs epqudecur g B csepelop es ele trc { uu a.m ad ImrEsE4 nc Iuqncseu IIoJe ep 'l
ele4sezr4 elrnuftqo eiurg :guurcse4edpruuc dofodq qrurzardu (ncseuol ero51ei14ce IBN
rS rfet4g BTTBIN 'u8ruog euelg) reruerp qE aqyual a1aleuosred e4ulp Io{
'eleueg cueuaS rrunu eelnd ep
/ nI
rIrB ec eeec nc prqp8el 14 rnlnluuosred pagfo i*Eu as uiele,ter e]4y 'Z
'uznp reudord 1e..w.usrmd prrd"'ul ezaldupu as qs gquduaul
lltlJoJeu un $ u e$epgrt es 1nleuosrsd',np,rya ENrya ad a nu rupwolco.td o atDz
ad o1o,nru" gc surluoC 'gzeeuorsrurep rS ralqrcs epJB nIIBcsnU nleg 'sruorduoc
1sace qdeccu e ep In1nle1ruroC Bergrquxl F p;unwcrr ll €prerd pu-€c rcutq17
'(crqlod reurel ed sFlcq 6ry q ruuurru) eEruog ereit InI Eerareq{e
rn.rd e;edumc o-s zelnd re Ec rep 'eripsnfrr! 1qpd IIla \ep uelnd re-u IoIJEI4[ zerec.uts
opcseeipcoaa +rprrmfrve gpllos o-Irrrd
Ec Ez€e4suoulep IJ llSeqg 'sn1d u1
rsa{ns BIrBhtr ed puerue usd
'eerepercm eseleSr4 II Irupugl rep 1e{aps r?Ea.L\ u1 lSnsug 1e ed rS pple u1
Ec nleD rn1 e$elqure n red4snl lrulsrqnutFEe'IE alml tSutelece lndu+uI .,le
'eprcnuls es E ep eluuq sry.IoqoJ ep
eJec uI rnlnroJou e{e1e,rer eJE ruElsEU n{e5} 'l.lopl un esntqJ: tQ alrc qp} nEs
"lsecu
ygpl erdsep lru?^epu eunds rg qSeulg pupt !@t aaurelsuoc else IruEqp hwcsrry wc
a:oBHg rn1 efel,l ug luegodrul IoJ un mt ursuse 1sece Ec gst4 prytrv 9w.
'rnsesu un rurxlsug qag naued tS rolu,qes un
- -GElrI nauad
'ru1suoru un 'euuy41 nqued 'e1se pSaqg "*qqrnd EurISo" o{nlu l"tu q + +rd Eiu
'1$eurg-rueg ueqre$ purg enS* sry pun '(uesq1 ep 'nl4l r8eler nc ruErP
14 rS ec) ,.uiqlercos lldlgts" nc grng8q q m$rcrd as eriele,re: Iglulp BeC'I op
ca6qF"
'ErBouelur rnl EurfIP :Efu
ilec ml5I5i ep pureos o EsuI sre p&msrad zaunice Ezuelruep os *t tmqul ed
'JoJn1n1 e;dnseep glun1ts opurele rS gnrd darc rqrpS .re elwece 'es e1&;q tiunrraJ esl
re gcep 'pc greprsuoc rurccsng nle1; Spsqs EarE ap leulruop 'n.rEeluy HilS ep
-eJunl:r gs eelelderp rep qS
:mlnrdrcuud ezeq ed'eelulderp rzemu{su Es Gu"r rurursng '(,,csapuo7"eqgEIdfJ frxrc ry"w EJBl
ru,DS ps 1od nu zg") rSnsr4 1e nc $ EeEq ns qgielar uI lseuo 'mi qp 4puaitt'l
oncl
l
c
156
\.
19 t,
else €etttnl'e;eztlereue8 :::rJd',,DIAn! apod tottr tttt" eJE) l€clJec nezeuu.l:.,: -- :-s. 'eu
eSe '6etm e$ed mun ellclql e4r{ Els BuoI F-rFr ..r.,.,lr rp" u11d rS II(
'(1n.torne E:
-- : : ':)t{ ug tS niau.
m1 o$tpuoc u! lnuo a4sa ouo1" :,rqdec qg= as EBsasE BIruEc 0J(
5puuutn etitpuoc pzadrrlt-i'" i :: o-l
Ie JolrJnru Inullsep 1'puryord tutu
'S II
el€ue4ue Ii:nq erlnru tetu utrd .\1lntasuo3 a::-" . ' I- ,. : :t"lupuz olse
rep 'ezareqtle os PS EoJEecq 'a1Sad un ep llit-:: - -:llEruIS o-Jlul aa,
eSr
{.r(* PJ
\
identitatea (,,Mi-am adus aryinte; Iona. Eu sunt lona',),
-^__ _ I::eyigpadu-gi
personalul igi spinteci burta, ultima sa eliberare av6nd loc sub semnul speran,tei:
,,Rdzbim noi cumva la lumind,'.
Unii comentatoti vid in gestul final al lui Iona, un pact cu diavolul, prin care
personajul igi vinde sufletul, pentru a dobAndi adevirul
absoiut.
criticul N. Manolescu vede sinuciderea ca pe o salvare, in sensul c6
personajul este gata s[-qi infrunte, inc6 o dati, destinul.
Poate ci in aceasta gi constd mirefia personajului.
BIBLIOGRAFIE
EX
158