pdrului, ochi ageri Si incd tineri, cdutau zdri necunosclte '7.

Vitoria este un personaj ct

exponenlial, intrunind toate trds6turile oamenilor de la munte: existenlh ritualizatd, CC

comunicare permanenti cu natura, temperament solar, refuzul lumii din afar[. in

2. Prenumele Vitoriei semnifici biruinla, aceastd munteanci fiind un Hamlet
feminin, care cautd gi pedepsegte ucigagii. Er
3. Portretul moral al Vitoriei, caracterizatd prin tenacitate, ddrzenie, iu
inteligenli, spirit justi{iar, capacitatea de disimulare. in
Pe tot parcursul romanului, eroina este pdtrunsd de un zbuciurn interior, $a
pricinuit de absenla sofului ei, Nechifor. Ea este o solie iubitoare. cunoscdtoare a
obiceiurilor gi tradiliilor. Ea pune mai presus de orice datinile strabune. organizAndu- en
gi viala in func{ie de acestea. Crede in vise gi in semnele naturii. Caldtoria ei, impeund SU

cu GheorghilS, constituie o replicd pimAnteani a marii ctilirot'ii de dincolo de ta

moarte, a lui Lipan. pa
da
lo
ROMANUL SUBIECTIV MODERN AL EXPERIENTEI ur
ni,
,,Maitreyi" iu
de Mircea Eliade rei
de
Mihail Sebastian sp'l-3. in 1933, la aparilia A]
romanului ,,Maitreyi". h:r-: ;r-.nicd,: ,,Paul Sterian
imi spunea cd plecarea i:.: -^,.[ircea Eliade in hdia sa
seantdnd cu plecareo lui Lt:i,tcroix in Algeria -
un
primul aduce romattului --,ttittesc linuturi umane SU
noi, al doilea aduce -ti ::i plastice franceze, tAr
W
noutatea. Astfel, rontotll-1,r-.:(perienld a devenit o
de
orientare temqticd frt pe;':,-,,;:la interbelicd. Mircea
Eliade scrie cevede. ce :;:i-i: :'e gdndeSte".
int
Perpessicius spur3e. tot referitor la acest
ml
roman, cd ,,este alcdtiiit .i;u iubire". Este romanul
vi;
unui european, un rcn:an irrplicat in experiente
indice. Problematica rcnanului o constituie iubirea
In,
dintre cei doi eroi. car: apartin unor mentalitf,li va
diferite, cu viziunr diiirite despre lume. Eliade ac
imbind aici p54i du Jirntaltrl din India, scrisori,
bileple de la \laitrer i. precum qi alte elemente
autobiografice.
Romanul este un prilej de a retrii drama caie i-a schimbat lui Eliade radical
viala, silindu-l la o despdrlire nedoritd de experienta indicd: ,,Odatd cu Maitreyi,
pierdusem India tntreagd ".
Personajul principal, ralionalul Allan. este derutat de senzualitatea lui
Maitreyi, care ii spune cI sufletul cunoa$te mai multe feluri de dragoste. Bengaleza
Maitreyi este crescutd gi formatd intr-o civilizalie panteistS, spiritualizatl Aceastd
civilizalie este deschisd misterelor gi pasiunilor, ceea ce o ajutd la contopirea fireasc[

78
 6t
v
\
1

'
,ajuat.Ladra tolsa)D
Da,nnla,nuo) rycap alsa nu D.tnlz.tailT '.tolaiuattadxa oa,tonunBrc ti nancgfttolot
a$a D"tnUn) " :eperlf ea3rry ep esnds Jolec p Elue^cole r?ru eeo ppe \op etse 'BIpuI
uI 'ro1nu Jerqo alrE4 :oleiueuedxe EZEq ed 1e;oqe1e 'u1{a41nq" lnu?ruo5
'elso8erp e;dsap'arunl ::dsep €eunrzrl
pcgrporu 1Sg ue1ly 'r,(a4retr1 rn1 eiuengul qns 'llJqeu ale erces eiunutu ad azalnru
as ps eoJA rc';nf urp rrunl ?aJecgrporu e$e:op nu Bg'eurs erds Eala,rr?,1:ur rp 'JorJelur
ocrlers€
InsJenrun ap llntu reru putg EleseJelut 'ue1pu1 1ndr1 glurzarder i i:r-teJq
'E3se3qni 9s 1:qeder eurlap
rS rn1 rriera, 1z docs Incrun purg ec EJorJec EJeprsuoc reru nu uEil\ ":rrI uI 'ryug}
lEqJEq ecrJo ec'eelegeqrl purrcerde'1e1uaur1ues eJepel ap l-.und u.p plerjg;edns
'eleuorsa;ord rrirqrue nc pueos;ed oelsa lndecul B.I'elsluouadns ap ra,Cr,:r ep IoJ un
ete'elcexo "roleiurrlS ye ldepy'ce1d rn1 lnunq gdnp ocgrpou o ps ri ;:s::uzdqls o gs
pugcJecul'ue ep leseralut tS eunl erds srqcsep'rnlnuuedorna lndr: :.s: -.:,ry
'rol elltunl e4ulp gipllllqli€druocut uru;lQu-:: :: : - :-:r ur 'uegy
lnl aJEosIJJs o auJS II'uas EJpuoJBNl'le]3J IpleJ'rop Jolal pi::':- -. . - -1; :rnlgnzap
e1 '1e1e3: B pcru ruru ?Jos 'nqeq3 'rusro8e rS elelrprcnl E' .'::---:- :: ':re8e:1er
uJ ol€q'gcseerolgspc es gs cnuop colep rS JoleJolsru aEr r; ---i-:, ,.:'tt'
',,,tal u!prunN"'rnlnueulor Inllrlqns rS eur,t rcr€ aC 'r:: - : .-- : -- - : :-sr BaJrqnr
qc'ruces elec ul Bc eJrqnr uJ epoJc ee Ec uellv rn1 aunds r; . .:* , :- '.:.'i,^, lttltDrunt
o tS uo11V m1 o g[ rca. na po 'alnrugrupd 'au7 ap 3a1 ?Jl -,: *- : : - - : :: :D ruaod un
'.

elSelsor eleJ aJEc e1 'ecrloqruls riunu reun IB nJces Inieru,Ji-:-:: : , : -- :-.. raupoSoy
Inloqiuls olse ruerpu ?l oJec 'eruros?r ep giruo:or : ;:':-:
' --.-.: a1(airupp
II BleJ'Ecrleurelqrua else Ecelolqlq qp €ueJs Jerrlr'.r ---:.' - : ,---;*? 'rrunrsed
IBopuecsoJcunpz€euun'reeier,ruJluumcs€Jo03turt:':.r, ---: : :-uatuerrgeJ
ap tS rep 're1a3l uiuecout ep s€r1e elsa Irupu-EI r:*- i-- ,,. ) ?tseelegns
ernlg8el elSepqzls .rolur,trrd Incol 'rturzun;o:d E:-:-::, -: - -::::: 1nze13ue
ed etSalprn 11 'ecrrusoc eleJelsru ee8eleiug eJE-r'r:::---- :- , r: -:oI
-::raza;dsreS
ep ppdoc gldurs o eJoprsuoc o 'pzerpnls o ':.-: :. , '---rtr':S '1ndecu1
u1 'a1Se,tr.rd o IA'eurcrJo ed'eun-4ug eeqnr r (auz,.,; .,ir ., D)sDaqnt
put ps LuDtoA.ng" :eunds €eece ap'llJlqnl z:dnsr ;-s ,:: : -. - .: - :-. 'nueado;ng
--' :: ., -:-. ::: : , ,-;'11"
'ellJeJlp IIi?ZIIIAI3 uJ ']lJeJIp PzeeJnluoo as Eal
-:,-- : : , ; I1l etsa:duIr
'3131u:*.--.::
ps€l II ueec€ op'e:o8e1 l_nl'nrn8 else rr aJEr r:.':: : , -: : . -- i, ::'piruo.roc
o JBp ul eonpe r-eJeo InJpugl sp rode'uod u: :- :-:: , --.-:jl €atunl nc
 ROMANUL TOTAL SUBIECTIV pe
alt
,,Cel mai iubit dintre piminteni" acu
inti
de Marin Preda c[s
ins
Cu pulin inainte de moartea scriitorului,
c4
in anul 1980, a apirut romanul ,,Cel mai iubit ina
dintre pdmdnteni", un roman total, subiectiv, an(
cum l-a numit criticul Eusen Simion. Scrierea
intrunegte mai multe tipuri ale acestei specii: prc
jumalul, romanul de dragoste. romanul politic gi
o
social, eseistic, psihoiogic. senzorial. Este unul
intr
din marile romane ale literatuni romAne. Acest Ma
roman, apdrut in perioada comunist5, a putut cIs
vedea lumina tiparului pentru c[ regimul sot
incepuse si permiti den'dluirea ororilor comise
pat
in anii de dupd rizboi. in perioada Gheorghe ror
Gheorghiu-Dej.
cor
In cele trei volume ale sale, romanul tim
prezinld tema raporfului dLntre fiinla umani gi
istorie, fiind romanul unui destin, romanul unei
neI
iubiri gi, in acelaqi timp. romanul asumdrii unui sto
anumit moment istoric. Este scris la pesoana int6i, tehnica trind cea a retrospectivei
Dir
(protagonistul, inchis pentru crim6, igi povestegte intreaga r iatal. In primul volum, la
dis
inceput. este o meditafie pe tema moqii: ,,moartea e un .lenonten simplu in naturd,
ate
numai oamenii il fac tnspdimdntdtor". Volumul a1 treilea se incheie cu concluzia:
ron
,,dacd dragoste nu e, nimic nu e". Abia in finalul romanului este inleles titlul, care Ser
cuprinde o amard ironie: cel mai iubit dintre pdmdnteni nu prea are parte de dragostea
intr
semenilor. ba se pare cI nici mlcar Soarta nu-l iubegte. el ar and parte de infrAngeri gi
ma
de umilinte. care-l imping si ajung6 ucigag fEri voie.
Scrisa in inchisoare de delinutul Victor Petrini. la sfarul unui prieten, aceastd
Du
retrospectir 6 cronologicd evocd, in prima parle, tineretea protagonistului, in perioada
Spr
dintre r[zboaie, Crescut intr-un orag transilvdnean, in casa unui muncitor la o fabrici gat
de avioane. Petrini devine un tdnir dur qi turbulent, ocolit de fete, cdrora le era frici
ten
de el, gi urdt de colegi pentru intelectul de marcd gi pentru felul trangant de a fi. Era
urn
dus deseori la cancelarie gi mustrat de subdirectorul Laicu ;i de plrintele Done, cdci
de
igi afiga cu m6ndrie statutul de ateu.
cot
Apoi ni se prezintl povestea de dragoste a pdrinlilor lui Petrini. Mama sa era
fiica unui funlionar cu multe fete. Sora mai mici a mamei lui Petrini era indrlgostitd
mu
de soful surorii ei. de tat6l lui Petrini, cu care are o relalie. Tdndrul igi di seama de
Mi
asta gi instrdinarea lui fa!5 de pirinli se face qi mai mare. La 18 ani, Petrini este un alt
Crr
mare siguratic, un revoltat impotriva lui Dumnezeu. El coboari in Infern, odatd cu
ulti
detenlia, cu crimele sdvdrqite, cu iubirea covertit5 in ur[.
ild

80

l..-
 t8

eJzc 'EJersBc 'eye1n3 ,{zng ed elSeounc o gcuntu op col Inou B'I '€lse3e ed pzuelse,tep 19
ec Eoec 'ruu1e4 rnl retu€u €eueotu glulzetd es Bellop l€ InlnunloA a1e tut8ud eleurlUn nc!
uI 'VJyUO BI Irqeluoc e8unle rode teytr 'gzaeuretur es '1gB el locuec ar€ gc pugzer3
il?r
'g"1sr.oe, o e1 ezefz8ue es ps elnle e,\
II Ec atrturord t-erec 'e1e11nceJ ep 3a1oc lsog 'nclr{ epr
uol nc epeAeJ eS 'Br^lIS 'rn1 uiyte3 nc dun] llntu eceJled tS ereztle:ap e1 elSecunur
?lps
'ngs rnyncrunq eiru,rrd ur sun3se 'lnsucsnuetu ezetedncu tS-Es alSaSnaU
BJO'
'rueJul uI rrrgJoqoc
e gldeerl Brrrrlln 1e naued arnlllsuoc ec pooc 'eteztye;rp e1 rod un nzp II Ecuntu ep
Ic9c
elei.rog el ep rec rer 'eperd opun BelellnceJ sl ep prcJe $p elsg 'gcs€orolEsqr as gs euun eJg
eJBo nc 'plu?d ep 1sr,{rloe un nc €IEr1 epll}Bhtr pc Eg? apun 'gsece elJEoiut as 'Eituurel
9cl{
op ru€ re4 gdnq 'llnu?q alse nu IuIIed tS luoptcce un leJeplsuoc alsa IruoI 'uetpre8
EcUr
un eJeoruo gs eEunlu rS g'tac;ec 'lp]pq 'eilllurn elrSrggseu euodns e r apun 'eud5 3P3(
BrEg €l ep qunld op eiatntu BI sltut-q. tS leuruepuoc else 'gleqcue ep Iunl rarl gdn6
Elsp
'rurJlod sndns else eJeJ ui eltuoleSorelul Jndecug e1'elnzatd tunlo.\ Eallop 1Y
a,t8 atr a I a uD utl S grerq8eu
'

rS rr
-que u{ezue8ro utp eged eceg gc '3e1oc trsoJ Inun IIJosIJcs e atiiari rr:gte:fue}ut ;";
sruJn ur ]eznxe pulg '1eipe; rnlnzeloq lndrup ul JEIqc lBlsaJB elsa Iu"lad ai-redsap es EJ€'
1n1dnc'pue;nc ug rup'et,n1tg csotunu o Iop Iec orec ed'gipe; o a1(eu t:,.:z;\ lseueluoJ
lugurpd else InleepJv gc ese8t.tls ?c nlued t{u4suouap Iaur,
'::: - ut le}seJu "elz1
oruulo6 'pn
else'se1qn3 rn1 1e 3e1oc un'IIIUaJA E gosseugluoJ Eals:.-?:'::.:-i1 ?snJlslp BI .I
olso epun co1 'gr8eelq peJ?I I-eJEunC Inleuu3 ?[ elIJPJcnl dacut '; :-t - '-.inpro UIC
IE^I
'plued ep J€leJces-lnlsueJlJoluc else e1zllnceJ ulp tuo ctu:alnd ::: : - -: : rioleluols
crpau un 'qn4uren aullep egozolg ep l1iptlnceJ IE --E::: - - - irtg3a-rdeu Inm
Ieur
Ielol tuo un nc Uncolur rS leggdepug else (e3e1g uulrnl) -:-: :-, - rl liq
:--i--:.::l r:ndu41
Inur
Jolece e1e riplllue.r glutze.rd erec 'cl1tlod tS lulcos iltuetuu': - : - :;: ;zza:n1uoc
es lelzrzd ul rel 'elsoEz:p ap Inu€uoJ else BlsooY ..):'::. .' '.: TnueluoJ
eqE
orJcs Ia'durt1 pece u1 'piuelor,t ep elueruoru pugcsount il' :- ,.:,' :-- l-. gruqed esI[
er1ul puglrcso 'lnduri nc ?uuoJsue4 es epll1ery 'naJ.\: .:::.!-: .----l un 'ios
'-- -:: - ' :-ltlolPSEJ Inur
te lnuud pl ep ?setugr 'gseoxnl Io €sec uI Iopugtue es-npu:-- : ln}Ir
es rS neloclN ep gzeayonrp upll1ehtr 'elso8e:p ap u,: s -:: :. , - . : : -- -. I:plllehtr lSea
erJcs rJ rulJled'eueltpe ep eleoc$ ul pupeld'e16atso.-p::: ;: :-:: :: :tueseJelul
rS gseoruru; eyeoJ eletue3i o'glcellqJe'splllerri'E1::!::. .-.; :- :::Pounc o
Inul
Isc
rurJled Jolcr1'IJnsJoA op urnlol Inun Is rolne 'ne1o:l-\ i:'-: -- , -- -,- :: '::ose;o.td
nc e$eueletrdrm as tS 'gleocS o ul JoseJoJd etsa ]uE:a -r.: . -:-.- UI
:II3(
eeJ(
-- -':jtrlEleqCUB
'Slqrr*, ::
-- . .: . , 'qt:
Inlol e$esunggu IuIJled 'leloJ eeUBoIu ap 1E \c:. '' ; i '- : -- -: : : , _- 4eluleul ,!qn
ep Inlsep Ie suIoJES lS leeq pug Iruolsop 'ta0ueu;:: r---- - :-:. * e:eoudg3 'InI
rS lrdoc e1 eiunue: gs e8ut,ruoc o IuIJled'EuIJtp::-. "--::--:: -- -r ?tEuIcJESuI
elsa gc alSesr;nggu tg tS ecreoll{ es BJ€oItdg3 ';:-:. ::-. -'. ?tseeJolgsgc opa
es ES Jslr{c r-npugundord 'e1Se1so8grpu1 as el?: ;: -i --: - : : - : t atSeqgtui
o 1e'egozollC el iuepnlg'prdnp potu uI gedsep :s ::: :- .t- r- ::.- .. EJ leznxe
else tS,,g1zn1tlsold" o nc rn1 e{e1er ep ggs ttirn:gd:--:: :---: ; -r- -. I?puecs lP
un e1Seucnqzl'crloJe uuld ed gzerirur II eJEc €a3 T::;* - : - -, - -.--U etaut5l ed
a$eounc o epun'gruntcrgc o ey e3reu'elepar-t::l;: :: :----- -- -' - -1:lll

I
ii por,esteqte viala sa. incepe relalia cu Suz-v gi aceasta, la Sinaia, i-l prezintd pe fostul
ei so!, inginerul Pencea. Acesta ii urmdregte la teleferic, vrAnd s6-i omoare, iar Petrini Mo
il arunci din teleferic. devenind pentru a doua oard asasin. Este inchis pentru gase ani,
dar muncind, are o reducere, rdmAn6nd in inchisoare doar doi ani.
CAnd iese din inchisoare, se mut6 cu tatil sdu, devenind profesor de francezl. prul
La 35 de ani, Petrini primise multe lor.ituri de la Soartd. Este pdrSsit de Suzy, care ae t1
pleaci in ltalia. Dezamdgit, vrea si arunce manuscrisul romanului sdu, dar apoi, el, MoI
cel mai iubit dhttre pdmdnteni, cum il numise Suz,v, se hot6rSgte sI arate lumii c6t a ora$
iubit gi a pdtimit, incheindu-gi cartea cu celebrele vorbe ,,dacd dragoste nu e, nimic diml
nu e" cons
Romanul ,,Cel mai iubit dintre pdminteni" se inscrie ca unul de referin!5 al
literaturii romane gi al crealiei lui Marin Preda, fiind, aqa cum spune Eugen Simion, unei
,,rontanul unui destin care-Si asumd o istorie, romanul unei istorii care trdieSte tntr- dom
un destin". omo
pec
igno.
NUVELA ISTORICA ac!iu

,,Alexandru Lapugneanul" treile

de Costache Negruzzi
qi dr
Dom
Nuvela este o specie a genului epic, in Nou,
ptozil, cu un singur fr narativ, urmdrind un conflict in car

unic, personajele fiind caracteizate in funclie de la cur

contribufia lor la dezvoltarea acliunii. Aparline
genului epic deoarece Negruzzi igi exprimi in mod ospdf
*
indirect g6ndurile, ideile, sentimentele, prin Mo!o
intermediul acfiunii, naraliunii gi personajelor, vornir
scrierea avdnd un caracter obiectiv, fiindci autorul dd pe
se detagezd de faptele relatate, incredinlAnd rolul faci o

s6u unui narator omniscient gi omniprezent, ce ne

prezinti, in ordine cronologici, intdmplirile. Exist[ este c
aici un conflict interior qi unul exterior, iar modul acelor
dominant de expunere il constituie narafiunea, fiind,
insolitd de dialog gi descriere. sd ale
Negruzzi a rlmas in literafura romdni ca deznot
prozator, poet, memorialist qi dramafurg. El este
multe
,,pArintele" nuvelei istorice, prin publicarea, in
conflic
,,Dacia literarS", in anul 1840, a nuvelei
scenel
,,Alexandru Ldp usnean ul".
Cum am mai spus, conflictul imbraci doud forme. Conflictul exterior este Romar,
intre protagonist qi personajele potrivnice lui, adicd Stroici, Spancioc, Mo1oc, alli schimt
boieri, doamna Ruxanda. Acest conflict se prelungeqte pdni c6nd voievodul este aminu
otrdvit de citre so{ia lui. Conflictul interior este generat de dorin{a morbidd a
voievodului de a asista la suferinle omenegti.

82
 e8

e9
else
'IEdIJuud Inlnl€uosJed Ie oISEr1 Inullsap 'elunupue
tite
ep xnl nc olncql elrJerJ3sap ,Epuexnx eiruuop - uuop szelllus 'e;uolpqurqcs els0
etrse €Ueos Ec €eepl 'ouolsl urp e{e:rdslll :oleJBo}9uun ep }€p eNe PrusuuDutoY
'leldrrtoc gzaeselep es IruolElEU 3J€3 ep suecs '€ella4 I€ InlolIdBJ ulp gselu ep aleuecs
IOIE
uud luozeJd e$e plustlDay slluoc Inllls uIJd tS te;edo Infsselu uIJd 'Inlnlslguoc ui
e plEp€JB elinlo1a uIJd lEluazaJdeJ else PrusntsDl) 'eJeJ3lII elueJnc olln1ll e$0
rcw gzeq BI pug^B glezrIzeJ alse .JnuoausndpT ntpunralv(' 9cr:o1st ?{eAnl\l t
BC1
'Iele^nu lruuqLuppouzap
']dEJ ep 'e1se elsecy 'q.\Elo Inu€euSndp'I gpon Inl Pp IJ 'ios IS nIJ erlul 93ee1e 9s 'eou
,nqs
purnqoJ) ,epuuxna puluEoc uEp8og 1ng ad ls relqc €eu?olu nc PiuIusIuE II'pulu
Inp(
i\€uloq'tcte rS Inlnuloil Eateloc uI EZeISryeJ e5 'gcseerg8nl?3 I-gs JoA aJec sJolece
?1.sI
gleseJpg eJgiulueu€ o E3 'putg giuueJns ep In]€d ed 'eunds InJolluuop eJ eeac olse
eu(
'1olrdec Inlnurllln InIlIr '. na fi )sadod ps ruD i1nru a,td 'Dln)s 10^ Dru aO a
INIO
'spuPxnu srriuEop n.4ued ,,wk{ ap ru)Dal " 1dBJ ep 'pulu s}sece 'pptruerd o EceJ
IruC
os gs eund InJollutuop 'tStcn rolec oleledgc uIC 'lgJoluo Ie IS else e;uc 'coio14 ed 9p
'lo1r
l4ltS ,,iruru tDp'ttto.td" luns Pc pugundsop:oce ep else Inu€ouSndg'I rEI'InlncluJol uud
eeu?oru orec .rnintelud epi-lod 3l Eleunps 'eeurri1nl1 'lnloc?uJ Ecse,\rrd PS coiotr\tr pou
ed slselrs EpoA 'rlgrotuo luns rJeroq ap Lv rcx pugc ed 'Ificn luns 'egnc e1 ep Inigdso
II euli
EI rirue^ ouaroq liieFac rer
.Bruolod uI Blu rS
lnlocrrad ltlIrs rcro4s rs corcuud5 3p
'ailnc BI
lcru
igdso un el riuezotd rec riol ad plrlur rl rS elrSJg^ps eleler nrlued eJeUoI eror ISI er€3 ul III'
eJeluglnc o Jol €i€J u1 euri tS tuetoq 1io1 PuIBeqc 'etuelct,r eJelu o pulpo,rop 'tode 'no51
'lnutuoq
Iec rreol rnlntugJs alelSBoIII e1 tS euuoct €l EuIqcuI es 'eIIodo:1IN PI ilsos lnn
'rrunricu Ie ilmlululnc plcund elnlllsuoc IolIdBc lsecv 'JolIJeIoq eeullJdse ap IS
elr8oloppJqJ ep p8ugld es ps 1€l€d BI asluol ec 'eerudlntu ?8uls oc Eee) glere IS BolIeJl
IE InlnlolldEo Inllll elnlllsuoc eJ€3 elelul^no luns ,,iutat| boiow
ml PdD)" ::
'nunq)D
Da.mffiSp{sap olntrI}suoo Io}IdBc InEeIuI ',,Pt{ ap cDal un " a}IruoJd II relqJ €q 'ErouBI
Il
o €lsec€ 'ateol rulued IiEId EA Io Eo P1II?o] a l-gc I-npugunds 'po^olo.\ Inpruc od
oceldnpul Ir ps EcJeecuJ €puezng €utu€op 'tz o-l1ut 'pu93 'le eJlulp dlnru ad pugJotuo
'roluetoq elIJeAB gcsguoc 'liptac epJB 'eleliuetuep eles Jolelcs elJas edacul iruolluruop -4t4
,runcy 'upuexng €ulueop eJigc
InuseuSndgl ep slcn Jeloq Inun B eAnpPA Ioun 'uol
eorlder olse 'lolrdec eolrop Ip-ep rnloc Inllll ',. ipuruDo, V9-
llO*rf,rnr.rruo,
eUBd Elsocv 'ooiory ed 1e q8ugl Ezeerlsgd II Inuuop 'atuolct,n nt 'g,\Irlodulp c!Lu!
'e1dug1u1 eA es nu eo eeoc 'unrp utp PcJeoluJ as PS csolnlRls II IIJaIoq 'tcncal tnlnSero e Tg,,

earardo:de uI 'eJelnd el euIAaJ 'guetuolo olseo o ep 13]nlu 'lnuueuSndg'I Epo,\ 'toioIAI 'le'
nc e1uruJ u1 ;.toluetoq IIJPpP4 pllJolep Inuorl IS-npuPzJeId 'uluop ei6orop 11 nu e:ei qc eJec
unds rg emo JolrJeroq lBSaJps sundsp; un €c 'Jollutuop ap esnds ]uns lolrduc InlnIuIJd 'qze
Inlill luns oJEc 'eluIAnJ elso3v ' ,,\oi a'td nDa,t^ pL na 'ia'tt' put nu rci p)Do " a
:e1o1tdec nrled uI Cilirqdtul olse ela,\nN 'lue
'lnueeuSndg.I rupuexelv rnl e aruuop Bnop €-ep Por ep EJIpP 'ta^oplotr{ IUI4
ETJOISI UIp ]E[unlcnqz IUOIII0Iu Inun EeJeco^e elnlllsuoc o IaleAnu €IuaI Inlsr
 ALEXANDRU LAPU$NEANUL

de Costache Negruui

C ar acterizarea perso naj elor :

,rAlexandru Ldpusneanul" este o nuveli istorici romantici, ale c[rei

personaje sunt construite in concordanfd cu principiile romantismului.
Ldousneanul este un personaj atestat de istorie, al cirui chip este imbogSlit cu
ajutorul imaginaliei scriitorului. Este personajul principal, a cdrui voin![ domini
destinele celorlalli. El reprezinti tipul tiranului, crud gi violent, care incalc6
principiile morale gi religioase, in scopul pistrdrii puterii. Pentru a-l caracteriza,
autorul fiilizeazd' atdt caracterizarca directi, cAt gi caracterizarca indirecti.
Carocterizarea directd. La inceputul capitolului al patrulea afl[m c[, timp de
patru ani, dupi uciderea celor 47 de boieri, Lipugneanul nu mai ,,tdiase" pe nimeni,
se mullumise doar cu mutilarea unor supugi (punea s5 li se taie mdinile, si li se scoatd
ochii). El apare, deci, ca un tiran insetat de sange, cdruia ii fbcea pldcere si vad[
suferinfa altora. Aqa se explicl gi ameninlarea cu moartea a propriului fiu, de teami
ca nu cumva acesta si-i ia tronul, deci puterea gi pldcerea de a omori.
caracterizarea indirectd. Aceasta provine din cuvintele gi faptele
domnitorului, care-l aratd ca pe un om hotdrdt (,,De voi nu md vreli, eu vd vreai pre
voi"), lucid si prevdzdtor, el nevrand s[ renunle la oastea turceasci, de teamf c[
boierii il vor trida din nou. Vorbele sale mai trddeazd, yiclenie si preficdtorie. Acest
lucru il vedem din cuvAntarea sa de la Mitropolie. Atunci cdnd mul(imea cere moartea
lui Mofoc, el spune vorbele care au rimas celebre, ,,prosti, dar mul1i", ceea ce denot6
inteligenld, precum gi cunoagtere a oamenilor gi dorinla de a atrage poporul de partea
lui.
Unele tr5sEturi ale voievodului reies din confruntarea cu alte personaje, una
din ele fiind impulsivitatea (el vrea si omoare pe solul care il sfXtuia s[ se intoarcl). fi intr
Dar principala sa caracteristic[ este cruzimea. Aceasta se vede din dorin,ta lui de a monol
la ince
ucide, din cinismul cu care se poartl, din sadismul gi din pl5cerea de a chinui pe al1ii.
Alexandru L[puqnenul este un personaj romantic, moartqa lui fiind ca un in scer
blestem la care acliunile lui l-au adus, dar qi ca o pedeapsd divinS. Crudului domn i se
refuzd, ?n clipa morfii, iertarea qi ii apare in minte cortegiul celor ucigi, care nu ii dau o dran
al jocu
pace, el chinuindu-se groaznic pdni in ultima clipi.

insum6
duce la

sociald
absolut
Sinegti,
comise.

84
 98

rnl BlsoJ 'eyey4 esesarulJ] o-I eJpc ed 'elso8erp ep aJEosIJcs o eutiep nlaD 'esltuoc
olorurJc nc qpqrledruocu olso ericung InJpc B letft1sn1 Ie Icuntre op lrulslultu '1]Seutg
-ru?S rreqJo$ rn1 u,u4odtu1 pse.rd ep etuedruuc o €s eriucrlqnd ut edacut ?lnlosqu
e1e1de.rp ep gepl 1e lturlpdrul un '.IEIZ Inlsac€ IruoloeJlp 'nuecsng nIaD ',,plDtros
na1o4datg" rnlrupz uticepa.r ul'116l u1 'tlSerncng ut ece4ad es uaunti.cy
lDtu]1zaY
'nu€csng nleg'1er1uec tnlnleuosted eeueou el o3np
'leuu uI eruc 'leperE lclu:uo3 un gtlo^zap es uJoJEc 1ndur1 ut 'uno1qel ZI pugunsul
oelce ra:J ulp pllnfpcie etse EruEJp 'leuotftzodruoc eJepel ep ]cund utg
']sncord rn1 tnlnled 1e 1ec rS rolalat rnlncol lu NEP II
'elep ltlutrue lec g JEIunJ 'etn3sounc IJntrIuI nels EIeJgc EZEqel 'tn1n1n1osqe E gu€Jp o eslu
'lapl ep qrrreJp o else qsEaJe 'ctu.relnd else $topp! ln)o[" Ieu€Jp InIJIL]uoJ un sc
'eeuntiereu urlulglul lxelsleru ug tot tS quacs uI 'Iple
eareund BI JollJolcp tS tnlruozt8eJ oJeseceu l1i€clpur 'gctlder ep iISJ9JS u1 nes tndecul e1
elep eytiectput uud tcte tuazard else Inlxel€]ay4 'roleluuosted elrcrlda: utp ln3olouoru IePt
'(qre
nes 1n3o1etp ereundxa ap coylru €c putsoloJ Iruoln€ 'guecs ad gtet:rfua1ur g Eun ''€
u ep lndocs nc EsIJcs elso oceJuoap cllelueJp tnlnue8 eurj-redu .("tolalat F)oI"'
'el?rcos nes ecrSoyoltut'ecuolst :elu"Jp ep eelsed
rJnleJ ellntu reru Elsrxg 'esuoJelunu luns elelcedsu
Elouel
JEr'elezqenpr.rrrprn crruelnd luns aleleuosred eewa
'grue;p u1 'cr8e4 'leroueE uI lrr-Btugpouzop tm lsecv
nc rS cru.rllnd lcrguoc un nc 'unsJerr ug nes pzo:d
PC PU
u1 'crlerue;p rnlnueB etceds else eureJq a,td nt
'pugsuep elnzgl n€Je EcBp 'to1r.ro1r:nur e1e1dq
o$qur nenl el eJuc aJuorcoJ elecllseIrpJ 'role1et
Ie Elece 'cseugruor 1rru lncsounc un BI 'n11t1 e1 ep 9ru3e1
rerqc 'elrrur$ eu .Jopp! 7nco7'( eIueJC ?pe^'
'EauBoru JBrr{c
Bleocs
'rJoeun 'pugEele 'sn"t1slp e 'elunleepr p8qle tS-ps 'Iuetul
puglndeu 'erec plenlcolelul epo ncser1ed IIursO ep dru
rnl Joleruerp 1e cgrceds pleuosre4 'EIBoJ Belunl uI *>
1i*
gcseesg8 1-gs cseSner nu rep 'lnlosq? erds grdse 'ezue1
eJet IueIuBo luns rroJe ',,1to7 a7a11hg" ',,uDdauat 9clecu
=
qcV" ',4o7a7a1 1nco7('€c eruzJp uI 'EIeeJ Belunl
EUrruo
ug e8mle eleod es nu eJec EI I€epI 'tn1n1n1osqz
rue8urle eruel gzeele& 'e1es eleueluoJ tS E nc lllE

Bc IeJ BI 'ncserp4llueC rn1 et8mleurerq IEJBC

nlsa&ad ilut0c ap
.iJOtOIe! lncorrr
ltzntE

t30t 30 vWvuo
iubit6, care devenise, intre timp, sofia lui sinepti. in scrisoare se spunea c[, in urm[ cu
gapte ani, Sinegti omorase o betrane bogat6, doamna Manitti, distrugandu-i apoi
testamentul gi insugindu-qi un milion de lei in aur.
Maria Sinegti, afldnd de intenlia lui Gelu de
a publica scrisoarea, incearci s[-gi convingd soful
sE demisioneze, idee cu care el nu e de acord,
c6utdnd si evite aceastd campanie de presl prin alte
mijloace. Astfel, el o trimite la Gelu pe mituga
acestuia, Irena, cea care tl crescuse gi care ii
dezv6luie un mEre secret. $i anume, c6 in urml cu t
dou.Szeci de ani, avocatul gi omul politic Grigore
Rus'banu, tatil lui Gelu, delapidase o mare suml de
bani, pentru a-pi acoperi nigte datorii de lajocul de
cdrfi. Saru-Sineqti, pe vremea aceea secretarul lui
Grigore Ruscanu, pentru a-i salva onoarea, ii
plitegte datoriile, f[ri a-pi mai primi weodatd banii
inapoi.
Gelu Ruscanu este cutremurat de cele
aflate, dar el este de plrere cI dreptatea e mai
presus de orice. RImdne neclintit in hotlrArea de a publica scrisoarea, acceptdnd doar
sE mai amAne totul cu o zi. La redacfie sosegte insugi Saru-Sinegti, care-l mal
dezvdluie lui Gelu Ruscanu un adevir: tat5l siu se sinucisese, nu avusese un accident
de vAn5toare, cum gtia toatd lumea. Ca dovadi, ii arati biletul sinucigagului, pe care
el, fostul lui secretar, il avea.
Acest lucru il'tulburd gi mai tare pe ziarist gi, dezamdgit ii disperat, cand este
vizitat de Maria Sineqti, se sinucide cu revolverul adus de aceasta, f[cend, peste ani, inspir
acelagi lucru pe care il fhcuse qi tat[l lui, dar din cu totul alte motive. petrec
,,Jocul ielelor" este o dram6 de idei, camil petrescu fiind intemeietorul meart
acestei specii in literatura romdnd. Opera relevd unele din tr6sdturile dramei de idei, urcdnr
cu ar fi: este inspiratd dintr-un mit autohton, pe care il aflim chiar din titlu, iar acest furnrn
mit este aplicat omului modern, mlcinat de contradiclii sufletegti. in dramd, cel care pe$te I
,,vede ielele" este Gelu Ruscanu, care se sinucide din cauza nepotriviri dintre idei qi o minr
realitate.
Apoi. o altd tr[situr6 ar fi faptul cE tot conflictul dramei este unul interior, un partea
conflict de idei ce se declangeazd in congtiinla personajului principal. Gelu Ruscanu, captiv:
ca gi Pygmalion cu statuile sale, se indrdgostise de niqte idei. ,staroile,, lui Gelu poate
Ruscanu erau: iubirea, dreptatea absoluti, figura tatSlui. CAnd toate acestea sunt traged;
demolate, el ramane cu sufletul pustiit, nu mai are pentru ce trdi.
Personajele sunt caracterizate de autor tocmai prin aceste trliri lduntrice pe gura p(
care le au: nelinigtea existenfiald, instrlinarea, neputinla de a acliona. Din aceait6
cauzd., acliunea exterioard este extrem de redusd, totul mutflndu-se in planul in burli
congtiinlei.
de siml
care v(
care ap

86
 t8

(lrloqurs IoJ un ra 13 pug,tu 'co1ap cseqJol nu rede erec

riue:nig rop rec) g3rrlun?l zs BJnlqnp nc elSeqro,L erec
'?uoi atsa luros:ed Inorun ret 'elSed ep $nq eJIIoquIs ep
pur-J 'g:zp:nu ztzld tuopol - nolqel eelnrud 1e *
rlSed rop :o1a: api.rnq u1 InuBl
r.::dr: :rsa EuoI - nolq€] eelle4 1e tS ealtop 1e * ?1sB€
Sur:n rnlaiSed ern8 ed er
'- aiias9S as BuoI 1n:ecsed - nolq€t lnrut:d *
:rJnolq?l ru1ud urp piluq3le :tsa 'etpe8erl luns
;:s;Llrnu o ncsoJos eJec ed oea:at:15 zdgrs eleod nlec
onuei
:.r lntuo eJ€c op '1nur1sep Ezeezlloqurs ar elultlildec
'ieuoleq eunq uJ euol Inl ealelt.rttdB: nf, eeged un'Jr
rerrnu lenlerd e ncseJos UpBIAI '1ttu 1sa:z utg
Ein \ip 3unurru o IS IoI
pugldelSe'p8eor es r( e:.i:iqrod os a-lec ug drurl'e1tz rerlEls ulru?o eun:.'-. '-i:r:n eiSed \c
un ep lrfrqBul pulg'p:cq arsad epuc BuoI'epurg:ncs es gs locr:ed lrt 3 E:j.?jlt 'EununJ sede
o e$eu:g1s nozeuun6 'srsJEI lnSe.ro e;ds ee8reru eJ€c eIqEJo: : :j :i-npuecJn 'lepl
Equrqos rSr ri qurrrp ecunrod elSelocossu €uol ESUI '.tot': j!i--f iri oBtoaw
olnase;1 IruO}
ps DuoJ ryt ru t-nFltt)tffi.tod'nagounc al nazaurun1 a,tD) ad Ba:::;1-- t;raca,4ad
as aNwN pfo.to r{ :euol rnlnlegord IB cllqlq In}Itu pclp€ '?3llqiq ::: :-s: :tie:tdsut Jue e

op esJns 'eupurn r:rirpuoc e rS rnlnurlsep u 'r{elt eruel else I

ed gcrlurue:p gloqe:ed o else ,,Duo1" eeJ€Jcn'I lz€Dqq€
'aqtnufuqoau elrJruocep ..sH
-ra_EEEOEEFllT'' eJ?c I

'actloqtuts luns aunrice e1 eluedrcrgud eleluuosred 'esrz luepll

-nrrdo;d runricu raun esdrl uttd gzeazttelceJec es eJBc Ieu
'mlnpusqo fl.uDd pug^rllnc'rlSeuguor retErnlzuurp JBop
lIIrup nou un eprq3sep ncseJos ulJsIN - - IBIU i

'usrurepouoou uI ?eJ?JluI pugcJBtu tt'o elec

'elSorogul €JnlEJeII BreJEc Brrun uJ 'pcrSoyoepr omxEIaJ
o ecnpu 09, rolrue lnlrSrgg 'glsrunuoc et8oloept IIUEq
oe.
ep WeJ rnlncrlolse €eJuuopJoqns 'm1nust1lnc1e1o:d II
Ie ..nrueoop rnlnluepesqo'o EeJ€sJe,tBJ1 'p1stut1e1s ..tt()
GffiBC
INI [N
ucode :cr1r1od IruolceJ ep eleuruuelep IoIlsIJelcpJEl ep Inr
'gugruo"r EJn1EJelrl ug 'ele pcrleqlsod EpeorJed eP Eu
eroBr,
n)sa"tos a!"mw ap nc Eu
rI eJl
r,ELlOl'r eSrygr
euB u
'p.loct
3l138ISOd CIIVI IVUO txll N0'E.r\. Inios
ep nl€
Srvrcf-H3u 3r,lrn'r sudsfo v3Nnlzl^ ls
=r=w=r lodu
nc Pul
 intre prima gi ultima secvenld trec mulfi ani, care-qi pun amprenta pe chipul
pescarului (imb[tr6negte, are o barb[ lung6).
Tema dramei este, cum am mai spus, destinul, din calea ciruia nimeni nu se M
poate abate (este explicabili, astfel, exclamafia autorului, ,,Iona sunt eu!"). Acfiunea
se petrece , la inceput, in gura pegtelui uriag, de unde Iona aruncd n[vodul pentru a
prinde ceva pegte, dar fEr[ succes qi dialogheaz6 cu el insugi, pentru c6, la strig6tele
sale, nici mdcar ecoul nu-i rispunde (aceasta simboliz6nd singur6tatea fiinlei u-une,
silita sd tr6iascl in mijlocul unei lumi surde).
Iona vorbegte mult despre mare, metafora viefii, in care tofi naufragiafii strigl
inzadar, iar Iona, care se gdndegte cd ar trebui s[ pescuiascl in alt[ parte, iqi di sema
ci e imposibil, acesta fiind destinul siu. Supirat cE nu a prins nimic, Iona viseazd
crapi qi moruni iar in ultima parte a visului, prinde un pegtigor care, atunci cdnd se
trezegte, dispare. El are nigte peqti, intr-un acvariu, dar nu ii plac, pentru ci au mai
fost prinqi o dati, peptii simbolizdnd omul gi idealurile lui. Oimenii (peqtii) aleargl
dup[ c6te o momeal[, nerealiz6nd ci acasta le va aduce moartea. Fiecare om este in
fel de Don Quijote, care cauti un ideal, dar cdnd pare ci il atinge, viala lui se termind.
In general, oamenii sperd mereu spre un ideal gi mai sper6 gi c6-gi pot modifica
destinul, ceea ce este imposibil.
Primul tablou se termind tragic, Iona fiind inghilit de primul pegte uriaq, petru
ca, mai tiirziu, si fie inghifit de un al doilea pegte uriaq. in burta primului pegte
gisegte un culit, cu care-i spintecd burta, ca si se poat[ elibera, dar are surpriza sd
nimereasc5. in alti burt[ de pegte. Aici decorul este mai bogat, el gisind o moari de
v6nt (simbolizdnd capacitatea omului de a visa). DecupAnd o bucat[ din burta celui
de-al doilea pegte, Iona ii scrie mamei sale, rugdnd-o s6-l nascl iar gi iar. in ultimul
tablou se pare ci drumul acesta al personajului, ca printr-un labirint, se incheie. titlul.
Finalul ni-l aratd pe nefericitul Iona, dupi ce a spintecat qi burta celui de-al doilea persor
peqte, iltins pe o plaji murdard., plinn de bu4i de pegte. scrisoi
_. Iona se afli, parci, la inceputul lumii, igi d[ seama despre neputinfa lui de a
ocoli destinul, continui si vorbeasc[ cu sine insugi, anunfAnd ci pleac[ intr-o
multe

cildtorie dincolo de moarte, in lumea singur6tE(ii. El este, ca personaj, o metafori a

singur[t6gii, a imposibilitetii de a comunica cu lumea (,,e taie greu-sdfii singur,,, inc6lci
spune el la un moment dat). Dar Iona este gi simbolul mo4ii. Acest lucru se Farfur
contureazd inc6 de la primul tablou, c6nd el vorbegte de mullimea pegtilor, pe care, ca semnd
sd-i poli numEra, !i-ar trebui ,,o viatd si toatd moartea". $i, in principal, Iona este o
metafor[ a destinului. Toate incerc6rile sale de a iegi din propriul slu destin sunt in person
zadar, iar prin egecul acesta, el igi pierde esenfa Divinitelii. pulinti
Autorui sparge tiparele tradifionale, piesa nu se mai constituie ca un dialog
intre mai multe personaje. Dispare noliunea de conflict gi de intrig6. Discursul Trahar
dramatic este un monolog-dialog al pesonajului cu el insugi. OperI postbelic5, foarte
originalS, ,,rona", tragedie in patru tablouri, renunfi la orice tipar, aitfel c6 acfiunea, renumt
construclia personajelor, a subiectului dobdndesc valenle noi, semnificalii neb6nuite. pelticd
copiilo

care at

88
6.'6J 68

(,,"'luo ap lla:tau JDtTtP nD aJD)

afilncas a1dnl pdnp" :eunds ncuea.uie3) lllqpedulocul rueuue] ep BaJalrose *

1:oprdoc
qcqled 'e}
Belutu uI lup E ,,1nse1u" PJ IuepeJJ ES ac€J eu 'eqceuepuEC €l ec 'pctSoi ElqI Ii
pugc J€I ',,"'p)tttt atiDlawnual 'Beu
seJrqJol nc Eleulqruoc a qtt(ar8 aJeiunuord Elseece
eUEr
'atDru aqaluo!" :ecrz BpuElslrd EilqD ) Jololul^nc e EtrSerE eereiunuo:d * r
( 3qJ€uErlBJJ InsJl
3o1e
euetry7) ,,aidntoc a op)D 'lD)olu a nu apun o1ocD" lnue8 ep aletuslrul *
afiDq!1 Qtutuind
',,
UI
iap" neJelu plede.r sq3EueqeJJ ',,uozal" ',,\Dtnc" eclz BpuBlsr:6) :o1aleuosred TI

,rro e11ntu ep ?lJAUeJ erec 'eleqrea ellJnsll 'eletusrletuolne x o0I

IruelceJec ec'i
(,,prutuouo wPP o tDP 'tttoutuas
9c eunds are: 'lplJnJJBJ
esr
o ,. rs ncselgdttI.i EelEppJ] erdsap gsedep erJcs ?s elnqeJl
'rr'ln
rn1 jnrn, elsa eSu ) locrpu qurolde un nc unds e1 Belsece eruc ed rep 'E1I3lgcuI
bxr'
errpugS o elSepg,t a3 Eaec 'aleuosred Joun eeJ€lulrdxe utp ollJnsuesuou *
O.II
:elunuu tS 'aceolltur eqnlu Islrr urd lezqeer alsA'[oqw1 Plltuo) =
.ap Bep
rs.,, .,,rurglul orperuoo Els,ec€ u1 'eunrice uI
-sornqeu
Ior un ffi5,il5*:l,.,lI
".^, selrc
g, qrn"riini nf.p ,,o" lgryroqeu 1nloclge 'e8t4ut EzueJelleJ reseld 1n1tr1 ':olafeuos:ed 'eleq
€ Is rnFlcelqns uricn:lsuoc 'cruecs InsJncslp 'ctleure:p Ir4cluuoJ ?uI31 'lnllll
:e1eiue1e.t eleo] elu1eoldxe luns JelceJec ep Inlec
Inu{
Inlec
u IS ImAEJoIU ep mlnclruoc eereztleet ru]ued epE
'€el-XIX Ie mlnlocas tnlSrgs el ep PcseeugluoJ
9s e:
Bele1elcos u1p elerr.rrd l$er,r ele rS ecrlqnd
'eJelceJec e$ec
lrien ele ImABJoIrr epurrdms Bseld ru]ec
ep erpeuoc o 'dr4l tSelece W 'lS IJnABJoIU
ep arpeuoc o else $prnptagd a,ruos1"tcs g"
BCUII
'ecgtceds ocllslueJp lcluqal
'Pqu
Joun eoJ€zIIIln 'lncseloJE nus lnursecJes nc IJoeun
un el
'elrles lruoun nc Inlnclruoc €eJeICos€ 'e1ce4sqe
tS
gBJP,<
el€Joru eueqcs EI esnpeJ efeuosred 'ttloztlep
elcruuoc :Ielpeluoc ol3 IIJoIugep ellJnlqsg4 elEol Ieu
es Pr
elelrzonilrl nc EzBe[snU ',,plnptagd alvoslos qzeel
O" Iolpeuoc InJolnE 'e1et?erca EcnT uol Stues
ou.ropour Inln4"el
1e rosrncerd llcnl?4s gEg4r

ap13nn3 nnT uol ap tou?t

.,PlnpJold oJEosucs orr e1e1qi
e n4r
eeunt
a

sloShloc o-ulNl lnlnclwoc v ]uvzllv3u 30 IIVIIIVOO|'!| es nu

Indlq
 a Comicul de caracter.Iese in evidenlI din atitudinile, atdt de diferite, ale lui
$l pe
Nae Cafavencu, in legiturd cu buclucaqa scrisoare: ing6mfat qi amenin!5tor, c6nd e in Calar
posesia armei gantajului, umil gi resemnat, cdnd o pierde. La ultimele lui cuvinte, semni
ipocrite gi false, din frnalul comediei, ,,Iatd binefacerile mui regim constitulional",
vine replica lui Pristanda, care incheie piesa: ,,Curat constitulionall" fi fbc
a Comicul de moravuri. in comedie, scrisoarea de amor, pierduti qi regdsita cuplu
de mai multe ori, devine prilej de gantaj politic. calavencu, liderul opoziliei. ii comp
amenin$ pe cei din partidul la putere, dar din aceasti luptd c6gtig[ un al trbilea, prin c
Agamild Dandanache, trimis de la centru, pentru cd gi el folosise o scrisoare de gantaj, celorl
pe care o plstreazl gi pentru alegerile viitoare. Dandanache, care este mai prost dec6t super
Farfuridi, se dovedegte a fi mai canalie decat calavencu gi, ca unnare, qdgtigE convi
alegerile. pericc
a Comicul de nume. Se realizeazd prin dou6 modalitili:
* un substantiv comun devine nume propriu (Pristanda, de lajocul popular ii rep
,,pristandaua", pentru ci polilaiul, atunci c6nd vorbea, se leglna, sau, alt6 explicalie ar pimAr
fi ci el juca dup[ cum i se cdnta; SAU NI
Dandanache provine din,,dandana", candii
care inseamni bucluc, incurcituri) care (
* sonoritatea numelui, care rezglr
provoacl r6sul (Cafavencu vine de la beche
,,ca!i", obiectul cu care se bate sd fie
cAnepa, iar prin extensie, femeie
cdreia nu-i tace gura) magic
Caragiale, prin personajele care fi
create, exploateazi la maxim toate cd i;i
resursele comicului de moravuri gi ale incon;
comicului de caracter, el r[mAn6nd spune
inci neegalat in spaliul comediei persor
romAnegti.

CUPLU DE PERSONAJE iruTN-O COMEDIE

,,O scrisoare pierd uti"

de lon Luca Caragiale
drama'
Prin opera ,,O scrisoare pierdutd", Ion Luca Caragiale ridicd specia comediei ale so
la rang de capodoperS. Cuplul cu rol principal in declangarea conflictului dramatic desf[9,
pare sI fie aici Tipatescu -Zoe ( Fdnicd gi Joilica, in intimitate). Degi intriga impune 1 883.
un conflict dramatic de factur[ social6, cu implicalii profunde, privind modul cum se
duceau bitnliile electorale in acea vreme, pierderea scrisorii de amor de cdtre Zoe surpr[
perturb6 situalia, mutAnd conflictul social spre unul intim, personal. Pe Tipitescu gi final fr
pe Zoe nu-i mai intereseaz6 alegerile pentru Cameri ce aveau loc in micul lor orag de dar qi
munte, ci cum trebuie aclionat ca sI nu-qi pericliteze reputalia. Ei il implic[ in aceata comed

90
 t5
elee.
tSt}Seueuroe}seJepe^mezljl[lestsplutze;dpc1n1de3uud.tln.t€roluepJolllpeluoc
euo3elec ug grnlrprcu! es'(&rnptald anost't,s p" eser4
'€luoJl tS 1n:oun tS rep ep Su

,lerunu ep ,f€q-,l ,riinn1, ap cruroc) rnlncluoc ele.uJoJ eluezard luns ']IcIJeJ IeUIJ tS nc
"p olm't'elout ;oun ea:aputrdrns eo/;
un n, 'rlnfd.*"ru 1iien1ls Joun € nus euelun undtl roun u-
uud lnsgr elSeu:g1s ersc 'rtleure:p tnlnue8 e etceds o else EIpoilIoJ .rggI 0s Iur
aundr

1nuuwp 'gJetueJ n.t1ued loltraBale lnteprd nc 'olunlu ep le6pro un-Jlul g:toSq;sap cI1.3ul

os ec glpJolcole €sJ€J ulp gte:rdsul pqg 'tn1ruo1ne euerodrueluoc t{gletcos rerper

a1e
'llseuguloJ tetS:n1eue;p
elcedse elnrrrqn, lunr-.*. ur 'un1€Jotu ep oryouoc o_elsg
uruud ru1ued Puecs uJ ESnd ap13i
e gredopodeo o o$e elpoluo3 Elsuece'r88I uI91ep

ap13nn3 tnnT aol aP

,,PlnpJ3!d oJEOSUCS O'3

stqrguoc o-UrN! Vivln suds=lo V3NnlzlA lS =1131

'leuosred

uts 't( ,,y1niapn{ p 'mruplnd alaurq pu'l7tD pa{ad ap

'p.eunds
1ec 'rou e8ngpe
:pc ru1ued ncselpart-nc eruategd e1 giunue; nu eJ€c 'eqceueqerl 1n1 u gtualltuocul
.aluteutp I?J} eleclnp enler e.r tS1 qc
€eJEl.Ig^nceujq nc .aceJet es leSnluoc lnrqSunrrl
'ncsalgdrj
ered ei eoz 'Jorue ep IIrosIJcs ue:epretd uud lepuedsns 3s3snJ srec
1n1dn3
,(e1rre3e1el1e{rur
lercos In}clguoc BI
gcreo}ul es 9s eeuntise €c aceJ 'rco7 e pct8eur
nl.qanq qns'.trueneie3 ap gsnpuoc '1uug urp eerlrolEqJEs '1a{en1ls ee:tlltut-1 'sel€ 0g ES

esesunle 'feluuS uud 'eterpc 1ruo1nfe nc tS eqceuepue6 eJe BIeJEc etsasod ul,'..'tallcaq
tnun" e oloure eP PcIJosIJcs o lol Ic 'lnlctguoc 3ur1s elefeuosred nu JeC E^lozeJ
os Inlol loep 'eoz Inl ecnpe o lBlueI[JnJ lnueeigle3 '?eJeosucs
epretd nous-\EiEJ aJ€c
ad tePtPuec
uI BoJIun4uI e1 rode tu?lsls€ 'edrue4ug es yedtcuud ctde IrurJ'eqcuuepue6
o-rluud e8utls es ncue,rsieJ InI 3 nu n€s
sserunu II ruluec €l op Iec - n4e0+ ep EJnlIAol
eereutisns ep g1e8el erie113y 'Be,\B II erec ed Inlnluls u1 eiunuer gs eeJ,\ nu Pr ii tugruPd m efie
ed elereotcld nc elserp4 gc PrnPe,roP ' ,,2o7 otfuzod .tDp 'DLD7DZ fip :Porlder t1 relndo
eJ€c eac else ee 'aurnl uI Iopugure EEnJ Es eereundord nc euIA
ncselqdll PU?l
'ncue,tuiu3 ed gmisns 1-gs elSprgloq ee 'plecseuap i-l E ap loer"red
uI else puec 'u{elnder pleiutuetu€ epen
ISI pug) 'e1e1derp ete ea gc tlor a,J a3ui.t'uoc p8rggr

rI oJEc nc Ilunls€nsred e t$ ale4sel re rrurpnll€ Elrolsp 'ncselgdtl tn1 P,ruouedns )gcep :

'le e;dsep aleuos r:d :11upo1ac 'feluuS

rJoeun ptrym^d eo7 'ecrulelnd eJelcuJ€c ?nop luns Ig
eE 'eeurpnlrle utrd 'ElJslIpuI slEZ i:at:eruc uud
-h%
'ee1to.l:
eerergd uud tS rep rS

eceJ es eleuosred gnop Jolec Benugec '1u1eSug rnlnios 1e rlreu

IIqJo qns 'actldruoc I IEIiI
rS gpqeyoguoc giuelsxe o esosnle gc eunds eleod es eoz -
ncselpdtl urlallnpu Inl dnc Plls?Ee
g
e;dseq 'ee8e1 eclucul Es J€Iqc pqedec putg 'eqfnls e"rlsqd tS-e n:tuad 3J1.Io lncq]
n:satgd11
JE eJEc 'rnlnp,tles 1nd4'lnlnSero lnruirlod 'epuelsu4 ed e$aso1o; 1r ',,1ouo
ulser€ 3p ElBuIUes 'e1u1,tn

gs1u3 girlod o nc
,lulues-pJluoc un 'BeJBost.tcs esesunle aJec €1 lruuzzodo 'n:ua'ruie3 uI0pu
rnlB4uoceleceleundec'aoTtnlleioslnlurouoJu}'aqJEuEt{Eller:equTedtS lnl elB
 aspecte din viala politici gi de familie a unor reprezentanli corupli ai partidelor lume
timpului. preoc
Ca orice operd dramatici, este destinati reprezent6rii scenice, in fala unor are c
spectatori, gi este strucfuratd in tablouri, acte, scene. Are text gi metatext. Textul dema
insemnd. replicile personajelor, iar metatextul, indicaliile dintre paranteze ale unive
autorului, necesare regizorului gi actoriloi, la punerea in scend (vestimentafie, gesturi, pentn
decor, limbaj). Timpul qi spafiul sunt limitite profu
- ac{iunea are loc intr-un origel de
munte, capitalI de jude!, in 1883, cu prilejul alegerilor gi dureaz[ trei zile.
Intriga este simpli - pierderea unei scrisori de amor de Ia dema,
$tefan Tipdtescu,
prefectul judefului, pentru Zoe Trahanache, solia unui important om al partidului Titu
la
putere, gisirea ei de cdtre Cafavencu, adversar politic gi foiosirea ei ca.arma incad;
de gantaj
pentruafialesdeputat. - tipr
Conflictul dramatic are loc intre cei din parlidul la putere (Tip6tescu, Zoe, demal
Trahanache) 9i gruparea independent6 constituitl in jurul lui Nae Calavencu, uro.ut gi
proprietar al ziarului ,,Rdcnetul Carpa!ilor". nu au
Conflictul secwtdar este reprezentat prin Farfuridi gi BrAnzovenescu, care se au par
tem de tridarea prefectului Tipitescu. obsesi
Tensiunea dramaticd cregte gradat pdnd in finalul piesei, cdnd totul se rezolvi
in mod fericit, scrisoarea revine la Zoe, care o pierduse, iar deputatul ales este
Agamdd Dandanache, timis de la centru, din Bucuregti, pentru cE folosise gi el, la
rAndul siu, o scrisoare de gantaj.
Expoziliunea - prima scend din actul I ne prezinti pe Tipitescu, prefectul
judefului gi pe Ghip Pristanda, care citesc ziarul
,,Ricnetut cirpaltior',, apoinum6r6
impreuni steagurile puse de Ghil6 prin orag, cu prilejul alegerilor, steaguri care nu ies
deloc la socoteali. Aparilia lui Zaharia Trahanaclie, liderul partidui-ui la putere qi
prietenul prefectului, care aduce vestea delinerii de cltre Cafavencu a unei scrisori
de
amor a lui Tip6tescu, declangeazd conflictul principal, ce constituie intriga piesei. in
actul al III-lea, cand avem punctul curminant, icliunea se muti in sala mare a
Primdriej. unde candidafii igi fln discursurile.
. Intre timp, Trahanache gdsegte o polip falsificatd de calavencu gi
intenlioneaza sd o foloseascd drept arm6 de contra-gantaj. Este anunlat, de la
Bucuregti. numele candidatului ales de centru, Agamemnon Dandanache. La prim[rie
se isci un scandal, cu bdtaie intre oponenlii poitici, Calavencu pierde in incdierare
scrisoarea, care este iar gisiti de Cetdlenul Turmentat, ce'o inapoiazd,,adrisantului',,
adicl, Zoei Trahanache.
Denoddrndntul - in actul al v-lea, se rezolvd tot conflictul, ca{avencu e
obligat si organizeze festiviteflle ce au loc in cinstea noului ales, Dandanache, gi toat6
lumea e fericitd
Acliunea se desfEgoari concentric, in jurul unei scrisori pierdute. Atmosfera tr6sEtu
destinsd din final reface starea iniliali a personajelor. Viziunea critici a autorului multe
este I

indreptati atdt asupra condiliei umane, degradarea acesteia fiind pus[ in evidenfd prin finalul
vorblria goala care ascundea incultura, c6t gi asupra aspectelor concrete ale societ6tii
din acea vreme, caracterizate prin lipsa criteriilor morale. destint
Condilia uman{ in ipostaza ei politic5, populeazl un univers de marionete, dramat
grotegti, de carnaval, un univers absurd care indrept[]eqte definirea sa ca
fiind ,, o

92
 06

o"
to],
'roJodo IntusI]€luBJp

Ez€eJarloJ JolalueosJed3le rls313Uns slrJrgJl J?I 'o}€UelBJ o ec lnzP^ Inuqsep

rS unceJd'tnlnueq tluqsd elE 31sgl3u 3l3iul3esuoc alnlllsuoc o I6lelnu e1uaJ
$I
UIJ
'elEJotu IouHou eeialsnI qzeeosuotuap Inlsug
els
JBI 'exoldllloc IlSoleEnS u!1s EZ":J:ll3J eBI4uI 'actu;e1nd oJelcEJec nc 'olBuosJed eqnu
8Je
ruru olsuel1ue luns eunlisz u1 rtda Inlnue8 euliJude ec 'Ielelnu a1e ecgtcads slllnl?s?4
eleo] elsourulul 'elES aill;il3s eJlulp glqnqzl
I€tu zec n) DJDOII-" ESJEJJn'I 9p
'asrruelnd ep lglE et
",)oJou
elBnl3ruuoc IJEIS Is Ilsslsllns InqJl nc 'xelduroc
ep lgl€ leuosred un EZz szIIBeJ eJBc InuIJd
olsa'eclSologlsd-lsll€el Iela,\nu lruoleletuelul
rS uEau?AIIsIus] Inlrues EeJBcoAe elSe,Lud
oc Beec uJ nuEeJqax Inl Ie JosJnceJd un elsa
'rcrszlc JolIJp{u uper:1d ulp eued ece; IoIAPIS
'elurEere3 tS noseuttu1 op ITqPIV

!4^DlS uool ap
.rcoJou nc erEol l!'

SClCOloHlSd
='I3AnN
tSNn 31V Ynoo surNlc 3'lllivl3u
=rVNOSUSd
'cnPuoc ll
. 3J?J 'ttsesqo
rS uct,L JolIIJdoJd ale e1euolJeru e$tu luns 'n4unpurp ed IoE luns 'elueutged tra.tgd ne
(lnIJOlIpnU
nu 'lrdtout.td rc nu BuolseJdrm e rulued Ez?erulru ol JEOp 'aluaunluas ne nu
,gleroru erdsep IJnsJncslp uli rep 'e1e1t1urou op eIsdII luns eleuosred elsar\- 16*
oeo
.leqfnls euun pdnp e[€]us1g eele e E]nec 3c
Ituo]IAJes - epuu]slJd '1nlosqe lnSoieuep
, purJellnpB ,qleqcoc o - eqc?u€\etl- eoz 'tnlnza:oruz 1ndlt -
- ncue,teie3 e?N
feu
ncsol?dlJ uBJolS '1n1etou-tocui - eqoeu€q€ JLeua:qez:eclluoc ellJndl] ul lol EsreJp€ouJ
EI II
elrruted JololeuosJed eticrulsuo3 ',tpA.apoau uud uzuelc€Jec o ncsaJol?r{ nl]J
'ncs
erec ed otrBlercos o nrued lll1eluozoJdeJ 'puoJ ?JqI JolouuoJ e1e ttso:dra 'tSo8eruep
1idruoc Jolruercrlllod 1e lepuo;eu pqoEro 'elnlsodulr nrc gzeezllt]es lruo1nY
'lelcos tS 19c 'ct1t1od ueld ed ]9]e 'Ple:orur puryord epl
'l.rnl
else aoz 'erirzod csounceJ II Iiol rS grqrun ulp ecnpuoc 'ete,t1es Ia elJdord ru1ued
ele
gzeeuo{ce eoz 'ereureJ o eJB o erec ed eerelnd 'etunus tS cselee8er?c InlnsJe,\Iun
e p1eieJ g{e o ernl,P^zep ,r?runu nu rs 6gcrIlod eier,r uI re olrliue^Jelul 'piecsElrlep Flx
eU Es pugcsrJ ee .eoz rnl Incrrueur eurlop err<c 'otryq 'eunrsed grn8uts o eru
JOUl

ei"ur,tojd ep €etun.I 'ecrlqnd ttut8eun u 'roleiuerede ueru4sgd ep reop es-npugdncoerd

.plurrlSuoc ep rJg4snru g;q;,cserg csergl eleleuosred'sJeAIun lsocp uI ',,sop ad arun1 Jole

L.
 Titlul denumegte spafiul in care se implinegte, in mod tragic, destinul
personajelor, pedepsite fiind ci au incllcat normele morale. Hanul care dn titlul at
scrierii, ,rMoara cu noroc", este o rlscruce, un loc deschis R[ului gi care se purific6, cl
in final, prin foc. Hanul este locul acfiunii, dar gi un adevlrat personaj al nuvelei, care SE
devine la sfArgit un loc al nenorocului. to
Timpul desfEgur[rii ac{iunii este a doua jum[tate a secolului al )ilX-lea, in
moment al dezvoltlrii relafiilor capitaliste, iar spafiul este zona Aradului. Cizmarul
Gh1F, dintr-un sat transilv[nean, se hotirijte sd renunfe la linigtea colibei sale, av6nd di
ca motiv sdr[cia oamenilor din sat, care umblau toatd s[ptim6na desculli, iar in du
duminicile ploioase, igi duceau cizmele in mdnl pin[ la bisericl. Aflend de arendarea in:
cdrciumii ,,La moara cu noroc", se hotdrigte sd se mute acolo. Soacra lui Ghifr, care pe
locuia impreunl cu ei, este reticenti cu privire la aceasti mutare de teame ce, LA
ispitindu-l banii, sr nu dea de necaz. Totuqi, de dragul copiilor, atdt ea, cat gi Ana, un
solia lui Ghifi, accepti ideea.
Incep6nd din acest moment, norocul devine laitrnotivul nuvelei, insofind im
destin-ul personajelor. Noul spaliu existenfial al familiei es'te o moar6 veche, ale
transformati in han, aSezati la r[scrucea drumurilor care duceau la Ineu. Aici vine
Ghiti, cu Ana, cu bitdna gi cu cei doi copii, aici incep si munceasci, fEc6nd ca locul ap,
sd devini prosper gi binecuv6ntat. intreaga s6ptim6q6, hanul era plin de-&dmeti, iar esl
sdmbetele, carciumarul igi numira banii, mulgumit de niMee-dmfu6peste el. pit
Lucrurile merg bine, dir
ciqtigurile se inmul,tesc, toatd Lir
familia era fericitS, pdn[ la venirea
lui Licd Slmddiul, un personaj lip
malefic, hot qi ucigag, carc va de
schimba destinul tuturor. Stnpdn fer
ilegal al acestor locuri, Lici il
oblign $i1
pe Ghil6 s6-l informeze despre tot pie
ceea ce se intdmpla prin zoni. inci
de la sosirea lui, Ghili iqi ia misuri
de apSrare, cumpdri doud pistoale,
tocme$te slugd gi aduce di seama cI Lici e periculos gi iqi
doi cAini. Ana igi
atentioneaze soEl. Dar Ghi16 continud relaliile cu Lici, acuzdndu-gi familia, care-l
dezaproba. ci se opune norocului.
Intr-o zi. Lic[ sosegte la han pe neagteptate gi ii cere lui GhiF toti banii pe l:::Tq
care-i avea. spundndu-i cd ii va da inapoi. dac6 va tr6i. Acesta este inc6 u, pu, din t

pactul cu Diavolul, Ghild fiind nevoit sa-i linr partea lui Lic6, pentru a-gi recupera
banii. in prejma sirbdtorii de Sf6ntul Dumitru, Sdmidiul vine cu oamenii lui sd
petreaci la carciumd, rdm6nand peste noapte acolo. T6rziu, in noapte, Ghip il vede pe
Lici plecdnd cu un strdin, dar se intoarce in zori. Imediat, sosegte gi jandarmul pintea,
aduc6nd vestea ca in timpul noplii, arendaqul de la mogia din apropiere fusese b6tut
jefuit in apropierea hanului, jandarmii gasesc trupul unei femei qi cel al unui copii,$i
uci$i. Ghitd este chemat la comisariat, dar i se dd drumul pe incredere gi este trimis
acasd sub escorti.

94

L-
 96

' cup8ri n 7' epala eec;44)

(t
crlru Incllselu€J ep * (p1ootttp7ttr ml fiuDq slurlrl
o7 'eler?ete3 Bcn'I uo1) :ulndod Jelcurec 'pdoc
nc Incllselu€J erdsep '(stuotg lnuDutJps rS 1n1gr
'ncsaurrug leqlhtr ) cttueuo.t lnltISPtuPJ 'ee1ur6
e;dsep elncslp urelnd 'guetuo: EJnl€JelII ed eps
u1 '1e$eqSerut 1ruo1nie nr 'ctla1sa poul
?S InI
ul IIiEIIIeeJ ?eJezoJl]oluElalu el srEolIJeJeJ
e.rednc
'qrepue8el nBS gcltrIu arnEuo ap '9ct1e1se urp se(
I
euo8elec o else InJusslu€J t -__% ed rrut

apollg 0a3,4w ap
I-eJec
,,!cuEl6!i E'l" tsl ts
'e1zo1s'
IJns?Iu
YClrsvrNvl v]=AnN pcuJ 'I
.:ruBzretd )o] eJC

p Inun rc'coJou nJ Jol un]eug u1 'e1se IsIu nu ugq gtrIuelep uJsoIU'i!-l'L-r-nlttl tS ESIIqO
gp eJEc 'rnletunu JBJluoJ 'pIuIJc tS erepuculau ul ?uuoJsuerl es lnd::'; :' ::
:allllJeJ ugdpis
rS lruqrpqce tS 'tnlnct8z.tl Inuues qns Els uuy lS girqg e.4urp eriel:y :: -r:-
,tul 3p EA OJ'

ereur eerd eiutrop utp 'eged p{e ep ed ret 'tuepeJcu} BeJepletd ep 'a:e:.*--"- : usdtl:: leuos*
ap'eged o ep ad'glereuaE epe gilqg Inl IoIIIu€J €IrruJp Pc else earu E;- :- BeJIUer
'eultuop t-gs elSeSner'lnlnP5 earedt:::*-Il'EJIT ?lEol
gcgznex ulp ool eJ€ Inlo] req'ct8erl InlugurgpouzepEl ecnp tS gzee^ln:'-:: :; 3l1ulp 'eulq
.I
Inlcrguo3'InlruEqlgl eetetgde eI IJ ?c ape^ pugc Icunle'te lnios uI Eai::;-r*r ap:etd
'gplcnl'gteuroldrp'euy'gzeezlu?tunzep es'ertipSoqrul ep eiuuop 3P:z*:-1p else rer '{e
'eralsece Ie(u€tu e1e tS teuy elun]€Js Ellncs€ I€Iu nu 9i1q5'lngpqlugs Er, - :' :tlt.redu Incol u
nc Elupo gzueJolJelep es lndecug BI oseoluouJe 'eluuosJod e4uip aTl::. :'[ EUIA I'
',,fpp tso{o'a1 ofo"'leyde ep IeJ un ec'e1Se1so: BUEI?E a- rl inl ele oeqcea.

tS teuy oleseo'psnuec u1 .ret'oste ellJnplz ruop csosgS'c.lo1u1 as tttd:: -: ;'-lnardul puriosr

'€ug4Pq pugS'clloquls elso'llqtzt.te;d laJile ep'ct8erl Inluetu!::-r.a,rrorun
'euy tr
ep lndec tS-npurqorpz'1e tS g;eouro es EoI'I'tuuepuefep rode lIJEuul :::---::rJp I-Pc 'gc ua
gsdeeped uc 'tnlnueq coJ eep Es IS qilqg ed elSndurg I-Es 'in?U 'In1 ttu:-:: - - 'nun ed : eJec'p
eund 1g lnrefues eseltn tS-pc ru1ued ecJuolul es'ueqel ep ewcaid arz: ;: - ?lapgul BeJ?pu
o-pugJeprsuoc ?uy ed erqEunlul o 'ecreolul es pu93 'eoluld e1 aiun::: '-ES scnp UJ J€I
es rS 'euy nc upq e1 rn8uts gsBI II gtltiC 'pclT ed eepe"rd 1-9s puguotlualLl neul ulp pu9^3
apru elSru u1 Sreur urdoc nc Bug4gq let'ueq BI ugurPr euy tS Eilqg'etiz4 ag Iru€Iuz
'In[ Ie ep luulpJlsul teLu ti ':rtinnuul 'eel-xl
ep cnuop teru tS aullop lepoelenutluoc u1 elSeipSoqrul es Eilq5'elrn as Es ir:ut eluol
'ecer1 lndurlJ 'lielnrurudui uueq ezeredncar rS-gs gleod gs 'ssleiuteurq 'taoug8 es elBc 'I€
rup 'srqcul ppe^ I-Es lruA g ru tSep 'ln1 eereo.te3: u1 e{erelcep o pp '1zunc.'t' E' leluoqc 'pcgyn
'pilqD 13 ru1q3 'lliBIeJ uud gdecs rep 'tnlruo1Pcepnl uieJ u1 a8unfe E]s!r: 'EZEa]sor? Inllll E

II Icep 'eletuuc 15 1qu! rS estSrg,rps gcl'I Ec rn8ts else eeluld InuuEir-.:^' Inurlse
 Nuvela fantasticE este o specie a genului epic, in prozd, cu puline personaje,
UnlVr
ce evolueazi, de reguli, in doui planuri narative: real qi ireal. Nuvelafantasticd.,,La
deoa
{igdnci" a apdrut in 1959 qi a fost publicati, zece ani mai tarziu, in volulmul de
nuvele La ligdnci. Constituie capodopera literaturii fantastice romdnegti, fiind viald
alcltuitl din opt episoade (secvenfe) gi are acfiunea situat6 in cele doui planuri: reme
planul profan - real Si plaril sacru -fantastic.
acest
Planul profan - real este constituit de faptul c6, intr-o dupi-amiaz[ el se
caniculari, profesorul de muzici Gavrilescu, venind de la o meditalie, povestegte, in
casa
tramvai fiind, despre colonelul Lawrence, care murise de cildura. Cilitorii din zeilei
tramvai povestesc, la rdndul lor, despre un loc miraculos, numit ,,la !ig[nci". purifi
Profesorul igi amintegte ci igi uitase partiturile la eleva sa, Otilia, qi se intoarce dupi
statul
ele. In timp ce a$tepta tramvaiul, canicula il doboari aproape, iar cAnd tramvaiul
trece, el exclam6: ,,pt€a tdrziu!", ceea ce se referea mai mult la existenfa lui ratat[ gi
Intr6r
la faptul ci uitase de iubirea lui, din tinere{e, pentru Hildegard.
intr-u
Planul sacru -fantasrzc il constituie intrarea lui Gavrilescu in casa lig[ncilor, Cele
vegheati de Baba Cerber. Acolo, rStdcegte printr;un labirint care-l sufocd. Rateazd ursito
proba la care este supus, de a alege liganca dintre trei fete. invelit intr-o perdea iegire
(giulgiu), imb6trdnegte subit, iese din nou la suprafafi gi constatl cd se aflE in alt
face ;
timp. Se intoarce la casa ligincilor cu o birji stil dric qi o gisegte acolo pe Hildegard. setea.
Impreunl, miraculos intinerili, vor pleca spre nunta din cer. Afl5 c
Tema nuvelei este moartea ca eveniment, dar gi ca mijloc de recuperare a trecus
sacrului. Titlul este, de fapt, un spa,tiu, care in planul real este un loc riu famat, despre
care vorbesc celetorii din tramvai, iar in planul sacru este locul cilitoriei sufletului
un sll
dupd moarte, drum care cuprinde cele trei etape, Infernul, Purgatoriul, paradisul.
l6ngE
Nuvela ,,La ligdnci" relevd dour lumi paralele, lumea real[, concreti, logicd noptii
gi cea ireal6, ilogic[, necunoscutd. De aici derivi cele doul planuri antitetice, planul
funebr
profan /real qi planul fantastic/ u$a a
ireal. reinno
Trec6nd in revisti cele amdnc
opt capitole ale nuvelei,
concluzia care se impune este necun(
ci ea este o alegorie a mo(ii lasS p
sau, mai degrabl, a drumului tramvz
spre moarte. Capitolul I {iginci
{: '. prezintd drumul lui Gavrilescu
t :i..' l spre cas[, cu tramvaiul.
tr !. iubirea
1 Capitolele II, III, IV se petrec Strada
in casa fig6ncilor, unde apar se opr(
cele trei fete ;i unde are loc visul profesorului Capitolele urmdtoare (V, VI, VII) ne
alituri
prezintd, raficirile sufletului lui Gavrilescu gi intoarcerea acestuia cu birja-dric
lume.
Capitolul vIII prezintd intalnirea cu Hildegard gi plecarea celor doi spre nunta din
Paradis.
Naratorul este omniscient gi omniprezent, iar relatarea se face la persoana a
III-a. ,,La ligdnci" este o nuvel5 fantastic[, fantasticul reprezentAnd o ruptur[ in

96

\
 =__

t6

UI EJN
e euec

UIP EI
'elunl '3rJp-?
.ur.nl liuia.\ q^ep
?u3 o-4ur cruse^ gcrpe Ia 'Iuo op elilpuoc 'tn1 eltqnt ap IJnlPIs eu (II1
':gzee;g,dncetrSl lruosagcr;
'i-ll;1 lie ul ngs Inlnlegns EIJ6IEIE3 gdnp erql 'alSa:do es rede o
1ndur1 epun 'roycugflti use: ri eurpgr8 utp
ct8eur lnlieds uJ g4ul 1e 'lolasaloard eps4s celled
y*rr*p ap lzcglrnd rqso6g.rpug l$n1€1s ezeradncer tS-ps gcreecul t{ earqnt
ep 'lnI3,\u
"a
esejrn rSg 1g 'lnzgcep n3-uo un alse n3sellJleg 'c17so7uo{- nt)DS lnttop uJ ncselrJ
'ro1r:uq3{
,acueu,r,e1
IInI
eurpgrS rS eriuepnrs a.rdsap rnlnleuoloc ardsap InI?.\IuEJl rnInlur
"eu€olu psel
nerdeiSe er?c Ioc nr e:iaq.io,l, 'ttueq nc ]ncqJ €-ec eqS nu 'BIIIIO e1 alurorued $roiu
rS-rS 1e4srp rS cnltn ais3 If 'lligllpe1ll EP 'siuelsrxe e8qSgc rS-e ru1uad 'o:Bl 1r.:sounceu 0$e er
,nirrrnu un 'cuJps a 'Iuz ep 6, oJ? ncsellJne D 'Pil - uo{o"td uofi tti 're1e,tn
.srpeJEd tn qlunu El lopugluB
EceJ qs gceald rs ueull ul.\epeJ epun 'Ernsg,ti elec p}
cJolul es .lrrnru u przSapllg gc g3ee1eiu19s pqedecur e '9uee1u9ur9d earqnr ?pouuleJ
eleod reur'nu nJsalu.\eg ,rerieer3 Jolellz Iru9unu Pz,Bezlloqulls ec z;tdzi z eSn /cqs€}l
ep pugceJl 'eldelfu 1-e:ec 'preEepllH J€op eJe oloce ',,tcug81i e1" 3unle pu"-r tiqaunJ pueld
1urlr ug riecgrqrul luns II€J'lnolJeuruui EzBezIIoquIS a, a-IE.L:'rridou pcrSoy
"pro-g'nt8eu
-eur3ai'.*ogu1 rrcrJesrq Eeunc uI 'eJglugrruotuul o ool B3AE epun 'gru:s1:. o 93u91 'l
ed ce.l] 'cup-e:nse:1 ul €lsece ep 1€n'I 'recup1rueft1q 'e1nfu l-qs €oJ.\ tuc' :rSuts un rnln]e[
'drur1 rn;d Inl BIJo]gl?c q 'cllssllreJ lueruele un 1o1 elnlllsuoc dtull ulp Eers:' erdsep
'rue eceza:dsl. P ?-:snJeJl e eleJe
gc e^lle ,uruzuueg uJ sJolul e-s ,es1g 'rnl e{os 9c '1e1FpUr B-s 'tn1 EAel3 '?:1.-rl, !r EUY
'cseuud rpru l-nu eJBc Iuelu?o z1 tS uncol ui ]ugulgd ed ecruolul es Inl lri;,:: s 'Eales 'preBel
e.laduglse rS-gs eiSelnqzl nu ncsellr.teg '(91ncsr1uie1,t altn t$-ps JouI aJEl r:: :d ace; ]le uI 1

11 gc eunds'es
,er8o1o1rtu uI .eJ€C e.rdsep) pdu e.lec
1e;ep'ee;uc nc 1l.u:s ;-sl a:tset uep:ed
ep ol€c o uel uI puglngc 'ro1e1et 1e cof un-4ui ec suudnc e]se IruosaJoid :':jEoiISJn ?ffieN',
'1dE ep Juns 'pqord e1 undns 1-ec 'gcue8ti o tS pcte'l,re o 'gcleoce-18 o ':::-: 'lx aloC 'ropcrn
.rUieluE Jocep un oolncsounceu elcolqo op ulld]erodruele nf€ds un "1Lr-i.;:' un-Jlul
gzeeluold rS e1Se1g1d 'req:e3 eqeg ap leurduglul else 'ro1lcugE$ eqpgl= -' lugrlul IS qtelt
'nJc€s - cIlsBluBJ 1nue1d u1 ecerled es ueuntice 'eeltop 1e 1nlo1rdec no pmi:: -' Inrcaru
'pre8eppg nqued eoJIqnI tS rep 'rolz:-: :: ,n1n1€]s gdnp e
lelrn e-rs ec neJJo un elsa ncselu^ED'eldetse I-ec elJoi?l9c €oJEIII rulL::
.';:gund ',,1cugE

eeispe,r u1'gperls Etrs€ece ed gugtupldps ed tro Ierl op ei6asodod 13 :-!;\ isilez UIP IIJ
eJBc elec pl erznle oc€J ec eeec ':o1:s:.::--- :*a esec ur 'e1Se
1n1dure1 uJ rucus 1nco3i nueurie4ur
eesq8 es e;ec ed IIzEJls elelunN'.ro1tcugfir1 Begnc ulp Jollcnu uJqlun ?' :-::-:-ll 3s Ie qzenE
es ,e:np1pc,es1g nc es €IJol9spc a.rdsep elulluulz '- i- lalsece
rs elsesguqp^uJ 1n1o1
EeJBp?Ji.erueuuaS ul luepn1s PJa puuc ad'p.reSeppg ru1uad Inl IInc.:. ::-:--'-lIslIIoJ :rJnuel(

t'l rode',,tcup8ti e1" llrunu Insol ep es-npuqJol apne Pc Inldel :-i-: '' giet't pulg '
ogclun gfuarredxe o a15erpr1 ncsellJleg lll !--:-:- ep Inrn
BI- ep IIJaca4 IE IBnIIJ un
leseouel.rru rS aleel puruenep '?cgrporu es e1e:odue1 tS alerleds :' .-: :- :lt.IEoep or" gc
pcrlspluEJ elsg'elgeJ rrurnl epEal uud glectldxe g eleod nu eJ€3 'lr'::- --:
-:lallun 'efeuos
 poru
APARTENENTA LA .SPECIE A UNUI BASM CULT
colei

,,Povestea lui Harap-AIb" mont

de lon Creangd

La 31 decembrie 1889, in ultima

zi a anului, Ion Creang6 se intorcea in
pdpdntul de humd, dar trecerea lui prin
veac era insemnati cu o operS genial6,
unic6, care ii indreptdlea numele de
,,Homer al romdnilor". Opera lui
Creang[ cuprinde Amintiri din copildrie,
PoveSti, Povestiri.
Basmul cult este opera
romanticilor. Depiqind cronologic
momentul romantismului, epoca marilor
Craiu
clasici (Eminescu, Caragiale, Slavici, nede::
CreangI ) constituie perioada de aur a basmului cult. povestitorul prin excelenli proba
rdmAne, totuqi, Ion Creanga. Basmele sale nu sunt gdt simple prelucriri ale Duml
folclorului, ci nigte transfigurari, scrise intr-o formuld personali, din care nu lipsegte
ceara
nota comici.
Notele definitorii generale ale basmului, era ni
fie popular, fie cult, sunt timpu
urmS.toarele:
*
Basmul este o specie a genului epic, in prozd sau versuri, de intindere micd
ndzdri
lume.
sau ntijlocie, in care autorul impleteste ficliunea cu realitatea, numele personajelor
avdnd t, ori s imbolice.
al
*
Basntul are, in mod obligatoriu, formulele specifice:
Spdnu
Apoi !
- formula de inceput (initiald) (,,a fost odatd, ca niciodatd,,) _ are
qi-l sii
rolul de a inn'oduce pe cititor in luntea basmului, intr-un timp Si spaliu nedeterminat.
Harap-
- formula de miloc (mediand (,,5i merse, Si merse, Si merse...,') _
are rolul de a line treazd atenlia cititorului, dar e folosit Si ca un respiro de citre
salad ,
narotor.
- formula de sfdrsit (finald) (,\-am tncdlecat pe-o $a St v-am spus qisiz
Dumin
povestea-aS.a | - et'e rolul de a scoote cititorul din lumeafantasticului.
* in basnte, tn lupta dintre bine rdu, binele invinge tntotdeauna. iar c6n
si
* intalnim personaje malefice,-cum ar fi Muma-Fddurii, zmei, znteoaice, si
proba
eterniti
personaje bene-fice. ca Fdt-Frumos, Ileanq Cosdnzeana, sfinli.
* sunt pre:ente obiectele cerbuh
fermecate; basma, culit, pieptene, si fermecdtoare: ajutat
pdr de aur, palat de aur. c

* Existenpa cif"ei magice trei; trei zmei, trei tnpdrali, trei zile trei nopli. Lungili
si fetei de

98
 66

.pcsEouncsJ o
ES rs !;rs?JS!3 o !s pLIInqaJlIa'eJps€d
uI 1el!dtul 3p 1313J 'ti
ntpzo!.rcruD1aru e rS Ied€ e 'tnlnlL-,1 Er - i:sod -:
pJEa4 PS ISnoJ JoA 'Euna:dLu] EIISun'I
-tipf-irqsqa IS ?lHcO'EIIleS
'!llzu!r!11 'EIlraC'alepnrc IrPi?rE Iculs a:'3 ar lelnle 4,.ruc
else-,lgJqd1lltop leleJ eare--n:f ::-.rr p..el] E nJlued'elunl UI eecEd e3npE
I: 'irLInqJoc
eeJ€Jotgo urrd JBr,gcruri::.g -rS :p 16 1ec ep 1gnce tS 1€]nle aisa lq'?:l?1luJola fi 'a:
rJocnc ea, qiy-dereH 'l-npi:ir.i-,:, i3ap 'lpplluate Inloqrms ?Ja 'Inln3lill. \'E lqold
€nop B ,e1uru3 uI eels n: t:.;j:.-f :iq rs Balold Pcuru€ t1 'srn ep sulJfuns :lsa luEs JeI
'eleies e8elnc'pulp?r8 uI !-tj. ':
'nES
19181ep E1ep sJn ep ee,lerd ep
ti rec ?'r'illuncl snds
JS op rS iucep ielnfe '?-:-ES Enl e rulued 'SoU ln1n1e-rgdurl EleJ 3d g:i:: ps tS
lgceuual InlnqJec e a:1ard u1 qinlgq eelerd Ecnpe ES 'mlns:n eurpEt
aduli:. ll: Eleles a4pc
gctpe gi :eqord la.4 e1 sr'.;.rs 3]so tulsou lnota 'a1*pdap nlaqotd pt'ruc';',' :
'1e:gdur1-apran : - 1. --.:.rEH - (,,'
e1 3ur. 'lDu!
ep IoJ uI ynugd5 nc 'ri q:r^1s .rrap "eur^ep r11ruoSrqr3 'elinlor ezesra rrr 1. :-s:'rs i-IS ato -
lnrndn"-.und'plrnrro.pr rs ES EugiugJ uI eJlul qs rgug] Inaleu ed gltrur li .-"r: ..q
'ody
le8ur,tuoc p ynugd5 prpo DD.tl e rS p8nls Eur,{ep I-Es €aJA tS elsetrdsr rl :-:r :.rgd5
.,r rio lrri ep elseulsluj as InlnlsrJ InIC 'Pp^mO nc mln1cod ll'\';t:; '- : .to1afr
'InlncJoJou Eejr--;-- -. 'tulnl pcla
ul elSeruo4'ugd5 ap r( Sog InuO ep Ecwaral 3s 9s nPS IEle] ep ]lnlqls :-): -' ':':zgu
IJnJoqz I3i - :: ':'irut1
InlEo nc ec€J el arer ed'9un1 tS eJsos aJlul'ect1se1ueJ luns
u1 .gu18ru ep qlqJns 3l eJ"c ed,eleuue elsaruud tode'ctlu:e[EcuEIU ti .'. r-::;l ure
eiec '1npc eI IruEUgl 'eierauq uI esasn^E el oJEc ed aleuuz tS 1n1er '';!
- '-'-:lPac el.Ses<
r-gs 1e:gdurl ep.le1 e1 eceld ES elul€uI'ec pie.Lul 1-e;ec'(cgaueq leuc-t-:* ::.-'-uncl ale I
it gJS ldut ep) ereolesrec gug4?q o nc EuIpE:8 u; elSeulglul es '-:' ' :'1ord giuele
,eJeJJoJur el snd eg pS rnlnulzetu €oIueJA euIA pug3 '{zrpdru: : - .. - -..:pau 'lcyte
eceJ} le
g e osepe.\op as 'sJn ep elerd o no pulg ]?c?JquII ''to1 1914 ep tlz--::' -
..lzJJ
JOITJe
rE rJBru I€tu IU Iop Ie3 'IJoIceJ clEol<
rerl rec e4ulp Inun ed gltruul eredo
r-Es I-npugJec 'nqs Inlel€{ elJcs
l
'puqncseur etuq ed {uepuecseP 'a!,tpl!
eel\e e grq; eieug4gq e1 pug8unle INI 1

'ynuru4 'durq 11nur ep lnzpA IJ ep el

es gs Erp.I 'erun1 ep eledec gnoP 'g1utu,
e1 neeigrgdu4 '1mer3 rS 1e.rgdru1 ulrd I
-epre1 'very Ioc 'mln)o,tou uI 3e(
!!.qrup) ruilpw 'I €Iu411
:quns (,,q1Y'dnmg
lq oarsaiod" 'glr"J ep lnzec u1) pBuoz
nnc lnlnws0q apd4rohtr
'relndod Inlnrus€q Ie AIleJEu 1n-.:":' euou
'-
un e1 qugd 'glcadser tS tnpsucs InlpeIrualut uud g1nclc 'lolne e:u 1ln3
'leuorieu'relndod':::: tlJeloc
'1ero'ruluous :InlnJolcloJ ocllslJe)3€J€c alIJn)ESEr1 ere :eindoci
'atnry11['pcsootq i: . utn,tod
u3,to 1o [ouo s,tad n a nruto{suDq p)tpo'oa "nzo{,towDq Lu Lutulglut' a u t :' -
 4. Motivul intoarcerii Ia pozilia iniliald. in final, fata divulgd secretul lui vers
Harap-Alb, acesta este ucis de Span dar, stropit cu api vie qi api moartr, redevine
der,i
ceea ce a fost, iar Sp6nul este omordt.Ie calul ndzdrdvin.
Finalul este unul specific tuturor basmelor: Harap-Alb face nunt5 cu fata
impiratului Ro$. ,,Poves rei lui Harap-Alb intruneqte toate notele definitorii ale
basmului: intindere mijlocie, fabulosul se impleteqie cu realul, personajele ;t vt
sunt
simbolice, apar cele cinci personaje ciudate, fantastice, dar care
'noib.r. gi-se ceart5
ca nigte 15rani humulegteni, iar fiecare dintre ei are ceva"specific fiinlei umane,
dar
supradimensionat, tdsiturile devenind grotegti (Gerild e o iihanie de om, Ftdm,inzild
e o namild de om, ochild este o schimonositurd de om, setild e o ardtare de
om,
Pdsdri-Ld1i-Lurtgild este o pocitanie de om).
Dupi unii critici, Sp6nul este un erement al Riului, personaj malefic, dupl
allii el este un pedagog deghizat, ajutdndu-l pe t6nlr si inveie gi s[ se maturizeie. deta:
Oricum ar fi, el trebuie s[ dispari dupl ce gi-a terminat misiunea. Eroul principal,
dec
Harap-Alb este Frt-Frumosul din cerelalte basme, la fel de viteaz gi iste!, oo* .i
ru nevr
inceput, e ceva mai naiv gi mai ugor de p6cdlit.
atmc
e tris
pest(
APARTENENTA UNEI POEZII LA CURENTUL LITERAR Atm,
den
AL SIMBOLISMULUI Bacc

capd
pl6n1
,,Plumb"
istor
de George Bscovia

Simbolismul este un curent literar apirut in

Franfa, o miqcare arlistici impotriva
romantismului, parnasianismului gi naturalismului poen
care dominau in acea perioadi, adic6 sfdrgitul
secolului al XIX-lea. Jean Mordas a fost cel care a
initrat aceastl migcare artisticd.
Simbolismul rom6nesc a avut doi mari stare
reprezentanfi, George Bacovia li Alexandru moar
Macedonski, cdrora, mai apoi. li se aldturd totul
$tefan
Peticd. Ion Minulescu gi Elena Farago. Curentul,
pitruns in toate artele, nu a indepdrtat total obsei
parnasianismul. ci l-a asimilat, astfel inc6t de in
Macedonski, in rondeluri, impletegte ambele
curente literare. ASEAI
Simboliqtii consider6 cI limbajul.poetic se suger
bazeazd' pe sugestia solord a cuvintelor gi pe corespondenfele secrete
dintre iaee gi de pl
forma sa acusticd. Ei igi aleg din lexic crl irt.l. ..t"
-ui melodioase,
sugereze tr6irile pe care le au. Ei se indeplrteazd de la versul clasic,
capabile sa
introducand

100

t-
 t0t
( pu9cn
?s elr(
'eeUEoIu EzEeJsSns quinF aP rS eep
.rrrurur seJrJlordur1 pusJururues 'qrun1d ap else Iruoure 'eale1naI; pueraSns as cr]€
elrdrJu J€r
,q'wryd ip lol olerrgoJoc ,qtunld ap tutts elIJolJ 'relndod ]ecoq un nl puEuIEesB
elequr
es 'p11nc E4seou Pcl{l u.lp tl3a1a areoltSaldoc I€ur elec utp eun e}sa EIZsod
'(,,qrun1d ap aPl.Dts )u?pD nnaru,top") euzolu ep 'EI€oq ep 'llrauruul ep l9cuI
''\lsasqo
etsardut azenluecce qs aJEl t:gcgtuosred tS ero;eleu 'eluueq luerude tut8eur I3trol
.sorJEJErES
eieteder-elelur,\nc nc JEp lua*d, JBInq€oo,' un e1Seso1o, 'I.\orEB '1n1ue.r
'eJqluns eJaJSoIUl€ Ieun BeJEeJo el alnqHlu!1: lnlol uzgel$
'Iellqnl EeUEoIu rupu3)
'eerelnp azonlueCce t-gs a.ted eJBc 3Jn1€U 'ereolpspde uelelgrn8utg
glrronord ,plelol sJEIoz3p ep ,ereolrseldoc 'plesrqe 'tnlnleod e ?3sE313llns EaJels IJSIU
"p
ei.,lpnzap '906I 14 lecrlqnd 'n11t1 tsulece nc Intunlol urp $qwnld" etzao4
',,PugBugld EIJe)sIu PnV € eJuc

'pugnold pne ridou ea191e-eq" IntlSr-e

:arsnJBI ,o1.iutnro1 eoluor^ ed pur94 euts ed gzeeutBeun :s 1ruaod rnlnru!
.rer ,dolod suorul un 'e:eoJe1 o eullop eteold 'gcgtsuelut es Inlol Jelda'r1
€,^,rJlo(
',,e{eq ep erueJ1 UJ iruE
'9no1d '9no1d 'gnold
'ocel 'tolpsgde '.ttsesqo Enold" onocb
:ereJnp 3p eil.\olsl
.rdgllIueJ
rJnlpu reun elrlurJcel ec lc I? IoquIS un ec zluold ope^ nu ?IAo3E€ EEug1d
gs red'rnynrnid .1"drT. in,
:brq.urrJ rrnSreru Elugc elellqnt 'rllturlc ep elcadse qrpdec
JIIep un-rlul pugzgc Iqeod 'lnlruqeceru e etzeod o alsf
' 'eJqluns'lueutcnleq
Iruooep
,urhr-,
-3ienu'eleundulocsap'sotcta.puloq
nnued ericeppe:d eJE EI \o3Eg
.EluBlozep eedoleru o BJBJuuJ puglugc epn€ 3s opun IIIII?zec 'e:zoleqe 'lunq:u 0p
rrcrdso ,el\ry,Eceunlq emc ve@z'rcer lold 98nupe es I IueJuI ep elolsece IaJeJSotlIlv
'|,,16rr,,
Iqroc ep ,*pqqr. ,,,nilnuac"
'stqcul else Inluozlro 'IuouIEO aisad
plsuesnqprd-es ps ele3'sougusnp'roltSnqpul'ne:3 lec un',,qrun1d ap" e ln)e7',slr1 e
1n1o1 'n1d*rxe ep '((qutn11" etzeod u1 'plsrursed 'qluelozep 'Qlun1d ap'eatfi El3l-<otul€
,lzur3rro e1 'pc :
t .1r. u1 pugerc leoil un uc eundr,,, es 1a 1ndecul €l op ?cuI EZoJ,\au
lnrntnu 'eelelgrn8uts :rudu eles elttzaod ug 'a.tt1our tS eursl eO 'Ilolnl ep
oereold"lrrr.od 'ledrcu
gzeaietap '€zeztr
rS'elecrznru eiuepuodseroo ep eleJeue8 truns eptserdtut 'Eplcnl elso 'e;est't' ep
.er^oc€g eSroeg else ugruoJ lslloqluls leod ]ueuodul Ieu I3l gdnp 'r
es rnl Erzeod
auautn nimE[yip4p,rn8uts lnilPut *
'wo
mlnlaod oa1n1p.m&uts pzotuodruoco a) - apcunru rcPilDutnuut pa'tlow * ap
pctto,tiau arD$ o oc psoalai4 - l!4qn! lnilPut * DIlZUDL

ttold 1o $ nuruool lnllotu * lep'eu

pcsna1ay[ns atDls o oc prudacuo) - n,tnlDu Dutal * EUeec

ln)soun)au atds auo1plpi o o) ptndnuoc - yWaH ntDW Da4 * luns e

ppnq,uds a,DpDd-l ap Dn^au pcoono,td p't)otparu niott rS elB rrJ(
otuololtout a,fi) u! - (arctnnotd ap m1nZ.ryl nos rn1nSo'ro p) utpollc lnlQu * eleJ n.
:elllolu tS eurel Enelgc uud lecrurueJ 3-s lslloqtuls InsJallull
'gzotd auL\aP eulAepl
pl€cursJe^ou erzaod pc pugJaprsuoc 'giUnUe: '1ndut1 nc
oeJBc BI SJaA ';aqti 1ns:e,r ml In}.
I
 in poezia ,,Pluntb", referirea la eul liric apare o singur[ datd, in ipostaza unlv(
singuraticului, inconjurat de semnele mo(ii. Aflat in nemigcare. neputAnd acflona. eul modt
liric trdiegte gi congtienti zeazd, dramade a nu se putea salva.
CONCLUZIE. Poezia lui Bac:via prezintd natura ca expresie a unei de pc
dezorganizitri sufletegti, poetul av6nd predilec{ie pentru ,,tristeli auiunmale,,. este
inconjurat de case care stau sd se ddr6me, cu mansarde igrasioase. de parcuri
,,mdncate de cancer", de o naturE in descompunere, ostila gi apisdtoare ca o
inchisoare.
$i la Eminescu int6lnim natura in ruind, dar nu in degradare. Interiorul,
:Eminescu la
este sdricrcios, dar prietenos, dar la Bacovia este intunecat, rece,
neprimitor. Iubirea eminesciand este, fie ea veseld sau tristd. o expresie fireasc6 a
pornirilor inimii, pe cAnd la Bacovia chiar gi iubirea are ceva morbid. Natura" la
Eminescu, este una naturaid, la Bacovia este artificiald. Chiar dacd Eminescu are
5i
poezii in care igi arata tristefea, melancolia, la Bacovia totul e dus la extrem,
pesimismul devine spairn6.
Elementele simboliste, dar cu specific bacovian. sunt:
* neyroza
*
furia, ce se apropie de nebunie
* toamnd cu ploi nesfdrSite
* toamna, ca anotimp al
*
ftiziilor afla
frunzele, ,,lacrini rnari de sdnge', ambe
* parcul,
,,pdtat de roSu", ,,mdncat de cancer', tradit
* pe strdzi,
amanti bolnat,i expre
* un nebun ce rdcneSte in grddina
publicd in ce<
* odaia apdsdtoare, ca
o inchisoare spre i

atribu
Primr
VIZIUNEA DESPRE LUME TNTR-UN TEXT POETIC MODERNIST atribu

( ARTA POETTCA MODERNA) a$a cr

stabil,
,,Testament" opera
munci

de Tudor Arghezi
cdnd:
dinain
Ca si putem discuta tematica crealiei I
stribu:
argheziene. trebuie sd avem in vedere studiul criticului
indicd
literar Ovidiu Crohm5lniceanu, ,,Miracolul curger
arghezian", care constd in urmlrirea transformdrilor
fundamentale pe care le-a suferit poezia romAneascd
cltre f
odati cu aparilia lui Arghezi. DupI Arghezi, a fost
proces
imposibil sd se mai scrie poezie ca mai inainte.
,, hriso
Arghezi este, dupd Eminescu, cel mai mare
derui$
poet romAn gi unul demn de luat in seamd pe plan '
continr

102
 e0[

'Jo1 ecunru utrd 'e:ec lpergi ]uns Ilug4?q '1lie.raue8 eJlulp

IIJnlEBal ueretg:z Enuquoc uBId
.{ugul ?l os-npugnur}uoc 1n1o1 'ro11seu:n 'cl1ru?p
es ere11 € €Jo4s uI 'euzdop I?u OJEIU

g e n4ued 'ltSoulr1s tS ttioru llnql4uoc n€ eJec e1 ',tgtu1p P) naso" lt!:osltq"

:ou1rr3 glugzerd Bnop B sJolls 'IunqpJls ep lrum u1 dru4 llnru nc 'lndalur lnlnsaco'ld ]soJ I
eNe qlo4s Eurud
Ie lueIuoIII un 'alocaJ1 EeleJ,\ u1 gldeerl o ElsJeplsuoc 'n?s ;ng e4Pc
Ecwe
JOIIJP
oqc sut,tuoc pqg
ep.]Bnulluoc U ?A Ie ', aute.t.'' ap.\Dupq" lruolnE'tnlndturi itre8rnc lnlnt
ale olueruotu Enop ]uns Inll IS Inleod 'IIJIue,\ep 1e 'telinlo.ta 1e ne:8 InuIilp ?clpul rnlncr
',,nugrq ad nru nu7$pq ap ailns /nu7pD do.rB tS tdgt ur'rd" EcJn eJEs rcllunqp4s ratiua.
eeur8erul 'rrunl B Iglq EnIZ ulp PloJJoJ eeJ€Iu eu-npugre8ns 'trum1 IuslSEu E3luleulp
'IueIuBo nruud lnJSEu n?-s pugc paq3,
InolJeunluI Ecglulues ,,?ltip.t,rzp"t DtDas" €JoJ?}ehtr
jn1o.*o,, uI glrgd 'dlutl ut Eruoqoc lnpod 'e;or1s reurud 1n g-g elunsra \ uI
'g1e8un1ePu1 tS gctuPr-:: EJunlu

o gdnp'terodo ee:alSeu EJglurues ,,aqunpD alLtnt'f'In]elldg ',,Wulpp ct os ondo

etirzodo o lsellq€1s
lurnip na. plaod ac drutl ug" qe11se p1e1erfue1ut g eelnd Je eJ€c
,1r1
,a|nc
TalnoLtl
,eTEutrJ a1ur,^.nc
?nop elaS 'erces eli-ryc lus?l ne-eu IIunqEIS unc ese
',,na1,n3" psBI ol Iruo1n€ PJoJPc 'rolt$eru:n PzeeseJp€ es IJnsJoA Pnop aleurud
'.(ruaran rsal" erzood uI Incol csespE tS1 tnlnustu:epolu JIalnqlJle IS
eleoJ .pcrloqJelur Ep€oued u1 elrqesoep IJoIBA pu93ut1u 'lelpuoyrtr loqzlx lnrulJd
ep eluruul rerqs pluezord incg ?-s Etrsruepou €omluelJo 'InlnusluJepolll 318 alnqlJle
.Joqrl erds '1erurz a:ds
truns eelsece alBol Ins.rea 'e1e,te1e IoJoJs]eIu seJlsoloJ 'u1pu11c
.ecrlaod uy rolra.ud rS 1gc 'erierldsul ep elesJns elSa,lt:d e3 €aac uI
"eJEluerJO o "priuqel 'lnuIsl?p€p 'lntusouotsa:dxe
lgle 'eJIouuI 'lncer1'ep eieOni o gulueesul Inusluepol/d
,lnrusrloqurs g J2 runc eJ?Jelrl eluaJnc epnlcu eJsc 'tnlnurstleuolllpuri
qsndo gcrlsrpe aJ€luerJo o ern}Ilsuoc lnlasru,tapow 'eJeJelII IJ!+ualJo lolaqluu
ele rJnlpspJ] Eo uI as-npullrlglul 'u-repou rS puolirpe4 eJlulp efue:eyatut EI PUB
es rS rzaq8ry Inl Ie IJnsJeA ep lunlol lnuud oplqosep $ruaruo$al" €tzeo4

',JewJeIUs-IU tunc ep oUIIu ep suncsu IE-e} JBO

l€JS €l seec un rugls qs 'gEun1 giel.t o-ep
"'"

',,elJEJ 'tt:n11n,1. €c 'cselnJei Ii-9S 'tuatlx

BIIos InsqJ tu1 'ume3 UIP J€qlgJ rS are

'nezeutunq 'eut1 ed uJolsEJ e1 ES e1 'u:r

oneu one E gcse
lncte nc tuesecJe3"
'eooJ
'..soloJ eP EJqI rS z:gP ln€c aJ u1 '1nlr
'gpe?gl ru1ued rS PfurPe.tc ru1ue4'o
:arcasqo o ',,tLulDSd" u! 'aw^ap anc nipltutilO D nu nos oa'ru1dacco *
OECi
IJNCJEC
ruru)soun)a!{ 'Dalulru nc 'apun"4pd D ap Dalas 4
tti"toru Daapt nJ 'apilul^tg ap Daap! nc o1dn1 * olsa ',,

:auatzaqS;e IJplugtuPr; allJelrr piuapr,te uI }oJS ao ttzaod ep Ieun t

o,,ayu4od agt,u3" utunlo.t lnuudgcrlqnd p '1761 e^dnq
Elns o epuudnc ec
'lnIusltu3poIu 1no'uu
nc eritpe.q pugulqrul 'pcseeugtuor etzaod uI IJnIurup rou flugzrqcsep Ia '1esla'Ltun BZeISO(
 't- {:

au intretinut viala planetei (,.din sudoarea sutelor de ani), fdcand

posibil6 evolufia,
dar gi evoluarea. Acestea sunt sugerate prin metaforeie transformdrii
condei si brazda'n cdlintard" - fEcutd de-aiungul veacurilor: -,,r"i;-; Re
dis
pe
,,Ca si schimblm acum" intflia oari / Crr
Sapa-n condei gi brazda-n cilimard,
uni
Beftanii-au aduna! printre plivani,
Eui
Sudoarea muncii sutelor de ani,,.
md
cel
Limbajul poetic este graiul arqpru al firanilor betreni. Apare sintagma,
ce va fi
reluati mai apoi de poet, ,, cuvinte potrivite", iar vorbele ,*ipr.h"r,t,
1fuarilor io. tem
,,versuri^Si icoane".
din
In al zecilea vers din ultima stroft intdlnim o prefigurare a ,,esteticii
mo(
urdtului": ,,Fdcui din zdrenle, muguri si coroane", cil, iati.,poeful Poe
gi-a inceput truda de a transfigura urdtul in frumos,"..u.".ioreamnr
trud6 pe o ,i ."rtrlrr,
"*.
viafi. Eul liric are o abordare in spirit modernist, poetul, aflitlainceput de drum, igi"1
sunl
bun
face acum ucenicia pentru a deveni maestrul cuvinielor potrtviter.
mot
Lirir
mai
LtRtcA TRADITTONALTSTA TNTERBELTCA
der
,,Aci sosi pe vremuri,, silab
de lon Pillat moti

Termenul de tradilionalism rcuneqte tendinte

& literare conservatoare, din perioada interbelic6, care_gi
,ffi propun sd apere identitatea nalionali (romAnismul) qi
i!lM
ffi oftodoxismul. Aceste tendinle sunt grupate in jurul
ffi
rc
ffi r#r4' revistei ,,Gindirea", condusI de Nechifor Crainic.
Tradilionalismul preia de la seminitorism gi
poporanism ideea ci istoria, folclorul gi natura pahiei
sunt relevante pentru un popor, iar ideea de
ortodoxism ii apa(ine lui Crainic, deoarece el grddir
considera cd credinla ortodoxi este elementul esenlial simbc
al sufletului prlnesc. Tradilionalismul este, totuqi, un toate
stil diferit de semdn6torism gi poporanism. imagi
Unul dintre poelii care modernizeazd sosire
tradilionalismul, transformdndu-l dintr-o doctrini mitica
estetic6 intr-un stil, cu o nou[ formulE poetici, este Ion
Pillat. in opera sa se imbind clasicismul cu simbolismul, iar vocalia poetului crinol
se
extinde spre naturd, cuvdnt sau idee. Volumul de poezii care l-a int6lnt
consacrat pe Ion
Pillat ca poet tradilionalist este ,,Pe ArgeS tn sus"o aplrut in anul 1923. doi su
Origirca
volumului trebuie c6utati in refugiul poetului, la Florica, o mogie de treceri
l6ngi Pitegti, loc
ce p6stra amintirea generaliilor perindate pe acolo, a bonjurigtilor sugerA
, a romanticilor, qi
care se invecina cu moqia Goleptilor, toate acestea influenl6ndu-l
pe poet.

104

L.
 90r

tS 'ro'
ole8el luns Inlntrodou eaieJolrl tS rnlncrunq eeiareutl 'Joloulsep earelada: puereSns col 'll
,luezitdul e3rnc -i.Bed
InlnceJl gc ersa:drur tua,\B ES e eiue.tr.ces uJ 'ec Inlndrull IIl33a4
eeurB
eJdns? eliellpeul o elnlllsuol tatzeod E el3r1 u uiue,tceg 'scIIIEIuoJ aluslxala luns Iop uol e
Joloc eeJgzrilruod ,ere;sotulli 'Bazrued ep Iqco nc €lBJ 'tn1 trielrr. eeJIqnI rir aliaulglug as rnl
es 'rupue1 tS rolpst,r ryu91 un I3unle ad 'utnce ep Inclunq '1e1a3 e eleoltu(o; euIIouIJc uol el
.Icunlu 0p IJeuIl Iop Joleo eoJlulelul
1nce4 Inlocos ulp smsEJl :EJlluEluol 31se PUI4C
'InlnIUEau e E3I1IIu
9mez
esuourp4s 'tue e1sed 'etn-rap aleo 'gseolur 4ryWl Icunp ed 'ldor(1e3 Ilsiunq EeJISos
pzeeroueuor tSl tS 'nltrl ap ri le:a8ns 'clSeur lndurp el ecreolul es lueod 'tatieut8etut un 'tS
eerelnd uud 'unop 3 siua \Jes uI 'EeUBoLu rS rnlndunl EeJocer1 gztezlioquns 3]eoJ
,urn; eser rgru nu eruc ad 1e{uer
1nu:ori'ueluzrpd ep elezugd '1ruo,rpz 'eleuuoiqg loq1rlls Ie e.
'euipgr?
un Bsec 'stqcu ntieds un runce E1tueAeC 'ln1es 'oloploq '1ndru-e: epe
"urnep
:rrJrlurrug ssgc ?gB os EraJEc Iru]uec u1 'teugpdoc lntieds ul ecreoluJ es Inleod rer4€(

-',.rido1d EJlugJ}gqurJ erez erds Jol Inurup uI

rSu
'clule-
IruNI
'cnpl€q tralod rS rupoc u-9re1dn1 pugc oC
tS rS (1nr
lnqnlc ulp euelu e8erl turu nu Inuoq rcI rS-ere:
rolgz rS ?ueod IS gJIIeJqPz ruelustg4 eiurpu
'ro.tprrd tS euuolqo-c 'tullullu? Esec ?1"
tDilld
:tn1ndut1 eera?rnc tS eageour'ealqnt :Inlnxel elE oJEJelll ela \llolu
elBol Io ul EzEa4uecuoc
.q;o4s prullln ep col euti erec 'tetzaod Is sJeA Inu]Ill-l aqells
€I ep eJnsEIu tS ctqurut else InuIJ 'gleaqceredurl ?tIIlJ o ne tetzaod ele llnsl. \ ep
68 elef, 'tzllld Inl eredopodec PlsJePISuoc else .ltnwal,t ad
pos 1c7" e1zao6
'.,tn1nierglugc"
1E :nd tettr
pugiueze:de: else lellld Inl InusIrI'I
1ec 1ndr1 pugruoJ BJqeJelrl uI 1e 'relueruele Inun
.Beuporu ,elnleu ,errgpdoc
lndurrl :1ereue3 ulpJo ep Inun BzIIoquIs lgsol \l1ou
ecrJo eceJ€oep 'solusocoJcllu un leod rulued lsoJ 3 EcIJolJ el ep etSol4 ,.ttlitl)tunq I6J 'un
Dlopo" DAp/l utp Daffippd" atdg" e1ttzaod ti luns o entll
.rPcrJolg e:€,J ,,afiulq)ul E'.Zeod
guel rseeec€ ed
",atow lruleturred uI rrJecJEolul ",psa'n)"
",11tr0'rotrzJ InArlouIlIBI 1n1.od
'eunlicegred ap edeorde ecnpe ol 1e114 'ntzrel tetu 'o:ec ed e,ttserdxa tlgttlzporu !!clpts
rede erzeod uI 'BcIJolJ e1 ep eriour 'nps lns.le.ttun gluzerd ,,lltotll) " 'tunltr r utp
.gcrs?lc seunrzr^ rs e1 Iurulglul rep '?1st1euolilpe+ elso €s elllelue] uI elrr
erzeod 1giu1p e'e3 1a
gc lBJpAepB olsg 'Inlnusrleuo{tper1 Jeop gzeetuunsut 0s nu IBIIId uol rEC rJeAe
'ellloru ullop eleol 'nuetlprg 0lllluE-l Elqelec
,ngs nc reur ,erlureJ nc e1un19Ee1 'ecuolg e1 ep lesred uil aiurugu
urp Incrunq sel€
ejriglrlue.r EI ersl*,,,l o-,,ur.rd lellld Inl lnusryeuorirppr] Eeugop ncsoul.\o-I u:3ng
'erfele ulp sec nc IeJ €l edeorde e$e E3IJIT eoulpnlltrV 'Inln1€s 1e tS teqtrueS Insra-\Iun
'ecqsrue ttunricg 1nue1d u1 'glulzerd ,,sns u! la&.ry a1" :rrzeod ep Inlclf piuear]
nc lln1llesg nn1 ,ro}g1."Jec IIun'eu?1tdoc tS-npugroueuleu'PuJopolu oIJolssIEJl o ed
g.nd *p ,crselc rnun B Beece alse ered6 'elnprerd terrgltdoc e eJBJetrIeJ ep '41:ads1p
,rolprnluocuJ
Inrpeur nc neJeru plun{uoc es lnleod 'euls uI u-odos
eJElnEc o-4ul Inlol sEJleU
.acger?orq elBp ec e}€nl ernqeJl nu lunlo^ rnlsece eltzeod ulp allunlseJuol 'urin1o,
prin casa amintirii. $i peste toate, in trecut sau in prezent, dangitul clopotului readuce mate
sentimentul efemeritSlii umane gi al curgerii vremii. '- care
in poezie, aldturi de elementeG tomantic e, apar gi elemente tradilionaliste. sufle
Poetul prezintd, universul rural, spaliul in care casa amintiri, sau ogorul stramogesc,
reprezintd,leg[tura cu trecutul. Atmosfera patriarhali, relafia cu strlmoqii gi prozodia prop
clasici sunt mdrci ale tradifionalismului, alSturi de sursa de inspilalie - spafiul rural ideal
etern. in1el,
CONCLUZIE. Tematica poeziei este tradifionalistS, dar in viziune clasica gi
cu ceva influenle romantice. Ion Pillat are un loc aparte in istoria lirismului romdnesc, cdter
prin originalitate gi tematicS. George C[linescu spune despre aceasta poezie: insea
,,capodopera lui lon Pillat este insd ,,Aci sosi pe vremuri", gralioasd, miscdtoare si tehni
indivizibild paraleld tntre doud veacuri(,..) " . a liri
multt

TEME gt VtZluNE poETtcA iu cneATn uNUt AUTOR CANONTC rdnd

DIN PERIOADA INTERBELICA prelu
desci
,,Riga Crypto gi lapona Enigel" matel

de Ion Barbu
Este
Ion Barbu s-a inscris in literatura noastr[ pdstn
intr-un loc aparte, datoriti originalitilii poeziei lui,
,,fdctt
care este o prelungire a geometriei matematicianului
cdte c
Dan Barbilian, o impletire a celor doul limbaje.
Poezia lui este, uneori, accesibili doar unor ini1ia1i,
c6ci in ea metafora se impletegte cu limbajele
matematicii.
flori
Remarc5.m trei etape in crealia lui Ion Barbu:
* etapa parnasiani, prin operele publicate in Mene:
doua
,,Zburdtorul", poezii care se remarcd prin regnut
perfecliunea formei, prin tonul grav qi prin huma
vocabularul dur.
* faza baladelor, in care se pot include Cryptr
poeziile publicate intre 192l-1925 .
* etaoa ermetic5, reprezentat6 prin se pet
,,Oul dogmatic"(ou - crealie) etern[.
In 191- apare volumul ,,Joc secund". Ermetismul poetului este reprezentat
forma
prin poezia .D.': ceas, dedus", cu care se deschide volumul. Poezia este alcituit[ din
vrea s,
doui catrene. P:ima strofE este inchinatr Ideii, in primul vers, metafora,,calmd
VrAnd
creastd" desemrand lumea ideilor, in sensul pe care Platon il dddea acestui concept.
pedeap
Poetul considera ;i adevdrata realitate este constituitd din idei: ideea de frumos, ideea
acum I
de bine, iar lucrunle pe care le cunoaqtem prin simluri sunt numai umbre, p6reri.
Revenind la poezia ,,Din ceas, dedus", autorul deduce acea,,calntd creastd"
care 11
cu ajutorul ceasului, De aici rez:uhd cI lumea ideilor este scoasi din timpul curg[tor.
dogma
Lumea materiala e constituit5 de oglindirea ideilor. Dar autorul considera lumea
multa

I06
 rc1.

es eSV '€eueolu tS uerrugrlgqun e:np? ',JEaJf," ul leuuoJsue4 E1€pO etue;\ Ellntu aelun
rsru lIc glnruiueur ernqe4 33 llinl::rd : gpzcued o l€Jeplsuoc alse Iueercul '1:rrzruSop ro19E
rS nqrug tn1 auti.redz II aJec
1no; irre6eu JoIJoluB 1€Ipeu{ ir;FE:s PZsszIIoquIs ,,PlSD
eunriou o,,In1ng€eJcut" Bural qll. rz;p
,p31u7 ouodol tf o\d'fu3 o3!A" €pelEg

I
.ee'rs ereolrzrg4o g1ue1d o 'ziuEl?sEI\ nr arsaro19s9c es ts 'gcga1uru elunl o elsad unce Beepr
ugdpr'eruo1t,tg.l1o gciadnr". c.l.lr\'.D'inullsap EcIzBDuoc 1S-ps 1rur e 9r gsdeaped 'ldecr
o zc ,rs eJ€os ep suud:ns 31s3 :r!lt apun sJqIUn ulp esel €3u 'azorurn o Es puBJA puqD.
',.a,tDo)D,t * paSo{ ttuta; r' I:' ?liuu\uI aceld l-nu'lnurrup elnullu': :<-es ea:t UIP P]
eg'eiunuer gs efier ed g::-: i-gs p,ru:ads ',,a)Do) a1 ap pldoatSr"'trpugurE l!"in EuuoJ l€lue2
qns'pzqger Blseocv'erE:'tirntu nulg o'e1e3 1n1 Belunl u1 p39le ES EJIE3:'lr'?urele
qiu"rit*. nc'oEel 1n1er:l^ar ri 1npugd914 ',,7n.q{oacn7" uI IS 8c'sl.t r:: ::;:::'j es
,*r.r nn ec erincslp ri.ar, rer ' , aJDo)DJ ap aJDoA.oc p4" ed eurreope o :::: '::d ii3 epnlc
ep gllueurepe else 'pns ;:ds 'lncspd €l IueJ ep €Irunl eecnp tS1 €]eJ puEr :d
:eruodel up qltual g1u3 o 'le8rug ep alSelso8grpug es esa;el ri l';.t''. pttttttt urrd
u-fi ngt ap iod a3: ariarp4 e;ec'rcrednrc elsed e8er'oldX-t3 e8t: :alu:-:.: ,-nu3a: uud
urp rJoueuEd rop o:rurp.EleztlEeJeu Elunu o ep EqJo^ elso Pc lu3p3\':=r Enop ui ele
'::':...s:uatr{
e uI .Belse^od adacur :ep 'ra{ce4slp lnrieds ul EzueJpscuJ es nu '1str1 els: :nqJ?l
.of,t 3 rg3r: ualserod :o'Selunu gunds ps 1e3ru olsa Inle4seuaul ':cr:4 :i ,og
otetzood e egud urut'td ulp '?lunu euru; .-
'g1ee1eq nc 'tqce.l ilnulA nc ?lunu ' elefeq
preut8eur'gcr1eti1u1'p1lut1dulau e'*: * 'yiutitt
,gtlurldur 'glEer .::.r: 'ei?qu
El€runsuoc
-. : rlsc rnlnm
glqzerde: rarzaod a1e rlpd Enop alec a4urp sJecell 'eu€oIu el ecnp aJE3 I .',.ps"- .InI
I€
InlrncJrc rn €eJe4ul Eulu€esul lEeJcuI In1sace IrupBc
ulp alsat ;: -' -:-rsgd EJls?o
.g'p. .,trq.4 (eetelrrnd),,p1nanu1" gc gzee$suoruop ts tirqd gnop ulp a-:----r 3]sa
'5.strolur JEIBaJn'I un" Ec Jolnu ep lndecu1 unq EI ep 'glureptsuoc 31s3 eta2 -
: nqr0g
,,1a31ug ouodol rs o7d{t3 oEW
: l -. ,,]J}EIII

ep rs erruouo4se ep run{ou pugJlul ol3 ul'o1uBl?s luns eltliz:edu:l: -,"_'lsep

ep nerE lun, ?t.r,rrrpou-erzeod Elsee3€ urp atreJoJeletrAl 'IeI4oIuoaS : :- ::n1ard
o ed ec urzeod epe,t 1n1aod Ec rulued'ecrlaod tege erdnse eunlzrl-:- - Du€J ctN
)of ,-,
lnurud ut 'tnlnutstu:eporu el€ IJnlEsEr elsecu eleol Eunpe ,Pun)as
l:' .,,n*
-
r€ru olec ep,e15e InsJaA'eluecoS luns eltur8utut'te;ogulelrr B oJlouul ol.- --r"i,1 n
':tuqe1 tl
eJrCugp€ O tuEAJeSqo'utpeltc erds gzealualJo as ElSIIuepoIuElzeod'eoll;.: -- a,rD,
'rS . ,-:! ssul
Inrueuop uI lVlB oJIorruI o '1nce.r1 ep eredu - -
,erierdsur ep JolesJns :eIzeo
iC,
'ln1llslep?p 'lntusluolseJdxe 'lnrustloqluls :Iou eJeJelII 31t:-- : | \31€3
1n ocseug
InrusrrrJepolN
gurueesul rs rnlnuslleuorirpe.4 psndo ereluetJo o elnlllsuoc InIuslluat -; , tS eclr
'elrJnloqruls ezo+Icsep csesner eJec elece 3p IEIII: - :.::13ig1
1-9s
else ?1e&Aepe etzaod gc eunds 1g'pprerd es nu ES ueiesnun4 lgcul I:---!' 'lEepl I€mr I

Bec nc plsrJe]€lu Betunl run e ep eeJrueru EqlE 9s elnqe4 Inlood'eiuttliu:: : -Jo"ld Brpoz(
u elpur1fio ep 'tustsrcleu 3p ]ce un elsa ezaod Pc gJaplsuoc nqJeg 'j ' -
'
'csoSo
'eiurrlSuoc teudo:d epu18c - -egns 'elsrp
alse,u.rd rs-pc qurueasur erzeod ap Iruolru'ru?]wJ teun ude u1 lndlqc elsar-: e.IP3
1..
.ri"rn51 rn1
lnldruexe EI ep pugceld
'Jolrepr rl1llnl Elopg Ielucol nu etdor . -.' . .aleul 0CnpBr
 int6mpld cu Crypto, care vrea sE p[riseasci locul ce ii e destinat. El ar putea
simboliza geniul neinteles, c[ci asemeni lui Hyperion, vrea sd atragd, fiinla umani in con
lumea lui etern[, dar este pedepsit, ca pi acesta, c[ a vrut sE-qi nesocotesc6 destinul gi dei
nemurirea. cei
Enigel, ,,micd Si liniStitd", simbolizeazd precaritatea, miiimea condi,tiei dist
umane. Ea este dornicd de soare, dar Soarele, prin eterna lui rotire semnifici tocmai verl
trecerea ireversibili a timpului. La fel ca gi in ,,Luceafdrul", ea, fiinfa efemer6,refuzd ann
eternitatea, gtiind cd destinul ei de fiin![ muritoare este si se supund trecerii timpului.
Invitatd fiind de rege,, tn somn profund", ea vede acest lucru ca pe o involulie (e, de l.t

f&
fapt, intoarcerea la increat) gi nu este capabil5 si infeleag[ aceasti modificare a ['r
destinului. Nunta lui Enigel cu Soarele reprezint[ o metafor[ a aspirafiei spre inalt.
Pentru Barbu, ea intruchipeazd iubirea, care cauti soarele, singurul loc din univers
care nu are umbrI. Soarele are puterea de a deschide fdntAna sufletului, in care lumea B

se reflectS intr-un ,,joc secund" mai pur decdt cel demiurgic. I

I
t
*3
coNcEPTUL OPERATIONAL,,ARTA POETICA"

,,Eu nu strivesc corola de minunia lumii"

de Luiian Blaga
taine
Poet qi filozof, Lucian Blaga transpune in
opera sa lirici un spaliu al experienfelor esenfiale.
ado
cuno
Crealia sa apare ca o posibilitate de revelare a
sine,
misterului, iar forma ei superioari este mitul. in
evolulia liricii lui Blaga, succesiunea ipostazelor
ra!ior
eului reflecti raportul dintre sine gi lume, asociat cu
referi
o anumit[ geografie simbolici gi transpus in limbajul
aplecat asupra ,,tainelor lumii". Lucian Blaga creazd
douE
o operd originali, care este aSezatd, sub semnul
modernismului, prin subiectivismul pronunlat, ,rimbr
care
intelectualizarea emofiei, prin metaforismul gi
(

perfer
imagismul puternic.
aprop
Poemul ,,Eu nu strivesc corola de minuni a
distru
lumii" este o ,,arti poetic6" modernl, pentru ci pentn
interesul autoruiui este deplasat de la tehnica poetici la relaliile Poet - Lume pi Poet -
Crealie. Poezia este aqezati la inceputul primului sru volum tip6rit, ,,poemele sti Iul
conter
luminii", aparut in 1919 gi are rolul unui manifest literar, realizat cu mijloacele
primu
proprii ale poezrei, Iema o reprezintd atitudinea poetici in fala marilor taine ale
Universului, dar cunoagterea lumii, in planul crealiei, este posibilS numai prin iubire. lumii.
realizt
Blaga scrie o poezie care impresioneazd. prin fiorul metafizic de care este
manr€
strebatute, el fiind un mare filozof, nu numai un mare poet. ofere o imagine
esenfializatd a lumii. ale cdrei coordonate sunt exprimate in: ,,Eunu striyesc corola
de minuni a lurnii", ,.-\funtele magic", ,,Marea trecere" Si ,,Somnul".

r08

L
 60t

)'
oeetu
,,?ul€1 rrunl B csaJods eututnl nc 'ng" Dloto) )s2
eur8urur <
:preoluocui au o: :: -.f: EaJIJgIrr
else eJec
uud'rolee;3 ep Inl,:: 2-zaaztleet 'eJrqnr ur
rS1 1n1aod'ttutuml lrur't: : :l lltunl ep our€l
rrJec€J 1e 'tazeueg IE t:l::: e lnurud
eleceolftrr
oeututnl alse €oIUl,' ;-Jrualuoc a1awao4"
1nleod aruc uud 1nco1i:1'; ::-rqnl P1s
JOl€eJC rnl rnplce ezEC.,-" ;: ru1ued
- 1eo4 tS c
gc n4ued
'pcgrldrue e1'g,tt.uoC-:'ain:6tP D lanulut
el nu Illunl aleutsl ap ;s-::',ltdo:du
'1n1eo6 'llurnl :: -r".iice3:red rS Intusl
ep piBJ rnlnleod eaupl:.-: ltsa erzo 'leiunuord
pleJe eJBc'o,cseqnl'.'..:s::;3oqul1"
..,f,e" Inuures q
'.,plcn nu'o',,cseAIJ1s nu" eleqJel ellsoloJ 1un5 ',,t{1e" }uns elaq: :--..'i3 Pnop gzeen e?t
ele3 'crJrl rnlne B giurperc ep BarISIJnu?u pulrglul 'lnlll1Eleder sJe.\ i:.: -i lnfequg t
?uB o-4ui eln1tlsuoc es 1n1ntreod EeunISIIu e1 tS gu'z :- :-EolIJaJeJ
'pc11eod nc ]Srcost
eyttdtcuud gruudxe rS1 e8elg erzc ul ?JBJaIII atieerc o pulg ?tz:':. :'zuotiel Jolez?lsoc
-
alelrrrds) IIIIV IS (1n1eod) nA erlulp te{rzodo ezeqed }srn1cnr}s e}se lrur:-:- q 'ln{ur
..rt.:llttry Dutrury" r* ..mptaod ouuury " e4q atie:::- -: J 'euIS B eJEIeAo
ug'e1se giue,Lcas BIo:1 V:tn1n1eod e'pcue3rcnl earelSzounc tS pcetstpere : ::-:-seounJ 'e1e{uese
:erelSeounc ep IipIlepotu Pnop elec e:lulp InlseJluoc glutzetd 'alu;',::. Enop 3 u1 eundsr
-op rolec e1e'acez InsJeA rS eses InsJea e4u1 esuudnc 'unsJel n4ed a1a3 ::1 .leul?1
ep giEJ lnlnpod eeqpnlpe glulzerd 'Egffi nto4g uni
eu giue,rces eurud ulp IJnsJeA
Iculc eleunJd 'glncsnleu nc
pugdecug eleJqceg IE sJo.{ lnurud
'ecrleod efue,lces ngs ri-lgd rerl
uI ?ilirPdrui elsa e]zeod
'Iuruouv elorEl i ep
g1€erc eeunricegred Esull€eu pugsEl
tll;
r
t
€elunl
'1e ep egedep ISnrot euglrrpJ 'lolslut l t eJr

ep es-npurtdorde]nru6'olncsounc sJoAIUn U
'l1eug e.rdr
rJ E eur^nc es nu 0uI31 elsece JeI
'Jelsrur u1 elletprl lnuo 'eute1 ap r_\
I &r$
3 oJsculr
purld e6e eerunl :Inlnlxel Iagozolg \J1 ep'e) e{r
B ?zelws o alse InlllJ 'rnpdurl
'PJI[USO3 aLfl:-: :) :IUOIIUB gzryet'gt
o,.csa.ru:s - rsrucol E.
'eiasnrurug :nfecgtuues ellnlu Ie{u eJ€ ..IeloJoc" elo;eletu J?I '. ]nqJel
oeutel re{rpuoc
uud rfeEel ltms Iuouuet qSecv 'eellop 1e u1 csesp8 es oc eJelsl1u a1::'- ^- p;-n.qstp
nu ES pugcJecul lnruud'o,lluf,l P Iunutlu ep elotoc" rS,,ctleod Ine"'lu;'ti:i:- Iop Iec
a4utp u{eyer elSepqels Inllll JeI 'unsJe,^. op lcezpnop eJB Elzood 'Jolcell 1: -- ? lne ep rS 1nut1sel

IelsJgA e g1e1du1 ee;epretd pugre8ns 'ectleod IunIZIA eles tt8e4ul Prualq';: :lnlilsuoc uI ?rrBrun
',,l4try D ntnunu ap o1o,toc"'urnyol nps tnlnutrd e etzeod eurud utp elc-IEi:;\ eelnd re
 I
Creatorul, care folosegte persoana singular (eul liric) este inconjurat de public
lume, dar dincolo de ea este ,,tnhtnecata zare" amisterelor care o inconjoarr, pe care serie
poetul le contempl5 doar. Aceste mistere nu pot qi nu trebuie descifrate de omul stines
obignuit, doar poetul poate s[ se apropie de ele, s6 le protejeze,-sl"le aprofundeze: ipor';
,,$i tot ce-i ne-nfeles
se schimb[-n ne-felesuri gi mai mari" titlu.
mei:
Enumerarea metaforic[ are puternice semnificalii gi face legaturi inedite: la c:,
Frumosul ,,in flori", Cunoaqterea ,,in ochi", Viala,,pe buze',, Moar-tea ,,in morminte,,. pute::
Al doilea cuvAnt cheie, Al1ii, ii desemneazd pe oamenii de gtiintd, care lucreazd, cu
mintea. Acegtia ,,ucid" prin cercetare gi descoperire tainele ascunse ale lumii, ei
,,sugrum6" Vraja, misterele. Poetul crede cE sunt dou[ feluri de a descoperi lumea:
prin cunoagtere rece, ralionald, pe care Blaga o numegte ,,cwloasterea paradisiacd,,
gi, altfel, prin cunoagtere mistic6, lucru ce aparline poelilor. creatorilor de arti,
,, c uno ast er e a luc ifer ic d ".

Metafora ,,nu strivesc" se referr la al doilea fel de cunoa;tere, iar opoziliile t^-
Eu - Allii, Lumina mea - Lumina altora vizeazl cele doui feluri opuse de a cunoaqte viit.-:
misterele lumii. Din text reiese ideea ci misterele nu trebuie desciffate, el insugi sen:=
ajung6nd, mai tdrziu, in volumul ,,Laudd somnului" si-gi puna o serie de intreb6ri leoa-: .

fhrd rispuns.
Modernismul constituie o orientare artisticd novatoare, inseamnd o rupturd cu
trecutul, at6t in ceea ce privegte sursele de inspiralie, c6t gi in ceea ce priveqte
tendinlele poetice.

unl\ .:
VIZIUNEA DESPRE LUME cenr-.
desp.:-
,,Leoaici tiniri, iubirea" a su-:
de Nichita Stdnescu
om. .';
care s:
( Neomodemismul este o orientare care igi face
zeilcr.
simlit6 prezenfa in spaliul nostru literar in perioada anilor
\, 1960-1970, dupi un deceniu in care literatura, literar.
ideologizati politic, fusese anulatd ca formd de
sinte:Lz
manifestare liberi a spiritului uman. Dupd 1970, poezia
incepe sd se intoarci la sursele sale fundamentale, aceasta
fiind o perioadd a redescoperirii sentimentelor. Poelii
incep sd retaci legdtura cu poezia modernisti. Limbajul
poetic se intoarce inspre sinele autorilor.
Primul volum al lui Nichita Stinescu, ,,Sensul
neoma,(
iubirii", este situat sub semnul redescoperirii lirismului.
indrde.
Volumul este domin at de prezenla metaforei elevate.
meta-fr,r
Poezia in care se manifesti plenar elanul adolescentin al
.i ,J4
creatorului, inchinati mitului iubirii,,,Leoaicd tdndrd,
fap pc
superbZ
iubirea", este inchinat[ iubirii adev5rate, sensul lumii fiind sensul iubirii. si a fost

il0
 Lt
lsoJ 1

'
llJlqnl leulqcul o,ur1esd" un'etzao d p q:adns
'ptpt
ElsBecE ulp p)ruoal" ?erqnt',,ail)nlp$s ap UaSap*'tn1ruaod uie.;t
cBJ (,,p.tpu.gl q]
Ie
',,nc ad lo)un.ffi naqnc.tn)"'ee:t,Lt:d ',,1o111o.1 )tac" 'ettrlgu) almulryoau alar,lblaw 'el?Ar
'lnclurso3 nc e{e1er 'acnualnd apu8r:tu1 'Iltunl BeJe}Seu u1 gdrcrged lttscip:put ,ININI

Irugugl 'elqnt uud - gletfualstxe Eun olse WpJoqE DuaJ

'Inlntusllu3pL.,luoau
lnsua
acgrceds elelueruele e4ulp ailnu glsrxe .pailqn1 'p,tpugt DJtDoaT" etzaod u1
ap^ap 'aluo^Ds npn/n1aw oa.usolo{rS m1n[oqruq oa4oynZrywy * Infnq
orica{a,t' lnruslpru)ap tlq *
icD.u s qD lnrus!.41'pcg[ozo1t!
[ieo.
ap$uasa arual nfJDut DaJ.DNqn) - €]S€er
p)qaqnrut opoouad utp alsrulapou rctzaod lnwsLtll Dl Da,4uaiay * etzeo
:eleJeolpuun ut.td gtez:::tuts epl
g eelnd JE rnlnrusltuapoluoeu ecllalsg '086I-096I epeotred uI Eugtuor Ejrl?l3lll oe;n1t
u1 1rugde e eJ?luelJo ?lseac€ 'lelgla Iu€ Iuno gdng 'glsttueporlloeu else BIZaoi JOIrur
'allql erg; dturl un-4ul'1e1eder'luatullues lsec€ pulgr lrut:; l-ailJZ eceJ
Belelpurcel u1 elSasp8 es Intuo uncv'Pol"oel-BeJlqnr'gugdp1s o ec'pqun': :: :lef,
u1 'etun1 ?nou o Eclpe ',, a,nznlp.tts u1 rtafap" un pugrpde 'eredstp dtqc 1n:';:-' i 'ruo n)sat
]le pulue^ep 'gzeazoltouseleru es Irqeod 'ee4qn1 nc lldoluoc 'q;o4s BIoJI E Ll
'rrrunl ele oleclzntu eleiuasa a:--:jrls u
ru1ued')1uu1erds epull ?eJL.IJd runcy 'JotreeJC e493 ep ede ep rnlnlugrugd e:: ";:sap
-:j--JeJ
el eJallrrrl4 ec€J ,. adn ap anZugus o oc" etietedruo3 'lssJellun tuo tS trul:.-
er.[Aep lrurlso8grpul:ut'ctuoSousoc Ino e$e ,,DJnp o'ap" e1ie1oJ es aJE]
':!::',lun
'royunlndecuJ IB JolBeJc Inusle nc pIlsolul elso PeJIqnI 'znop e BJoJls --
',,ede ap ere8ugrls o e3
'edeo;de I€tu pugc '3.le1teur pug3 e$ezu
'e;np e-ep cJoc un ncPI es nc EJl
eJnl€u ,neur 1runl u-plepoep r$,,
:epE:: :: :Jal IrEqer
pJgugl o epuud runc'esesulrd 11 'euer,r o esrpugd II eaJIqnI ec gdn6'qlu:'-:'-':-uas rSnsul
eise,tod o elnlllsuoce; 1n1eod 'qlorlt erut'ld uI 'olultrlra]e uI Jo]II \ ul: - l-.1,\ e$eor
14 luezerd utp a8;eru arec 'pp1uc tS guuelctn 'pununl ul g1€pl?cs ',,atutpr :.-r:',:/" eyrirz
o rurulgluJ Blse B1€p ap 'tetzeod e euud etullln uJ ElBnlsJ olse PJoJBleu lSua::t.
',,pl€J ep 'rz o 'eclsoey ]ecSnur e-u 'e^;trm

'gteJ uI ]dgl{ B-l lw tqle ttiyo3 *p)D!,

'lynurep l?ur eJspJocul u-esrpugd 911 :e0Iur
'pieJ ul1lrys B-IIu .III
IE
?eJrqnr'EJ?ug] pcreoelo' flc 9z
.:.nd ',,elul
:pSngcnfrS PrEutr ;:
'p,Lrse:Ee 'gseorunrg else ?eJIqnI gc gzeercSns PJoJeletu Elseecv 'Iltunl E:-': -- e1 :elrpe
1els nB Inlug^nc tS eelso8e.rp gc rulued 'ct8rntueq Jolc€C un uo Plnz?A Ear:.- ..?tLt
yiald.o a,n1drugru3 o"'urqnr es e{eerc pulqcul Inleod ',,Da'ilqru 'p.tpupt p::. : ill}
ep Jerr{c pln}l}suoc e eiue,tces IeJ} elec EzeauopJo es €IoJqc lnrnlul eJoJEl:;ri
'lnsJol.Iun nc eluouue ul eJIqnI o-4utrd glege'teiurg B EJEI,:t 1--s:dt
}, o-Jlulp pug8rncep 'cuty 1ne alseounc o eJec ed erier8 ep ueJels gurudxe e3 : : ):,iEls-: Inluo
1e{ze;c e epuoued teurud ecgtceds 'tnlnurstu.lapoluoeu ol3 IJnIESEI :: : IJS EJSC O

o qzsolnrtrnc tetzsod elIJnsJeA ',,npruaruquas D aLtntzlt O" Inunlo\ q r-.:':nd ep lBJ

 ALTE LAMURIRI !
ATENTIE !

Explicarea cratimei:
a) - unegte doun pIr.ti de vorbire diferite;
b) -marcheazd elidarea unei vocale;
c) - evitd hiatul;
d) - se rostegte mai pu{in cu o silab[.
Scopul folosirii:
POEZIF: in scopul pdstririi, m[surii versului gi a ritmicitalii versului.
PROZA: datoriti ritmului rapid al vorbirii naratorului.
Exemplu: s6-l
Explicim: a) unegte doui pi(i de vorbire diferite:
sE = conjunclie subordonatoare simpl6;
I = pronume personal, persoana a -III- a, Sg, cazul Ac, formi
neaccentuat[.
b) marcheaz[ elidarea(lipsa) vocalei i
c) evit6 hiatul [ - i;
d) se rosteqte intr-o singur[ silabi p[strarea mlsurii sau rapiditatea
exprimdrii naratorului.

ALTE LAMTIRIRI !
IMPORTANT !

Mirci ale subiectivitS(ii:

Genul liric-poezia. in general are un caracter subiectiv, obiectul

formAndu-l stdrile efective, emoliile.
Aceasti afectivitate adresat[ cititorului in mod direct prin intermediul
- eului liric - care este vocea interioard a poefului se realizeazii prin m6rci
lexico-gramaticale.
- folosirea verbelor gi a pronumelor la persoana I (pronume
personale, reflexive, pronume gi adjective personale posesive).
Nu uita!
Sensul cuvintelor:
- denotativ (sensul propriu, obignuit al cuv6ntului). Ex: Ciocolata
este dulce;
discu
- conotativ (figurat, metaforic). Ex: vorba-i, e dulce ca mierea.
Cuvflntul umeri:
- sens denotativ (propriu). Ex: Umerii atletului sunt puternici.

112

l
 etI

'srnJSrp

uI Ezn€d o .ruqurn rnlnJrs EsJedrue4ul gzeaqcte]g(r - alsuodsns ap olelcund B}?lo(

'xe} uI ounlslluo o ?zBegcJBIu - t"' ] eldoJp elozeluEJEd
'lellc mun B Islucolul ?eJecnpoJdeu - aleloEIIIqS
.(ecuoler rrfeEorelq) ,rqeSorelq rnun BelElrlBuol EzeeqcrBIII - IIJEqoJlug InuEes '(:
| ,,r.r1eco,r un'e{cefre1u1 o elunu
(ecuoler lfeurelcxe) g^ll?tuBlcxe edrzodord o gzzeqcJeal - IIrEIuBIcxa Inuuas
'ElceJIp BeJIqJoA EzEeIIcJzIu - 3o1u1p op EIUII
'roluocofteq IcrPu
Inrp0l
uotr un ed eeqro,,, 'n11o1o3i ug lezesy 'sJncuoc ?l }edlclued e-u
'nrcorpeur purrd :xg 'elurdrcrged tS alerurue8 llicn+suoc gzeepzl Ir4cer
'eJelu €l eceld uro,r 'repese '9ieeu1ur16 :xg :te{tzodord
IruorJelu u1 elezese 'eJutsm urd 'repe6e :ep{cunluoc gzeelozl
6 re arargd ec 'lg :xg 'ericeftelut o gzeelozl
'eger8qec ap Inlepou" "'
psdrl ur.rd slluo J?IItxne gJeA Inun Insol r{ efesolo; es eln8ln
"'elueluezlJc
i IUT
rB 'apquez rS 'eyeunScru rS sepc urv :xg 'leleder E m1 eelmeul
(ncseqopg'1y) pueecugrds up utues ec€J souoJ3
rnl IruoIceJ 'sne7 'lueturerd elsa 'n1pne13 'neu lnEeloC :xA
'(p1u11ouep nes pldurs) e{tzodo e^melozl eets*
(nuealope5 'l\D" " ']ruetoq sor8 se13 nc tode 'runq rueueg :xA
(nuuelopeS '6) 6e1se eeunl u1p 1nce.4ed e-s
ncseluoJ Bulusop pc 'runq Iuetu€o lpne IlV '1ze'4eod 'qnold
:xA 'elueplcul l;ilzodord 'eluvrnc ep r:ndruE 'elultnc gzeelozl BIruO:
'e1se ru1ued 'olntuo 'tledns e1 nu Es :xA
'ArlBcoA Inz€c r{ (eumuord ',tt1ue1sqns) erlqrol ep IiJEd gzeapzI -
ijeg rSelece ep nirzodord e4ul - Qzegv!:1e3 rSelece ep etftzodord
ep ii-rqd al1ug letirzodord ug oreuoProoc ep lnuoder gzeeqcrelN - :upfu11
'O'J'y'N Irellerq? ug cger8ogo urues tS g eleod Inlcund i[IiNflIY -
'ecqeod IapI Ieun Inlzul] otJqctunuloc Ieun 1nlISJgJs EzeeqcJe141 :lnlcund

:lxol un-Jlulp oliunllund ap .loleuures ue.ruc11dr1

i f,Il\IIIAI f,l\I-t
i rurunilIYT frlv
t'r.
'uoleq uip luns rnlnpod n-ieurn- :xg '(lern8g lor
u,rpugc) Inpluglnc I€ ffpunces Insues tS elsrxe eleod unsues Pnop slec e-qql intr
'rqlepTreffi llrqi Ie ed gieeq8 ep purpugdsg; :xA 'Allulouoc sues
 ALTE LAMURIRI !
RETINE !

Mirci ale oraliti{ii:

- forme ale adreslrii directe;

- prezenla interjecfiilor, a vocabularului; expresii exclamative;
- utilizarea proverbelor, zicitorilor, a limbii vii a poporului romdn,
cuvinte sau expresii populare sau religioase;
- inneruperi ale firului epic pentru a face unele digresiuni;
- dialoguri intre poVeititor gi un auditoriu;
- imbinlri ale vorbirii directe cu cea indirecti;

Ttr'{E MrNTE !

cuvintele pot intra in combinalie cu altele, form6nd expresii sau loculiuni

pret a pune pret (pe ceva)

de pre!

mana a-gi lua mdna de pe cineva

a ayea pe cineva la m6nd
a scdpa din m6n6
cu dare de mAn[
a pune mdni de la mAnS

fati aface fald

a sta fap in fal6

ntmrc a vinde pe nimic

a nu se da pe nimic in lume
pentru nimic in lume

drept a-gi da cu stAngul in dreptul

drept risplati
pe drept cuv6nt
a porni cu dreptul

gAnd a-l bate gdndul

a sta pe g6nduri
a-i da in gdnd

114
 -lt
J!t

?uP-ecertqce
rurup ep elngc tS-z
eeJEuglunl nc BlnPc B Ei@E-

lcerqo 3l IqJo^ B iFiq6

dec ele?e^qe
gpeoc tS dec grp,y d?r-

col I4 BeluIIu ?ls I-8

EIBIoPT4 BI els B
gqJo^ ep els 3
egudoep 4s e
sAeUIc ep ?ls
ern8 e1s IEIU I-nu 3
" Eiffi

pselE e?erp t6-e

sel8 ep e ffiit
rzJe^ elels €ope^ B
gunl uI elgc
e1e1s u-1S sias

rucnl ep Bp B
rucnl op eepe,r tS-e ffii
(eig,ru1 e) qde edec
dec u-ede Buns I-3
eteold ep pde
guglu €l gde ep e
releglugs ede ed ecnp es e @ 'uB'

Iqco ulp edgcs nu e

rclnp Iqco e^Inc ec€J I-" liim
rec sel9nou I€ uJ g B
luguryd BI rec el ep ?c ffi
eurgc epJnprnq l{ Eunq Ezugrq i rut
elrgc ap gie1,r. o ecnP 3 ffi

;
 STILURTLE FUNCTTONALE ALE LtMBil ROMANE I
eleme
STILUL ARTISTTC (BELETRIST|C)
etc.;

Stilurile funclionale sunt varietifi ale limbii romdne comune, diferenliate compi
intre ele prin funclia pe care o au ca mijloace de comunicare in sfere determinate de
activitate. Ele insumeazd un numlr de procedee lingvistice (fonetice, morfologice,
sintactice gi lexicale) menite s[ exprime un conlinut de idei.
Din punct de vedere funcfional, limba literari nu are un caracter unitar. in
dezvoltare, ea cunoagte variante funclionale a ciror structuri specificd se stabilegte in
timp. In consecinli, stilurile func{ionale au caracter istoric. Ele apar inf-un anumit
moment din istoria limbii literare, se dezvolti treptat gi apoi se fixeazi. folose
in limba romin[ contemporani exist[ cinci stiluri funclionale: precui
- stilul artistic (beletristic);
- stilul qtiinfific;
- stilul oficial (administrativ);
- stilul publicistic;
- stilul colocvial.

O posibiln clasificare a stilurilor (propus6 de I. Coteanu in ,,Stilistica

func,tionali a limbii rom6ne") are in vedere opozilia artistic/nonartistic, diferen{a
dintre cale doul categorii realizdndu-se prin prezenla sau absenfa expresivit[1ii
literare.
Astfel, in mod schematic, cele dou[ tipuri de limbaje urm[toare trisituri
specific:

Stilul artistic Stilurile no nartisticr

1. limbaj conotativ (= cu sens figurat);
2. unicitatea gi inovarea a expresiei;
3. bog[fie lexicald;
4. sensuri multiple, variabile in funclie
de context.
1. limbaje denofative (= cu sens precis,
obiqnuit);
2. expresie caructerizatil prin utilizarea
unor formule gi construclii mai mult sau
mai pulin fixe, repetabile;
3. concentrafie lexicali;
4. sensuri unice, cdt mai pufin dependente
de context.

Rezultd de aici c6, in timp ce pentru stilurile nonartistice (oficial, qtiinlific, relagi
publicistic, colocvial), important este ce informalie se transmite, pentru stilul artistic e jundi,
fundamental felul cum se transmite informatia. deczr
Stilul artisti&lorifrci resursele expresive ale fiecirui nivel al limbii:
fonetic, morfolo gic, s intaLtic, lexico- semantic. (adm
La nivel lexico-semantic, cdteva dintre cele mai importante caracteristici
ale stilului artistic sunt:

116

r:-.._...--_
 Lt't'
iprr l- i' -

.glurcesuoo uI 'tS g,ttlcegu grnlpclgJul .;';.-r

erseJdxe ep rolooeolfiur e
' Icllslri
lrrigl,trse-rdxo Ie eJepe1 op lcund urp rulneu 'luuosredrut 'nllcetqo Ilu3ll?-::
:el3JEol9lllrn ]uns (-{uBJrsr u r u pe)
:l!qIult
IeuI elac 04ulp E \::::
I8lcuo fnlnuls ol8 lrnlPsErl elue]Jodlm '313'IunliJlulsuI'Sluotu?'::-:: -' :rp
oelerCep 'egeOder 'eleOoolOrd 't8e1 :ectruouOce- 'eotleuo;d:1 :: :unI 0 crlsp
'efueuOprO 'cgrfur
'elEIrU0 "r ''lrrlEtDJ
'ecqtlod'(e,tr1e4s1upupe) elercgo elce ul lS elusurncop u3 erede IA
BraJs ug oJerlunruor op BlicunJ alseuydapug (,tpu.r1srulurpu) 1u1cgo 1np5

eluepu
(nrrvurslNllilov) lvlcllo'Inllrs
n?s {n
'('c1e'tctlsrluls'e I :: :
-= EeJe l
'e1eq4 1gur3o1o3 'Iirpq) ectlst,t8utlu4xe eceolltru ep Eiliosu1 ee:4uarurE--
:Allersuotuep lueruele ec nes ereceld ep lcund Bc Inlnrrc ":ij:_: 'stcsld
.dl- q-- -

e,lrlelduroc rS enlinqlle opuopJoqns roprilzodord € glEcIpIJ AIlBIer uiua'r:; -:

ieluepuedeput eledlcuud roprirzodord u eJezllqn ep sluxFr?-
:rrJpcgllec lndocs ul 3AI1E3ls:-:
IJqPSE
Jolorunu e rS arecgrluepl ep IoJ nc Jolelnql4s e etfceltperd nc earsc,:'-
irole,tqcefpe B eJBIu AI]sleJ siua'r::-
i(Pleurrrdxe eaunr:: - IiPrl,tlr
oelzlcuoc'e1E1u€-: ' eiuereg
nEs peepr lc?xe ?peJ B ep rnFlrls B elsIIBc ) eluleudord ecrlsur
lg.trlce;e Ernl?crgcul eP Bs;:
l.tlPelqo Irue13eiz:
ielueueuotier nc eare:a j:
irice4sqe Jolluauuel uiua-rla I
lerere111 llqql roleurou eerelcads::
|leproqeInlnlueuopecgtcedsttSoloutiurelJounBSJISCl,]-.
ut td gzeazttelce JEc es cgriur r1S 1n1c -s
:
IJ nlEsEJl eleJeol?uun
'icgtiu1ps PJn]eu ep IJeluqzep tS tt,tcoloc olusultues Ei ::- -: r:'Id
oueundxo rS rrgctunuoc ire8ale.rd ur 'ecgriu11lS elelueuncop rS elrqrcnl u: :-i:' r1o3
lFuruIE
eg 'cg1iu1pS Inrueuop uI ereclunluoc ep ericun; e$aurldepul cgtiulpS 1n11:S ug e1Sel
ul'*tI
cllliNllrs 1n1lIS
'ecr3o1
ep elsr
'cle InusllueJne'eloqredtq?',::; :"1loO oleriue,
'1n1e1tde :elllecglutues IJqPS?4 Ieun € ere{uept'n'e ep roleceolftu eeJISoloJ '
r'rlo
€copcours ,Erurruolaru 'erogeleur :glern8g etso;dxo ep roleceolftu eeJezlllln
-
:IoIIUIUOUIS UAJBIIO,\Zap -
i'cle'uo8ref eP'ectlo8re :1-::uela
'eursrluuotBel'eurstuqle :eleclxel altuoEelec eleo] e4gc eoJeplqcs0p
 - respectarea stricte a normelor limbii rom6ne: corectifudine ortografici,
gramatical\ lexicali;
- claritatea gi precizia (pentru a nu lrsa loc unor interpretlri diferite);
- accesibilitatea;
- prezenfa" unei terminologii specifice;
- inhebuinlarea uno-r forme fixe (introductive gi de incheiere, de adresare)
etc.
Compuneri specifice stilului oficial (administrativ) sunt: cererea, procesul-
verbal, memoriul de activitate, curriculum vitae, referatul, etc.

STILUL PUBLICISTIC

Stilul publicistic, prin specificul con{inutului siu, se caracterize azd, prin

-
electism (imprumutarea unor trrs[turi specifice altor stiluri). Datoriti
diversit6tii
tipurilor de text, literatura publicisticd poate fi apropiatd fie de .iilri ;tut';
(beletristic), fie - din contrl de stilul gtiin{ific. be^h stilul artistic
-
tendinta. sple o exprimare expresivi, dorin{a de originalitate, de individualizare.
imprumutl Des; -

De de s:
stilul qtiinlific se apropie prin caracterul obiectiv, conlcluzie, preciziegi claritate.
fn-.:..
Stilul publicistic se int6lnegte in presa scrisi pi audiovizuali. Textele sunt
-
foarte variate: articole, gtiri, reportaje, editoriale, interviuri, cronici,
pll =::
."ruteri .i, i, se:s, :
timp ce unele reproduc informalii, altele insofesc transmiterea informaliei cu
un
comentariu, ceea ce duce la implicarea autorului in ceea ce scrie.
inrl:
E :--.
Principalele trisituri
ale stilului publicistic sunt:
- respectarea normelor limbii literare;
cE '-:,,
- folosirea unui vocabular bogat gi divers;
- utilizarea termenilor neologici, gtiinfifici;
lax-i.
se :=:
- accesibilitatea (se adreseazi unui public divers, nespecializat);
det:::
- intrebuinlarea unor procedee prin care se stArneqte cuiiozitatea ave:.
publicului (titluri cdteodati frapante, imagini, etc);
- exprimarea, uneori, a unei atitudini in raport cu o anumitd realitate.
coI::'"

I
pi e:: =

den i
fine a

il8

I
 5tt
.gmlcrd ogzotd oarzeod ur 'ecr$1ge llieerc Jole]EryAepe p[ese11 'lnInEIm 5[B sug
oelqou eluelmlues
olepJBoc ezeJqr^ ?s ec€J
oelegns
?zBozIIIqISues l.Ir.ruom ailrE^zep
glErE^op? Euu eP Iluoleerc 'EIqesoop else Inlfl]sluB e t6 teue BerEilI{

nlsaufl a&nag

',,acod 13 a44ta!a atoc 'a4aorutn etds DaPc !!4uauo alnqizap M

z elueuE^

1u8r169c ua '^
:: :::atd
Iie.,r nu gc ,1-1fe1ng3 'pJ€J alBou o elso lrup^epv irunq IUaIIIEo tieltn r.-i
'InlruE^epe BoJ?1n?c u1 ucrldrut eu n-' : ::'iloo 'el?l
reru else Ec rulued 1runluI tuIpPluEJBul eu al:C '':a.\B
"' illznll ep Iniruolsn8eu
'IIIOAE O 9S llIOJA nu r'e: eele]Jz(
Inl IIJPIIB eiur:op JeI
.1ui;: lsap
o €uneplolur nu eJas ed preouelut qiJo: o eundnserd
'eleltSnerau alniE ,-z
ag gs gldeelSe 1a 'i1oc gdnp gge os IruP^epE gcep JEIqJ
3s
pc ru1ued-I?lu3ol 'giut'r :: 'p
;sueS
,fg. 1g""p 'ttzn, e,tq1n, tips lreJerd I4sou Iluaues
"t
rJEru reru n€ esBolncelu undruel csesoloJ e3 Iec'1ruPzrepe unds
nu ec Ia3 u.:-:i Ec
rupldecce n-\
lrrpntpn g 'rleSeri .rt.nou elurdord nc 'pput18o u1 u4'Lyd eu 9s
aryAepe pdnp 'e1u1r1eer
qdnp ru93ra1e PS lgcep 'eSu ro6n leL: :iEo 1
6eutBeut €lBJp^epe IlrglPJB 9s erirzod
Iupnl nu tS elerp'repeeu 'es1e3 lJrucnl nl i;-jl?1ul
au pugc Iounle Ecueq uI zls € " uut8eluts ulsoloJ ?s pouoc IBtu 01se t'#,,,..-.u., Imncl
..€s
uI'cre
,rierg,repE rueul€o Ie eJ}ul elserm ec lu€II [ec? ?uluEesr4 'a;:t;iar'rd lrms el€
ep rurld ,1egns nc
'e
EuIuEeSuIIru?^epBIlientrseqnlueiluoJuI.IoIJoSoIU.tlcqeureleru.Ielqq:'11]1zg eo
utp eltseteJ IJtup^eps }?II?IUo ne E J"ls ep 'eJ",
Inrueuop q enprsB rcuntu rs eiueuedxe
rrueruBo JolrJncsel B-ec 'rJooun nI3UIJces guIUEesUI Inlruglep? earu:il:seq
1n3un1
g1nurru<i

ro19i19ul IsIu tS sourng IEur g eleod a3 cpsluu

ernlrug^ep€ sorEUB rS eereundJlgcep
Ili?llsre,'
uptd Ezr
uDtolc llutg

',,!!znl! ap lnfin$ntau pm{ u1rycap a;Sapprupt7ug as nu Dautn7"

I elueuEn
-lnsecoJ(
aa.rluluarun8lu elxel
'c1e (en

YNVhlou vunrvusrll ls v8l^lll

'qcger8o
IVSUNV]V3VS SINVHVN
 sculpture, muzic[, transformi omul, frcandu-l mai bun, mai agreabil, mai plin de
sentimente.
Fericirea gi pacea sufleteasc[ ale fieclruia, cumulate la nivelul planetar, iqi au
originea, in primul rdnd, in adev[ratele crealii artistice care dezvlluie omenirii
adeviratul drum spre armonie, spre fericire, spre frumos, spre pace.
versurile lui Eminescu, muzica lui ciprian Porumbescu gi George Enescu,
,nl\4asa Ticerii" qi ,,coloana Infinitului" ale lui Brancugi, sunt adevirate oaze de
fericire gi armonie intre oameni, pace sufleteasc[ gi in]elegere intre semeni. Oriunde
ne-am afla, m6iestria arcugului ce interpreteazd balada lui Porumbescu trldeazi
spafiul in care artistul a creat-o, un spafiu rominesc plin de inlelepciune, pace gi
mc.-:
armonie. Tablourile lui Grigorescu dezviluie omenirii sensibilitatea sufletului
rom6nesc, florile de pdnzele lui Tonitza fac sufletele oamenilor mai frumoase, mai
fii:.
sensibile, mai mobile.
bate-
Drumul omenirii spre armonie, spre fericire, spre pace este kasat de verbele
megtegugite ale poetului. De mliestria penelului pictorului, de dalta asculit[ a
ari: :
sculptorului ce sapi in granit bijuterii ale fericirii, armoniei gi p6cii.
necr"
dezs -
deg:.
Varianta 3
Ti:r-;
cur-
,,Acu', cei care cred numui tn bani nu sunt prea cinstili" pur.
cu[,:
Cilibi Moise curT-.
fEcu:
Este demn de re{inut faptul c[ istoria uman[ apreciazd ci cea mai mare avere
a omului este cinstea, corectitudinea, in(elegerea. din--
Arta, in general, de-a lungul veacurilor, a scos in evidenl6 faptul cd banul gan:-
dezumanizeazL, face din om neom. un vechi proverb romdnesc spune c[ ,,banul este qi b.:
ochiul dracului". Din ce sunt, din ce ai dori si fie mai mul1i, chiar dacl sunt cdgtigali daru.
prin necinste, prin cii nedemne pi nedrepte.
Avem destule exemple din literaturi: ,,Avarul" de Molidre, ,,Moara cu noroc,'
de Slavici, ,,Mara" de acelagi autor, ,,Hagi Tudose" de Barbu $tefEnescu Delavrancea.
GhiF (din ,,Moara cu noroc") ducea o viali tihnitl gi linigtita, in pufinul lui,
goana dupl bani gi inawfire il duce la tragedie, Mara strdnge banii la ciorap, ceea ce
o degradeazi, Hagi Tudose simte in guri gustul galbenilor, transform6ndu-l intr-un
om zgArcit qi lacom, fiindu-i team6 si nu sir[ceasci aruncAnd banii pe doctorii qi
mdncare.
Averea in exces, cdgtigurile mari prin necinste, duc in final la mari tragedii,
cunoscute in istorie. Marii cAgtigitori ai unor sume fabuloase la jocuri de noroc gi
hazxd, chiar Loto, au avut sfargituri tragice. Goana dupi bani, l6comia, CUnCr
caracteizeaz[ pe acei oameni care prin necinste agonisesc, destrimindu-gi c[minul
Cunc,
liniqtit sau curm6ndu-gi vielile, tot mereu impingi de ,,ochiul dracului,,.
Cumpitarea, cinstea, onestitatea sunt atribute ale adevlratului om, cel care igi
putea
doreqte un trai decent, cdqtigul prin muncl d0nd banului gustul linigtii 6i pacii
am di
sufletegti.

120

\-
 I,Zt,

'nqJ ep elsulq lq's':r rIE-

nu .nJcnl un Bcgrluepl gleod ps guzos.red eolJo Ec rulued I.Ice
nu ,.lg,tape op €unlculu Iqosoap IUe nu 'ectusof olec ep eierpu ellJrusni
tqas":r r''1nd rSr r

Iue nu Ee Erq] ecoJuoeP ,,rnn ap puo;" un else uerelseounc 'pug: lnrur:d

u1
.
.rn*n rrln1r,ds e1u ,inrur,unpunl .rrJolrugep elasecord urp Inun alse zar:riloun3 Inul
.JBIIuIeS nrqesnf rn1 erni]ede eJec ',,9iu6uadxe 91e3un1epu1 urrd llpu€qop llllliltrLlflJ 'elu
IB Jn€ ep InpuoJ llncolu]
g aleod nu clurlu n3" utiuru:gB nc pJoce ep luns Isc
'rp(
,t0lluto) ntqasng
FI
,,piaa1tadxa pTo&un1apu! ultd allpugqop un-"
nta$oounc p fiD ap Ppuol rtn)ory! gf apod nu )!u!u n)" ect
.InI
'8ea
I elueuen
,.co'

o1n,t'u
e:e: ad rn"izp
;eaierautl tue-1 fieB
,rue recB uJ lncql lue-oc €qeJ}ul €A eu oJBC 'zai:uz:lp;, ti else
eur^nc os runc llnia.rd uru
,crlceprp poru ug 'pc tS rreutl 1lleluns BunEeplol nu Ec au-npulnuz8 Inur
eui,r eiereurl pdnp
,1$er,r re ru? rcgoueq r?r['rec tS rsourn4: I€Iu Iac urnie"rd Ps ]u?AnJ un-Iul':r' utp
,"r r," iS io" nJriceroc 1lIg gs 'lceJoc luplnulnss qs 'eiu4Sounc urstuo8e 95 eJon
lLt-o:l

pugc 'eul€lu E \!''Jnl aslo

ure ec €aec ep eursru ag eu Es 'Iliel,t e pdele gnou o--4u1 rsgd IUoA
orou eJlul rulqnl eu ps '1etpJ-'unc
nu ec 'ut1d urp efe1,t *rirl q.'icordtcer rudruls eu ps
rrrgJlsrp eu gs
.LurE4 "u
erec u1^rriplarcos ts Enou ecgeueq undocs ul eeie;eut1 u:und
eu ps Jesoieu elsA ';o1p?rnc ngr tsetnlece ede u1 3pl93s uralnd ou
nu glepolllu uinl
gdri| ,ppprerd edrrc n, iulglug eelnd ruur Iuoa eu nu g]Epolclu 'ltqtsre.Ler elsa 1ndur11
.ueie.reurl rursoJr eu gs irUa un-Jlul 'llile ed pullsulseu 'au-npuzpz:Fap
"'1ug,tnc rolqqcgd
,epiuru qrrgi erec 'elJegieu roy.lnSorp rolprsnizap
1u 1n1sn8 u1 'tn1n1ooc1e 1e
uI 'll&c ep uncol nc
lniori.u i:1"'ro,:g3ri t,i., 1e tolr*.u InuInJ
'e1ezt1t'rt::u
elnqer} nf{
oeu€runur IJnJcnl nc ttiet,t
I? IuE r6oturuJ IEIU Iec UISoJI eu 9s eEl
'l1iuru e rS igc ';oleierq eeralnd uud tBlu el0q,
.ul1d urp rsoloJ r-e erds 1ep e-r ru nezeulunc oJ€3 ed tue tsoruru; IeIu Ie3 ep col u313q
,,r'q, nu 'glrnierd etnqerl eeiereutl 'elepe't ep elcund ellntu oueoJ UIO IBru
"inq.ri '"eieugr9q nc 9llncolul u
InIN]
E^.ee tz o-Jlu} pc 1n1de3uBs gc sele reu 'Eunierd eu ES olnqarl ee ereutl :llqEls3luo3ut tS er
JE^ep?uneuriuoc.epBllg€acJIN.uBluoJluJetIIInIeJeI[erieru;gy PZee
epur
apollg Dn"4trN epc
'ncs(
o7 a*un{o D^ !2 o-ttu! pc u't1tS pc n0uad naiaault ulniatd 'puol u1"
,,'aiaug4pq
IIJIUI
ne lS
, EluElJeA
apu
 neaperat obiect, pentru a-l putea clasa ca inferior sau superior alfuia, acea persoani
trebuie 16
posede un minim de cunogtin{e.
In al doilea rAnd, pAni c6nd un om nu ajunge sE triiascd sau si implineasci
ceea ce invafd, cunoagterea adevdrati nu se produce. Cunoagterea se aprofundeazl
prin experienli. Altfel, rimAne o nofiune abstractd. De asemenea, un om cunoaqte
involuntar, prin simplul fapt ci existS. El, trlind, cunoagte zilnic sute de lucruri noi,
c[rora nu le di, ins6, importanf[, considerandu-le ,,rutinr". un om normal considerd
cr a cunoagte inseamni a qti noliuni de ftzicd,, astronomie, chimie, matematic6. El nu
realizeazd cr gi el, chiar daci nu e un academician, posedb un bagaj enorm de
cunogtinJe, pe care le acumuleazi prin experienla uluitoare de a trdi. Reb

In concluzie, tot ce invilam particip6 la imbogilirea cunogtinlelor noastre,

cala
care sunt confirmate insd de experienfi.
mor
treb
Varianta 6 ofP (
E^'j
treb
,,Doud lucruri sunt, pe lame, acum gi de-a pururi, nesuferite pentru tot ceea liter
ce e suflet de mdgar; doud lucruri pe care tntreaga suflare mdgdreascd le anu
urmdreSte cu urd de moarte, le indbugd Si le taie din rdddctnd oricAnd se ivesc pe pet
pdmdntul strdbun: talentul Si cinsteu', pop
datc
$tefan Zelentin trea

Faptul ci triim intr-o lume animatd de invidie qi egoism m6 face sr fiu de sdvi
acord cu afirmalia lui $tefan zelentinreferitoarer la talent qi cinste. oric
In primul r6nd, cinstea este o calitate mora16, un sentiment al demnitafii gi
conqtiinciozitetii, ea serve$te drept cilSuzd in conduita omului. Este virtutea pe care
doar unii indivizi reu$esc si o dobandeascl, prin educafie. consider ci un om
?mplinit, bogat, nu neapirat financiar, dar cu siguranli spiritual, are o congtiinfi
nep6tatE, ceea ce-i permite si-gi pistreze demnitatea, indiferent de situalie. Iar dac6
Dumnezeu a inzestrat omul cinstit gi cu talent, atunci el va ajunge negregit in lumea
privilegialilor, putdnd cunoagte fericirea gi gloria.
Pe de alti parte, cum am spus la inceput, trrim intr-o lume plin6 de invidie, o
lume ce aparfine ,,mdgarilor". omul cinstit deranjeaz6 in aceastd lume, deranjeazd
pentru cd el sfarmS urdtul din preajmd gi cutremuri casele deprinderilor rele, acegti
con
,,migari" percepand omul cinstit ca pe ceva incomod, deoarece el nu cultivi florile
urAt mirositoare ale minciunii gi ale fuitigagului, flori ce hrinesc sufletele de de€
,,migar,,. unr
Aqadar, $tefan zelentin nu a gregit c6nd i-a numit pe oamenii ai irror
dugmani sunt talentul gi cinstea, mdgari.
vAr:
peri
fiec
sIr
la ir

122

\
 tzt
'oleuns JolsecE IIieIA elllilpuoc pugJsoun3su 'l:uI BI
' ep rnletrsed eeJBAIes ul epeJc Inlrdoc 'pcseelagns es eelelund u1 'es eiuecout u1
'alullsoceu Elsgece urtirulser IJo e19c ep uo lx'i: '';l ES
eJEc el 'teiuelstxe IB sJoAIun rnlntrdo:d a1e eledel Joun IIryxg elufi ere lou up ai?3au
ecereoep1ueueurJed JoIoBJEJ un ole pdoc g B ep BIoAeu Ec peJf,'teugltdo: z:t':t:ad
r{ ollpugqop elaiueuedxa iuotuupunJ ec eJ? ?e}e}IJn1etr [ 'enuquoc IIrclE \q E ?:s]E'\
o elsa'preotJelxe Be{unl elseounc B 3p potu un tS alse euglldoc'eatuetrndo ul- JOJSI
'lnce4 lulsou lnrrdord u nli:j:: un 'rrte"
ur:gIdoJ 'liP]lllq?suodsa: li :
urplnEc elelJnleuI z1 'tea.tlcadso-r1er 1n[el.ld p-re;o
oteiuecoul
':3 ap elrJc
usdrl urp ?llurod .uncgeg: e 'rfglrlreu e 't{p1und e e gpeoued o glEjeirsiol rlSec
purf ;erale]sou nc o-tr€oo^e nB rrJo]rrJcs erec ed E]sJgA e]se suEIIdLrl 9z2e
o'eI
o3o1g ut pnT
3etu
s.iacau! as nu ps - pdo utrp a1!ad p4oots ps t loi 11doc u 1" gcep
qiul
I EluElren IUO
EJBC

rsII]
'ltuqdepur ep ruele el oJBc ed tuotep : --:-= : 'lo
emqq,s4seou reiuelsxe ezeqel eels ?s ernqeJl'e1u:otu e}?Jeplsuos alde-: ..-:'.is epn
E ep suol€p urelsuouncel eu oJEc uud elultcudec ec 'eiuttlSuoc 'erznlcuol u1
tS
'IugIuoJ .royfeq eeued e: : r.:j1 u!rui
Es slclp t1 eiuttlSuoc tcpc'tu1dtu1 eleod o nu 1e'tnlntoqzp;
ey8el ep Plelrlp '; -:-:p
inr..V'€U€d ecEJ e,,c up Inru,eu ecel€ ps rS giurrlsuoc elsed gcee:1 qs :-:-'d
ep suudnc ruc -: :d ad
lnudord etruruJuJ rsl gs 1zp1os op erJolBp B3A? rcpc 'trgcsnrue;
c,

ec u3o1og lolsody Inlueuolocol ed ursgSa; IJ epun ',,to1lie:nzugds uampEd" ur : -- .r? alp

16
,nueerqeS nlAI"I Inl eleueruoJ e4urp Inun uI JEIgs rs93 rualnd II Pugtuor Ei:::j:lrl oaa)
ul nldurexeip IeJlsB u6'reiurgsuoc Iruqg uud elncer] olnqe4;ep'e1e1cads:r :.:-:jl
eir3q'eseorqnp roprplerd:e1ul col ES€l nes elderpeu luns IJo elln.u ep t( rr:-':;3
esndns luns giutcesuoc uJ 'Iuetuso ep elncq; luns ap8el 'pugr eellop 1u u1
'oJls?ou JollunlicE ezvqel €01s ES :.:.J..il
ue oeleroru ripcepnl ec€J B ep E4s?ou eelullcedec pullJ 'e]€lelcos ep ellllqEis :':j--iil
guqdep €aJlpugqop erds 'sud nc sud 'ati:z:;";r
Iigtllec luns eJBc ':o1{nyt.t e IBIu }9c 'e4st
ru ii ,rl.rou epunrice gcepnl ec Ecr4unEI Bero1 else zfur4suoc 'pugr lmur.rd ui
'elueunE:e oleun ecnpe IoA sleJpc lnutftrds u1 e{uru:ge 'nu:::::5 epu
nc pJoc€ ep luns
Inl E oo...apEe1nu,uuo1ep ozelcrp Ii-Es eiurusuo3" etieru;ge nu I[
9repl
nuoa"tqa[ n!^!T 'lou
e$ec
,, " " ap*a1 nu'D!"totnp azaqlp li-ps oialgSuoJ " gzeel
gcse(

1,. z EluEllEn
?uBo
 El se joaci, jocul qi joaca sunt caracteristice copil[riei, prin care copiii pot
descoperi lumea inconjuritoare gi totodatl minunatele lucruri pe care copileria te
poate oferi. Prin joc, copiii descoperi lume4 descoper[ intreruperea existen$ald a
peqtelui scos din mediul lui de via!5, de aceea oamenii maturi se intorc la perioada
copiliriei.
Pot afirma c6, ,,nevoia de copilirie" a adullilor poate si schimbe ideea fald'
destinului, ordinea valoric6 a unor ierarhii. Maturii se raporteazd constant la acei
parametri bine-constitui,ti ai vdrstei marilor descoperiri, copillria.

cd te
Varianta 9
frurr

,,orice ar/i, pasiune sau doringd, sete saufoame de eryerienld rurald, toate erp-
acestea se pot exprima tn limba romhnd prin cuvilntul dor, care a devenit expresia alta
oricdrei dorin{e gi care implicdJiinla umandtn totalitate" sau :

Mircea Eliade faE

par:.
S-a discutat foarte mult despre semnificafia cuvdnfului ,,dor", dar qi despre Em.:
faptul ci acest cuv6nt este specific rom6nesc, cici nu se poate traduce in nicio ilta
limb[. cup
in opinia mea, cuv6ntul ,dor" este asociat cu anumite st6ri pi sentimente. Este ofe::
un cuvdnt derivat de la cuv&rtul de bazd,,,a dori", care, in alte limbi (germanice, de
exemplu) poate fi asociat cuvintului ,,a tAnji". surl
Mircea Eliade asociazi, cuvdntul dor pasiunii, dorinlei, setei sau foamei de bu:,
experienfi. CuvAntul ,,dof' este elementul esenlial al spa{iului mioritic, dorul, care
urc[ sau spre tristefe, sau spre bucurie. De aici, concepfia lui Blaga despre dor,
sintetiz6nd intreaga balad[ in afirmafia,,deal-vale".
_ Dorul poate fi marc[ a relaliei dintre dou[ persoane iare se potrivesc.
^Indrigostitului ii este dor de frinla iubita poetului ii este dor de ambianla naturii,
sculptorului ii este dor de farmecul operei rcalizate, muzicianului ii este dor de
,yiersul dulce al doinelor". Dar dorul poate avea gi o alt[ incircituri semantic5, gi
anume de dorinp. Eminescu mai are un singur dor, o singur[ dorinli, s[ moarl ia
marginea mErii, in contextul mult dorit al codrului al izvoarelor, cerul s[ fie senin, iar
morm0ntul un pat impodobit cu tinere ramuri.
prl:.
rrF-

Ete::
lu-
des-
aC 3:"
inr,

PCF:

124
 9Zt,

ugruol tnlruodod
uosrpg iecquueleur elolnslEc ur.rd e:o8u1r4 :rtfuarc elelqeleSeur uudoncseuttuS
Bel€IIIJalo ul l€4ul ne 'ncseug a8roag 'ncseqruruo6 ueudr3
'e}€}Ilua1a ul lE.Ilul

ne e1en16ds ro1 eluuedocsap u:d 'ro1 e1a1de3 utrd erec elec luns tulind 'lugtugd tsare
'ecgurSoe3 tuoltrel Iou op roluoluadcrsap
lelndod'ns eo poreo ep elopJ,rl*u ur6
'elels ep JollJolPcnpuoc 'giuttlS ep Jollueu€o 'ro1uo1e1ue''rut '-lolttolea:: Tnz!3
u1 glecrlde g eleod erec 'rurind ru1ued eletrIleoJ o l$ riol ru1ued sIA un
else ealel:-rl:iJ
.ruouJsJ 'rizrpdurl (elEllluele n\
.ercruserr glsrxe nN 't8er e1 IcIu Elslxa
..iJoIJnIu Ilse Ec elullu€ Ii-npv" :elelul \nl :-:iar
'ctu1e;s uO'Inlruo}€:edun 1e eJ€unEcsul 3p lr'i'-::'--:d
II lerydu{ IruolIIA p8ugi pugts
up eued rr.q;l-"r ]lqesoep 1c€ un pzeouuesuoc ueruou tnlnlredrul ellolsl Jel'ut
el 9&
n)salncloA uyol4tr Is '?c
ep Jo
n$uad st un a o?rDfiurall" olunlt
,,tuind n4uad a7n41nat o $ 1io7
'cseAI

!L BluEuEn olop I
effc'
'tlSelegns uiasnun4 s '.1-:-:: '--q ap rer

e 'nra8eleiul B EIBIpJoIuItd eznec pulg Iuotueo ertrulp saJIqnI 'ttiot'r : r- '- i':S
ep 'ec
eJeru rgru Bec else IIJlqnl In1uawllues Ec uIIugB urelnd 'puguotznlcui --
.el3?u?zep.eJlulldrul.giulrelns.oJlclJeJ:ou€luneiue}suaeZ:.,..:..:j-] elsf,'r
ee ,elle no €u?.,es eleod nu ri1qn1 g 'rnlndurq eutled elSeounc nu ec luaur--:-
- - -' l
ep eec e1 srcard reru
,eJlqnr ep dr1 rn8urs un €l I€unu EJeJeJ es IoIABI$ uE - ?ile o
'Jelllqos 'eqleog '93uear3 -: : :: ' '-- l e;dse1
"--' ':-''l
:eldulexa olnlsep pugAg lueulglolep 1€utuosul u rue1eud e4ulp €eJIqnI
'euntio.tep Jueurzlo.tep PuIuEesuI flezoullll''rl :- :':I apDnfr
Ezeezrle:6tes elseqnl oc IaJ -- -
BoJIqnI retqc lureu ep BeJIqnI no Pllntuese g elzod emc'e^ta, ep BoJIqnI J?
'€]eIInI ts oeue-tx ;:-- . -:s
Eplosl rs uu1su1 e4urp Eenqnr :erue4xe eIIuII BI sunlu luauelo^ep e1s3 E2- --'
-.-2 o!sa"ta
ar0ol'
nc €un euorues ES pJqI
,1e3:11u
un-4ul o-]Iunuop e eJeceg]uaurtlues Inlsar; : -.: -"-3
';
o Eop ps e .rnctr6-'ner8 ep
1elngc else oJIqnI ru1ued erilugap o tsg:
In$ep
'PoIBIIIIS]a nl -::-: '- .'+

nc ,eeiereuq n3 lercoss else ec luerullues 'ealtqnt else JoleueJOJnlnl € Eui:-: , '-:' ;l

el€llurJeJ nc eunds pugind '1ueue1o,rep tS erqnl er1ui Eiuepuedeprelut o Eu '"' -

p!^DIS uDoI tece e

seepr
K'apan WS ps nc pqlacnp a7 $'runc lrS ps D) D: i'' ' 'r'[
'.

ad pp as 'ac ap y73 ps nc p.tpl uluas utp a73a4 as ls awnl pilD ulp a Dailqn| speou
3 PIEIj
EI €I4
0L EluElren
IOd III
 - descoperitorul becului; Graham Bell -.inventatorul telefonului; Cristofor Columb
-
cel care a descoperit America, tofi aceqtia au intrat in eternitatea istoriei universale. car
Opinia mea este cd fiecare om viseazi la eternitate, viseaz[ a fi vegnic prin
ceea ce a ftcut sau face, dar sunt pulini cei care reu$esc s6-gi indeplineasca visui. in
primul r6nd, trebuie s[ ai chemare, diruire exemplar[, si faci sacrificii enorme, gi
peste toate acestea, trebuie talent.
Genialul Eminescu sintetizeazd,valoarea eternitefl i prin versurile:

,,Multeflori sunt, dar puline

Rod tn lume au sd poarte
Toate bat la poarta vielii,
Dar se scutur multe moarte",
msl
celr
E greu si mori, dar mult mai greu e s6 h[iegti dup6 moarte.

Varianta 12

,,Ce poate Ji mai frumos Si mai bun in viald decil o familie unitd... [...J
trdind tntr-un coll de lume numai cu bucuriile ei mici, &$a cum sunt ele,
fdnd sd
rdneascd lucrurile care n-ar face decfrt s-o zbuciume Si s-o
fdrdmiyeze."

Tudor Musatescu

Una din valorile tradilionale ale unui popor este familia. Nicdieri nu poate fi
mai fericit omul dec6t in familie. Familia reprezintl o reunire a vArstelor, dar de ce sE
nu recunoa$tem c6, in anumite situalii, poate reprezenta gi un potenfial conflict intre
generalii. omu
Citatul de mai sus constituie, dupi pirerea mea, o pledoarie pentru linigtea unor
sufleteasci in mijlocul unei familii care constituie, de fapt, fundamentuiunei societeli
prospere. Reugita unei convieluiri ?n comun a mai multor persoane care respect6
aceleagi nonne pleacl de la cele mai simple modele intuitive in familia ce este
caracterizati. in principal, prin unitate gi ordine.
Existi situagii cdnd spiritul unei familii unite este pe cale de dezmembrare.
Din dorinfa de a cAgtiga mai mulli bani, soful gi solia se neglijeazd, sau c6nd copiii
sunt neglijati de citre pirinfi, ei gAndind c[ daci le asigur[ un trai indestufitor e
suficient. Spiritul unei familii e pe cale de disolulie.
Istoria a ardtat ci popoarele au luat nagtere din conviefuirea mai multor
indivizi care au respectat aceleagi reguli sau nofine.
Ce poate fi mai frumos in lume dec6t o familie unit5, aga cum era familia lui
renu
trdie,
Ghi{a din ,,Moara cu noroc" la inceput, cind sursele de venituri nu erau prea mari, dar
existi o linigte sufleteasc[, alSturi de solie gi copil. Cuvintele Anei au o conotalie circu
deosebitl: ,,omul sd fie mulfumit cu s6r6cia sa, c[ci dac6 e vorba, nu bogdfia, ci
linigtea colibei tale te fac fericit". Ghit6 renunti la linigtea familiei pentru .agtigut iston
material. impr,

126

\
 IZL

'elell^Ilc€ ep Iluouop ellJeJlp qp llpnls'eledo olES slaiu?l-l;sa:dut pE

uud 'ugruor rnlruodod €IJolsI ug 'g4suou €IJoluelu ul nIA seIuEJ e e8rol a€lo:l \ :uo1sl IC
eleJEW .ilp4 n3 aJ€c uI lndrurl csesgdep rs1 ellrueE 'l.Jflze) ellnIII I€Iu 3133 ul eril
.nlduaxa Ec lBnl u ep uiuep 1de3 'eprlos eredo pletpuoul EilElnlllJ
IJ JBP
uI pugcnpo;1ul ']sluelut ru '1ealc n€ ec ueec uud urund e-ep plslzal ti :satq:1 InI
,grnllnc op rueur€o rrJ8htr 'e]rqesoep e]IJeu uFd lnqiqo In :LunuaJ
feiqlul rueru
tn1 etieuutll
1e 'reutug 1e 'reuolE 1ndur1 BI gJeJaJ es ncse1eSn141 Jopnl ,ol
ncsaToSn1g npnl EJ
Hd
..'nn o an) !fi lDrunu Tuns yaualg E-taruala arsa nu Dltol9" 'eJl

elsr
,L ElUEuen
Elc'
list
'aueluc',i3-: JCun Bel
sieJ ul lueJoJlput JBIq3 puluelep 'eclJo ep eSelep es € ep eerelnd pugnu:olrldns Inulo
'e{e;rdsut nJ rnlnuo3e eeJ?urqluoo utp alSplo,,rzt ptuaf Ec e}so eeur erutd6 eJ}l
'elezllelpetu {ntu eu?oJ 'locelceds dp ep e1e1a1:. s 'LuIU} ?sr
erec uI uiglatcos eleiucesuoc pmg ele 'JollJn-qcsll{ B elunl o-DuI urprl ge
'aJIH1 eclJo pug3glJol€A 1e 'rnlutp Iac e4EJ ep sei;:uau
else nrue8 -1muo '1e:aue? u-1 'nps Irunf 14 ecerled es eclJo 'ueuroue; al!:o :S:t:iut n)s
.1esele1u1zep else 'unruoc Inluo ap ]pe31p 'rotredns lnrug
e ep uelulrcedec sre
'ecllsIu" uElsllu
rS eluernc 'un14s Joun alezeq snd ne 'eleporu le:eueE ne ec aredopoder lezlear ps
ne {e1ue1q roc nu rS rlerue8 rr}SIuV 'tnlosqe InsoluruJ e4?c Es BIi€rIds€
']uelBl
uP 'a1?s t"
roleluseur rS roltepr BelsllzoJeuo8 urp gllnzar tnlntue8 erierqy'1 ap Teaiaap
es-g,ttsardxe es eerelnd 'elelt,ttldecer 'elitn1u1 ulrd 'lntueg 'punruoc €ounl nr t:n-p6e1
,crpzrods es qurqcs u1 'giuelstxa es er-earlut
ellnru rBru pugrlsgd ?lseJru?Iu Inluolsl
uI es-npuglseJlu€ru 'ereluazerder ep elullced€c eJelu o ere InIueC l,ntueB tS tuala ::tu1
eiuere;rp else oJBJ '?unuoc uie1,t ep ezesulep os ?s olnqer rouedns lnrug
'eredo alSeounc
arer tn1:c
tS1
'rouedns Inuo pugllnzetPJ ese u1 'euerrdsut
Iru3uns uI luolslxa snpord un else Inruac
nc rnlnuoJe IIrEulquJ B Ezelws o g eleod ncselnclo1 UIJeIAI Inl InusIJoJY

n)sau)!o/ ultDlu

,,afio4dsu1tS uola utrp aqSpto'rz1 7n1aa9"

0 L EIUEIJPA Is'
uI
J:,1 IIIJ(
'lslllluPJ Euqll EP o-ti a:ec
ed gcseelagns eernunilntu u1
,er1rruuJ e1 riunuer gs eJ€c ruluad nJcnl Elslxe ni{ -q
 Mihai Eminescu, genialul nostru Luceafir, a depdgit cu mult epoca in care a
triit destul de pufin, dar spiritual, viala lui este etern6. A rimas pentru eternitate,
ldsdnd in urmi o operi vast[, nu numai in domeniul poeziei, dar qi al prozei,,
dramaturgiei, ziaristicii gi istoriei, pedagogiei, economiei politice. Vasta sa oper5 a
rezistat peste timp, depnqind epoca, fiind unanim recunoscutd de generaliile care au
urmat.
Pentru acest motiv edificat prin exemplul de mai sus, pot afirma c6
musceleanul Tudor Mugatescu gi-a exprimat corect afirmalia c[ ,,numai oamenii sunt
trecitori", gloria lor diinuiegte peste veacuri.
r(
p
o
Varianta 15 E
o
v
,,Omul de stut trebuie sd-Si tntreacd poporul. Cel ce exaltd numai virtulile
neamalui sdu e un demagog, nu un bun pdrinte. Nu poate guverno cu.folos decdt
tC
cel ce cunoaste scdderile unei naliuni Si cautd sd i le tndrepte".
b
Si
Victor Eftimiu ST

A fi om de stat nu e la indemAna oricui. El trebuie sd-gi depSgeascd cu mult SZ

poporul pentru cI el are un rol fundamental in devenirea unui popor. Sunt numeroase
dr
exemple c6nd oamenii de stat au guvernat cu folos popoare, cunosc6nd indeaproape
minusurile naliunii lor, cdutdud ca prin activitatea proprie, prin metodele gi soluliile
lu
gisite, si le indrepte.
Oamenii politici, marii oameni de stat, ddnd dovade de cahtafl deosebite, au
reprezentat cu cinste naliunile respective cre6ndu-qi pagini impoftante in istoria
nafionalS gi chiar universald.
Acel om de stat care prin vorbe goale preamdregte virtulile neamului siu,
acela este un demagog, nu poate fi asimilat cu un adevirat pirinte.
Mircea cel BItrAn, portretizat de cbtre poetul Mihai Eminescu in ,,scrisoarea
a III-a". intruchipeazi de fapt trlsdturile specifice poporului romAn: curaj, bdrb61ie,
demnitate. modestie, iubire de !ard. inlelepciunea luiMircea, capacitatea lul strategicd
qi modul de cunoagtere a adversarului l-au {hcut pe domnitor unic in istorie, i-au
condus spre izbind6.
A te bate cu pumnii in piept ca-!i iubegti 1aru, poporul, istoria, a folosi
mijloace populiste, scildat in b5i de muilime, inseamni vorbe goale, demagogie, o
politicd ieftina. de care poporul igi dd seama mai devreme sau mai tdrziu.
Din aceste cauze sunt intrutotul de acord cu afirmalia scriitorului Victor
Eftimiu: ,,ornul de stat trebuie sd-si intreacd poporul." pentru cd oric6nd,
mediocritatea poate duce la dictatur5 gi tiranie.

128

L
 6ZL

It.

'pugc
Jolcrl

o 'eti
IsoloJ

n€1
gcrEa
'oIi?q
EEJ?O

'nps

srJOlS
oo:
n€

'eruBJp gcseu gs eteod rurnl egfn

lsecu eceJeoep 'elerreleur rrylnrunc€ as 'JatsEl?J
BI pJeJeJ eJEc InlBepI 'gsul 'Eurdsag edeor
ep elryl 'giuere,resred 'giutorr. ep eloleu Ie '1prrgqzl fod 9s ec 'etpure; nes ElaLrBJ eP es?oJ
sqJol else pc€p lueraJrpul 'ulg1dn1 ?s elnqeJi 1n1ei eEurle eu e n4ued mt '1un1ulds nes {nur
IerJeleu 1e eg 'pier.L uI Ieopl un IueAB gs liol ec luugodult elsa 'eeut etutdo u1
'a1-npugcgrrces 'qSetgrl Es gllJeu erec ru1ued docs un'1ei un 'ziutg gialnrurls n!rull
aJBc pleJoru ei-ro3l arnlrlsuoc InlBepI '1lerls1 lluued Inl E nc erzolgupruese 01sa eJEs '€s
e$decuoc u1 'lffl1u1.,rrp r?1ic tS rnlnleapr uiet,r u;cesuoc t6-e rulued pSeunl ellunrnq
e1 leiunuer € eJBc ynuo '1eept uud tnlnuro €eJIcIJoJ €l EJoJeJ es e{eu:gy ' .ltlJoj ,grap
pugAD 'nrutu fi
'ctturu pug^frau 'lnpl Da^D apod ruo un" Ex eunds ncsaurug ailrnt
'Eel€lrruele IJeonc eleod es erec uud elec o elsa giet,l
ul Inleepr gc EJeprsuoc IA 'IIcgIJces e1 gugd pug8unfe '1n1eept glnec rSg erec alttu:8
role:edo eeleluoleur uJ unulglul epun 'roltctlueluoJ BJnJ€Jolll ul 'pugJ lnun.rd u1 'tsg3
urepd II lpop mlnleopl eereEuqe uI Intuo pc-e.;t el ?s elnqoJl erec ed elIIcgIJcBS pur rrrd
un 'leepr un €eAE ? EJqJ Blslxo eleod nu ynu6 'piet,l' ep InlBoPI BI eJeoluaJaJ
lueurn8re
gluugodun ep lrqesoep eepl o es erfeu:ge uud gunrdxe Il€JlsI lleued
luns I

qce
ltottsJ qoaod
n€ 0J
(('nu nDS gsaqnl fpcup aands rc,t i-15 npt ppary n4uad pgl!"tcns ac ya-aundg"
e9J€
:i' \ezo-
,epqr
9L eluelJE^
e ete

"
 NU UITA! TE INTERESEAZA,
iubite elev!

Curente literare

Cerin{d: Str.:
Motiveazd tncadrarea operei literare la un curent literar anume prin
refertre la doud caracteristici prezente in text,
Pentru a rdspunde corect acestei cerin(e trebuie sd cunoagtepi curentele N.:
literare gi cdteva note deJinitorii. Br--.
Clasicismul

Curentul literar apirut in Franla in secolul al XVII'lea caructerizat prin

rafionalism, echilibru, cultivarea unui stil sobru, interesul fiind pentru caracterele
umane. Il9:- I -

Clasiciqtii respecti modelele antichitSfii ca fiind epoca infloririi artelor.

Cultivi speciile: tragedia, comedia, epistola, satira gi fabula. fn literatura rom6ni nu
avem un clasicism pur, int6lnim elemente romantice cum ar fi la Gr. Alexandrescu gi
Costache Negruzzi.

Romantismul cu\::

A apirut la inceputul secolului al XX-lea ca un curent anticlasicist susfinAnd

libertatea inspiraliei.
La romantici accentul se pune pe sentiment gi pe fantezie, se intereseazi de
natur6, mituri, folclor gi istorie, evadarea in trecut, in exotism gi in vis.
Personajele romanticilor sunt eroi excepfionali in imprejurdri excepfionale
prezentati in evolu,tie Si antitezd".
Au promovat poezia liricS, dramaturgia gi proza, crednd noi specii: meditafia,
elegia, poemul filosofic, drama, nuvela istoricd.
In evolulia romantismului romdnesc se disting trei etape:
- romantismul pagoptiqtilor (1840-1870) prezentat in ,,Introducfie" la Dacia ne\
literari de citre Mihail Kogilniceanu care indeamn6 scriitorii si se inspire din istorie,
folclor, naturd. La aceasti etap6 au aderat: v. Alecsandri, A. Russo, N. Bilcescu, C. G. !"
Negruzzi, Gr. Alexandrescu;
- romantismul eminescian * ultima afirmare a romantismului european;
- romantismul posteminescian - care s-a prelungit pdn5 la inceputul sec. al.
XX-lea, reprezentat prin: Al. vlahu{d, o. Goga, $t. o. Iosif, Barbu Delaviancea.
^^1-
Utr1g
Realismul a\a:-

Este o metoda de crealie specifici prozei care denumegte conceplia literar- C\F:;
artisticd ce are ca obiect risfrAngerea obiectivI, veridici a realitdlii, refuzAnd anI::-_
idealizar e a re al itili i.

r30

I
 r0l.

'3iE --rJA1UP pu9z

6lnusllseJeJdns 'lnrusi'::.s::dra
reilE aleuuoJ e]?o] p3e3u aJ€3 - e's InuslBp€p
-JEJ€

'lnursunlng :olslpJeEue^e olalualnJ llucnqzl ne ursllueporu ulC

'atiuenuoc eclJo ep €JeqIIe es 3 ep eiurp::- :uz re
ep euJoJ elusl:: .: : ? Le3
- ocrlsrle re{eerc 1nue1d uI a(z rour ap rnlnlJrds e arsardxe
'le '3es uI alruIlsuoJ :s
puguuresul - InlusllBuoritpel nr atl.tzodo uI Eel-xx
'13 '(

itrEiffii@dill
'JJ 'ncse1nurl,rq '1 lcped 1$ trlo:eg '9 'c't
leq8uy 'g 'ncserlerue6
'e'S
'-..1ruo1eleyf' - usuopecel4tr'lV :csaugluoJ InlnluslToqluls re riuepmdql 'e1to
'pzord rd*ry tl:tlps.rlaeu eIcs(
urzaod prrgJeprsuoc gltmuer nlzJgl I€tu rup 'reqtl InsJeA e$eso1o3: lntla 11

'euelun laiug rrigtqrnBrns r:' ' -- *- - 'elig]

lnlnleod ee1e1q:n8uts gzetueduroc€ oJBc elBclznlu Jolelueunluas l:-'": ' :
-

InArlou 'tto1d p ts teuurzoi l:-'. -. -

,.gzot1\eaep eJEls o ec plndecuoc rrJrqnr - eleu(
igcsealegns eJels o ec glndscuoJ lur*?- 1 -: ' -

ilncsounceu erds errolplpc o ec glndecuoc upceld I= - : -: ' - ep P:

:@ pugu
-
'elzelseuts'eleiuepuodseJocouelelliel':-- : :

- -.,..:1J
e eJouos retlse8ns 1ruo1nle lc ewr.leer'e1unurg1eu luns ln':--;--: : '-'
iactloxeturnlards eJE:; r - -l
ep nflpro.
':::'-
t rS nc
i(1erue}se1fl ]€uruep leod =.,ttt
'11. - l - _ : ': -- nu Er
'rolel
-
rusrleapl tnun 1ruutds u1 ezeod ep tuepou lda:u:: *-. :' '- -- elaJe
uud
inm3ii6qm
_-:a
ue8ng eper6 qJ€IAi JBIqc
rS
-l
'ncseullg3 'C 'nuua:qeg 'nls3rII"=Z - ' { aPtu
'eFIEemr -TI 'lclABIS '1 :ur:d leluezarder alse Inrus:;:al EuEluol ?j:::*:'
'ecrSoyoqrsd IezII?us e tS alerour talicag:: r 'iaiic'uasqo E"-- - : : ultd
: - :ls
'1ern1eu nps Inlnlparu Irupec uJ Inlnluo e auu.lodu:tuo: ttfg1t1ea'i E:- : - '
:artdtl afeuos:ad :E r:--1 : - '
:a:i-: '-:
.dlElL:'- : _

:t5tt-t::; -: ... - ,YZ

 Trebuie fEcuti distinclie intre modernism gi curentele avangardiste,
modernismul a innoit literatura atdt in ceea ce privegte sursele de inspiralie cAt qi a E.
tehnicilor poetice.
I.

Caracteristici distincte:
- se caracterizeazd prin negarea tradifiei; \L
- impunerea unor formule de crealie noi;
- limbaj modem;
- combate orientarea rurali a scriitorilor;
- orientarea spre actual, spre citadin;
- o noui viziune asupra artei; I:..q
- addncirea lirismului;
- innoirea metaforei;
- metaforele greu de descifrat;
- versul liber;
- imaginile gocante, viziune apocaliptici.
Apare la noi in perioada interbelici, pled6nd pentru sincronizarea literaturii
romdne cu literaturile europene gi pentru innoirea continutului gi formei operei
literare.
Teoreticianul modernismului este Eugen Lovinescu care introduce termenul
de modemism. Cei mai importanli scriitori modernigti: Ion Barbu, Lucian Blaga,
Tudor Arghezi, camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ilarie voronca
$.a.
Bi:
Traditionarismur (numit 5i gdndirism gi uneori ortodoxism)

A fost o migcare literari manifestati in literatura interbelici a cdrei ideologie

s-a manifestat injurul revistei ,.Gdndirea" - apiruti la Cluj in l92l sub conduceiea
lui cezar Petrescu gi D.I. cucu, iar dup6 1920 o g6sim la Bucurepti condusE de F
Nichifor Crainic care ii imprimd ideologia tradilionalistd.
Tradilionalismul s-a opus orientirii moderniste promovatd la,,Zbur6torul" lui
E. Lovinescu.
Traditionalismul cultivi cultul stribunilor qi al folclorului, al valorilor
romdnegti. respingdnd experimentele din limbajul poetic.

€ultivd: - aspirafia
spre Divinitate; str::
- sl5virea valorilor morale'
- teme religioase, motive biblice care constituie puncte de plecare
penku meditalie asupra condiliei umane;
- sursa de inspiratie este spaliul rural etern;
- atagamentul fala de obiceiurile, datinile, credinla shimogeasc6 gi
universul rural:
- cultiv6 autohtonismul ciruia i s-a ad[ugat religia ortodoxi;
- cultul strdbunilor, folclorul, mitologia romdneascr, valorile
romAnegti, credinle le strdvechi;
d
132

I
 ffi

EII

rS

'{Eui Inlnll}s InznJer -

i-ropSulureul € ocIJII teiuetredxe eeJBzIJolBA -
EJT
ie1el1eer ep edeorda teur elzeod -
ieluol oP Insacxa -
:( EpElls
uI EJBoqOc a.rec erzaod - InuErprloc) 1n1eer nc JollJnuodet eamztlenlcBel -
lerpored'1nle1oc'ln1egc :selslllsnlxauorq -
JOI
itezeod erdnse lliglt.tttereu EeJepullxa -
iaroSeleur e1 eelefunue: -
:efdmlp]l@s?lT INI

ep
'te,'loSo3 u€IeJJ 'eutSnl,rq rupuexelv 'ru"I wloll
eeJ
'ncseJEU?3 eacJII/\i :IIJolIIJcs uld gleluezerde'r 9361 rolnru etiereue8 eprnrdn3
eG

itr-ryi5T.oF{i
'e't ncseungd uBIJpV 'ncsautq secrltrAl'euerpuelg But: ';z:lEg
reza3 'rupuuxelv uuol 'ncsetos ulJeIN 'ncseup1g slltlclN :4Struepouroe5 'efi
'reJoJulalu In{1osu1 rS rnlnluqrurl eelelrnEtqure -
le1e{uelsxe elus} JoIIJ?Iu eemll{nc - InI
itutqnt InlnIu gleulqcul erzeod -
IEJ
imlruoluarc Inluecselope InuEIe glseJluulu erec arzeod -
F IIJI
igcgosolg eliceger -
ielqosut rutEeul -
i1ce4s qe'
"Hijl,ll?il#"',,1T^?#i -
:@
.pcrloqJellll ecuq pugredncel 'elsrunruoc rersoloepl B aJ?zlJelndod ep luaul:i:suI
un eg Es ?znJer grnlerelll '086I - 096I rolluu 3 Pr?rorl eerucsql
"rui
iE@Io-Fo-o'5ii
'rfg
npug -n1-iEi{
uBIJpV 'l?llld uo1 'ncselnclo1 oIISBA :Inlntusll€uoflpel te tiuuluezerdaa

rsoraunu eJ,osrqcur uI l"curu? ne ulstunuoc I,Ipuotu loqzpr €ellop ,n uunouott"t ?I

'Inlnu,-<1l.ilr
- 'elt
rs rnlnusrxopouo e11f1zod ed ap plslun.'oc et'oloepr alsqo,oc
 trw,llA cARACTERTzAREA uNoR rERSoNAJE ! t-
u(
;
r-
Comenteazd modalitdlile de construcyie a personajului dintr-o nuveld
studiatd-
_ij
Risnuns: r:
,,Alexandru Ldpusneanul", de c. Negruzzi, este o nuveli istoricd romantic[, ::
ale cirei personaje sunt construite in concordanf[ cu principiile romantismului:
Alexandru Lipu;neanul este un personaj ateslat istoric, al c5rui chip autorul l- \i.
a imbogilit cu ajutorul imaginaliei.
pi;
. Personaj principal a cirui voin!6 domini destinele supugilor, acesta ii i
reprezinti tipul Tiranului crud gi violent, care incalcd orice principii ieligioase gi
morale, in scopul de a-gi plstra puterea.
u/i
Pentru a-l caracteri za, autorul utilizeazd,mai multe mijloace: 5il
a) cuvintele autorului (caracterizare directi);
b) cuvintele proprii (caracterizare indirectE; (.
c) atitudinile, gesturile gi faptele personajului (caracteizare indirecti). uu.
:
i2
a) La inceputul capitolului ultim al nuvelei, afldm cd,timp de patru ani dup6
uciderea colectivd a boierilor, L6pugneanul nu mai ,,tiiase,, pe nirneni, mulgumindu-se
cu-mutilarea unor supugi: ,,Dar pentru ca sd nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea
s u.fe r int i o m e n e s t i. n ds c o c i
fe lur i de s c hin giu ir i. Lr: -
-Scotea ochi, tdia mdini, ciuntea Si seca pe care ovea prepus', (s.n.).
In aceste cuvinte ale autorului, L6pugneanul apare ca un tiran insetat de It.^'
s6nge, ca gi cdnd l-ar fi mdcinat o boal[, potolitd numai la vederea suferin]ei
altora. ins
Aqa se explici lupta lui pentru scaunul voievodal, pentru cd numai astfel iqi
putea potoli ,,dorul" (setea) de a-i face pe allii si sufere.
Aga se explic[_gi decizia lui de a-gi ucide propriul fiu, pe Bogdan: pentru ci
acesta, atunci c6nd ar fi devenit domn, i-ar {i luat puteiea (care ii p"r*it"u ,i o-o*"
sau si mutileze).
b) vorbele voievodului il caracterizeazd" cape un om hotirat (,,Dacd yoi nu
md vre1i, eu vd vreu...'), Iucid gi previzitor care nu accepti sd renunfe la oastea
strlini, gdndindu-se cI boierii il vor trida din nou.. II
Alteori, felul in care vorbegte L[puqneanul ii relevi viclenia gi prefhcltoria.
Aia se intAmpld in scena cuvdntlrii de la mitropolie, cdnd se preface ci regretd ceea
ce a f[cut: ,,m-am ardtat cumplit, rdu, vdrsdndidngele multoia. unul Duinezeu gtie (ci-
de nu mi^-a pdrut rdu Si de nu md cdiesc de aceasta,,.
In aceeagi zi, dupd, uciderea boierilor, c6nd mullimea cere capul lui Mo,toc,
acesta speri cd vodi il va_ salva, pundnd tunurile si tragd in acea gloati
R6spunsul lui L6pugneanul (,,prosti, dar mul1i") ii atesti inteligenla
de ,,progti,,. o:i
9i catitilite ae
bun psiholog, intrucat astfel scap6 de boierul intrigant gi-gi atragJpopoiul. D-
c) Unele atitudini ale voievodului scot in evidenla atte trasaturi. Bundoard, !3-;
sfEtuit si faci drumul inapoi, cici fara nu-l vrea, L6puqneanul abia igi stdpaneqte
impulsivitatea, punand mana pe miciucl (pentru a-l lovi pe sol), tot a$a cum g"rirl
l:::

134

\
I

w
'osuolplolulJd rS e1a:3 luns Ep e[t elsecu erec ed o,ellcunlu" Ecep JBIqc 'tn1nued5 ae3 u1 Inls
elSl
lncg ereundns ep Iniuglug;nl elcedse: rS-ps 93r1qo II EIuJotu us ea1u1pr8a1u1
'pJ3SItrJ 3JE3 'gtq,
roleurql? dntrs un ocBJ al r$ pod ed ep elcru:tu eiruc 3 nluod pde urrd ece4 '(prtrn',unq
elu-BJS 'e1e1l1ear uI) eJeoiesJes euglEq ed plnie o Is leuns sl ung ep(
"r11sogur
'ugd5 ep gtur:nSn nc lrlgcgd e5e tS upfeux:d ep Eulid al-ic'::'?] o '.,lli
-4UI ?ZBeJnlUeAs es eJec ArEu JEU91 un else rnlnIBJS InInZeIu 'ffiffirr
tz 'coi

'(q1y-dureg ep oletunu epundse:or :: ? :-!r I aus

gleriuess 'gsuncsu e11z rS (re.rc ap Inlng E eec) gluerede
opuetun Eun :,,efa;" gn:: ? ":-!l Beel
,ludrcuFd pleuosred e]se qlv-dBrEl{ .UIJ
ere4rcsep rru?c E ,clloqrurs rs ufiuoda
'a1u1t1ern8uo erunue o tS plutzard rep 'ectloquns !.::': . - - -:
ele eJ€olpund luns ]lnc Inlnus€q eleleuosred'cuolclo3f solnqeJ psode q tS r-- BelS

@ nu!

1n!pn$ nnr utsDq un-gulyyn{ouostad o artcnusuoc ap aqiptl1opout prufrrd eJ?0

?cn
{.*{<
I{,'l I.
'eltldurnc IJnurgl :: .- " : -
elsa gier,t ulp eoJeceJ] tzt ?eleget ecnpe l-nu (rr1oq lndultl ul PIEJB 3s r :-;: r:- epl
rolec lnr8agoc :BaJrl?qzl 'Ili.loul ed11c ulgugd 'pzq:er es I ro1tuluop Inlni---
'el€s .(IeIznceJ" e1E otruaruele €e191€ 1o1 luns 'eledec eP E-pi::--: -'i - !
BI ep Flecgur 'tn1n1e1ed eueod u1 esnd e1etp1 elepdec 'ropig1ec uoJsPiz :'= ' ---- mfr
guecs uJ ereund o ep ero^au eJE Inuouop 'eereunqzzJ ezrleel ts-e rI:; -- es-nl
'Jolluotuap sues uJ gzeeJpecu[ es 1e 'gctlueuror erSoioti: t gdnp
*_.:_ - : ::
reudo;d IB tuelsolq un else rnl BeJepEc rer '(ncseuqES elJcs Iunc - . ar:"* .:'* . -' r'
- --
amzpu ps tS a8ugs as.DA ps piuaptt'o"t4 ap qpugso tDuMDp un alsa -'1r.:: "' -
5Jtluutuo't fsumu;;
l€uluEp un ou8um ueld ed 'e1sa lnueeuSndgl
pzno*Dahpa^01Dunu,nIu!D1ajut'la!nsDunDaJDu!1op11[n6.a:.:.'.
pgagfns" ueAB Ie gc 1nide; urd ro]tutuop In]sece e1e1cu ectldxe eErol ;z'-: rS es
'zs etios ed pureeqc o t( tpmx-u- : :. ;-: ?lsec
eruc lseE) rutgru ed gleds es 'puun ed ieresarl nu IcIu lnueeu6ndgl 'alf;l ;i :i: -.- -
rsnsul 1e acBJ pugc rcunl.B,greopung'neJeur rc'gluuotiualu BUOcs m:':; -: 1 - - 1Iru
olsa BlsEecB rs uro ]nlsec€ JolrJn1?sg4 Blueuruop eln11lsuoc Bal11rrnJ_-']r :
'pc1lr
pqd oairuts 'mlnugdp1s pcold ps Dc ap7.t D as'npwls 'coio14 t
|![,asndacu1nD1'qpcpt,uoaa:1,tdapunap,pSru)Sapp.usna"tatoI-'.:
tS pugtu ap coio7tg atd pson1" lnueeuSndgl 'uetoq ed neeprcn I! In{o'!:- -:r ; ' : -
ac drutl ui :(te1e.tnu e €-III e eaged urp) tnlnlecqlu Euecs elsa I-:: ': - pp^n
':ni:: :: =-:-' '
'-::'- -
I-eJBclualol^ Iuo un E]?JB rulsluls lnsgr rS ,,nDa)ns as l" etex 'Iei:-:
.

un D) p"Datug)s" eJBc Ilqso'puscs ?lseece uI'xageJ eullep lru;=--r- T----

- ::

I
 Tinerelea ii conferi gi o anume dozi de nestatornicie; igi lovegte calul,
-
fraul, dar il gi mangaie, asculti sfaturile plrintegti, dar nu
cu T
fine cont de ele, urm6nd pt
insi, cu strSgnicie, povelele Sfurtei Duminici.
ur
cu toate cE aceasta il
vede ca fiind ,,slab de tnger" si ,,fricos ca o muiere,,,
Harap-Alb ucide Cerbul, dovedind curaj gi vitejie.

b) La modul simbolic, Harap-Alb parcurge un traseu iniliatic, de la stadiul

de
novice, la acela de Om universal.
ps
N[scut intr-o lume bantuite de r5zboaie gi traversati de drumuri
,,foarte
tncurcate" (ca o emblemi a Haosului), Harap-Aib este sortit se o cosmiiir"r",
instaurand ordinea gi armonia; imaginea finaln a soarelui gi a
lunii (care-gi ,"rurra,
plenar, lumina) atestI c6 acest destin s-a implinit.
Penku aceasta, protagonistul trece prin trei (cifr[ magici) nagteri simbolice:
cea u-man[, cea din f6ntAn6 (cAnd se transforml in slugi) gi ceiin care
este ,,inviat,, de
fata impdratului Rog. Abia la ultima iqi cAgtign conjifa'de imparat etern, la
a c6rui
nuntd ,,a linut veselia ani tntregi, Si acum mai incd,,.
line
Simbolice sunt qi reperele drumului siu ini(iatic: podul, p6durea labirin!
fantdna, Gridina Ursului, prdurea cerbului, fiecare repreientand^ un moment
pe
drumul cunoagterii.
Harap-Alb este caracterizat prin cuvintele autorului, prin faptele pe care le
siv6rgegte, prin opiniile altor personaje, prin nume.
ln ,,Povestea lui Harap-Alb", numere personajului central ar putea s6 aibi
mai multe semnificatii:
1. Primul termen - ,,Harap" inseamnI slugi, rob gi caracterizeazd,,fala',
cunoscuti, vizibili a personajului, care, dup6 jur6mentul din fhnt6n[, devine "sluga
SpAnului.
2.a. Al doilea termen ,,Alb" desemneaztr ,,fala" ascunsE a eroului gi ar
- rani
putea indica nemurirea (in unele tadilii, Insula Alba fiindun s6laq de
nemurire). -1,t I i
La aceast[ idee conduce gi finalul basmului, punct in c*i Harup-Alb poate fi
Cti.
asimilat cu Fdt-Frumos; in ultimafrazl, autorul sugeieaza ci nunta se
irelungegte in
etern, iar cei care ajung acolo, se impdrtlgesc din veiie.
fam
2.b. Al doilea termen al numelui ar mai putea avea semnificafia de
,,Cel care
rdspdndeSte lumina".
Prima fiinl[ care va descoperi aceasta este Bitr6na Timpurilor (Sf6nta
Duminic[): in grddina craiului, ea i se adreseaz[ tAnrrului, in mod repeiat, cu
Ca -r.
apelativul de,, luminate crdiSor ". ltr:
Eroul va ajunge la aceastd treapti dupi al doilea moment al inilierii sale,
cAnd, aducdnd capul cerbului ucis, ,,se pdrra ci Harap-Alb soarele
cu el il ducea,,.
3. conform opiniei lui vasile Lovinescu, alitorarea negrului (,,Harap',) at
dr-
albul, ar insemna unirea celor dou6 principii yin gi yang; fiu*al craiului gi nepot
(urmaq) al lui Verde-implrat, Harap-Aib estl ales de-soartaii-i
reuneasc[ pe fra1i, aqu pe:i
cum doul jumdtili ale cercului formeazi intregul.
.4 _.O
alt[ explicafie a acestui nume (care uneqte doui contrarii) ar putea Gi--
proveni din ,,nagterea" simbolic[ a eroului: cea care il ajuta mereu
este Bitr6na

.l36

\
I

It,l
euE

Dapa^ 'p)tT rry Dfiptp^ot u! nD! Darud tD1 arD) ad pBuSPc o1 oapupB aS ) 4lI{9 BEI

rnl rnlnlegns ele lcugpe elede u1 IuBq ap ueles elSezeJl Iglulp Inlec EIuouaC
' :rnlnrnrinrc;gc erdnie gcturelnd piuengur o g11cJexo oJ€c nlug4s tS ctuouap leuos:ad eSu
lod
- Inpp?tu?S Ect'I Int eerlsos u1 pusd lgcep esul ezeelnp :""ff:f;!T*I n,,n..n a
nc
,1e
rulued 'gc elruts pilqg 'turnrcJgc el tuepes z gpeoued n*rrd'q 'gutcud ElsEelE ulp
:in3aar4 gcseeurldug os ES erec u1 nrieds lle rnun €arelnpc elnl.Ilsuoc o BilnloS 'eF
'EUn

rerunu EtrseJruBru J€-s rsrE

,nES
rnlnleuns el? elrqlsod rigigurnf gnop eles ulp 'puEl Ii E3 nc
'e1es ,,1aqt1oc oa1Stut1" u1 e$erqrl lpc dut1u1911 elul
llurydruleu eltuls es iluulxztc
'llcuaJau un else girqg ' ( q
a,D
gilqg '(ealullutuep 'all-rutEJ
'rrrg1dug1u1BIo,\ ul qsel es eJec uotll louns un eul'{ep
n.rluad ualso8u.rp 'ua.rulpdrunr) ereouelue tn1 r{et,t' eleredar pugzlald uI(
*" ua
wnc 'iarn tDut nu pe '("') ttdoc taru );;,:;::ir;;3::K,':{::#Ttr:'11-:t
el ep eJBUoI erec tS1 1e'secord e1 ',,qutg4so'esetnlec gdnp i$psulc JolIuaIlI?.
':lu?l J?I
,rp rn1.*t ii*r. ,n os gtlqg 'llelopul es,olJes pdnp leleqrle rS-lecepnl'0181:l:';u'l
ep lrnuEq :9cI1 Inclloqslp ep Esrulslp g €,\ Pssoutunl eutEeurl Elsee3Y zEn
'esezese 3s eJEc u1 lnrc' ;:::i ,,Di
61sauo
pugtruglnceurq 'nuun[erdrul uJ ]ncsounc eIIIAop Iru"unlcJgc IS puglq 'JIIUEH
'BJolse3E ueretcalde ep ]ndecu1 e1 'as-np;::.::'q. 9ql'
.tuotuBoIiIencerie1eruI}ueueIIIJedgguesgirq9.@tz
el .
:aceolftur ollntu Ietu uttdqzeazttelce:ec IJ InlolnY
'BIueIuo lnpra;d u-1S aluc Inlnruo etiolodrl ed
ul uJp€cui eelnd urel erec ed c13u.r1 rs xalduroc leuosred un else gltq: 'lul.
'Icl^?ls I:p .'.. -r.

n) D.tDotr/{,,ele^nu urp l€4uec lnleuosred 3}se sues }soc€ ulLtlelueze:daE In4

'?uIcBuI el emc JoIJel.uI Inlnlclguoc u ':o1: ::: s:: j eP,
e1e 4Selegns JoIIJIEJi €oJEJoIIeJ ed epec Inluocce 'gcr8o1oqtsd ulelnu ui :ecI
iffiaEE
'EsJ

Ir1,tuls '1 'cotou n) DfiotrU 'eza

ALft
VrulPn$ Ptl&o1ot7tsd
pp^nu o-rralp y1n{ouostad n alicnusuo) ap agiptl4oporu pznaruawo7 epl

,( ,1. ,k
a"
]. -:'.
rS cselgrpdrul ullsep un etnpe BA II IJou urrd plnec o-tS eJec ed ,,ounun3
:1*gr"rn1 tS ereos ."4u! ,,Pza,oq" e$a 1a' ,ou,ru n) ounl " tS . :-"-:-
-1 pu9
ec 'etdgou
,, ilrrrrt-" pue3urle lee,r"tuete ep i(e:ui19u1 rS giurpun ep c3]seu?)':t-;'--:-:1 l1c '
 banii grdmadd inaintea sa si i se tmpdienjeneau parcd ochii,,), atr6g6ndu-l
in spaliul
intunecat al crimelor Simiddului.
Explicalia acestei schimbdri ar putea fi c6utatl tot in preambulul nuvelei,
conform cdruia, intr-o anumiti lume, cumpitarea
9i ordinea exisienliali constituie o rn
..cupol6" protectoare. Ieqit de sub influenla ei benefica, Ghifa va trece prin
toate
cercurile instriinirii: se instrdineazd de An4 de copii gi de ei insugi, ur"rltand
dou.
de poruncile propriului subconqtient: ,,Ar
fi voit sd ieaiga la ea, sd-i ceard iertare si
sd o impace, dar nu putea; era in er ceva ce nu-l ldsi',. Aceastd fo(r oarb6
caie
ajunge s6-i modifice destinul, va da nagtere unui acut sentiment de neputinlil:
,,Ei!
Ce sd-mi fac? ( .) Asa m-a ldsat Dumnezeu! Ce sd-mi
fac, daca e tn mine ceya mai
tare decdt voinla mea? ".
In numeroase scene, autorul analizeazd stirile sufletegti ale lui Ghile,
sfAgierea lui intre moral gi amoral, sfArgitd numai in moarte.
Bun6oar6, atunci c6nd Lici ii cere tofi banii (p-romi16nd c6-i va inapoia
dacd
va trri). chi@ este cuprins de o furie neputincioa.e (,,r era de parcd-r
seaid sdngele
din vine"), rezumand, intr-o frazd, intreaga sa dramd eiistentiala, putemTcul
sentiment al neimplinirii: ,,Mi-ai luat linistea sufletului mi-ai stricat vtiya".
si
Atunci
.Lici (adus in fala judecitorilor) ii
cAnd invinuiegte pe doi dintre
oamenii sai, Ghile trdieqte, la modul acut, conflictul dintre adevir minciuni:
9i degi
..erapdtruns de nevinovdtia lor", cArciumarul il susfine pe Lica. de teami cI altfel
familia sa va avea de suferit.
Tot aga, in scena uciderii Anei, tensiunea acumulati in sufletul lui GhiF,
alienarea (instr[inarea) gi ura impotriva S6middului rdbufiresc din adancurile
intunecate in care dospiseri devenind dominante: cel care porunce$te
este
subcoirgtientul lui Ghil6, care ii intunec[ raliunea (,,sinrt numai cd mi
s-a pus ceya de_
a curntezisa in cap si cd nu mai pot trdi, iard pe tine nu pot sa te las vie in urma
mea").
_ Drama personajului provine din lupta care se dd intre cele dou6 ,jumetali,,
ale fiin1ei sale: una care il ispiteqte la complicitatea cu Licd. iar cealalti-- care
ii
treze$te remu gciri addnci.
Scdparea nu va fi posibil6 decdt in moarte; gi cum Ana reprezenta amintirea
a
ceea ce fusese luminos 9i bun, Ghi15 o ucide, omordnd astfel reminiscenla
a ceea ce
fusese el insu;i c6ndva.
Greselile lui atrag insd pedeapsa destinului (al cdrui ..instrument,, devine
Licd) qi Ghita este impugcat.
c) \4ediul in care trdiegte Ghifd este, de asemenea, relevant: cdrciuma izolald,,
relieful apisator. locurile ,,rele" alcdtuiesc un spaliu in care frica gi nelinigtea
se li;: -
instaureazd in suflet.
Ca ;i in mitul Strdinului, Ghili nu le aparline acelor locuri, el este un venetic
pe care acest spatiu il va sacrifica (tot aga cum in lumea triball erau jer1fili I
cei venili
de departe).
an;
Spaliu al decdderii morale a lui Ghi1i, al nelinigtilor gi frimdntirilor acestuia,
hanul devine un adevdrat ,,personaj',.

.I38

\-
 601.

'ISourq4s ep ellzn€ IellS ,, af )nszl? " eleo) lsunpe U JE Inl InloUns PJrEd
sp 'ereolrSeldoc 'g:ncsqo ererrroric o ex e^zeerlluiur es JnlnEgfrFdJnmt. *
'(ncse1ouz14 'p) , arr8o7 on Uiptttolot
o pioa'rpw rS puacour Dtutt)t'\ "
ouyn$

,elndsrp
1-rs a.reo ..r:nse13" qnop olec op lelsgJs else legns
truEc 1e ltdtlu
Ia ulp pugcql
frua;
clleur
:eceo1ftru ollntu I€tu lISoloJ 3Iruolne 'feuosred lsece BZIIBoJ B rulued
cniirti ES E€
,pctpqtuts pnilg[ o" ezeetc ES ]rJop B Iruolne eJec u 'i:1,1,-lc: '9}eIc
tg)ap alDut ruru
feuosred InlsocB B gs€olun{ eeued rs epe,r n-mEEIIbTTffifre qc ESul erud a5
',,auilznt) 'apdntcs ap psd11 'a1ua1a.nl Ltttd a;r'-t,,:-: EUIA€

'p$nqu Dapilpnzltas fi rygwpd ap otwoc,Pl" :cseuPr9i 1nln1egns elE 3li"x'--:?-s

elrrnloser udsep pulqro^ 'letro8elec uo1 ed elSe.trrd 11 nUEjtr-fdpni 0c Be
?-:,.:! E EEJI

D.tpct,to p)llsLtapDnc
,ppnpw$ut Druapt^ ulp tc ilD)npas Daapt ysat",astlp2.i
n piuai:.':t:it
u1 e
qp nN" :olelclnlsul puruoperd ?IruPc €eJInlPclB 'tnlnleuosred EIEru::'::":: II EJE

ericnpar Ezerullqns cIIIJC eleJBIu 'li?lllllcelqo tce: tSetelece lluelruel uI \, ,rlfuW

',,1ug*pa m ptilm mp aP) u! sDapt o fi 'a.nolp.tnzupds o1 o'sutdru3 D !:'':':' l

pnl D-! 'ptz{ o Tttocofioq V 'Pruq o a uol" 'n5SEuffE5$ n4ued '1e3iisy DruIN
']ugrutd u.::; -ap Dt
,pcr8ololru'gSeun EeJrqnr uud gtueuorsa;drut;ep'erqurn e1lnur rS IuIuInl:*:-:i else
ulp Ellnlgcle 'p1ue1u,tun1d grnEg o elnlllsuoc as ':o1 seJelunsul utp ']9cu1 ':l'j:lr: elrJn.
ep lgl€ ecrrJc runrzrl roun erelseu lep € leuosred Inlsece uelellxeldruo3 'gllqt
'efe194 o oJec ad uiue:p uud tS rnlnlugupd Inlcullsut ut:d p;:'-:- - '
'pcrloqurs eur8eut - lnlnSuleuulC Is uol alse IIiJPT IB lurluec lnfeuosrad IeJllB
'EugluoJ Eli::-:-.- Isep
elsa rraol"'026I uI lruEdy e4urp
uoI
Incrul
'nuE:::.:-L apBui
nlAI"I ep o,,uol" Allcelqo Inu€uroJ uI elIqIzI^ luns IsltrslJelceJec elsoc\'- Ecsp 1

'rSnsul le 6p a1E: -- *:-:

o,,e1eds 'giHC
rerqc 'etnlsec€ ele otreJces eprnpug8 pllgcsounc Iruo1eJeu up" etrse tnlnieu:s-:l
el Ec Insues ug) luuouadurr
erdnse EeunIzIA '(ecrldun es Es ErR] luSelep elSe,tud
rS (a$arop urnc pdnp e{n1o,re e1-npugftrrp) luezerdlutuo '(e1ee.lc elat'uu,: '-:: lDU D

lgcep {ntu re1ll pqps) luolJsluluo o}so InJo}€Jeu 'a.tlcetqo InueluoJ ul i!9" I

':ffiff'dsEii eJBc I
$ a,n,
nuBalqog'1'uol r€op I
eluol
'^!rca!qo d1l aP Tnum,aat o ernl
ugyln{nuos"tad o a/cnusaoc ap api,pq1oporu'a1druaxa ap pzDq ad'pzoa4sny 'teler\l

r!*:F
ptiedr
 Dragostea pentru pim0nt ndscutd din copilirie (,,Iubirea pdmdntului l-a
stdpdnit de mic copil") devine patimi care im
il
subjuga.
au1
om simplu, frust gi teruric av6nd numeroase pdcate, Ion devine miref prin
infr51irea cu pimAntul qi tragic prin drama pe care o trdiepte.
bu;
Elocventi este scena in care, intr-o dimineafi de var5", chemarea obscur5 a
pa}antufui ia in st[p6nire sufletul lui Ion: ,,Glasul pdmdntului pdtrundea ndvalhic tn lte

sufl etul fldcdului, ca o cltemare, copleS indu-\ ". lra

Impresionat de tabloul ftrd margini al p[m6ntului etern, Ion se simte mic
,, si pir
slab, cdt un vierme " flfa unui uriag. pulin mai tarziu ins[, dupd ce-i ia p6m6ntului-
1n dis
stlp6n primele btazde de iarb5, personajul are viziunea unei inllliri titanice:
,,^fl
atunci se vdzu crescdnd din ce tn ce mai mare".
Daci acum adoralia pimAntului are accente religioase (,,cil pr.
pdmdnt,
Doamne!"), mai tarziu, aceasta devine erotic-prgan6: ajungdnd st[p6n al pimAnturilor
lui vasile Baciu, ron ,,rdvnea sd re vadd si 7a u mdigdie cq pe niste ibovnice
credincioase". Bai
pdn
S-ar p5rea c5, pentru moment, cele doud ,,glasuri" se contopiserd, scena
srrutului gliei devenind solemnd qi ritualicd: ,,Apoi tncet, cucernic,
se.arn?, sy lgsd in genunchi, isi cobort
fird si-qi dea
fruntea si-si tipi buzele ci voluptate de pen
pdmdntul ud".
* ..Glasul iubirii" constituie cel de-al ..ca
doilea instinct al lui Ion, contribuind la
implinirea destinului siu ca qi primul. frur
Lucid, tenace gi hotlrflt s6-qi transceandi umila condilie sociali, Ion trece in ,. /,i I

uitare, temporar, iubirea pentru Florica gi-gi impune si o accepte pe ur6lica Ana.
Pentru cea din urmi, flicIul nu are sentimente nici-mdcar mimate. De aici, per
incep b[tiile crunte, neplsarea la suferin{ele Anei, vorbele urAte. Nici mdcar moartea pan
acestei nefericite nu-l induiogeazd, singura lui grijd fiind copilul (petrigor), pentru
ce e\is
el reprezenta legitura cu pimAntul.
Ana 9i Florica. sunt personaje complementare, fiecare dintre ele reprezent6nd oii '
posibila potolire a unui ,,glas,, in sufletul lui Ion.
cum amdndoui nu au loc in viata lui, acesta incearci si.-qi
,,impace', patimile:
odati potolit ,,glasul p6m6ntului", Ion ascultE chemarea iubirii care-i va aduce
moartea.

b) un alt mijloc de caracterizare il constituie cuvintele autorului.

Din retrospectiva asupra copil6riei personajului aflrm ca acesta fusese cel
- ,,
mai iubit elev al invdpdtorului Herdelea", pentru cd era iste( gi silitor. Trimis ia
gcoali la Armadia, Ion se retrisese insd pentru a munci prmAntul care
,,i-a.fost nrui
drag ca o mamd",
Dupd ce devenise,,st6lpul casei", Ion este la fel de harnic (,,Era harnic
si
iute-ca md-sa, u-nde punea el mdna, punea si Dumnezeu mila"), compensAnd ine4ia
tatilui siu. simt

c) Propriile actiuni. gdnduri $i sentimente i\ caracterizeazd ca pe un om

viclean, impulsiv, violent pini Ia brutaritate qi pitimaq, un ins .ur., in numele I LI II:

140
 tvL

0l(
'IIunlile IB lueluolu eJeceg ul EIIqlzlfqiurrltuoJ IU(
ep EruBJp o elserE4 Ig 'gqrso ErJolsI 1s ngs Inurlsep erlulp IIJIulElul E ?'rlrllI.\
o 'cg8erl leuosred un elsa eSoiog 'Eoll€1gellp tS gltgeno;1ut 'e:eo1tg,nol a:t1
'JolrJlueru euo8elec uI EzeeJpecul 3s ulsec€ 'cr8o1odr1 'rrlirqIuIS ei
rS gqour'lquo8qo;d leuosrad - eBolog lolsody 9]s InlnuetuoJ InJlua3 Lr. lf

lsruo?qo.rd 1n [zuos:ag !DL

ei
nuzaJqaU rl.7l,lr1',r oyiomzug ds D a mpp d pc

cr8oloqrsd InuBIuoU

*xi< ecr
:EII

',,m1nlugrupd 1nse13" elSetncle as uol tn1 e gietrr €lelunl3nqz :-!: " pu!
',,muputtu aP arywpt ps nD ml ap'rruugrupd pc tt o;.: =- '
apol pJ" InleJ8ar nc es-npueqcul pcr8e:1 eJeJelunuo
q$eec€ oelnca!:-:' : -i ''"1 9c1
ole otruetuoru Ez€elruep es uol Inl Eelurtu uud'pietn ep edrlc eletur'- - e0r
- _r
'IcIt
nJlued eseun IIJIqnl eiug ug gzeeduolse es elceJep lrugc el8'1ue1e-rumi: i: '-:l
un pc aredu tnpSeleuslg 1e do4 uo1 'e,ltlcedsred eqnru IBIU Inp ' - *. ul0

t* ,,,to1t,tps ',,)ltLlDq" ',,apocasrun " I-npugJeplsuoc 'rpugl lsace

ai;s:: : - --:
?lp
elurlnc eunds eelepJeH eulueop 'qtutqcs uI 'Jeqlgl tS ioq ,,colupJps- !
gJeprsuoc II IeuV IEIB1 ec drurl ul ',,\ocugruau dnl un oc so8pin a uo1
-::
ap
'leJlsy 'lrnlgsg4 e11e tS ?AeloJ er.BuosJed ellB op plncql Dap
3Ue:
'lnlol 3trI:-: - - rgd
giunuer nu rS (epriuelerd eundrul rS-e ru1ued) elSesgrqd o tode 'euy a'i ;--
- pg aSlu
rnl eoJeAB Ipugqop u ru1ued ueld un eceS lS1 InJEug] 61u1ncpo tl ure';:' " JolU
',,\tryMPd aP P{UPP arDltt lDtL:; ; ' cac 'lugt
gom! t{ ,ro-t D^auD pugc 1S oc" eeirstts as uol 'Plpqru es BoIJolJ EJ ptrl- r : - ud
ep rnlniuns e1e {g4un uJ }BIruoJSusJ} o}se IIJIqnl In}ueulluas -': I "' r.f "
"
:

'eJeAE erdsep nes lugrupd erdsep l?ulnu -

llf,:rri "'- :EIp .INIT
yS ,,gi1opug nqcunuaB nc rl tnw
ruu tlnd nc" 'qiqn ed pu91q;- r?d
lt )!
eaJlpugqop gdnp ruo qe un gcrud oullep 1nleuosred'auls ed rn8ls r( e!tr'x'i-
TH:lt--. T i- Pl ul cl
erec 1de3i 'nrpugur gS ,.ltruni1nu" else uo1 '(,,nps plol ad ryn.D nryq ri r,:1 '
' 8.Ll e efi,
ad .ntqc 'prtmwnp o-uul) 1nSe1eue15 nJpuexalv sd retqc nss -r-r ;'. -grq
'
ut pury 'doc u3 pugc Sudb Da^ol f uoJ" e1rcag ed eleq IJ pugc If,nj i - uud
-T
'IeuY IIUC= -i- ENP

e}SeuoIlnps1runluIpJoIeceiuue3nspugco,tord.ttdrcuude1sad::;-" iUII D'l li

 in timpul primei conflagralii . mondiale,
.locotenent ardereanul Apostol Bologa,
in armata austro-ungarI, se face remarcat prin atitudioei .u de miliiar of;
model, care consideri ci rEzboiuleste ,,adevdratul geneiator de energii". tii
in timp ce se afla pe frontul *r"r", Bologa-traieqte o experieili
,lryit. in completul de judecati
decisiv6: este
care-l condamni la moarte prin spanzurare pe Bo
sublocotenentul ceh Svoboda, invinuit de inalt[ tr6dare. ma
Conqtiinfa c[ gi-a fbcut datoria il stip6neqte pe tdnlrul rom6n qi in clipele
premergitoare execu{iei, cdnd Bologa se implic6, dincolo chiar de atribufiile lui, in nol
otganizarca acestui tragic eveniment; discufia pe careo poart[ cu mai v6rsbricul pri
cipitan Klapka reliefeazi o atitudine inflexibili fala de condamnat (pe care il bis,
catacterizeazi drept ,,o ruSine pentru corpul ofiyeresc,').
Atunci ins6 cdnd Svoboda il priveqte de sub gtreang, Apostol Bologa este mu
impresionat de lumina care imoradin ochii cehului, ,,in care se aprinsese o strdlucire
,

mdndrd, tnvdpdiatd, care parcd pdtrundea tn lumea cealqltd ". Din aceastl clipi, con
atu m 1 lui va mol
deveni o chemare a Neantului, c[tre care acesta se indreaptE ca un halucinat, p6n5 Ilor
c6nd va ajunge el insugi sub gtreang.
Tot acum incepe criza lui de congtiinfi, odat6 cl ,,flacdra din ochii dup
condamnatului" care ii pitrunde in inim6 ,,ca o imputare dureroasd".. pe drumul spre
cas[, glasul lui Bologa, comparat qt un ,,scdncet de bolndv" atesti inceoutul unor lnc
frimdnt5ri dureroase, incl nemirturisite. '
\ msr
Pentru a explica resorturile sufleteqti ale acestui personaj dileniatic, autorul
evoc5, prin retrospectivi, copil[ria gi tinerefea lui Bologa.. num
Fiu al unui avocat rom6n (Iosif Bologa), din or6gelul transilvinean parva,
micul Apostol cregte intr-o familie dominati de doui vocafii: cea a sacrificiului des
pentru cauza romdnilor (prin tat6l s6u, cunoscut luptdtor memorandist) gi cea a def
credinlei in Dumnezeu (pe care i-o insufli mama). span
Sentimentul religios (care ii pricinuiegte lui Apostol Bologa viziuni mistice,
in copildrie) va fi un suport moral solid in clipele aespa4irii de pirinli, cAnd bdiatui perSt
este toimis la liceu, la Nisiud.
Un eveniment trist tulburi insa, in curdnd, noua via!5 de elev a lui Bologa: des
moartea nea$tephte a tatilui (pe care Apostol tocmai incepuse si-l infeleag[ gi sd-l incel
iubeasci). dar e
$i cum biiatul nu putea accepta ideea voinlei divine, in sufletul lui, credin{a
Dllngzeu se pribugeqte ,,ca o clddire veche cu temelii ca rdddcinile stejaruluii'. ultrm
in
In golul rdmas, igi va face loc ideea datoriei (conlinut6 in cuvintele rostite deiatil sdu, pane
atunci cdnd terminase gcoala din parva: ,,Ca bdrbat sd-li
faci datoria gi sd nu uili num€
niciodatd cd egti romdn"). Bolor
Ideea datoriei il ciliuzegte in timpul orelor de iluminare sau deznadejde din proie
anii de liceu pi apoi, in primii ani de studen,tie, la Facultatea de Filozohe din
Budapesta.
eroul
Peste aceste frlmdntiri izbucnegte rizboiul. Acum, dintr-o pornire tinereasc6
necontrolatS, Apostol Bologa se inroleaz6 ca voluntar, pentru a
,,cregte,, in ochii
logodnicei sale, Marta Domga. Cu toate cI era romdn, se comporta leal iallrde armata
statului austro-ungar pi, dupd doi ani de front, ajunge la episod-ul Svoboda.

142

\
 wL

e+ea
IFIC(
9csB
ropnl) ,,m1n;ua4Suocqns af'tncugpD Lttp tnlnon
'(nue1n
Druaqcs ad" ltn4suoc else InuBIuoJ 'giuesa u1
qp
ruLn$ap pugfi,tlp 'nsasqo lalo1 qp(
'InlnsJelluil Inlepurg ad ietlarord
otnleleos ele ezu eleurtrd nc ?13po -e3o1og
elsa Inuo aJBC ul EZeuaD Enou o-4ul ec
rnl rltloo ulp Ellucnqzt '1eug ulp Eclloelode uururnl ?l Eugd 'ecruc ed surs arunu itn
otetincexe 'nEs
inrrOoia ,l3nou.r.", r6-nu lnleuuepuoc
eJBc ul elelue1lloru In3ol e1 pugd
:piue51xe op eJo Inl rl3ulllln
in-*p 'e:ergde el €aleiunuar 'ro1t:npug8 ee-nSpurlp'l'u1
uud 'elSerqu:n IruoinY siUII
",lnl
n1 e8o1og lolsody Inl alIJIgJ) 'pcrSoloqtsd gzrlztJe
'leuluepuoc t$ sur:'l :ls3 IEP
oru€uroJ ?l pceo4
ES EJJeecuI
,1n1o,terp nc lced un eleqcul IBlu nu e n4ued 'ti e.rda:u1 I-?s
guBrlsneJ rnl snrz.3JacJEoluJ ep el"c eJ? IBIu nu Ec a3e1oiu1 e8o1og'1
lr'::tJs ap :e3o
tSeae:e ui
irnur,tug i"nrqi fXn ad aueour 3l euluupuoc Ps es-I-npugrec 'grees
id "'Dpoqo^Z g" :eerauturnp ecnpord es 'ln-: z -:s:ad In]EI
,rr1 orrrn
eiuu$uoc ur oeJ€J uJ Inlueruour 'er4satqtu EJBJ o nc 'epuudryts, lruolnt ,r- '"tll
.ttrtnud€eJeo}I,nIE4stSetuz4sEuIIunItSeeeceuudtitun..-:.-;:ds
,lyiunu rrr{ro no 'o.opeA" €3o1og 'rn8uls eugruqJ ec gdnp rS JPIqI ti: eee
ep eetnpgd llap
plecapnl Pnou o el Ec ,. ppap)os bnpu{)fic" Ie er1lrrp eJuceg 'ueut3eun $u::--::: ININI
etserdxe eua:c]at 'BAJt
IuUq rglunu tr.rn ,rnr,i.uoc o Eiurilsuoc ep rollr9r$ntu e --="u
'1nun:p'eernpgd 1tS.t-u3sau e1 pu-ecl1dr11nur 'ee1e1l1eeJ ?1eIIp Ealwru 'eJEluJx' Iru01
'€poqols rn1 erincexe :erses qo puluelep 'e8o1og Inl Iuua::-r - SUI

es€Jn?lSUI es eJBc 'etn8etur ?11e o erSoleue rmd'pureeqc SJO}SeSB

?euIEErL- :: UI JOUn
pue: e;ds
pugurglB rie.rnzugds etrdeS e eprndn:1 epe^ trn feuosred'ernpgd o-4uud
'putSeru o-4u1 lueurepueuoc erds elderPul es ec dur1l u1 'grz,rqunrd aP :2. ': ::ip !lw(
o-4u1e8o1og m1 eredell@ 'greo zterl e u
'(es epzeE) roPIA retq8eu rnlruedof ?ugc
tt
IE IAII?: ,'uI ?A
ed euolgsgc u1 eJec o'ecun1 uI €eJecJeolul e1 rep'(un8un ep 9ie3 .EdII
onsrutted toun
ed) eue14l nc eupoEol edru lndup u1 :giuulSuoc aP sz--: -Jl
a,n)1
rS1 1nluuosred '(le8?C ?8ugl 'ecun1 e1) cseuguroJ Inluog ed pur'- --
olse
'El€nl EJo elrezep e ep EeJgJploq 'oltsot u1 llezrger else Jep '1uog t1z -- : - ' : - ' 'ilu
puriqo ES Ecr€ecul e8olog ]erocep g e ru1ued 3ru;1 1n1e-reue8 ep i:::
nazauruno aup) Dauru)pBnt put*"ryls 'mlnrDilD :::' II O'

o1 'auppdoc ut o-lniD D atD) ad orutapaa' D) pug) '8uoa.qS qns DPoqc Incn

UI .I
D) pltg) oatpd as 1 Dail)nlPJls !f"
JolcolJeJ un p8n4stp ES ?eunISIu :
aled
@'cIurEuI
cseuEluoJ Inluo{ ed rielnur g rol 9c ?rceuroJrr II e>1de1.'1 ,.:
o ec'6ep rg edr
lgle nc 'm1uoc eprn"rd ee lum ed iueuu4 ?JqJ e13{lg lsod else
rn1 zfurtlSuoc u1 erede urggezep €eepl 'eseoceunlul rfdou leun 1:
,,,, tlzlD p plnD) a3 :3t1.t9c
un D) aapl c ?" ,!!
"' " :Inlnloqzgte gc11do 91p o e1 cnpuoc (e1dep1 ollo nc llqesoep Ft;: - --r: _:-.IO JE}III
oeSo
eprincsrp'etrugc InsJnc u1 'tlr,rqqzt I€ rurup 1nBun1 ada:: -- - -
1ilegec'nc

t
 *{<*

ca
caracterizarea lui Felix qi a otiliei din romanul,,Enigmu otilief,
9i
de George Cilinescu
fut
in romanul ,,Enigma otiliei", de G. crrinescu personajele alcdtuiesc o
tipologie bogatr: Avaru.l (costache Giurgiuveanu), Arivistul (Stanicd
Ra!iu), ,,Baba
absoluta..." (Aglae Tulea), Maniacul lSimion Tulea), Maniacul in aevenire'1titi
Tulea), Fata bdtrane (Aurica), Femeia placidd (Olimpiaj.
Acegtia sunt_antrenafi in principalul conflict al romanului: lupta pentru
mogtenirea averii lui Costache.
Din cealalti grupd fac parte Felix gi Pascalopol, conflictul dintre ei fiind
secundar gi av6nd ca obiect iubirea Otiliei (conflict erotic).
Fiecare personaj.este caracterizat prin mai multe mijloace qi relevl
un portret
in miqcare aflat sub tirania timpului.

Otilia Mirculescu
Otilia este personajul eponim al romanului, prin intermediul cdruia autorul
exemplifici universalul. - --/
Din ce limpezimi ale trecutului stins se va fi inchegat, in mintea autorului,
chipul suav al Otiliei?
Se intretriase, de mult, pe .,uli1a copil6riei", cu o altd otilie (care
ii era rudr); VaL
mai tdrziu, i s-a niscut in suflet chipul otili;i din roman:
,,tn multitudinea intaginilir mir,.
suave ale femeii, una, imprecisd,
fireste, domina; fata cu pdrul ca un fum, exuierantd
si reflexivd, cultd, nebunaticd, serioasd, meditaiivd, mizicantd (si Otilia copildriei
cdnta la pian, Dumnezeu Stie cutn). Ori de cdte ori admiralia ntea a inregistrat
o
fiinydfeminind, in ea era un ntinimum cle Otilie". ..cas
Romanul incepe 9i se incheie cu cAte o imagine a Otiliei (reconstituita
de
personajul - martor Felix Sima).
t6na
Prima Otilie (cea vie) ii arate dnerului sosit in strada Antim
,,rm cap prelung f z/l'r'i
si tdnar de fatd, tncdrc.a.t cu buc_le, cdzdnd peste umeri" gi
ii intinde cu franciele ,,ui taier
bra! gol si delicat";ultima Otilie (cea din fotografiu p.tu., pascalopol
i-o arat6 lui
Felix, in tren), este imaginea neinsuflelita a ,r.i doamne frumoase, cu linii
fine, dar care
care nu mai era Otilia de altddatd', igi pierduse inefabilul. Vraja
se risipise in curgerea
vremii, iar timpul magic r[mdsese doar in cuvintele fetei de alt6d,ata].
,,Noi nulr"di* pentr
decdt cinci-Sase ani! ".
forog
Intre cele doui momente se incheagd chipul Otiliei: fEpturi apartindnd vielii
aprol
gi visului adolescentin, imaginea fetei este inconjuratd, p.r*ur.nt, de o
aur5
misterioasa, este pusi sub semnul tainei, pentru fiecaie tandr, fata pe
care a iubit-o la dulce
optsprezece ani. rdmdn6nd o enigm6.
cu i-l
. In fiecare pagind a romanului, se simte prezenla suavr gi inviluitoare a
acestei ftpturi gingage - amestec de exuberang qi seriozitate,
nebunatecr gi schin
nestatornici asemenea trecStoarei tinereti: alerg6nd prin grddinl, c6l6r6ndu-se
pe durer
stogurile de fan de la moqia lui pascalopoi, ,u, revdrsandu-gi prea plinul
sufletesc in
acordurile tumultoase ale pianului,
pe scl

144

\
 9rt
.el€s rrJgrruoJ €code ul leu€ ]ua3salopE Inlsece € elEoloqlsd €aJeolgqiulqls ed
pl'x, else riunrice e erernSq;sap e3za:tu1
.to1ce rS royutu-feuosred pulg xllal r{ cs
'IJIJeUnpau :sEoJaJnp ede
cseu 'srJed BI ouJ o lop Iac erec ed BISJn3xe nes lodolecsed rn1 erSoru eI e{
\ 'quIlqss IS E:

u1 'eiuereds op eJeolPcsEu luns eIIIIO nc a:eqrurld o nes a{ncstp o PceP 'ieJlst'

?o.
'rIJlJlJaJ EIznlI n3
5ueunlcr'IEtuE 6ua;luqglu 3J?l ul '..ellnp BI O-:
cseleldrul es uellSpuruzep 'Baulpnlluocul
ep so:elnp,, piur.re3:ns eul,\ep Penqnl 'urluersalopE sIA Inleunulul uI P1n3s3l-) EJne
.,<)SaQmal,Saqmal')Saqmal>..1luubplttnaldo!t-finnaqcalnapala:nir'ldgldo $er^
*j' ia a.tis oaBp.tl o 'lupla ai oaput'rdn) o 'tl'tpst'\ DloA' u! DSq as fi n1a1'c a:'b8orc{
o n) arupo 4 Daprucq aS"' :gos€eslJru&u o-l ES IuzqJpul E 1tW '?Iliifr ;utuad LalP4
uereE
eeJrqnr ,crlustuoJ Inpour z1 'e1sergr1 xr1el 't:nstzunsse ep 1rsdr1 ts lsBJ launs
'gJIloJa eaaJe,nc Etualelu edcuru Eaur':J elec J€p'(
rS esrsdtl I-eJec uIuIUaJ JolcsJ un €lszecz uI 3pe \ 1ru1-ugl '(PIIPO rS uc) ueyg INI 9]
'atsatdrm D!g\u! p.tDtunpi plou o-.Uut.td nnlca"to) mlnsou D p)tutt? r.o71a|pl an" i
3uryz
fi mlnzotqo D aruuspru Da,Doln) np'pcdnt qns ad nnapp) yac tpd 2p ttliui. -tt,'ait.vll
nutntd u1p pu1u1rua! adootdn ,pauryad * ppua,v[" efeJ nc 'e^taeeu guuo]iul- L] rEugl
eP ?t
rnun Ie €lece else Inlnu€IuoJ BeJelJcsep uI aJEJ I-l Iruolne eJ€c ed i-Eod-
'606I Inlnw e eIInI 3p EJ?as o-4ul 'Iulluv 8ps4s ulp ..l1lour :'1 ?s€3'-
o
uL ,,!nzqc"'(er1llo ep uq91e) tnlnldn: le ruquretu €epop I€ ep Iec alsa I13j
IDJ..

BITIIS rrlal !a!ql

pluD.t
'tti:::;:- inlnllIu ,tol!u!
e ,,aunurut nrup" o lS tt.lttruttue ua:eupdap u1 plnprerd ,,pas0qp afiol! ' lu3\ap EA
:(ppn
EIIIIO 'loiql$ e rS rrepl eerunl uI Esrpe ' ,, aP$ u3 topuntnc " Inllqnl tS-npuzs;1
'ellJaJlp IIJolceI€4 pugrnq, 'todu gedsep es eJec eqle uqsqd ?nop u J ':":;r "tt '9dt1c 'rn1ru,

o '1rqs1u1 n,-s rreurl"dlop Ieo 'atiqnt * rr::;,:,::":;:,tr'il:":;';'i,'n::j,,),,,,oBorp

Iruoln
o,,$ nu e ep erupotr:re rupceld 1nn,1o*'xrleg e49c eeJsosIJCS uJ'alnil'u:: EIIIIO
,ecrtsrur ro1 ieupo3ol u grnd ualdeou gdnp :pgqusuodser 1S gpungo:d 'gtua;r1a1ul
alsa ?rl]]O
,elueuqeriuese :gluarude Ju op o$e cof un ec glt,rud ttiot,r u riu: - - -r
',,ostsdq batD) utunaat rcl:r- ir'; ' ;xIIeJ
"
le4Jo(
(Is -;r puguel
rulued'glutzerde; €llll6 lueqrugz tS e1urucn1;nlutp Jolec el-npwru!:
puru
rSpugtrn.ese1etSepuqiorde}ueuqueSep91rqedec@
tglsluE
.uerd e1
Elugc runc Bs€ 'suolur rJoellB tuel uoaun puIE!
ap launs
un eJe erplg ,(eqcelso3 eJe 1-erec ed I?JqeJac Inlncele euecs) girn:air.-' ;- EIIqIsues ruluec
':--',7
rS graculs 'nuuo,tntS:nlC Inl €oJeAP ep lS ttueq ep fl€saJelulzap
'reIIp.O celd ed PoBJ l-ps plnec rS sJsollnlP \:;r :' ilueproQep IllJ) I

el€]ruIIUaJ Elseeo€ ep rie8nlqns luns (eqce1so3 Soul ,lrsnlcur) rni utp r:: -'-I eqBg"
' ? p;elncsnderc-1r1o1od eec ls xrleg rnl s EcIlsIuI ad:.--:z 'poruoleld o cset
lodolecsed Inl
EeJrqflI a4uI pzeenlo^e BIIIIO oJBc nc Ea1elIIIqB el$eu es als1tutlueJ u : lll
t.,;ru8n{
ps IDH ;tuBn{ps p.t,1 '("') fiqz ps ("') 8,tap Fts ttoaun aw| \aJ") tu:-:':uodruoc IS
u1 (rolpcauu"J i"J eiy yeuoriurr op Ezop elunuz o retqc"t-( atr:j:-r: alttcudec
1u,p.U1f "p
'JolrrJolglgc uerecgld 'xn1 n4ued re lqsn8 E^IJep EJnIESE4 Elsz:lz rlC
 Ambifios, inteligent gi muncitor, Felix ii reprezinta pe intelectualul
autentic, situat deasupra omului comun. Aceasta detagare de lumea profesionigtilor Drl
obignuili apare incd din facultate gi se r.a vddi in cariera strilucitd de mai tarziu: ac
,,Dupit htcheierea pdcii, fu aproape numaidecdt profesor uniyersitar, specialist tre
cunoscut. autor de memorii Si contutticdri Stiinlifice, colaborator la tratate de
ntedicittd cu profesori fi'ancezi". CoborAt, ca LuceafErul, in lumea efemerd, el se s-a
intoarce in spa{iul atemporal al ptiinlei.
Pe de altd parte" Felix este fnocentul prin ochii cdruia este infEligatd lumea de
mSgti care il inconjoarS. ',d,
pr(
Naiv, generos, sincer gi gata oricAnd s[-i ajute pe ceilalli, t6n[ru] triiegte (sc
intr-o lume meschind gi rapace care gi-a pierdut iremediabil insugirile umane. afa
Dupd moartea lui Costache, timpul paradisiac al iubirii se frAnge, iar cuplul
adamic decade in timpul profan: Feiix se va cdsltori cu o altd femeie. iar visui de un
dragoste se va risipi in curgerea vremii. inc,
--/ rdp,
,< ,< rF
drel
tim:
Comenteazd mijloacele de caracterizare a unui personaj dintr-un roman
sadovenian studiat. cur
ci-i
Vitoria Lipan fr:
Solia lui Lipan este personajul principal al romanului,,Baltagul",prezenla aca
ei in toate momentele acliunii fiind coplegitoare.
Pentru caracterizarea ei. autorul ,tilizeazdmai multe mijloace: ape
a) Schita de portret din expozilie, moment in care munteanca este infhligatd
,,stdnd singurd pe prispd Si torcqnd".lmaginea - simbolici pentru viitorul ei destin
-
este completati prin cAteva referiri la infrliqareafizicd. a femeii: ,,Ochii ei cdprii, in
care parcd se rdsfrdngea lumina castanie a pdrului, erau dusi departe (...) Acet ochi
aprigi Si incd tineri cdutau zdri necunoscute". mod
Se contureazi astfel un motiv literar al privirii: indreptatd in afard., privirea
cuprinde lumea de ,,sub brad",in interiorul cdreia, Vitoria este un personaj
exponential, intrunind trlsdturile tuturor oamenilor din Muntii Moldovei: existenta
(care
gi-a pierdut valorile sacre) spre interior, privirea va surprinde fr[mdnt[rile fOmi
lSuntrice ale femeii, care vor conduce la lunga ei cilitorie
b) Prenumele Vitoriei semnifich biruinla, in planul profan, munteanca fiind autt:
,,un Hantlet fentinin" (cum o caracteriza G. calinescu): atata vreme c6t crima
constituie o gtirbire a integritAlii lumii, cdutarea gi pedepsirea ucigagilor constituie un parcu
act necesar qi purificator. (.. Par
c) Portretul moral al Vitoriei relevd douS ,,fe!e". Cea dintdi dintre acestea lari ,

line de profan gi se incadreazd, in timpul concret (deceniul al treilea al veacului

trecut).
indrel
Trds[turile pe care lereliefeazi aceasti ,,fald" a personajului sunt:
tenacitatea, dArzenia, inteligen{a, spiritul justi{iar, capacitatea de a disimula. rolul r

146

\
 /Et
LVI

'(ualulrlt1uelnu) 1rup,repe qlcedse: a;ec luuosled-Jolu'I z u :p Inlo'I 't

ere nrprq8:oaqC'(i eueos;ad EI ESIrrs) sJISIrnuEIu q8unl o pulg Inuz'l-'U :l.uns
'EIEat Ealunl ul sun€ ep lrqrsodrul eIZnlI o :p :--.:Sp.tput
'-
Inlnlnlosqu IB tolplngJ un 31sa '..IepI 1n29,\ e" nlptq8roeqg 'etlSece ts : rnlncr
'(,,uofiaua,t py") ellerD c:-: - ' i.tDl Belset
atafng") ruEr1old Ierpr9' 't,,rcPlat 1nco7") nuersng nleg'(,,6n3otd :"
':"J')
'-s-:::ed
Erurp€T :tuetcsa4edllutzf, Iora rile nc gugIuease es ntptq8roaq9 '(rrunri:: un elt
ad pqunqcs es Ec Insuas ui) ctruuurp rS p$uauodxa'1ud1cuyd lsucs::- BIUIJC
.lnroqzPJ r( eatsoSerp :alelueruupunJ eiuaueclxe gnop olsetg:r 1! - - --,-rill€ pulg
1e 1e;agerd Inore - InlnlBnlrelalur 1ndr1 plutze:ds-rtnrprqS:oeqC uE-::-'
Ilruef ap '. rcqzpr ap aldoou o1ptul 'a1soZo'tp\p aldoou Dtull'--
'ncse4od - -: '-ror EIFPII
urp 6nrp1q3.roeq5 ugJel$ else leuosred op IeJlsB u1'I 'cllerueltp 'tJoau:
', '':-ll'i erec)
ou.lepour
lmds un pug^B 'lustutiau 'ptcn1 'xelduroc else 1nleuosled rffi Eitr5tr
[uuos
BEJI,A,I
'ilpalqns du e! il.1?pout

Inuntau ug mprfnaostad o atozlnpntna ap apiptl1npotu pcg[11duat1 !q)o !

u!'!!r
*** - u!]sr
eleS{1
.lnJces n3 purJe1ul ,cersrpe:ed rnlnruo elslnqrJlg plgdec '(gzeueg gnou c-! - .r . in
ap 4ip.mc" lnlugrupd od gclec orec eIaIueJ 'eunrcp8nl rS lsod ut:d 91e;Li'-- --
's1e{uelsxe eluetuoru I.IEL :-- - :: E ejuezt
?oII€UIJ oJESJoA€4 o IeJls? eul1ep 'ued11 Inl u oguotu op olo3ulp ep .6eIJC-i I : .:-. -u"
.JoJrqsoNl rnl Eerc)ugtruorunl rsgsu. .: ::.- -ri
BI EuBolugrugd gcrlde.r - ra ?rJolEIpJ
(,,p1unu ap pp D nn.t) D7") plurtu o '(,,at'\prun) o-4u! lnzp) D oclog D; : -' I -'i1r
o eiSaqglul EIJoIIA '?ilq8roaqg nc gunardrut e3rncred 1-erec ed Inturu: - uotao
_ : _: _-,:iI1
un-4u1 IoJlsE o-pugrpecul : ,--:.rp
gunq ed ',,al,md rum D-u. aJD) ap epurucpBnt tS ptu"m mp Datnru7^n)amt :-?.r

IeJlsB es-I-npulzprgq ',,tug{s rygrupd zz.t" esnd og PS roJlqceN Inl 3l;l-:

:: -:r'-rI
-: .: - ln ep In:
IoJlse ',.Illelnpu-e.l'o eertuqdrul docs lderp eJ€ ulsec? ltnlnuqsap Ie turuP -
'eleluruep El€JeJnpul ep luuosred lsece tS:g.tqs e,l, 'eunqplls Ieullep elslu: - ' 1nldnr
;- : ,--.,1E
'ntEeluces';
urp JolIJnIecIqo Beunllxltul EJepISuoc rS (1qu9,t o1€q eJ€3 ul InleJ'IIuIeJ"'. l:. - rs) e$erg
rrJnleu ,,eleulues'o u1 tto'(,,p"8nau pdn o a.mlpc purya,q PSA uto'7''r t{J l': ;rld
eloslA uI eperc :te{tpeJ} ee}null. ui eieta. 1zeazurc8rc *7rS ,,ntun1 ft.:- ep eer
elenlefued ellullup oJIJo ep snsald 1zu eund BIJoIIA'Iuoluntu ti1u1t:: .t ,
'€Jnlsugp el I erec ad.,eulues" elellJeJlp tS e1un1enlu'e1t:ntof,tc- -,- - .-s es Ie
eJ?c urp plBJ]secuE eeldeou ards ps;eo1ul elsa IaIJollA B .,Ei€J" Enop ?-:: , I aP at
-

'ct8er] leuosredtnunetiargtuEJoJuo] :--'' r:i1 ts!lDlt

srec urrd ellJplugtug{ 'tcte ep l}unu E B}sece pc etlS BIoIuaJ 'Ie ,.In1nulo'" - -' :' - e :ntzJe.
eJeolpcsounc gunq tS aluolgqnr alio5 'ro3lrqceN Inl e oJerJt ISIU 1o1 siua::, : 'l ro11$1
'Jouelut unlonqz ctu:e1nd un alSetg:1 sIJolIA 'tnlnueuloJ 1ns;nc:ed :: . ' InlEnl
 Pentru caracterizarea lui, autorul tttlizeazd, mai multe mijloace: acfiunea,
confl ictul interior, monologul.
S
a) Prin traseul s6u existential, $tefan Gheorghidiu este un nefericit, nu din ir
pricina intdmpl[rilor, ci din cea a propriei minfi (care analizeazd, totul lucid,
producAnd dureroase revelafii).
TAnErul nu este doar sfudent la Filozofie, ci gi un intelectual autentic, un om
pasionat de studiu, reprezent6nd exceplia chiar printre colegi.
O moqtenire primitl de la un unchi bogat, il aruncd in lumea politicd gi de
afacgri- a, acelui timp, lume in care omul ars de febra ideilor nu-gi gisegte locul,
rdmAndnd un inadaptat.
b) Un alt mijloc de caracterizarc il constituie retrospectiva asupra cisniciei
sale (care cuprinde capitolele II-V din Cartea I a pomanului).
Iubirea penffu Ela se nagte in anii l9l2-)913, in universitatea bucuregteanl gi
va deveni curAnd un prilej de suferinfi pentru t6ndrul student.
Naiv gi ,,neprihdnit" (cum il considera c[linescu), el incearcd s-o modeleze
pe tdnira femeie dupl conturul unui ideal propriu: Ela participi la cursurile gi la
seminariile lui, ii rlsfoieqte - serioasl gi cuminte cetile de filozofie qi este iniiiata
-
in teoriils lui Kant, din dorinla de a se ajunge la iubirea spiritual[ inalt6.
Incetul cu incetul, Gheorghidiu reface mitul lui Pygmalion (sculptorul care s-
a indr[gostit de statuia Galateei pe care el insugi o frcuse).
Numai cd t6n[rul iubea o iluzie, o himerd care nu putea exista in viala real6.
Ca 9i fl5cdii care v6d, noaptea, ielele dansAnd qi r5m6n cu mintea aiurea, Gheorghidiu
este un ,,lunatec" purtdnd mereu in suflet nostalgia iubirii absolute:
,,Lipsit di orice
talent in lumea aceasta muritoare, fmd sd cred in Dumnezeu, nu m-as putut realiza
fi
- si am incercat-o - decdt tntr-o dragoste absolutd". Treptat, pe misuri ce cad Lld
vilurile cu care igi impodobise iubirea, tdnirul ,,coboard" din ideal, in realitate.
5tr
Prima revelalie pe care o are Gheorghidiu asupra Elei, este legati de
moqtenirea lSsati de unchiul Tache, c6nd femeia se lupt6 pentru avere, ignor6nd
fericfuea prin iubire. Acum, noul Adam care-gi fiurise femeia rup6nd-o din
f,ropriul
s5.u suflet, este dezamigit gi intristatz ,,Md cuprindea o nesfdrsiid triste/e vizaia
ca
nici femeia asta, pe care o credeam suflet din sufletul meu, nlt tnletegia cd poli sd
l1u1i cu tnddrjire pentru triumful unei idei, dar in acelasi timp sd4i
fie stta ia te
frdmdnli pentru o sumd, fie ea oricdt de mare".
Ca gi eroii lui Ibsen, Gheorghidiu este o conqtiin{I frlmintati de intrebiri
prin a ciror ,,noapte" ritdcegte frri a gisi rispunsuri.
Un alt moment al crizei sale interioare il constituie excursia la Odobegti, c6nd
Ela cautd prezetla unui anume G. (Gregoriade) care le va schimba, apo-i, via1a. sdr
Nedumerit, rinit in orgoliul slu de indrlgostit, gelos gi decepfionat, t6n6rul tr[iegte inli
momente de chin amplificate de luciditatea care il caracteriza. Ca un nou
,,pat al iui
' '
Procust", iubirea devine suferinli nestinsi, p6ni c6nd rdzboiul il va salva. gis,
intr-un anume ,.nr, $t.fun Gheorghidiu retrdieqte aventura ontologic[ a
Luceafbrului: coborat din lumea inaltr a ideii, in lumea comuni, pentru o bloiiaa gi
trel
frumoasi ,,ftpturd de lut", t0ndrul o invitd in ,,sfera" lui puri, acolo unde timpul se
converteqte in vecie.
mar

148

\
 6vl

'ESIS nc rJolgsgc as Erulued ,trqns , esulrn" o oJBc ed 'preEep1r11 ed 'arqnr a;eru

o esssn^s Ec Is Blus{luec ul olllpnls esnJE} Isl uro }s338 EC urguE '1Eldelf ASI
.o{uepqs urp eJrlutruu o rS :o1rcug3fl eurp?J8 'ecueltrel Inleuolos :usssqo Iarl rSe
are rS {ncsOgnceu JOUn OzesaJuo3 eS PS siulpgetr eJ€ 'claJoSol alse Ie,{IuEJl uI e9
'rruEq slsaspE
6cn11n
rS-nu tS IcIAouIlIoA eIIIIO 'ES E.\ela EI sllJnllgsd ESel ISI lS lErlsIO INI
'gctu.tt:1od uoIuaJA'uoeun pue]uruJuI efe
?s lloleu alsa 'eiue]stxa e8q$gc tS-e nr1ue4 'lnJsounJau ti rz:gs
.1fetlpeur Bep 'vte
6arula.luo ruo un 'rue ep
6t ep ]BqJgq un else ncsPIITAEC 'uEordpuqd u1 (z pu-E
'rucus IS uegord :a4st8er gnop uI pz11heu else ledtcuud lnieuos:e6
1n1sruoBu1or4 IJEI

epBIIA eecrlry 'rcup&ti o7 at*

ps!
a n1 s o 7 unl pz o d p ag ulitn dn {o u o s ta d y un D a firz! n po "to ) pcl
INIJ
pu9
**{.
ep
'1qdupuu1 un euglrlgr nrprqS.roaq3'j;-t;-S
'l!Srg;s BI Eugd '(,,$nco.t4 ml ruPd" EI Iosqns ep Plou o-4ulp eseler IUnc PSE I .j::!il pBc
ru]ued ]BuluEpuoc lsoJ g JB Iru?ug] '1uo4 ed 3s-npugcJolul 'pc psul e-rud a5 Dzu
'lntnca4 3a4u1 e1 tS e13 e1 €iu:;:j 2C!a

e ep eerelnd pursg8 'llserncng rurd ece;] e.t nlprqS.roeqg '1uzt1e1rds tS 1tupg. nIpl
'ln]egns als:z'?:Li '9W
rI r?s rrzeJEuruc n4ued EeJIqnI 'ro1 1nco1 uI 'IIJozlJep luns €olsecz gc puzS;1;:':r
Irugugi 'pplugurg4 ellqcel ep EoJu,^.Fs PSul eonpu EA II Inlnloqzpr etuEJC -s0
'uEIIrnuI tS ltuoure.lcug dtull Inun Ie luotuolu oJEOaI-l EJIIJ
nc elSerprl nrprq8roeqg 'plup EJqJ eiutlues nc epuolu BI leuluupuoc un €J E}BI
',,nuaruDo alSoounc tiod 71nug tnrub) o tS tti,rcw oin{ u1 'o1o)D tDtt,'::, : : EII
"'":erefeounc ep collttu soJeJnp un elll,\ep Qnlosqe lnuqn) Eeusolu',.ne::'-,'.,,:- eze
try ruruglupd" u! cJolut es IIuoIuEo eJ€c uI clldllucode Inolq€1 uI 'ouEC:_s:':
ruur oageoul rS eureog'eltqeutur:e1ut unS:eu'9cp3: guureesul InIoqzEJ :PIEepI E;'j : . --'. rSe
elsed eunderdns as nu eelellleer'gsul nou ul6'csotragns ngs 1n8e4u1 utp tsdtl ::--:
nu eJec 'g;eseceu giuerredxe o ad ec InloqzgJ elSe,ttrd nrprqEroeqg 'rotre1111 IEIC
'es?oul: *. *.
rS e.ttlepnel otrullnc ug gserd u1 tS iueuelJ€d uI qleluezerd'tetugruog E EIE::'i: 'lnc
allgEe;d eqels ep lauJolsuo, esesnJ InJPugl 'ttlg:luecuoc epeoued ulp Ecui ep
'(e-U e eagu3) IBIpuohI loqzqU InIuIrd e1 tn1 eeredtcrged ep a1u?a1 'nlprq8roaqS .:'
elnll5uoc IJ eJszuelceJec ep colltur rp u1 (c Iuo
'uor:ed,{11 Inl B pJpugtu eetelozr ep I}uItuP eelnd-le ,,lnln)a.u i. "
espl r-E ep r$ e1g ap ui:o,up e ep nrprq8roeq5 Inl BergrEloq 'leug ul 15 re1q3 'plc
'1sn8u1
InullsaP tut1,1,-- ulp
rS-e rulued (eueues r-ps e;ec) Puerun grnidq; Plle o ulngc eA tSg (elunpt,upu : fs
tBeI
re[tpuoc e g,Lrldec) BIoIueJ ]gcru]uJ ']nlosqe uI soreluaqc PSUI o]sa g)IuJEpeZ
 Traseul anost al viefii sale r-a condus la conqtiinfa unei retriiri, aqa cum
reiese din mdrturisirea sa (repetat6):
a

- ,,Pentru pdcate-le-mele sunt profesor de pian. Zic pentru

addugd incercdnd sd
pdcatere mere, f
zdmbeascd, peni.u ia n-an fist fdcut peltu asta. Eu ant o fire
de artist".
p
b) Reiese cd, in planul sacru, Gavrilescu era un orfeu, decdzut. pentru
gre$elile sale in Adam (strdmogul biblic, alungat din Rai). i1
termenii lui Mircea sl
Eliade, modestul profesor reprezintd sacrul .urnuflut in profan.
f;
$i cum, in lumea reald, Gavrilescu trdise o amnezie (uit6ndu-gi iubirea gi r(
ignor6ndu-gi firea de arlist), el incearci si-gi recupereze statutul.
ul
. Purificat prin drumul pe strada Preoteselor / Vestalelor. Gavrilescu ..intr6,, in
spatiul magic al ligdncilor. acolo unde timpul s-a oprit (..Artrnct sj prii
N/

ceasul" ii spune baba de la uga bordeiului).

,i i), o,,'r-,
l trs
In locul timpului, apare aducerea-amlnte gi incepe intoarcerea in trecut:
,,se ru
dintr-o datd fericit, parcd ar fi fost din nou tdndr toatd lunteo ar
s-i\n1i
Hildegard arfifost de asemenea a lui,,.
si fi fost a lui si
invitat si ghiceascd liganca (dintre cele trei ursitoare). Gavrilescu rateazd.,
ro
astfel incdt incepe coqmarul: bordeiul (cu obiectele lui) der ine agresiv,
omul M
imbdtrAneqte brusc, iar giulgiul
line de ritul funerar
Abia dupd cilitoria sufletului in alt timp, profesorul i;i recupereaz1, aldturi
ca
de iubita lui, condilia de om paradiziac: ei redevin tineri, aiica r
e;nici. dar intr-o un
alta lume.
fiir
,k**
ud\
lar
Caracterizeazd personajul preferat dintr-un romsn scris de Marin pred*
Morometii SC

par
Rispuns:
inn
Ilie Moromete
c|il.,
Personajul central al romanului ,,Moromeyii", de Nlarin preda,
este Ilie l',2:
Moromete. reprezentAndu-l pe flranul patriarhal aflat intr-un moment
de rdscruce al
Istoriei.
Personaj protagonist, eponim gi simbolic,
.
prin acfiune, prin conflict gi chiar prin titlu.
Ilie Moromete este caracterizat mar
infE

a) in acliune, atitudinile gi faptele lui Moromete il caracte rizeazd ca pe

un Buc
firan ,,absolut", convins cd existenfa sa reprezinti ceiltrul universului gi cr modul SPAI
lui de viald este cel mai bun posibil.
deri
chiar la inceputul romanului, dupd ce familia se intoarce de la c6mp.
Moromete se agazd pe strnoaga podiqtei, agteptand sd se iveasci
cineva pe drum.
Scena este reprezentatir,d pentru firea contemprativr a acestui
ldran, care \1or
privegte lumea ca pe un spectacol amuzant gi unic p.
il admird cu superioari pem
ironie. "u..

150

I
 l^
Lr t

.. -._.::ugd Eruol,
E rS elelaSul IliEttu.lelud E:BIpJl el eJer:- r--;*f Enop eleJ ep alE:: :1., - T\- aJEc '
rn1 SpluStupues rS q5rn-pfrpB olnlqsuo3 II :-:z':alselec ep colfttu llE --
'duluc

) 'le eeged ap a):s!-l-E t-tl , tttdoc asnu7, ::- t "13.p

uJ glsgg eauiil rc o1e nu gc e3aleiul eleulolcJ\ '1 i:.zEJau op lllncs g le-i :':' * - -:js Inpou
lsece pugc rS ec) ngs rnlniol lru€1oq ad lez:st- ? l\ Inl e tS.ttqcsered Ir. . -.:--r:g
un ed
e1 e8ng ep eluIEuI drurl urind nc 'drugc ed a:;:-:j :s p:l3o1o1ue guecs Blort \' *
.a1u1g"rnBu.rs rnl soreru el pug1tpeur oerSuzruzll Ei 3p lruo1rprrgc lJ e a:ed pzeaiit,,.:ur

I-oJec €]onlBls :Ecrruelo] eul3etur o-Jlu] as-npuElluoJsue4 'erecgl EAIlIugep

I j?tLI lenbl
o-Jlul EJlur eloruoJow ,1$er,t u ps€oullunl €zElsodl ul eeJepeJcul ts-npuez-l::.
,, puotod 4 )ol nDaAD t!!u i ) :L'- ?.t:^ )
"' I3 ecru
af.ryunpD Dl uDioJ m1 nt.rynEfoitlod ad ap WnBtusug oatttd tunlD arDJ 1-r 1--: 1;. 1
elII e]

qO ap ptopo ycp{ 'ps.tn pumq ap fl pdnc .nop asolup,t llltzryn ?! ''.- : "1'':)
apruony[ ute 'pm$a^od uznn n{trow n77 'pBttoupls ad untp Dl nDS pds'1': :-.'- .-i '':':
unsDa) pug$ ruzpn nl ptu nu alattnnry 'a.nspdatt os nrua,ndo plDot nJ tr -
'nsolEg loPnI 'nps tnlnurce^ lu-E:--: - - :-:l
o gpug^ tS-gs lro,teu alse ec gdnp rS tlSerncng u1 :opiergq e8ry gdnp Islc: ;: - - r' !s Tpi
eleluoJotr i 'crlrru sodol lsece uI (a1e1ur,tnc gpne rS-qs eecgld 11e1rugc) ..rc:::-
'EUnq-oIoA ep Jolql::; :---: .. :l
-*- r
ep ,,J€p" un ]nAE g J€ pugc tS ec 'tetz ulp Jolaloolue 'oJllso: uud 'euedE -:: ';:?:
1n1e; ru1ued tS c4snuc 1n11"rlds ruluad'es
uiue?11a1ul ru1uad -:'::--' :* r:
"rnr.r1
,JoFrincsrp
Inuol Ep lnleuosred
ouecol rnl Euerod urp olEslullunp elIJqunPE j' ,
'l91uf 'sIIoquIS Inpou EI 'pulu alsluoJoN oIII'nj:r; - - -.'- -' o-JluI
-4uI Bo 'lndrqc ?zeeutrunl II EJ]€^ ulp ellJp3gli ',,.rctnlnl otdnsoap QJJDI r '- ' 'tj =
rJnl9lB
Jullrolnu p1€] IS ]Blseluoceu ugdqls 'setltruu; -ra1ud ep Incol Ezuexg t1='; -
'lugruqd ep nPs 1n1o1 g8ug1 'gzee1tp;: :-; - ' -: J\ Inwo
emc uI eleluoruotu tS uucol Inl euelod'ulp Piuolultunp €eJ€unpe 'Eml
= --' -:' 'gzeeTz
-
@ slnlllsuoJ [I olBZIJe].3€Jec ep colilui 1l€ u,r :
fi m1r
..:*:r as " :lt
.eldecce oleod el nu u€JEi
Inugr1gq eJec ad trecu3erd ap ppeorred o-!u: -:-. -
Eerrrnl:et'1uo4 ed eJeotu EIIf.l:lnl eieta, ut 15 11g,r.pu e,t (eleruoroN eP Plel:-: ' ---!l
pugc rcunlu'e:np eiutresuoJ ESuI Ee,\E PA alElIIBeJ ep eruSulap glse::; 1,15 D
'ecnp eelnd Jo^ o pcep oluesout pqeoxul :; : -: :
--I i UJ o,9Jlr
,1r1gldau rnlnlrzodun
Inqulrqcs uJ eirupc ul I-gs JoA rnln3sg liueSe pIIE3 .:".--. -i-n
ap €Je lgc €apeA 1-e ru1ued rgrunu'urrup ed €ece4 eJ€c ryug] un ed 6gr'.'::: :;.-:l tS eellr
,rrfiod eieJ uI pugls ,rz o-r1u1 lrnl erruo3pl ep cofeieq rs-e n4ued'eluti;:.- 1:'-:E.-I
11
nc ug^€rpz EprB es ES PIINI ed psel II lglei'stteces z1 ipde r$ eep l-gs Iau-*= :-- - js €ecJrtrAl
:l+':-r
rl eleruorol4l 'pseu ed ep €zugJq ?JnJ eleulgo pugc 'p:ees tSeaecu ul ru1ued
'€Inlsec€ 1e lua8rlelul InJoun pugJeIIoJ'eJEor:! :: :;
'l
ele}ueutc;ll a.ry[ o r
rs eseorerunu ]uns {1e1:o1ec €ruees ed pznrue es lnleuos:ed e:uc uJ
.- ,i
,- 'alal{t,
pqDB p,tp!'sns u1 fiaq D)tpl,t as" otec 'eleruo-totr41 rn1 rr-rp8ri InIunJ ep pII3:: !::::E
ul'lEZIIoqwIS tulec tS 1uere1ol lndrurl elnl4suoc o ruslJuloq Inlsece Bzn?- unc e(
 Aflend de la un consdtean ci paraschiv, Achim qi Nih vor fugi de acas6,
Moromete tr[ieqte o adevdratd pribugire: ,,Falq i se innegrise
si in-cele cdteva
minute parcd Si sldbise; parcd se asculise se subyiase".
Si
Indurerat, tatil repeti numele fiilor sii, avdnd sentimentul unei mari gi
dureroase trid[ri: ,,De ce asta? Nu i-am ldsat eu sdfacd ce vor? Absolutd, absotuid
libertate le-am ldsat. "
firan ,rabsolut" care credea ci lqmea incepe qi se iricheie cu el, Moromete
intrd, in volumul al Il-lea intr-un con de urylb":]a.
Satul patriarhal aflat sub lumina eternl a soarelui de amiazd, devine o
,,
groapdfdrdfund" in care bdtrAnul liran se simte un instrlinat.
Pirisit de Catrina (care se temea cd soful ei ii va aduce acas6 pe cei trei b[ieli
aflafi la Bucuregti), Moromete rdmAne cu Ilinca gi cu Nicula e, frrd,a-qi putea r6spunde
la noile lui intrebdri. Mflhnit la gAndul cE traseul lui existenlial fusese, poate, greqit
gi
insingurat prin destrimarea familiei, Moromete este un personaj mnref gi tra[ic.'
convins cE ,,omul e dator sd tind Ia rostui lut" pxe in ultimi clip6,
Moromete i$i apir[ Iibertatea interioarl (condilionat[ de proprietatea asupra
pimAntului).
Prin moarte, acest ultim flran individual intr6 in mit.

,F*rl

caracterizarea unui personaj dintr-un roman modern gi subiectiv

Cel mai iubit dintre pdmAnteni,Marin preda

Victor Petrini
,. Personajul central al romanului este Victor Petrini - profesor universitar
dintr-un oraq transilvinean qi autorul jurnalului lucid gi amar. care trebuia s6
,tini
locul spovedaniei dinaintea morfii.
Din paginile lui se incheagd imaginea unui personaj complex, sincer p6n[ la
duritate, care cautE in scris o modalitate de izbivire.
Aflat intr-o situalieJimit[ a viefii (agteptdnd condamnarea la inchisoare pe
viafd), el i$i regdndeqte altfel intreaga existenla condusi de o Soartd nemiloasl qi
atotputernicd, aqa cum se intAmpla in marile tragedii antice. Din acest punct
de F
vedere, Victor Petrini este un personaj tragic.
Prenumele primit la botez ar fi trebuit s6-i aduci un statut de inving6tor,
dar
acesta
1e
lasi aqteptat p0n6 la sfbr$^itul cdrfii; ca gi titlul romanului, p..nu.nIl" ..t"
o
ironie, Petrini fiind mereu un mare invins.
Ca 9i eroii lui Camil Pekescu, personajul este un intelectual de eliti, iar
re
numeroasele citate qi referin,te la platon, Socrate, Spinoza, Rousseau, Dostoievski
ii
atest6 aceast[ calitate' G6nditor profund (aga cum reiese din discufiile purtate
cu tri
prietenul s6u, Ion Micu, dar, mai ales, din numeroasele pagini in care analizeazdviata
lir
gi lumea), victor Petrini este un idealist; pentru el, sensul
&isten,tei cqnsti i, ;til;;
valorilor ei sacre: credinla in ideal, prietenia, devotamentul, iubirea.
in
Din picate, viata ii oferl revelatii dureroase personajul triind complexul unei
(a
adevirate,,clderi" luciferice.

152
 e9t

'(r\ Euals '111 1n1ce) Ieun

\3131 a.rer ea:ernlerdrul
EleJolcele uaJsunpe e1 lnuri InsJncslp pull; 9J$9s9rl PlscalE ! '\rc.r
es ncua,reie3 'F"Fru;p ;:r:o e3 (q
Tnq*l uud 'se1e teul 'gzeaztJelc€JBc w\^
'JolnsJollnsolglEqedpruudx-alI3lE3a::l:lqrJrolalocluulnfEquql
nc e.
u1 rS ec '(,,to7riod.to) ptampy') nps rn1rueg 111\t ui -ts ;:t::- ?llqlzl\ else ErruESp4
gi.r..n :So3uuap ep IruelceJ,c olu,.,zep tS-nu 1:t'.';:s::i 'pdt1: otct51 II HI
'(nueelrgrql leqeJe5 JBJo1II IncIIJc ecreura:) ,. s;rr:'. ,'',.2 'i ,utap ad na{tad ppat
.I
JEI
'loctpt.t ml lnffiruo) nc tS aluapr$s !ry aPqDils t't)
-: - ''--';;C a1arun51 (e
' ' .r.lnio8uurap
lndp pugluezetdx,ludtcut:d leu:.-.- : :-.; ;rrua,reie3
ee51 o els
nitiffirnj@ tep'

r:.::': - -; 'oundce urrd '[equn1 urrd

.er3er ep aprfecrpur uud 'pier.r ap ep lr
'etunu urrd:eceoilr,u eqnu, reur uud oPzIJa13E-: :-.:- ]llrloo n'4st8sr uI
eluzllEsl Is Ps
luns e1eleuosred 'e1et8eJBJ 'T'I ep ',,plnpta:-' '"j"- ''i O " Blpetuoc uJ ede
:rffidffi
BI ?U
elur?ere3'1'l'pn pta 1,1 3.t r'-i t tJs O
EUIi
,DWn$ )gDuDtp n=) un rl Jelrs.

a4talat u1.rd'c1ruoc ry1n{ouostad o ato:tiet:t)t) ap apno4{1u pzuatuauto)

'Pugluor EJfiIF.qq {un

lueutcse; fsuosred 'cqurn8ulS erEAI rIE Im ryEEJ mlr1ed tSrgJs q qrit
rS
-ryq
o gluuerdeJ re €ereceld rel'gurqqs o pad flL\tP lum ed :InlnJE{F ll-EFE
nr;,red p*r, eworyEs4e elsa $ u,o'*',mt *ffi,ir;1;:r;fr:irff**" erdn
.EdII.
re elrmcugp€ rqp nepelul o eJBr *ruo,ueptr xxm E 'emcsqo ei.loJ r(M*ilFl{ ura
€rerueJ ?c Bruges gp r(g :ogeq11 'Ja;srtr eP gqld slnrcotmceN 'eereolpced;
p rma'J
puglulzerder oernlp erlos e}ss pugc rculw TEIIIilI EzeelnrseJ II epll}ew 1U _ IS IIS
?@6 rod nu arec eP ruerseiqlFft apun

o gcred ggeod llqnl €-el aier ad all3lll!-i ?:--:-?tue Ec EsuI IierEr

'(e1euo-ro6 ar11 rS u: I us;r.l ap Ios un-4ul
ap ElEEel 31sa IU;:i :'t e atiela'toJ eJ€Iu C,"
u1 '@ e

gzeelnue r1 eriuelepeuud pdnp erBJ al a.rc: :j =''llunu 9c purcud eler!

un elluls es 'tegeos JollJnll^ol ilSiSidis nl :lslz;': 3s PcJsecul pc
prur
UI gUnlsJA Eel€lnEJ '(cture lsoJ un ap ESIIUtri) eizJSIlJS o-Dulp
rSu
rnl BeJeulrrepuoc'rirumuer uose;ord Jollz e tS;ozolll Inlarelu
D^44
elrrpquqcs e3e1eiu1 eleod nu IuIIed 'ruetuuo tilzlta;: nr ayriular u1 13
PlueJaqe eIJolsI elnlllsuoJ o EalsJJe sJlulp
'gsec
ielse roueru IeJpo IE
 Acum, emolia simulat[, pldnsul mincinos gi frazeologia patriotardd ii arat5
viclenia gi dorinla de a-gi atrage, prin prefrcitorie, alegdtoriii
,,Ca orice romdn, ca
oricefiu al ydrii sale... tn aceste momente solemne... (de-abia se mai stapane$tej
... a
md gdndesc ... la ldrisoara mea... (pr6nsul l-a biruit de tot). .. ra
Romdnia.', L
Imediat insi, vorbitorul iqi continui discursul ,,cu tonul brusc, vioi
ldtrdtor", dovedind astfel c6 iubirea de lard era o minciuni, calavencu ar6t6nd si 11

a
mereu o alti,,fa1i", aga cum cameleonul igi schinfba culoarea.
In restul discursului, personajul folos/gte vorbe umflate. fEr6 sens (,,sunt
Ir
ultraprogresist", ,,sunt liber-schimbist"), care acoperi lipsa lui de
coniinut,
calavencu fiind, in fond, un qantajist gi un ambi(ios fErr nici un merit.
p
In aceeagi imprejurare se reliefeazd lipsa lui de logici (,,Industria romdnd
e 3i
admirabild, e sublimd, putem zice, dar ripsiste cu desdv"drsire"l chiar
si lipsa de
culturi (,,Numai noi sd n-avem faliyii noSiil',).
c) Mediul in care triiegte avocatul ii favoizeaze atitudinea.
^
Infumurat gi convins cd le este superior celorlalli ,,gogontani',. sustinut
1n
de lonescu, t;t
Popescu gi ,,discdlimea" (oameni comuni, fEra reliefl, Calavencu
esre un arivist care iic
se conduce dupi dictonluJ,,scopul scuzd mijloacele".

. ^d) Faptele personajului il caracterizeazd ca pe un om amoral, capabil de

orice: furr scrisoarea de la cetrleanul turmentat, amininli cu publicareu .i,
sfieqte s6-l cheme pe Trahanache la redaclia ziarului sdu qi sd-i
n, ..
arate r6vagul. D=
In fond, Calavencu este un falsificator ciruia ii lipr.;t. simlul demnitalii:
dur si intransigent atdta timp c6t posedi scrisoarea, el devine umil atunci cdnd
o
F'1t r u! ,
-t.,
Aceastd labilitate in comportament ii atestd, totugi. o anume intetigen{i
practici gi o mare
abilitate in orientarea sa politicil
In il imbrlligeazd pe Dandanache. calavencu igi aratd
scena finald, cand
intreasa ipocrizie; cuvintele pe care avocatul i ie spune lui Tipatescu
acum, sunt c6t Ru
se poate.de adevirate: ,, ... toli suntem romdni!... mii mult
sau mai ptrlin onesti! siu
In cea mai mare parte a acfiunii, relalia dintre capr.encu gi Zoe este de ^^:
!L
adversitate, in final, dupd ce cetdfeanul turmentat inapoiazd scrisoagBa I

,,adresantei,,,
avocatul cade in genunchi in fala zoei
sieste iertat de aceasta. l-a
Personaj comic gi tipic, Nae ca{avencu starneqte rasul gi plansul prin lipsa
lui de morala.
i -rl
*{.{(
elib

Drams de idei coII

C aracterizare a p ers o naj ulai pr o tag o nist
cara
inca
Personajul dramatic
Gelu Ruscanu este personajul protagonist al dramei ,,Jocul ielelor", d.e pute
Camil Petrescu.
Personaj complex, dilematic pi schimbitor, Ruscanu este un intelectual
autentic (director de ziar gi avocat) care luptd incrdncenat pentru dreptatea actrl
absolut6. de ei
iubir

154
 !:.

?c€oaord II ?roN 'guco 14 tuge Inios q5qryd$g suatg leJlsy 'Elnlosq? Be4qnl
eJeJo gs epqudecur g B csepelop es ele trc { uu a.m ad ImrEsE4 nc Iuqncseu IIoJe ep 'l
ele4sezr4 elrnuftqo eiurg :guurcse4edpruuc dofodq qrurzardu (ncseuol ero51ei14ce IBN
rS rfet4g BTTBIN 'u8ruog euelg) reruerp qE aqyual a1aleuosred e4ulp Io{
'eleueg cueuaS rrunu eelnd ep
/ nI
rIrB ec eeec nc prqp8el 14 rnlnluuosred pagfo i*Eu as uiele,ter e]4y 'Z
'uznp reudord 1e..w.usrmd prrd"'ul ezaldupu as qs gquduaul
lltlJoJeu un $ u e$epgrt es 1nleuosrsd',np,rya ENrya ad a nu rupwolco.td o atDz
ad o1o,nru" gc surluoC 'gzeeuorsrurep rS ralqrcs epJB nIIBcsnU nleg 'sruorduoc
1sace qdeccu e ep In1nle1ruroC Bergrquxl F p;unwcrr ll €prerd pu-€c rcutq17
'(crqlod reurel ed sFlcq 6ry q ruuurru) eEruog ereit InI Eerareq{e
rn.rd e;edumc o-s zelnd re Ec rep 'eripsnfrr! 1qpd IIla \ep uelnd re-u IoIJEI4[ zerec.uts
opcseeipcoaa +rprrmfrve gpllos o-Irrrd
Ec Ez€e4suoulep IJ llSeqg 'sn1d u1
rsa{ns BIrBhtr ed puerue usd
'eerepercm eseleSr4 II Irupugl rep 1e{aps r?Ea.L\ u1 lSnsug 1e ed rS pple u1
Ec nleD rn1 e$elqure n red4snl lrulsrqnutFEe'IE alml tSutelece lndu+uI .,le
'eprcnuls es E ep eluuq sry.IoqoJ ep
eJec uI rnlnroJou e{e1e,rer eJE ruElsEU n{e5} 'l.lopl un esntqJ: tQ alrc qp} nEs
"lsecu
ygpl erdsep lru?^epu eunds rg qSeulg pupt !@t aaurelsuoc else IruEqp hwcsrry wc
a:oBHg rn1 efel,l ug luegodrul IoJ un mt ursuse 1sece Ec gst4 prytrv 9w.
'rnsesu un rurxlsug qag naued tS rolu,qes un
- -GElrI nauad
'ru1suoru un 'euuy41 nqued 'e1se pSaqg "*qqrnd EurISo" o{nlu l"tu q + +rd Eiu
'1$eurg-rueg ueqre$ purg enS* sry pun '(uesq1 ep 'nl4l r8eler nc ruErP
14 rS ec) ,.uiqlercos lldlgts" nc grng8q q m$rcrd as eriele,re: Iglulp BeC'I op
ca6qF"
'ErBouelur rnl EurfIP :Efu
ilec ml5I5i ep pureos o EsuI sre p&msrad zaunice Ezuelruep os *t tmqul ed
'JoJn1n1 e;dnseep glun1ts opurele rS gnrd darc rqrpS .re elwece 'es e1&;q tiunrraJ esl
re gcep 'pc greprsuoc rurccsng nle1; Spsqs EarE ap leulruop 'n.rEeluy HilS ep
-eJunl:r gs eelelderp rep qS
:mlnrdrcuud ezeq ed'eelulderp rzemu{su Es Gu"r rurursng '(,,csapuo7"eqgEIdfJ frxrc ry"w EJBl
ru,DS ps 1od nu zg") rSnsr4 1e nc $ EeEq ns qgielar uI lseuo 'mi qp 4puaitt'l
oncl

e1€ol el Fqrxogu! pugugur?r 'lemuua p-sadns+rd ad e$eruep 1-gs ryf,dpui

6s nuecsn1 nleg 'rerretr41 E eJeosrJ.,s t>'4urp piaqs rnl ErurJc e-rdsep pryy
'uls?silepB.E@ op
purg leriuelsrxo nese4 ngs p8a4q lqtffip rorqda.rp e$eumu os eulp FsEa-'E ap,
'rnlnleuosred eelurur uI 'rnlnlnlosqz Breu.rq'*ro1a1ar lnco{t' trrzgle pc n+ucdFdreri
'u41qns ,,ce1eun1" un 5d uc 1sruo8r1od ad qazu.uarcurec II iffirymr(tl '}nl
'c6err puusap efelse,te;d t1 (nuecsrXf,Fg E:r.l lun
Inorlq ulp nolqq un-4q pS{qyu1) nEs lEqsr d rgugr $ace e4ulp BerEuWtr#V
pu3
o pllqD$u! DatDflzo^tau aty 'a1,taua ap atn iJDj'pu, ,rrr" ';:;::l'W l,f
ap los un nc 'putulwa{ pugnc ptu afasrunt$ o ap '!uD ap gz-fi ap oqnlgri ;iz
a ryaD" :gleil mc lgcep euml EtlB o-4r4 pcled pulgn lpSrugeu 6gqgsues rf;l uim. -
Iec else (l1euecs 'I Iolce urp er8er ep spriecrpur q Fuorarc) _5i@lfrffiqltr DC
:eceo1ftur e{ruu rcru u,rtdqzeezrte1oeJec IJ Irury 9lc)
 sinuciderea lui Grigore Ruscanu, iar Maria il uitd pe Gelu pentru cel dintdi yenit.
Ca
9i in piesele de teatru ale lui Strindberg, fenieia poate si uita m rol funest, fiecare
dintre cei doi Ruscanu impugc6ndu-se cu revorverul adus de iubita lui.
cea care se salveazd este lrena, dar ea nu reprezintd Femeia, ci Mama (aqa
cum ii spune tAnlrul Ruscanp).
3. Alte revelatii dlreroase se nasc in congtiinla personajului principal. in
legdturd cu imaginea Tatdlui.
Amintirea acestuia fiind ,, un punct de sprijin" intr-o lume in care Gelu
Ruscanu se simfea instriinat, vestea cd tatil sau era un delapidator constituie
o
lovituri grea:
,,Gelu: $tii ce'a mai rdmas tn mine, mdtuSd? Atdt car lt.ebuie dintr-u7mdr pe
care l-a bdtut grindina (. .) Din ce^mi spuneai, din
fotog.a-fii. at,eant altd imagite
despre el ... "
O noul rdstumare survine atunci cAnd eroul afld ca tatal siu s-a sinucis.
Identificat tot mai mult cu acesta, o invitd pe (v6rstnica acum) Nora la el. intr-o
incercare disperatl de a pitrunde taina ultimelor clipe gi a ultimei iubiri a lui
Grigore
Ruscanu.
inc6 o dat6, fiul are congtiinfa mocirlei in care coborAse tatri sau. fapt care ii
provoacd o mare durere. In acelagi timp, in sufletul frdmdntat al jui Gelu
Ruscanu se
nagte un sentiment de admiralie pentru tat6l sdu, intrucdt acesta a\.usese puterea
de a
alege moartea - ultimul absolut: ,,A stat lucid in.fatra mortii... s oles ititr-u1
act de
conStiintd".
In finalul dramei, Gelu Ruscanu este vizitat, din nou. la redactie, de Maria
Sineqti (care venise sr-i mullumeascd pentru c6 nu publicase scrisoarea ei).
Din disculia celor doi reiese cd Ruscanu ciutase iubirea absoluti, care sI
transceandd timpul curgltor gi si se inscrie in eternitate: ..O iubire care
nu este
eternd, nu este nimic."
Maria fusese insd incapabil5 sd-i ofere aceasti iubire totaia. iar din cioburile
ei nu se mai putea reconstitui intregul.
Dezamigit, Gelu Ruscanu inlelege cd iufirea gi dreptatea nu pot fi dec6t
-
relative, ci singurul absolut este moartea.
contopit cu imaginea tatdlui sdu (pe care il ,,vede" cum se irnpugc6), Gelu
Ruscanu se sinucide, cu aceleagi gesturi, folosind revolverul adus de \,{aria.
Gelu Ruscanu prezint6 gi trislturile eroilor proprir autorului: intelectual de
elite, situat deasupra mediei (,,pentru ceea ce ndzuia el sd inteleagd, nici o minte
omeneascdnu afost suficientdpdnd azi"), fanatic al cinstei gi al sacrlficiului de
sine,
lucid 9i sensibil, el este stSpAnit de himera absolutului care-l va gi conduce spre
moarte.

l
c

156

\.
 19 t,

i.sra.rut" tnlntump" e tc 'tn1 e lsoJ e-u Ee,r?a-: ?t sulluoc

'sJetu e eJ€c ed
else euol 5eunqcp.rpur ap drld rS luradsrp '(,,n,Tunp4 rua\nd Lun) toLt it :t.:::.!l 'tt7ad
runs af,m,Dry aruoJ") luozr:o ep pllsdll eiuelstxa ep luurlrdo 'e1drl1nu :-*:iuliues
elser?rl euol 'e$ed ep rj-rnq ap pte:nfuocu1 gfeld o ed pug8unle. '1eu.- *'
'gier.r ut.td . JSeu: '.--. :! ' aJ
gdnp lugrugd u1g4u1 eJEc erelueJe ,,azg7 ap p{un" pulg Irorrnlu IluatuEo :,-:tltt
mlunu sod a.mcay[q wrupru!") e.rqun ep gurld pqg E3 uul]olweq Inpou:: :--z?\ OJC

else €etttnl'e;eztlereue8 :::rJd',,DIAn! apod tottr tttt" eJE) l€clJec nezeuu.l:.,: -- :-s. 'eu

Inuro/€uol :gcr8e4 gJnE o tnlnleuos:ed EJeJuoo II Jolalltull IB lueul]ues 1s:.-;

atL,

. ln)Spu rD-aJ A3 ptri _ .' - ,,,.. op

fiat ps 4laSna.tpcDp a Dtualqo,td":BU€os eqtulqls aieod tS-nu IueIuIu lglr' - .-:l
iol eugrupJ €A Jep'u:g-reqt1e elzrrlte^zeae:c rS1 alaiia4 ep llilq8ul'€Luln :-
'1 NI€
',,?lepo riuui:s:-l ruur ng" t$ed trug: rz ' '- -: .::
I? ..Jollncolul" un snpu e-tS 'tiu'tq,rapl r-iai gpur.rd ps putSne;a; :-':
rrJprrr . -I ]9.
'apng glle o 'g1ep a:uceg ep 'ezee.lc ti-1s 1::earui Inuo/€uo1 'til:: -
ei!
eJeceg rcgc 'eutpnlllos glelo] o-4u1 'm1null!:: :.:-::ui ut tuauruo
e-s nezeurunq 'atiua't3 gdnp trsoq6 'o-1ts:-.: :
_.tzJuLLInC aJBJ ed als

lnuro '(reSSepleH lsrleriualsge InJozolLI ::---.s :r.:,r) giurn u1 ES

urp ruepv rn1 eeru8unle gdnp lncsEu':"- :-': :j,I'l3llqlq eu

'p:ns rS : :' -. :-" .-' inoJe epne
lllso puluanep InsJa^Ir:-t
IcunJs ereolpsgde eullep e1r19:r.:- - : l-: . : i'; ':-:l:glutues op
teu tS ap
o-IuI pz€eue4ue IJ eruc ed nlqnp ri:. :l::--.: .- .. ''tn8uts E6
'lruollll pugrodr tdrou . -: ,.. r.1uE uI Pls os

eSe '6etm e$ed mun ellclql e4r{ Els BuoI F-rFr ..r.,.,lr rp" u11d rS II(
'(1n.torne E:
-- : : ':)t{ ug tS niau.
m1 o$tpuoc u! lnuo a4sa ouo1" :,rqdec qg= as EBsasE BIruEc 0J(
5puuutn etitpuoc pzadrrlt-i'" i :: o-l
Ie JolrJnru Inullsep 1'puryord tutu
'S II

el€ue4ue Ii:nq erlnru tetu utrd .\1lntasuo3 a::-" . ' I- ,. : :t"lupuz olse
rep 'ezareqtle os PS EoJEecq 'a1Sad un ep llit-:: - -:llEruIS o-Jlul aa,

recsed un oe.reper. eunrd e1 'e1se euol scgpqq F uuoda 'lu1n8u1s ad

lelrd
'.
e tS te{ze.rc u
1o Lnlapmlrt
ep Inlslu tnlnlutds E pJoJEleIu o else nlll] Iru!-^ o
urp '(,,oc1o7tg" r* ,,p.tastpD.tDd" ap IJnIEIE .-- - .:t'-J ,,DuoI" nl;

urJery ep',,ouoJ") euol eNe ?tuepotu elSrnl.eu-;: ,)t.Ielul uI

eSr

vaDporu pJlt0utDtp afinnl o-ttulF "":. - ttrt

eJl

{.r(* PJ
 \
identitatea (,,Mi-am adus aryinte; Iona. Eu sunt lona',),
-^__ _ I::eyigpadu-gi
personalul igi spinteci burta, ultima sa eliberare av6nd loc sub semnul speran,tei:
,,Rdzbim noi cumva la lumind,'.
Unii comentatoti vid in gestul final al lui Iona, un pact cu diavolul, prin care
personajul igi vinde sufletul, pentru a dobAndi adevirul
absoiut.
criticul N. Manolescu vede sinuciderea ca pe o salvare, in sensul c6
personajul este gata s[-qi infrunte, inc6 o dati, destinul.
Poate ci in aceasta gi constd mirefia personajului.

BIBLIOGRAFIE

1. Hiru, Ion' Limba noastrd cea romdnd - Carte pentt.Lt ir,,d;area

c
gramaticii, Ed. Alfa,Iagi, 2009;
s
2. Hiru, Ion, Limba noastrd ceq romdnd - pdinea de toate :itete. tt-nitd.ti
fraz eo lo gic e, Ed. Alfa, Iagi, 2009;
3. Popa, Ion, Popa, Marinela, Literatura romdnd, Ed. Niculescu
SRL,
Bucureqti, 2000;
4. Paicu, L., Columban, M., Corcheg, H., Lasc6r, M., Linfia
si literatura
romdnd / Bacalaureat 2010,F,d. Art, Grup editorial. 2010:
5. Stoleru, cecilia, comentarii literare pentru gimnaziu. Ed, pestalozzi,
Bucuregti, 2006;
6. Stoleru, Cecilia, Literatura romdnd
-aBacalaureat. Ed. pestalozzi,
Bucureqti, 2006;
7. *** Ghid de recapitulare bacalaureat / Litnba si literan*o romdnd,
Ed. Sigma,20l0.

EX

158