4 III.

Statul şi politica 4 4 4
1. Autonomii locale si instituţii centrale
în spaţiul rom ânesc (sec. IX -X V III)
I.A. Evoluţia
/
statelor m edievale
In spaţiul rom ânesc
Primele structuri statale medievale (secolele al IX-lea-al XlII-lea).
începând din secolele al IX-lea şi al X-lea, în spaţiul românesc s-au con­
stituit primele formaţiuni politice medievale, de tipul cnezatelor şi voievo­
datelor. Până în secolul al XlII-lea, zona nord-dunăreană a fost dominată
de fenomenul migraţiilor. Din secolul al IX-lea, s-au succedat maghiarii
(stabiliţi în Pannonia), apoi, după anul 1000, pecenegii, uzii, cumanii, iar
la 1240-1241, tătarii. Hanatul Hoardei de Aur, constituit de aceştia din
urmă în nordul Mării Negre, şi-a exercitat dominaţia îndeosebi asupra
zonei extracarpatice, constituind, totodată, o barieră în calea expansiunii J
în regiune a altor state vecine precum Ungaria, principatul Kievului sau Biserica domnească de la Argeş
Imperiul Bizantin. Cercetările arheologice au evidenţiat apariţia în cadrul (secolul al XlV-lea)
obştilor săteşti locale a unei categorii privilegiate (boierimea sau nobilimea),
din rândul căreia se vor desprinde viitorii cnezi sau voievozi. Sursele isto­
rice medievale au permis cunoaşterea numelor unora dintre conducători. Vocabular
Astfel, în Transilvania şi Banat, cronicarul anonim al regelui Ungariei,
Bela (Anonymus), îi aminteşte pe Glad, Gelu şi Menumorut, voievozi
Surse epigrafice: surse reprezentate
aflaţi în conflict cu maghiarii la sfârşitul secolului al IX-lea (hartă, doc. 1,
de inscripţii pe materiale dure
pag. 62). Pentru începutul secolului al Xl-lea, Legenda Sfântului Gerard (piatră, ceramică, metal etc.).
atestă cucerirea maghiară a voievodatelor conduse de Gyla (localizat în
centrul Transilvaniei) şi, respectiv, Ahtum (în Banat). La sud de Carpaţi,
Diploma cavalerilor ioaniţi, din 1247, consemnează voievodatele con­ Repere cronologice
duse de Litovoi (în dreapta Oltului), Seneslau (în stânga Oltului), cneza­
tele lui Ioan şi Farcaş şi Banatul de Severin. Alţi conducători sunt atestaţi
9 7 1 - 1 2 0 4 - Dobrogea este inte­
(prin documentele bizantine şi surse epigrafice) şi în Dobrogea. grată Imperiului Bizantin, cu nu­
mele de Thema Paristrion.
Construcţia statală în spaţiul românesc. Transilvania a fost organizată
C e a 1277 - Voievodul Litovoi şi fra­
ca voievodat autonom în cadrul Regatului Ungariei. în cazul Ţării Româ­
tele acestuia, Bărbat, opun rezis­
neşti şi al Moldovei, construcţia statală a beneficiat de aportul populaţiei
tenţă regalităţii maghiare.
româneşti din Transilvania, reţinut de tradiţia istorică prin termenul (cro-
Cea 1360 - Descălecatul lui Bogdan,
nicăresc) descălecat. în Moldova.
Spaţiul cuprins între Carpaţi şi Dunăre a evoluat către organizarea statală
în secolele al XlII-lea şi al XlV-lea (doc. 2, 3 pag. 62). Tradiţia istorică
vorbeşte despre descălecatul lui Negru-Vodă din Făgăraş (Transilvania, Teme de lucru
1290-1291). întemeierea propriu-zisă a statului este atribuită lui Basarab I
(71310-1352) care şi-a luat titlul de „mare voievod”. înlăturarea suzeranităţii 1. Realizează o investigaţie, utilizând
maghiare şi consacrarea formării statului independent Ţara Românească s-a surse suplimentare, pentru a ela­
realizat în urma victoriei lui Basarab I în bătălia de la Posada (1330), bora un eseu cu tema: Asemănări
împotriva regelui maghiar Carol Robert de Anjou. Moldova s-a constituit şi deosebiri în procesul cristalizării
la mijlocul secolului al XlV-lea ca o marcă de apărare împotriva tătarilor, statale medievale din spaţiul ro­
ca urmare a descălecatului lui Dragoş, voievod din Maramureş, trimis de mânesc.
regele maghiar Ludovic de Anjou. El a întemeiat Moldova Mică, sub suze­ 2. *Pe grupe de lucru, realizaţi câte
ranitatea Ungariei. în jurul anului 1360 a avut loc al doilea descălecat, cel un proiect interdisciplinar, având
al lui Bogdan. Venit tot din Maramureş, Bogdan s-a ridicat împotriva poli­ ca temă: Tradiţia istorică despre
ticii lui Ludovic de Anjou de restrângere a drepturilor românilor şi, trecând întemeierea M oldovei - abordări
în Moldova, a pus bazele statului medieval moldovean independent. istorice, literare şi artistice.
Dobrogea a fost întemeiată ca stat în secolul al XlV-lea, sub conducerea lui 3. * * Organizaţi în cadrul clasei o ^
Balica, apoi a lui Dobrotici, pe măsura slăbirii autorităţii Imperiului dezbatere privind secolul al XlV-lea
în Europa Occidentală şi în spaţiul
Bizantin şi a Ţaratului Bulgar. în 1388, a fost unită de Mircea cel Bătrân,
românesc. yşr
Ţării Româneşti.
►►► III. Aplicaţii ^

vi Diploma regelui Ungariei, Andrei al ll-lea,

despre privilegiile saşilor (1224)
Le-am dăruit iarăşi libertatea cea de mai înainte. Insă aşa ca tot
poporul începând de la Varaş (Orăştie) până la Bor alt, cu (ara
secuilor din ţara Sebuş, şi cu ţara Draus, să fie un popor, şi să se
socotească sub un jude. Iară corniţele Sibiului, oricine va fi, să nu
cuteze a pune dregător în prezisele comitate, decât numai dintre cei
ce locuiesc între dânşii; şi pe el să-l aleagă popoarele, după cum li
se va părea mai bine. Şi nimeni în comitatul Sibiului să nu cuteze a
cumpăra loc (nobiliar) cu bani. Vrem ca niciun proprietar nobil sau
orice alt locuitor, care se află între dânşii să nu fie scutit de această
dare, afară de cei ce vor avea privilegiul special despre aceasta.

Diploma Leopoldinâ, 1691

întărim credincioaselor Stări ale Ungariei, precum şi tuturor Stă­
rilor Transilvaniei, toate daniile, privilegiile, diplomele, titlurile, sluj­
bele, demnităţile, dijmele şi, în sfârşit orice binefaceri şi daruri, fie
persoanelor, fie cetăţilor, obştilor şi grupurilor, fie unei biserici
închinate oricăreia dintre religiile libere, unei parohii sau şcoli, atât
în Transilvania, cât şi în părţile Ungariei, în secuime şi la Debreţin.
(...) în toate cele trebuincioase, fie într-ale politicii, fie alejustiţiei, fie
Alexandru cel Bun într-ale economiei, ne vom folosi de localnici transilvăneni, adică
(1400-1432) unguri, secui şi saşifă ră nicio legătură cu religia lor. Nici neamurile
străine sau care sunt recunoscute de către noi între cele străine şi
nepotrivite nu vor avea întâietate la demnităţi şi slujbe.
Atribuţiile domnitorului
Atribuţii în domeniul Atribuţii în domeniul
politicii interne politicii externe y j Despre alegerea lui Constantin Brâncoveanu ca domnitor
• Conduce administraţia • Reprezintă ţara în Deci boierimea şi cu alţii (...), cu toţii făcură sfat şi aleseră dintre
• Conduce armata relaţiile cu alte state dânşii un boier anume jupan Constantin Brâncoveanu, marele logo­
• Emite acte cu putere • Declară război făt, de-l ridicară să le fie domn, că-l ştiau că este înţelept şi se trăgea
de lege • încheie pace din odraslă domnească. Atunci cu toţii se închinară lui cu mare
• Exercită justiţia supremă • Trimite şi primeşte solii bucurie şi toţi cu un glas bun, ziseră: „într-un ceas bun să ne fii
• Stabileşte privilegiile • încheie tratate măria ta domn până la adânci bătrâneţi”. Şi îndată-l duseră în sfânta
şi rangurile boiereşti mitropolie cu mare cinste, luăndu-l de mână părintele Theodosie mi­
• Stabileşte dările
tropolitul. Şi i-au citit deasupra capului molitvele de domnie patriar­
• Bate monedă
hul Dionisie şi l-au blagoslovit. Şi aşa ieşind de acolo, l-au pus în
• înfiinţează mitropolii
sau episcopii
scaun domnesc, mergând toată boierimea de i-au sărutat mâna. După
aceea ieşind afară, numaidecât purceseră cu toţii de merseră la
curtea domnească, de au şezut în scaunul cel domnesc.
• S electează, în documentele 1 şi 2, infor­ (Letopiseţul Cantacuzinesc, 1688)
maţiile privind autonomiile lo cale din
Transilvania medievală.
• C o m pară documentele 3 şi 4 şi com­ Dimitrie Cantemir, despre regimul politic în Moldova,
pletează fişa următoare: la începutul secolului ai XVI Il-iea
- Tipul de sursă istorică reprezentat de Dreptul de a declara război, de a încheia pace, de a trimite
docum ente................................... soli la domnii vecini pentru treburile ţării a fo st refuzat domnilor
- Informaţii transm ise................... Moldovei. Din contră, li s-a lăsat libertatea întreagă şi mai toată
- Asem ănări şi deosebiri în privinţa con­ puterea p e care au avut-o mai înainte de a face legi, de a pedepsi pe
ţinutului .......................................... locuitori, de a face boieri ori de a scoate din boierie, de a pune dări,
ba chiar de a face episcopi. (...) Pentru a da demnităţile, domnului
• S electează, în documentele 3 şi 4 , infor­
nu-i este prescrisă nicio regulă. Dacă va f i vrut să onoreze p e un
maţiile privind ierarhiile şi ceremonialul
ţăran cu cea mai mare onoare care este în Moldova, slujba de mare
a . din Ţara Rom ânească şi Moldova.
logofăt, nimenea nu îndrăzneşte să-l contrazică în public, şi iarăşi
£4 ♦ * Prezintă într-un eseu de circa 150 de dacă va f i vrut să scoată din boierie pe vreun nobil, acesta îndată
cuvinte structurile politice şi administrative trebuie să se supună voinţei domnului său.
~ din Evul Mediu românesc. (Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei)
 4 lll. Statul şi politica 4 4 4
l.B . Instituţii centrale şi locale (sec. IX - XVIII)
Instituţii centrale şi autonomii locale în Transilvania. Din secolul
al XH-lea,Transilvania a fost organizată ca voievodat sub suzeranitatea re­
gatului medieval maghiar, dispunând de o organizare politică şi adminis-
trativ-teritorială proprie, semn al autonomiei sale. Voievodul Transilvaniei
era vasal regelui Ungariei, fiind numit de acesta în funcţie, avea atribuţii
administrative, judiciare, militare, dispunea de o cancelarie proprie şi era
secondat de un vicevoievod. Adunarea generală a nobililor era o instituţie
cu caracter reprezentativ, alcătuită, cu timpul, numai din stările privi­
legiate (doc. 1, pag. 64). în 1366, regele maghiar Ludovic I de Anjou a
condiţionat calitatea de nobil de apartenenţa la religia catolică, românii
ortodocşi fiind excluşi treptat din viaţa politică. Pe plan administrativ-te-
ritorial, Transilvania era împărţită în: comitate - teritorii controlate de
regalitatea maghiară (Bihor, primul dintre comitate, este atestat în anul
Aspect din cetatea medievală Braşov
1111, Crasna, Dăbăca, Cluj, Alba ş.a.), subordonate voievodului; scaune -
unităţi administrativ-teritoriale autonome ale secuilor şi saşilor (cele
7 scaune locuite de saşi şi două districte au format „Universitatea saşilor”);
districte - teritoriile autonome locuite de români, conduse de juzi, cnezi ^ Vocabular
sau voievozi (cum ar fi Ţara Maramureşului, Ţara Haţegului etc.). în anul
1541, în condiţiile înfrângerii Regatului Ungariei de către Imperiul
Otoman, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate Sistemul electiv-ereditar de succe­
siune la tron: domnul putea fi ales
otomană. în fruntea ei se afla un principe, ales de Dietă (adunarea repre­
de boieri din cadrul dinastiei dom­
zentativă) şi confirmat de sultan.
nitoare, având drept de domnie
Regimul habsburgic s-a instaurat în Transilvania la sfârşitul secolului toţi descendenţii pe linie masculină.
al XVII-lea, ca urmare a extinderii teritoriale a Imperiului Habsburgic în
sud-estul Europei. Noul statut politic, de principat în cadrul Imperiului
Habsburgic, a fost definit prin Diploma Leopoldină (doc. 2, pag. 64). Repere cronologice
Titlul de principe revenea împăratului, Transilvania păstrându-şi vechea
organizare internă. Imperiul Otoman, prin pacea de la Karlowitz (1699), 1 3 5 2 - 1 3 6 4 - Domnia lui N icolae
a confirmat pierderea controlului său asupra Transilvaniei. Alexandru, voievod al Ţării
Româneşti.
Structuri instituţionale în Ţara Românească şi Moldova. Instituţia
1 3 6 4 -1 3 7 7 - Domnia lui Vladislav
centrală a statelor medievale româneşti extracarpatice era domnia. „Domnul”
Vlaicu, voievod al Ţării Româneşti.
era stăpânul ţării, iar în calitate de „mare voievod” exercita conducerea
1 3 7 5 -1 3 9 1 - Domnia lui Petru I
supremă a armatei, bucurându-se de prerogative largi, atât în domeniul Muşat, voievod al Moldovei.
politicii interne cât şi în cel al politicii externe (tabel, doc. 3, 4, pag. 64).
Succesiunea la tron se realiza potrivit sistemului electiv-ereditar. în
special din secolul al XVI-lea, pe măsura agravării dominaţiei otomane, Teme de lucru
alegerea domnitorilor a fost însoţită de confirmarea din partea Porţii. în
exercitarea prerogativelor sale curente, domnitorul era ajutat de Sfatul
1. Realizează o investigaţie cu tema
Domnesc. Alcătuită iniţial din toţi marii boieri, această instituţie a ajuns,
Instituţii locale în Transilvania me­
în timp, să fie formată doar din boierii cu dregătorii şi membrii clerului
dievală. Elaborează un portofoliu
înalt. Cele mai importante dregătorii erau cea de Mare Ban al Olteniei (în
cu acest subiect, cuprinzând surse
Ţara Românească) şi, respectiv, de Portar al Sucevei (în Moldova). Printre istorice şi fotografii (reproduceri,
membrii Sfatului Domnesc se numărau: vornicul (şeful curţii domneşti), fotocopii după surse istorice şi ima­
logofătul (şeful cancelariei domneşti), vistiernicul (administratorul finan­ gini de epocă) ale regiunilor sau
ţelor), spătarul (comandant militar) ş.a. în situaţii deosebite, era convocată oraşelor în cadrul cărora au func­
Marea Adunare a Ţării, alcătuită din reprezentanţi ai boierilor, clerului, ţionat instituţii locale.
orăşenilor, ţăranilor liberi. Ambele state medievale româneşti şi-au păstrat 2. * Caută informaţii suplimentare
instituţiile proprii în ciuda agravării dominaţiei otomane, inclusiv în despre relaţiile dintre domnie şi
secolul al XVIII-lea, caracterizat prin instaurarea domniilor fanariote, boierime în Evul Mediu românesc
moment culminant al presiunii otomane la nordul Dunării. şi scrie un eseu cu tema: Raporturi Jk.
în Ţara Românească şi în Moldova, Biserica era organizată sub forma de putere în spaţiul românesc extra-
Mitropoliei Ortodoxe (dependente de Patriarhia din Constantinopol), carpatic între secolele al XV-!ea si
alXVlU ea. ' ^
a episcopiilor şi mănăstirilor.
► ► ► III. Aplicaţii ►
Ţările Române la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XlX-lea
Regulamentul Organic al Ţării Româneşti,
despre prerogativele Domnului (1831)
în statul monarhic al Ţării Româneşti, cea întâi per­
soană este Domnul. El guvernează ca autonom şi are
prerogativele următoare: Să aşeze legi noi însă cu învoi­
rea mitropolitului, a episcopilor şi a boierilor. Să desfiin­
ţeze legile vechi şi să îndrepteze pe acele ce suferă
îndreptare (...). Săfie judecătorul suprem (...).
Să hotărascăpedepsele pe care legile nu le prevăd, să
mărească sau să modereze după trebuinţă pe acele
prevăzute de legi sau să graţieze pe vinovaţi.
El singur are dreptul a hotărî moartea vinovaţilor.
El dăruieşte privilegiile, adică nobleţea, scutirile de
dare, milele, scutelnicii, robii.
Modernitatea proiectului politic paşoptist
Această învoială a oamenilor de a se opri de la unele
fapte fireşti şi pe altele de a le face, ca să poată trăi
împreună, se numeşte „contract social”. Puterile ce
oamenii nu vor sau nu pot niciodată a le părăsi de tot,
căci ţin prea mult de persoana lor, se numesc „drepturi
fireşti”. (...)
Singurul suveran sau stăpân este naţia întreagă, adică
poporul îşi pune în lucrare puterea prin slujbaşii aleşi de
dânsul. Poporul are încă datorii a le împlini, ca şi cetă­
ţenii către dânsul. Poporul este atotputernic când este
unit şi de aceea, spre a sta unit şi puternic, nu trebuie a
întrebuinţa în rău puterea sa. (...) Aşadar este nevoie ca
românii să se întocmească într-o republică democratică
şi într-un stat întocmit astfel încât, la vârsta legiuită, tot
^ românul să aibă glas în alegerea deputaţilor, la adunarea
66 obştească a ţării (...).
yjr (Nicolae Bălcescu, Manualul bunului român, 1851)
Constituţia cărvunarilor
(1822)
Art. 1. Poporul Moldovei, din ve­
chime şi până astăzi, a avut şi are
dreptul de autonomie cu Domnul său
şi cu legile sale, sub suzeranita­
tea puternicei împărăţii căreia este
închinat. (...)
Art. 3. Libertatea absolutăpentru
fiecare de-a uza după bunul său plac
de averea sa. Numai prin lege se pot
impune îndatoriri. (...)
Art. 18. Toţi moldovenii sunt egali
înaintea legii.
Art. 19. Poporul cere întărirea
vechei instituţii a Sfatului obştesc.
Puterea legiuitoare se exercită de
Domn împreună cu Sfatul obştesc.
Puterile administrativă şi executivă
se exercită de Domn singur.
Petitia Naţională de la Blaj
(mai 1848)
1. Naţiunea română, răzimatăpe principiul libertăţii,
egalităţii şifraternităţii, pretinde independenţa sa naţio­
nală în respectul politic ca să figureze în numele său ca
naţiune română, să-şi aibe reprezentanţii săi la dieta
ţării în proporţiune cu numărul său, să-şi aibă dregătorii
săi în toate ramurile administrative, judecătoreşti şi
militare în aceeaşi proporţiune, să se serveascăpe limba
sa în toate treburile ce se ating de dânsa, atât în legis-
laţiune, cât şi în administraţiune. Ea pretinde pe tot anul
o adunare naţională generală. La acestea s-au adaos că
de aici înainte românii să se numească români, iar nu
olah, walach şi bloch.
♦ A n a lize a ză harta de mai sus şi, pe b a za cunoştinţelor
anterioare de istorie, detaliază contextul istoric care a
determinat, în secolele al XVIll-lea-ai XlX-lea anexa­
rea unor teritorii româneşti de către imperiile vecine.
♦ Indică în documentele de mai sus cel puţin trei principii
politice moderne.
♦ Pe b a z a documentelor 1 şi 2 , prezintă modelul de
conducere a statului avut în vedere în Principate, până
la 1848.
♦ P re cizează trei revendicări politice formulate de ro­
mânii din Transilvania, cuprinse în documentul 3.
♦ Selectează din documentele de mai sus fragmentele
care dovedesc influenţele gândirii politice iluministe şi
ale Revoluţiei franceze.
♦ * * A n alizează lecţia şi informaţiile transmise de docu­
mentele 3 şi 4 şi elab o rează un eseu de circa 2 0 0 de
cuvinte privind modernitatea proiectului paşoptist.