MAŞINI DE SEMĂNAT, PLANTAT ŞI ADMINISTRAT

ÎNGRĂŞĂMINTE

1. DOMENIUL DE UTILIZARE ŞI CLASIFICAREA

MASINILOR DE SEMANAT

Domeniul de utilizare. Maşinile de semănat sunt destinate pentru repartizarea uniformă,

în rânduri continue sau bob cu bob, şi îngroparea în sol, la adâncimi de lucru prescrise, a
seminţelor diverselor culturi.
Cantitatea de seminţe ce se repartizează, in timpul semănatului, pe u n i t a tea de suprafaţă (N, în
kg), distanţa între rînduri semănate (d, în cm) şi adâncimea de îngropare a seminţelor (a. în cm)
depind de cerinţele impuse fiecărei culturi.
Clasificarea maşinilor de semănat. Maşinile de semănat folosite în prezent în agricultură
se pot clasifica după următoarele criterii :

După modul de distribuţie a seminţelor, se disting :

- maşini de semănat cu distribuţia seminţelor in flux continuu;
- maşini de semănat cu distribuţia seminţelor in flux discontinuu ( b o b cu bob sau in
cuiburi).

Maşinile de semănat cu distribuţia seminţelor in flux continuu sunt folosite la

semănatul cerealelor paioase, legumelor, ierburilor, inului, cinepii etc. Aceste maşini efectuează
semanatul în rânduri, de obicei la distanţa dintre rânduri de 12 —15 cm. Ele pot fi echipate
pentru semănatul la distanţe dintre rînduri mai mari sau pentru semănatul în benzi.
Datorită faptului că aceste maşini s u n t folosite la semănatul mai multor culturi, ele au
căpătat denumirea de maşini de semănat universale.
Maşinile de semănat cu distribuţia seminţelor în flux discontinuu sunt folosite la semănatul
porumbului, sfeclei de zahăr, florii-soarelui, fasolei, ricinului, soiei etc. Cu aceste maşini se
realizează semănatul în cuiburi, la distanţe diferite între rândurile de cuiburi (d > 35 cm) şi între
cuiburi (seminţe) pe rând (dc =2,5 — 140 cm). Fiind folosite semănatul culturilor prăşitoare,

1
Priceputu George
aceste maşini au căpătat denumirea de maşini de semănat, plante prăşitoare.
Maşinile de semănat plante prăşitoare asigură semănatul la distanţe între seminţe
(cuiburi) pe rând aproximativ constante, cu abateri mici faţă de distanţa reglată. Totodată, ele
asigură semănatul în fiecare cuib a aceluiaşi număr de seminţe. Datorită acestor indici, maşinile
de semănat plante prăsitoare se mai numesc maşini de semănat de precizie.
După culturile pentru care sunt destinate, maşinile de semănat pot fi pentru semănatul
diverselor culturi sau pentru semănatul unei anumite culturi sau al unui grup restrâns de culturi.
Astfel, există maşini de semănat sfeclă, m a ş i n i de semănat porumb, maşini de semănat
bumbac, maşini de semănat legume etc.

Dupa maşinile de semănat pot fi :

— maşini de semănat cu destinaţie generală, care sunt folosite numai pentru semănatul
semintelor:
— maşini de semănat combinate.

Maşinile de semănat combinate efectuează concomitent cu semănatul seminţelor şi

alte lucrări. Astfel, există : maşini combinate de semănat şi încorporat îngrăşăminte ;
maşini de semănat şi aplicat erbicide ; maşini de semănat, încorporat îngrăşăminte,
încorporat insecticide şi aplica t erbicide etc.

În ultimul timp pe plan mondial, se manifestă t e n d i n ţ a de creare a maşinilor

combinate de pregătire a solului şi semănat, precum şi tendinţa de creare a agregatelor
combinate de pregătire a solului, semănat, aplicat îngrăşăminte, insecticide şi erbicide. În
cazul acestor maşini şi agregate combinate pentru pregătirea solului se folosesc : freze,
grape oscilante, grape cu discuri etc.

2. MAŞINI DE SEMĂNAT CU DISTRIBUŢIE CONTINUĂ

Construcţia generală a maşinilor de semănat cu distribuţie continuă

Construcţia unei maşini de semanat universale i n c l u d e în componenţa sa

următoarele p ă r ţ i : cutia cu s eminţe, a p a r a t e de d i s t r i b u ţ i e , tu b u r i de conducere
a seminţelor, brăzdare, t ra ns mi s i a pentru ac ţi on ar e a aparatelor de d i s t r i buţie şi
marcatoare pentru asigurarea conducerii agregatului de semănat în timpul lucrului. Toate
aceste părti componente s u n t montate pe un cadru susţinut de roţi.
Maşini de semănat tractate. Schema unei maşini de semănat t r a c t a t e este
reprezentată în figura 5.1. Pe cadrul 1 al maşinii sunt montate, următoarele subansambluri
: cutia de seminţe 2. cu agitatorul 3 şi aparatelele de di s t ri bu ţi e 4, tuburile de conducere
a seminţelor 5 , brăzdarul 6 şi marcatoare.

2
Priceputu George
Cadrul maşinii de semănat tractate este realizat sub forma unei ferme plate. Cadrul este
susţinut pe două roţi 7, care s u n t roţile de transport ale maşinii, în partea anterioară,
cadrul maşinii este prevăzut cu triunghi de tracţiune, montat rigid de cadru.
Pentru afânarea solului pe urmele lăsate de roţile tractorului, maşina este
prevăzută cu două grupuri de scormonitoare 8. Acoperirea suplimentară a seminţelor cu sol
şi nivelarea solului după semănat se realizează cu grapa cu inele 9.
Ridicarea şi coborârea brăzdarelor maşinii, la trecerea maşinii din poziţie de lucru
în poziţie de transport şi invers, se face cu ajutorul unui mecanism acţionat de cilindrul
hidraulic CH. Acest cilindru acţionează şi mecanismul scormonitoarelor.

Fig. 5.l. Schema maşinii tractate de semănat în rînduri

Acţionarea aparatelor de distribuţie se face de la una din roţile, maşinii pentru

întreruperea transmiterii mişcării la aparatele de distribuţie este prevăzut un cuplaj cu gheare,
acţionat printr-un mecanism de cilindrul hidraulic CH. La trecerea maşinii în poziţie de transport,
concomitent cu ridicarea brăzdarelor se decuplează transmisia la aparatele de distribuţie.
Maşini de semanat purtate. Maşinile de semănat purtate au aceleaşi organe componente
ca şi cele tractate (fig. 5.2). Cadrul maşinii este prevăzut în partea anterioară cu triunghiul de
prindere. Şi unele maşini de semănat purtate se prevăd cu scormonitoare pentru afânarea solului
tasat de roţile tractorului. Maşinile, de semănat purtate se prevăd cu dispozitive de protejare a
brăzdarelor. Aceste dispozitive, la ridicarea sau coborârea maşinii, asigură modificarea poziţiei
brăzdarelor faţă de cadrul maşinii în acest fel, la trecerea maşinii în poziţie de lucru, se asigură,
prin intermediul dispozitivelor de protejare, ca mai întâi maşina să se sprijine cu r o ţ i pe sol, iar
apoi sunt coborâte brăzdarele. Acţionarea aparatelor de distribuţie se face de la roţile maşinii,
realizându-se astfel, ca şi în cazul maşinilor de, semănat tractate, concordanţa între viteza de
deplasare a maşinii şi viteza de rotaţie a aparatelor de distribuţie. Respectiv cantitatea de
seminţe dis tribuită pe unitatea de suprafaţă rămâne constantă, indiferent de viteza de deplasare
a maşinii. Maşini de semănat combinatle. Aceste maşini, în afară de organele pentru efectuarea

3
Priceputu George
semănatului, se prevăd cu organe şi echipamente pentru efectuarea altor lucrări.

Fig. 5.2. Schema maşinii

purtate de în rînduri.

Fig. 5.3. Schema maşinii combinate de semănat şi încorporat îngrăşăminte

La maşinile de semănat combinate, pentru semănat şi încorporat îngrăşăminte,

echipamentul de încorporat îngrăşăminte (figura 5.3) este format din cutia 1 pentru
îngrăşăminte, cu agitatorul 2 şi aparatele de distribuit îngrăşăminte 3, tuburile de conducere a
îngrăşămintelor 4 şi brăzdarele de încorporat îngrăşăminte 5.
Acţionarea aparatelor de distribuţie a îngrăşămintelor se face tot de la roţile maşinii, cele
două procese — semănat şi încorporat îngrăşăminte — desfăsurându-se concomitent
încorporarea îngrăşămintelor se poate face în benzi la mijlocul distanţelor dintre rândurile
semănate sau pe acelaşi rând cu seminţele. În ultimul caz, îngrăşămintele sunt dirijate spre
brăzdarele în care sunt dirijate şi seminţele, în acest scop brăzdarele au formă adecvată, fiind
brăzdare combinate.

Cerinţe impuse maşinilor de semănat universale. Indici calitativi de lucru

Cerinţe impuse maşinilor de semănat. Principalele cerinţe de ordin agrotehnic impuse
maşinilor de semănat sunt :

4
Priceputu George
—
să poată fi folosite la semănatul unui mumăr cat mai mare de culturi ; in acest scop,
maşinile de semănat trebuie să fie prevăzute cu posibilitatea reglării debitelor aparatelor de
distribuţie, corespunzător normelor de însămantare, a distanţelor dintre rânduri şi a adîncimii
de îngropare a seminţelor, conform tehnologiilor de cultivare a culturilor respective ;
— să asigure menţinerea, constantă a debitelor aparatelor de distribuţie în limitele
vitezelor de lucru corespunzătoare condiţiilor de exploatare;
— să asigure uniformitatea de distribuţie a seminţelor atât pe lăţimea de lucru cât şi pe
rând;
— să asigure îngroparea semiţelor la aceeaşi adâncime, iniţial reglată, corespunzător
cerinţelor impuse culturilor respective ;
— în procesul de distribuţie a seminţelor să nu se producă vătămarea seminţelor.
Indici calitativi de lucru. Principalii indici calitativi de lucru depind de funcţionarea
aparatelor de distribuţie. Acestea sunt: stabilitatea normei de însămânţare sau uniformitatea
dozării seminţelor, uniformitatea de distributie pe lăţimea de lucru gradul de vătămare a
seminţelor şi uniformitatea de distributie pe rând. Ultimul indice calitativ depinde şi de modul de
dirijare a seminţelor spre rigola deschisă de brăzdar. Aceşti indici se determină experimental.

CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE

MAŞINILOR DE SEMĂNAT UNIVERSALE

Cutii de seminţe şi agitatoare

Cutii de seminţe la maşinile de semănat universale, se folosesc, de obicei, c u t i i de formă

prismatică, având secţiuni şi volume diferite. Ele sunt construite din tablă de oţel, fiind
prevăzute cu armături din corniere, ceea ce le asigură rigiditatea, în partea inferioară a cutiei de
seminţe sunt prevăzute orificii, de secţiune circulară sau dreptunghiulară, prin care seminţele
trec spre aparatele do distribuţie, numărul orificiilor fiind egal cu numărul aparatelor de distri-
buţie.
În figura 5.5 se arată diferite forme ale secţiunilor cutiilor de seminţe. Scurgerea
seminţelor din cutie spre aparatele de distribuţie este influenţată atât de înclinarea pereţilor
cutiei, cât şi de secţiunea orificiilor de scurgere.
Spre a asigura scurgerea seminţelor, este necesar ca unghiul de înclinare a pereţilor cutiei
faţă de fundul acesteia să fie mai mare decît unghiul de frecare dintre seminţe şi peretele cutiei
în general acest unghi este de 60 —80 o.
Volumul necesar al cutiei de seminţe se poate determina ţinând seama atat de valoarea
normei de însămânţare cât şi de modul de alimentare a maşinii cu seminţe în timpul exploatării.
Astfel, considerând că între două alimentări cu seminţe, maşina parcurge o lungime L în [m],

5
Priceputu George
volumul V al cutiei rezultă din relaţia :
N
V  Bms L
 u 10 4 (5.14)
în care : Bm este lăţimea de lucru a maşinii, în m ; N norma de însămânţare, în kg/ha ; p-
3
masa volumică a seminţelor, în kg/m ; nµ -coeficientul de umplere al cutiei; nµ=0,9—0,95.

Fig.5.5.Forme ale secţiunilor ale cutiilor de seminţe

Agitatorul de seminţe este format dintr-un ax cu degete, care primeşte mişcarea de rola 1 ie
continuă sau mişcare oscilatorie în prezent, se folosesc în majoritatea cazurilor a g i t a t o a r e
cu mişcare de r o t a ţ i e continuă.

Aparate de distribuţie a seminţelor

Generalităţii. Aparatele de distribuţie realizează distribuţia seminţelor, proces ce constă în

dozarea si evacuarea seminţelor spre tuburile de conducere. Procesul de distribuţie a seminţelor
condiţionează principalii indici calitativi ai maşinii de semănat : uniformitatea de dozare a
seminţelor (stabilitatea debitului), uniformitatea de distribuţie pe lăţimea de lucru şi
uniformitatea de distribuţie pe rând.
Aparatele de distribuţie folosite în construcţia maşinilor de semănat universale realizează
distribuţia sub forma unui flux continuu de seminţe. Ele pot fi cu distribuţie individuală şi cu
distribuţie centralizată.
Aparatele cu distribuţie individuală pot fi : cu cilindru canelat, cu cilindru cu pinteni, cu palete
etc. În cazul acestor aparate, fiecare aparat de distribuţie realizează dozarea seminţelor pentru un
brăzdari (pentru semănatul unui rând).
Aparatele cu distribuţie centralizată pot fi : centrifuge (cu rotor conic) şi eu distribuţie
pneumatica in cazul acestor aparate, un singur aparat de distribuţie realizează dozarea şi
evacuarea seminţelor pentru toate brăzdarele maşinii.
Aparate cu distribuţie cu cilindri cu pinteni.
La aceste aparate, organul principal este reprezentat dintr-un cilindru fig (5.6), pe suprafaţa
căruia sunt prevăzuţi pintenii. Pintenii 1 sunt dispuşi pe două rînduri, câte 12 pinteni pe rând.
Pintenii de pe un rând sunt dispuşi în dreptul golurilor dintre pintenii de pe cel de al doilea rând.
O astfel de dispunere a pintenilor asigură uniformitatea fluxului de seminţe evacuat din aparat.

6
Priceputu George
Între rândurile de pinteni este prevăzută o nervură continuă 2 al cărei rol este de a dirija
seminţele spre pinteni.
Cilindrii cu pinteni se dispun pe un arbore comun, distanţa între cilindri fiind egală cu
d i s t a n ţ a minimă î n t r e brăzdare. Fiecare, cilindrii se montează într-o carcasă ce se fixează
lateral de partea inferioară a cutiei de seminţe (fig. 5.7). Fundul 1 al carcasei este reglabil.
Legătura între cutia de seminţe şi a p a r a t u l de di s t ri bu ţi e este realizată p ri nt r- u n
orificiu, a cărui secţiune se poate regla prin modificarea poziţiei şubărului 2. Pentru efectuarea
probei maşinii de semănat (sau pentru golirea cutiei de seminţe), unele maşini se prevăd cu
jgheabul de colectare a seminţelor 3. Poziţia punctată a jgheabului 3 este cea corespunzătoare
colectării seminţelor.

Fig.5.6. Cilindrul cu pinteni

Seminţele din cutia de seminţe ajung în zona de acţiune a pintenilor. Prin rotirea cilindrului,
seminţele sunt antrenate de pinteni şi evacuate din aparat. În tr uc ât pintenii sunt dispuşi
decalat, fiecare pinten realizează succesiv evacuarea seminţelor, asigurîndu-se astfel un flux
uniform de seminţe.

Pe lîngă seminţele antrenate de pinteni, în timpul lucrului este antrenat şi un strat activ
de seminţe, a cărui grosime depinde de distanţa dintre cilindru şi fundul carcasei.
Volumul de, seminţe Vd, distribuit la o rotaţie a aparatului de distribuţie cu cilindri cu pinteni,
este :
Vd=Vo+Va (5.17)
în care : V0 este volumul de seminţe antrenat de pinteni ;Va -volumul stratului activ.
Volumul de seminţe antrenat de pinteni este:
 
V0   ( d 2  d1 )l a  V 
2

4  cm3 (5.18)

în care: d este diametrul cilindrului la extremitatea pintenilor, in cm; d 1 -diametrul cilindrului la

7
Priceputu George
baza pintenilor, în cm ; la — lungimea activă a cilindrului cu pinteni (distanţa dintre pereţii
laterali ai carcasei), în cm ; V — volumul total al pintenilor şi al nervurii în cm 3 ; V-
coeficientul de, umplere a coroanei circulare în care sunt dispuşi pintenii; Ψ= 0,5..0,85.

Tuburi de conducere a seminţelor

Tuburile de conducere a seminţelor dirijează fluxul de seminţe distribuit de aparatul de

distribuţie spre brăzdare. Întrucât brăzdarele în timpul lucrului pot oscila în plan vertical
(adaptându-se la neregularităţile terenului), tuburile de conducere trebuie să fie suficient de
flexibile, astfel încât să permită curbarea acestora fără a modifica secţiunea de trecere a
seminţelor. În scopul asigurării unei curgeri uşoare a seminţelor prin tub suprafaţa interioară a
tubului trebuie să fie netedă.
În construcţia maşinilor de semănat universale, se folosesc tuburi din cauciuc cu inserţii
de pânză (netede sau gofrate), tuburi metalice şi tuburi din materiale plastice.
Tuburile metalice pot fi din benzi spiralate plate (fig. 5.17, a), din benzi spiralate profilate, din
pâlnii suprapuse legate între ele cu lănţişoare şi telescopice (fig 5.17. b).
Tuburile din materiale plastice pot fi sub forma unor conducte continue cu secţiune
constantă sau telescopice. Tuburile telescopice (metalice sau din masă plastică) sunt realizate din
2—3 tuburi cilindrice, de diametre diferite, care pot culisa unul în altul, putându-se strânge
(scurta) sau desface (lungi) în timpul luciului. De asemenea, se folosesc tuburi din masă plastică,
armată cu fibră de sticlă sau de material plastic.
Procesul dirijării seminţelor prin tuburile de conducere poate influenţa uniformitatea de
distribuţie pe rând. Acest proces este influenţat de construcţia propriu-zisă a tubului, de
înclinaţia şi lungimea acestuia. Modificarea calit a t i v ă a fluxului de seminţe, în timpul
trecerii prin tuburile de conducere, este cauzată de faptul că seminţele, în timpul trecerii prin
tub, pot să-si modifice viteza cât şi felul mişcării.
În cazul tuburilor de construcţie obişnuită, mişcarea seminţelor are loc sub acţiunea greutăţii
proprii a acestora. Seminţele sunt dirijate în tub cu o viteză v0, care este egală cu viteza
periferică a aparatului de distributie.
O parte din seminţe, în funcţie de înclinaţia tubului, se vor ciocni de pereţii acestuia. Ca
urmare a acestor ciocniri se modifică regimul lor de mişcare. Influenţa minimă a locurilor
asupra uniformităţii fluxului de seminţe o au tuburile a căror suprafaţă interioară este fără

8
Priceputu George
proeminenţe.

În cazul tuburilor de conducere în care transportul seminţelor se face pneumatic, viteza

curentului de aer trebuie să f i e :
va =(1,3. . .2,5) vP,
unde vp este viteza de plutire a seminţelor.

Brăzdare şi organe pentru acoperirea seminţelor

Construcţia brăzdarelor. Brăzdarele creează rigole (şănţuleţe) de adâncime determinată în

care sunt dirijate seminţele în funcţie de unghiul sub care pătrund în sol, brăzdarele pot fi : cu
unghi de pătrundere ascuţit (brăzdare tip ancoră) şi cu unghi de pătrundere obtuz (brăzdare
culturale, brăzdare cu discuri).
Brăzdarele pot fi numai pentru introducerea seminţelor în sol sau pot fi pentru introducerea
concomitentă în sol atît a seminţelor cât şi a îngrăşămintelor. Ultimele, denumite brăzdare
combinate se folosesc la maşini combinate de semănat şi încorporat îngrăşăminte.
Acest tip de brăzdar este format dintr-un corp sub forma unei palnii (fig. 5.18. a), pe care
se montează un vârf cu suprafaţa de lucru concavă. Corpul brăzdarului este montat pe un braţ
suport. La brăzdarele combinate (fig. 5.18, b), corpul este realizat din două pâlnii prin care sunt
dirijate îngrăsămintele (pâlnia anterioară) şi seminţele (pâlnia posterioară).
Brăzdarele tip ancoră, după modul de dispunere pe maşina de semănat, pot fi pentru rândul
din faţă (brăzdare anterioare) şi pentru rândul din spate (brăzdare posterioare). La brăzdarele

9
Priceputu George
posterioare, corpul brăzdarului este mai înclinat spre direcţia de înaintare. Totodată, la aceste
brăzdare unghiul de pătrundere în sol este mai mare.

Fig 5.18 Brazdare tip ancoră Fig 5.19 Procesul de lucru executat de brazdarul tip ancora

Unghiul de pătrundere în sol la brăzdarele tip ancoră este α=35 -70°

I n t r ân d în sol brăzdarul tip ancoră realizează deplasarca laterală şi pe di re ct i a de
înaintare a particulelor de sol. Asupra unei particule de sol supusă a c ţ i u n i i brăzdarului tip
ancoră, acţionează următoarele forţe (fig. 5.19) : FN — f o r ţ a normală şi Ff — f o r ţ a de frecare.
Rezultanta celor două forţe R= FN+Ff ,respectiv R=Rh +Rv, tinde să deplaseze particula şi să o
ridice în sus. Ca urmare în procesul de lucru, atât în faţa brăzdarului, cât şi pe părţile, laterale
ale acestuia, se formează o ridicătură de sol.
Dupa trecerea brăzdarului, pereţii laterali ai rigolei se surpă, realizând astfel îngroparea
seminţelor. Pentru a se asigura surparea treptată a pereţilor rigolei, pe părţile laterale,
brăzdarul este prevăzut cu decupările ABCD. În felul acesta, se asigură iniţial acoperirea
seminţelor cu particule de sol umede. Pentru a se asigura îngroparea la aceeaşi adâncime a
seminţelor, este necesar ca fluxul de seminţe să fie dirijat spre vârful brăzdarului.
Brăzdarele tip ancoră pot lucra la adâncimi de 4— 12 cm. Aceste brăzdare lucrează bine
în sol, însă la va r i a ţ i a rezistenţei soiului îşi modifică adîncimea de lucru.

Brăzdarele culturale. Acest tip de brăzdar (fig. 5.20, a) este format dintr-un
corp sub forma unei p âl n i i pe care se, montează un vârf curbat, cu suprafaţa
de lucru convexă, având muchia anterioară as cu ţi tă . Corpul brăzdarului se monteaza braţ
s uport.
La brăzdarele cu lt ur al e u n g h i u l de pătrundere în sol este α=145-175°. Aceste brazdare
lucrează la adâncimi de 2- 12 cm.
În ti m p u l l u c r u l u i , asupra unei particule supuse a c ţ i u n i i brăzdarului c u l t u r a l ,
a c t i o n e a z a f o r ţ e l e : FN - forta normală şi , Ff - f o r ţ a de frecare.

10
Priceputu George
 Rezultanta R=Fn +Ff =Fh +Fv, tinde să preseze particula in jos. Ca urmare, procesul de
lucru executat de brăzdarul cultural se caracterizează prin aceea că, intrând în sol, vârful acestuia
presează asupra particulelor de sol deplasându-le înainte şi în jos, şi despică solul ca o pană,
deplasând particulele lateral. Astfel, se creează o rigolă al cărei fund este tasat realizând un bun
pat germinativ. Zona de deformare a solului în faţa brăzdarului este mai mică în părţile laterale
ale brăzdarului se formează ridicaturi similare ca aspect cu cele ce se formează la brăzdarele tip
ancoră. După trecerea brăzdarului cultural, acoperirea seminţelor se realizează prin surparea
pereţilor rigolei, părţile laterale ale brăzdarului f i i n d prevăzute cu decupări. Brăzdarele
culturale sunt folosite, în prezent, la majoritatea maşinilor de semănat în rânduri.

Brăzdare cu discuri. Se folosesc în special brăzdare cu două discuri. Există maşini de

semănat la care brăzdarul este format dintr-un disc concav, dispus sub un unghi 5-8 o faţă de de
direcţia de înaintare, sau dintr-un disc plat.
Brăzdarul cu două discuri (fig. 5.21) este format dintr-un corp, pe care sunt montate două
discuri plate. Discurile se pot monta pe un ax sau pe doua axe prin intermediul unei bucşe
sau rulmenţi. Cele două discuri formează î n t r e ele un unghi Ψ=9-12o.
În partea posterioară a corpului brăzdarului este prevăzută pâlnia pentru introducerea
tubului de conducere a seminţelor. Între cele două discuri este prevăzut un defleclor (placă
curbată), care dirijează seminţele spre partea centrală a discului, astfel î n c ât acestea să cadă
pe fundul rigolei.
În timpul lucrului, cele două discuri, p r i n rulare, despică solul şi-l presează laleral.
După trecerea discurilor, se realizează surparea pereţilor rigolei.
Brăzdarele de acest tip se prevăd cu discuri plate cu diametrul D=350 - 400 mm. Punctul
m de tangenţă d i n t r e discuri este dispus la d is ta nţ a h= (0,2......0,25)D.Adâncimea de
lucru a brăzdarelor cu discuri este de 4—12 cm.
Există brăzdare cu discuri la care unghiul Ψ =18 — 23 o. În acest caz fiecare disc deschide

11
Priceputu George
o rigolă, distanţa între rigole fiind de 7,5...8cm. Astfel de brăzdare modificate se folosesc în
unele ţări pentru semănatul în rânduri apropiate. În acest caz, fluxul de seminţe debitat de
aparatul de distribuţie este d i v i z a t f i i n d dirijat spre cele două rigole.

Fig 5.22 Schema repartizării brăzdarelor.

Repartizarea şi montarea brăzdarelor. Brăzdarele maşinilor de semănat universale se

dispun pe 2 — 3 rânduri.
Distanţa d0 (fig. 5.22) între brăzdare pe acelaşi rând trebuie să asigure funcţionarea
independentă a fiecăruia dintre ele. Respectiv, este necesar ca zonele de deformare a solului să
nu se întrepătrundă. În caz contrar, în faţa rândului de brăzdare se formează un val continuu de
sol ce împiedică funcţionarea normală a brăzdarelor, putându-se produce înfundarea acestora.
Distanţa d 0 trebuie să fie mai mare decât lăţimea b0, a zonei de deformare a s o l u l u i .
Această distantaţa are următoarele valori minime: 15 cm în cazul brăzdarelor culturale ; 20 cm
în cazul brăzdarelor tip ancoră şi 25 cm în cazul brăzdarelor cu două discuri. Distanţa între
rândurile de brăzdare este de 220 — 280 mm.
În mod frecvent, la maşinile de semănat universale, brăzdarele se dispun pe două
rânduri. D istanta între urmele brăzdarelor, respectiv distanţa d între randurile semănate este de
10-15 cm. La maşinile de semănat fabricate în tara noastră, d=12.5 cm.
Toate brăzdarele maşinii de semănat se montează articulat de o bară comună,
d e n u m i t ă bară-suport a brăzdarelor. În funcţie de schema de semănat, poziţia brazdarelor pe
bara-suport, precum şi numărul acestora se poate modifica.
Lungimea utilă a barei-suport a brăzdarelor este :
l b =(n b - 1) d
nb este numărul maxim de brăzdare ce se montează la distanţa minimă d.

12
Priceputu George
 Marcatoare indicatoare de urmă

Pentru conducerea agregatelor de semănat în timpul lucrului se folosesc marcatore

care fac parte din componenţa maşinilor de semănat cu tracţiune ne ca ni că , t r a c t a t e sau
p u r t a t e . I n e l e maşini se prevăd şi cu indicatoar e de urmă ce se montează in partea din
faţă a tractorului.
Marcatorul este formal d i n t r - u n disc sau o gheară, montat, pe o bară cu l u n g i m e
reglabilă. Bara m a r c a t o r u l u i se montează a r t i c u l a t de cadrul maşinii. Ridicarea şi
coborârea m a r c a t o r u l u i se poate face manual sau cu a ju to ru l u n or mecanisme.
Discul m a r c a t o r u l u i are d i a m e t r u l de 250-300 mm . În timpul lucrului
discul esle dispus sub un unghi de 15-20º f a ţ ă de d ir ec ţi a de înaintare. Barele
mar ca t oare sunt realizate din corniere sau s u n t telescopice. La maşinile de
semănat cu l ăţ im e mare de l uc ru , barele marcatoarelor sunt pliabile, fiind
realizate din două bucăţi, articul ate intre ele.

În f i g u r a 5.31 se a r a t ă schema unui m a r c a t o r pliabil, format din bara 1 (

articulata de cadrul m a ş i n i i ) si ba ra 2 cu disc a r t i c u l a t e între ele. De bara 2 este legat
cablul 3. La punerea în lucru a marcatorului, cablul 3 î n t â l n e ş t e bolţul 4 (montat pe cadrul
maşinii) fiind tensional. Ca urmare, braţul 2 este rotit faţă de braţul 1. Acţionarea
marcatorului se face cu ajutorul ci li nd ru lu i hi dr au li c CU prin intermediul cablului 5.

Fig.5.31 Marcator pliabil.

13
Priceputu George
 Maşinile de semănat se prevăd cu două marcatoare, din dreapta şi din s t î n g a , de
construcţie, identică.
În tim pu l, lu cr ul ui discul marcatorului creează o urmă pe terenul nesemănat. Această
urmă este folosită pentru conducerea agregatului la cursa de înapoiere, astfel î n c â t d i s t a n ţ a
între rindurile semănate de brăzdarele extreme ale maşinii, la cele două treceri alăturate, să
fie egală cu distanţa în t r e rindurile semănate.
Reglarea lungimii barei marcatorului (a deschiderii) se face în f u n c ţ i e de lă ţi m ea de
lucru a maşinii de semănat şi de modul de conducere a agregatului de semănat în timpul
lucrului.
Conducerea agregatului de semănat în timpul lucrului se poate face diferit, dirijând
tractorul astfel î n c â t roata din f a ţ ă a acestuia să calce pe urma lăsată de marcator. De obicei,
conducerea agregatului se face cu roata din dreapta. Se poale conduce şi cu ambele r o ţ i
(alternativ) sau după planul vertical ce trece prin axa longitudinală a tractorului, urmărindu-se
ca acesta să conţină permanent urma creată de marcator.
În cazul cînd conducerea tractorului se face cu roata din dreapta (fig.5.32) deschiderile
marcatoarelor din dreapta Mdr şi din stânga Mst, măsurate de la brăzdarul extrem din dreapta,
respectiv din stânga, vor fi:
Be C B d C
M dr   d 
2 2 2 (5.77)
Be C Bd C
M st   d 
2 2 2 (5.78)

Fig. 5.32. Schema determinării lungimii marcatoarelor

14
Priceputu George
 în care: Be este d i s t a n ţ a dintre brăzdadarele extreme ; d — distanţa dintre rânduri; C
ecartamentul r o ţ i l o r din faţă ale t r a c t o r u l u i ; B — lăţimea de lucru a maşinii de semănat ;
B=Be+d

C o n s t r u c t i v , i nd ic at or u l de urmă este realizat dintr-obară la c a p ă t u l căreia se

montează un lanţ sau o bandă cu greutate adresatului se tace as tfel î n c â t indicatorul să
urmărească o urmă teren la trecerea anterioară a adres atului. Această urmă poate fi arca lor
sau de o r o a t ă .

MAŞINI DE SEMĂNAT PLANTE PRĂŞITOARE

Construcţia generală a maşinilor de semănat plante prăşitoare

Construcţia unei maşini de semănat plante prăşitoare include în compo nenţa sa

următoarele părţi : secţii de semănat, montate pe un cadru, şi marcatoare pentru asigurarea
conducerii agregatului de semănat în timpul lucrului. Cadrul maşinii pe care se montează
secţiile este prevăzut cu roţi proprii de sprijin.
Schema unei maşini purtate, de semănat plante prăsitoare, este reprezentată în figura
5.34. Maşina este formată din cadrul 1, prevăzută cu triunghi de prindere, susţinut pe două roţi
2, de care se montează secţiile de semănat şi marcatoarele. O secţie de semănat este formată
dintr-un cadru, montat articulat de cadrul maşinii, pe care sunt dispuse următoarele părţi
componente ale secţiei : cutia de seminţe 3, aparatul de distribuţie 4, brăzdarul 5 şi roata de
tasare-acţionare 6. Acţionarea aparatului de distribuţie se face de la roata 6, care totodată
îndeplineşte şi rol de organ de acoperire a seminţelor cu sol şi de presare a acestora in masa de
sol.
La maşinile de semănat prevăzute cu aparate de distribuţie pneumatică, se prevede in
componenţa maşinii un ventilator-exhaustor 7. Rolul acestui ventilator-exhaustor este de a
absorbi aer din camerele de depresiune ale aparatelor de distribuţie, creând diferenţa de presiune
necesară procesului de distribu ţi e a seminţelor. Legătura intre camerele de depresiune ale
aparatelor de dist r i b u ţ i e şi gura de aspiraţie a ventilatorului-exhaustor se face prin intermediul
furtunurilor 8.
Fiecare secţie efectuează semănatul în cuiburi pe un rînd. Secţiile de semănat se
montează pe cadrul maşinii la distanţe de 40 — 100 cm.
Construcţia secţiilor de semănat poate fi diferită. Pe lîngă părţile componente
menţionate, secţiile de semănat se pot prevedea cu organe suplimentare. Astfel, există secţii de
semănat la care se prevăd deflectoare de îndepărtare a bulgărilor de pe zona de lucru a
15
Priceputu George
brăzdarului, role de tasare, roţi de limitare a adâncimii de lucru etc.
Acţionarea aparatelor de dist r i b u ţ i e a secţiilor de semănat se face de la ro at a secţiei
sau de la r o a t a maşinii. În ultimul caz, de la roata maşinii, printr-o transmisie sunt acţionate
aparatele de distrib u ţ i e a secţiilor sau a unui grup de secţii de semănat ale maşinii. Maşinile
de semănat plante prăşitoare pot fi prevăzute cu echipamente de încorporat îngrăşăminte şi cu
echipamente de aplit erbicide.

Fig. 5.34. Schema maşinii de semănat în cuiburi.

Procesul de lucru executat de maşinile de semănat plante prăsitoare. Cerinţe

impuse şi indiei calitativi

În cazul maşinilor de semănat plante prăşitoare, în procesul distribuţiei se realizează

antrenarea individuală a fiecărei seminţe.
Prin deplasarea maşinii, brăzdarul secţiei deschide rigola la adîncimea necesară, în care periodic
este d i r i j a t ă câte o sămânţă. Frecvenţa dirijării seminţelor in rigolă influenţează asupra
distanţei între cuiburi pe rând.

Maşinile de semănat plante prăşitoare, trebuie să răspundă la următoarele cerinţe :

— să asigure distanţe intre rînduri constante ;
— să asigure menţinerea constantă a distanţei reglate între cuiburi (seminţe) pe rînd ; în
cazul maşinilor care efectuează semănatul mai multor seminţe în cuib se impune asigurarea
menţinerii numărului constant de seminţe în cuib ;
- în procesul distribuţiei seminţelor să nu se producă spargeri de seminţe;
- să asigure menţinerea constată a adîncimii de îngropare a seminţelor.

Principalul indice calitativ de lucru la maşinile de semănat plante prăşitoare este precizia
de semănat sau uniformitatea de distribuţie pe rînd a seminţelor (cuiburilor) sau a grupurilor de

16
Priceputu George
seminţe.

Precizia de semănat se determină prin măsurarea distanţei dintre seminţe pe rând sau a
distanţei dintre plante pe rând. Între seminţe (plante) pe rînd se admit abateri ±0,2d, d fiind
distanţa teoretică între seminţe pe rând. Precizia de semănat pd este:
n0
pd   100
nt [%] (5.79)
unde : n0 este numărul de distanţe dintre cuiburi pe rând, la care abaterea faţă de distanţa
teoretică d este de ±0,2 d ; nt— numărul total de distanţe între cuiburi luat în considerare.
Se consideră că precizia de semănat este bună dacă pd≥80%.

TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE SEMĂNAT PLANTE PRĂŞITOARE

În ţara noastră se fabrică şi se utilizează semănătoarea SPC-6.

Semănătoarea SPC-6 (semănătoarea pentru plante prăşitoare, : combinată, cu şase secţii
de semănat) este o maşină purtată, destinată a lucra în agregat cu tractorul U-G50. Concomitent
cu semănatul, maşina poate efectua stropirea solului pe fâşii, de-a lungul rândurilor sau pe
întreaga lăţime de lucru cu substanţe erbicide sau insecticide.
Semănătoarea SPC-6 (fig. 5.48) este formată dintr-un cadru, susţinut pe două roţi, secţii
de semănat, instalaţia de stropit, transmisia şi marcatoare. Rezervorul de soluţie se montează în
partea anterioară a tractorului.
Pe semănătoare se pot monta 4 ; 6 ; 8 ; şi 9 secţii la distanţe între rînduri de 35-100 cm.
C ut ia de seminţe a secţiei are capacitatea de 12 dm 3. Aparatul de distribuţie este de tip
pneumatic, camera de depresiune a acestuia fiind conectată la ventilatorul exhaustor.

17
Priceputu George
 Fig. 5.48. Semănătoarea SPC-6 :
1 — cadru; 2 — roată de sprijin: 3 — cutie pentru seminţe: 4 — aparat de distribuţie: 5-
brăzdar: 6 — roată de tasare-acţionare; 7 — ventilator exhaustor; 8 — furtun de legătură între
ventilatorul exhaustor şi camera de depresiune a aparatului de distribuţie: 9 — pompă; 10
— corp de distribuţie; 11 — furtun; 12 — cap de pulverizare.

Maşina este prevăzută cu un set de 9 discuri cu număr de orificii diferit,

numărul orificiilor de discuri fiind cuprins între 3 şi 60. Diametrul orificiilor discurilor este
cuprins între 2,5 şi 6 mm (tab. 5.2). Acţionarea discului aparatului de distribuţie se face de la
roata de tasare-acţionare, printr-o transmisie cu lanţ cu roţi de schimb. Între osia roţii de
acţionare şi arborele aparatului de distribuţie se pot obţine (opt) rapoarte de transmiteri i 0
cuprinse între 0,3 şi 0,72. În funcţie de numărul de orificii z şi de raportul i0, maşina poate
însămânţa la distante între cuiburi pe rînd cuprinse între 2,5 şi 140 cm.

Tabelul 5.2 Tipuri de discuri de la semănătoarea SPC-6

Diametrul orificiilor Numărul Cultura
orificiilor

2,5 68 Sfeclă, sorg, cânepă

18
Priceputu George
 3 6x2 Floarea-soarelui,
castraveţi

3 14 Floarea soarelui

3,5 40 Soia, năut, bumbac

4 3x2 Pepeni

5 34 Fasole

5,5 6x2 Porumb

5,5 7 Porumb

5,5 14 Porumb

5,5 16 Porumb

5,5 22 Bob mărunt

6 14 Ricin

Brăzdarele maşinii sunt de tip patină. Maşina poate fi echipată cu brăzdare

mici pentru adîncimea de lucru de 4-6 cm şi brăzdare mari pentru adâncimea
de lucru de 6 — 12 cm.
Ventilatorul exhaustor are un debit de 800 m 3/h turaţia de 3150 rot/min. De carcasa
ventilatorului este montat un corp cu ramificaţii, de care se montează furtunurile de legătură cu
camerele de depresiune ale aparatelor de distribuţie.
Rezervorul de soluţie al instalaţiei de stropit are capacitatea de 300 l. Pentru vehicularea
soluţiei şi crearea presiunii, în vederea pulverizării acesteia, este folosită o o pompă cu role.

MAŞINI DE PLANTAT TUBERCULE

Domeniul de utilizare şi clasificarea maşinilor de plantat tubercule

Domeniul de utilizare. Maşinile de plantat tubercule sunt folosite pentru plantarea

tuberculelor de cartofi. Procesul de lucru executat de maşinile de plantat tubercule constă din
19
Priceputu George
următoarele operaţii: deschiderea rigolei în sol la adâncimea de plantare, distribuirea şi
introducerea tuberculelor în rigolă şi acoperirea tuberculelor cu sol. Plantarea tuberculelor se
poate face cu bilonare, când de-a lungul rândului plantat se formează un bilon continuu, sau fără
bilonare. În ultimul caz, terenul rămâne neted. În prezent, se utilizează în special maşinile de
plantat care realizează plantarea cu bilonane.
Maşinile de plantat tubercule realizează plantatul tuberculelor la distanţa între rânduri de
60—70cm, distanţa între tubercule (cuiburi) pe rând fiind de 20—40 cm. Adîncimea de plantare
a tuberculelor este de 7—15 cm.

Clasificarea maşinilor de plantat tubercule. Maşinile de plantat tubercule, în funcţie de

modul de alimentare al aparatului de plantare, pot fi:
— cu alimentare mecanică (automată) a aparatului de plantat ;
— cu alimentare manuală a aparatului de plantat.
Majoritatea maşinilor de plantat tubercule sunt prevăzute cu aparate de plantat cu
alimentare automată. La aceste maşini, aparatul de plantat antrenează fiecare tubercul în parte.
Maşinile de plantat cu alimentare manuală a aparatului de p l a n t a t , se folosesc în special
pentru plantarea tuberculelor încolţite. În cazul acestor maşini, muncitorul plantator efectuează
introducerea tuberculelor în aparatul de plantat.
Maşinile de plantat tubercule, construite în prezent, pot fi numai pentru plantarea
tuberculelor sau pot fi maşini combinate de plantat tubercule şi încorporat îngrăşăminte. În
ultimul caz, maşina este prevăzută cu un echipament de încorporat îngrăşăminte.
După modul de agregare cu sursa de energie, maşinile de plantat tubercule pot fi :
purtate, semipurtate şi tractate.

Construcţia generală a maşinilor de plantat tubercule

Maşinile de plantat tubercule, în general, includ în componenţa lor secţii de plantat ce se

montează pe un cadru. Pentru conducerea agregatului de plantat, maşina de plantat se prevede cu
două marcatoare, de construcţie similarii cu cele ale maşinilor de semănat.
Fiecare secţie de plantat, in funcţie de construcţia acesteia, efectuează plantarea
tuberculelor pe un rând sau pe două rânduri. Secţiile care efectuează plantarea tuberculelor pe
două rânduri reprezintă maşini ce pot lucra independent sau împreună cu o altă secţie. Aceste
secţii sunt prevăzute cu dispozitive de cuplare, prin intermediul cărora se cuplează de tractor,
când lucrează independent, sau de cadrul maşinii, când lucrează împreună cu alte secţii.
Secţia de plantat include în componenţa sa următoarele subansambluri: cutia pentru
tubercule, aparat de plantat, brăzdar pentru deschiderea rigolei, organe de acoperire a
tuberculelor şi roată de acţionare a aparatului de plantat.
Acţionarea aparatelor de plantat se face, la majoritatea maşinilor, de la roţile maşinii.
Există maşini de plantat la care acţionarea aparatelor de plantat se face de la priza de putere a

20
Priceputu George
tractorului.
În figura 6.1 se reprezintă schema unei maşini de plantat tubercule pe două rînduri. Pe cadrul
maşinii, prevăzut cu triunghiul de prindere 1, sînt montate : cutia de tubercule 2, aparatele de
plantat 3, brăzdarele 4, organele de acoperire a tuberculelor 5 şi roata 6. Acţionarea aparatelor de
plantat se face de la roata 6, prin intermediul unei transmisii cu lanţ.

Fig 6.1. Schema maşinii de plantat tubercule.

Fig. 6.2. Schema maşinii combinate de plantat tubercule şi încorporat îngrăşăminte :

1 — cutie de tubercule; 2 — aparat de plantat tubercule: 3 — bră/dar: 4 — roată de
sprijin; 5 — roată de limitare a adincimii de lucru a brăz-darului: 6 — cutie pentru
îngrăşăminte; 7 — aparat de distribuit îngrăşăminte; 8 — tub de conducere a
îngrăşămintelor.
Maşine combinale pentru plantat tubercule şi încorporat îngrăşâminte sunt prevăzute şi

21
Priceputu George
cu cutii pentru îngrăşăminte, aparate de distribuit îngrăşăminte, tuburi de conducere a
îngrăşămintelor şi eventual şi brăzdare de încorporat îngrăşăminte. În figura 6.2 se reprezintă
schema unei maşini combinate de plantat şi încorporat îngrăşăminte. Încorporarea
îngrăşămintelor se poate face pe acelaşi rând cu tubercule sau separat. În ultimul caz, maşina se
prevede cu brăzdare de încorporat îngrăşăminte.

Maşină automată de plantat cartofi ASK-2 de la Tehnos cu dispozitiv de acoperire cu

pământ menită în același timp pregătirea suprafețelor pentru sădit, plantării pe 2 rânduri și a
îngropării bulbilor în brazde mai late și mai înalte. Pe terenul dinainte pregătit, utilajul în primul
rând împinge pământul între roțile tractorului. Mașina de plantat sădește cartoful, iar în ultimă
fază echipamentul pentru îngropare cu capurile reglabile formează optim brazdele. Lada pentru
depozitarea tuberculilor de plantat are o capacitate de 320 kg. Distanța de sădit poate fi reglată.

Caracteristici tehnice:

 Dimensiunea utilajului: 180X150X140

 Lățimea între rânduri: reglabilă ( 62,5; 66; 68; 70; 75 cm)
 Distanța între bulbi: 18-52 cm
 Volum buncăr: 320 kg
 Productivitate: 0,7 hectare/oră
 Puterea tractor pentru tractare:  40 kw
 Gabarit: 270 kg

22
Priceputu George
 MAŞINI DE PLANTAT RĂSADURI

Domeniul de utilizare şi clasificarea maşinilor de plantat răsaduri

Maşinile de plantat răsaduri sunt folosite pentru plantarea răsadurilor de legume (varză,
tomate, vinete, ardei), tutun şi a altor culturi. Unele maşini de plantat răsaduri pot fi adaptate
(sau echipate corespunzător pentru plantarea răsadurilor crescute în ghivece nutritive şi a
butaşilor.
Maşinile de plantat răsaduri, în funcţie de modul de introducere a răsadului în sol, pot fi
: cu introducerea manuală a răsadului şi cu introducerea mecanică a răsadului cu apăratul de
plantat. În prezent, capătă răspîndire în special maşinile prevăzute cu aparate de plantat care
efectuează introducerea în rigolă a răsadului. Introducerea răsadului în aparatul de plantat se
face manual.

Construcţia generala a maşinilor de plantat răsaduri

Maşinile de plantat răsaduri, constructiv, sunt realizate dintr-un cadru de care sunt
montate 4-6 secţii de plantare. Cadrul maşinii purtate este realizat sub forma unei bare cu
secţiune pătrată sau circulară. Secţia de plantare, la maşinile de plantat cu introducerea mecanică
a răsadului în sol, este formată dintr-un cadru, pe care sunt montate : brăzdarul, aparatul de
plantat, organele de fixare a răsadului în sol (roţi de tasare), dispozitivul de udare (conductă cu
robinet, racordată la rezervorul de apă) şi scaunul pentru muncitorul plantator.
Pe lângă aceste părţi componente, maşinile de plantat răsaduri se prevăd cu rezervoare
pentru apă, montate pe tractor la maşinile purtate, conducte pentru distribuirea apei, stelaje
pentru răsaduri, marcatoare (sau indicatoare de urmă) şi prelată.

Maşină de plantat răsaduri pe 2 rânduri, pentru plante cu rădăcina descoperită sau

plante în alveole cu pământ.

23
Priceputu George
Utilaj marca FEDELE (Italia):

2 elemente de plantat, compuse din:

- distribuitor rotativ vertical cu 15 clești, cu alimentare manuală

- roţi de compresie în V din fier cu strat de cauciuc
- scaun operator cu spătar
- tăvi pentru răsaduri
- discuri posterioare de musuroire
- transmisie centralizată cu 2 roți laterale
-distanţele între rânduri (între 50 și 110 cm) şi între plante pe rând (între 16 și 52 cm) reglabile.
- greutate 352 kg
- putere minimă 30 CP

CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE

MAŞINILOR DE PLANTAT RĂSADURI

Aparate de plantat răsaduri

Aparate de plantat cu prinzătoare montate pe lanţuri. La aceste aparate (fig. 6.15),

fiecare prinzător 1 este format din două părţi articulate între ele. Prinzătoarele sunt montate pe
lanţul 2. Pentru protejarea răsadului, pe părţile prinzătorului se îmbracă inele de cauciuc.
Răsadul se introduce între cele două părţi ale prinzătorului, de către muncitorul plantator, care
stă pe scaunul 3. Prinzătorul, trecând prin ghidajele 4, se închide, prinzând răsadul. În partea
inferioară, prinzătorul, ieşind din ghidaje, se deschide, răsadul rămânând în rigolă.
Aparate de plantat cu prinzătoare montate pe disc. La aceste aparate, prinzătoarele 1 (fig. 6.16)

24
Priceputu George
au forma unor lamele căptuşite pe partea interioară cu burete din material plastic. Lamelele sînt
montate pe discul 2, prin intermediul unor arcuri, care îndeplinesc rolul unor balamale. Arcurile
menţin lamelele depărtate de disc. Răsadul se introduce între lamelă şi disc. Prinderea răsadului
între disc şi lamelă se face prin intermediul ghidajului (camei) 3, montat rigid pe cadrul secţiei.
În partea inferioară, prinzătorul ieşind din ghidaj se desface, răsadul fiind lăsat în rigolă.
Aparate de plantat cu discuri elastice. Aceste aparate (fig. 6.17) sunt formate din doulă discuri
elastice plate 1, montate independent pe câte un ax, sub un unghi, astfel încât părţile periferice
ale acestora sunt în contact pe circa 1/4 din lungimea circumferinţei. Pe periferia discurilor se
prevăd indicatoare, în dreptul cărora se introduce răsadul, în spaţiul dintre discuri. Prin rotirea
discurilor, răsadul este prins între discuri şi transportat în partea inferioară, unde este introdus
în rigolă.
Regimul de funcţionare al aparatelor de plantat răsaduri. Acţionarea aparatelor de plantat se face
de la roţile de tasare ale secţiei de plantat, transmisia fiind prevăzută la unele maşini cu
posibilitatea modificării raportului de transmitere.

Procesul de lucru al aparatului de plantat constă din următoarele faze : introducerea

răsadului în prinzător ; transportul răsadului de către prinzător (deplasarea răsadului împreună cu
prinzătorul) şi introducerea răsadului în rigola deschisă de brăzdar.

25
Priceputu George
 TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT RĂSADURI

Maşina de plantat răsaduri MPR-5, fabricată în ţara noastră, este o maşină purtată,
având cinci secţii de plantare (fig. 6.21). Secţiile pot fi montate pe cadrul maşinii, realizat dintr-
o teavă cu secţiune pătrată, la distanţe de 50-80 cm.
Aparatul de plantare este cu disc cu lamele (fig. 6.16). Acţionarea discului se face de la
roata de tasare, printr- o transmisie cu roţi dinţate, schimbabile. Se pot asigura următoarele
rapoarte de transmitere : 1 ; 1,27 şi 1,5. Maşina MPR poate planta răsaduri la distanţe între
răsaduri pe rînd de 15 — 140 cm.

Fig. 6.21. Secţia de plantare a masinii MPR- 5 :

1- cadrul maşinii; 2- furtun pentru dirijarea apei de la rampa de distribuţie la dispozitivul de
udare; 3 - cadrul secţiei; 4- brăzdar; 5- discul aparatului de plantat; 6- prinzător de răsad
(lamelă) ; 7- camă; 8 - roată de tasare; 9- scaun pentru muncitorul plantator; 10- vergea; 1-
dispozitiv de udare cu supapă; 1- lădiţă pentru răsaduri.

Fig. 6.22. Secţie de plantat tuberculi preincolţiţi :

- brăzdar; 2- aparat de plantat; 3- disc concav pentru acoperirea tuberculelor; 4- scaun
pentru muncitorul plantator.

26
Priceputu George
 Pentru plantarea tuberculelor încolţite, maşina se poate echipa cu secţii de plantat
tubercule (fig. 6.22). Aparatul de plantat al secţiei este cu rotor cu celule (fig. 6.12).

MAŞINI DE PLANTAT BULBI

CONSTRUCŢIA GENERALĂ A MAŞINILOR DE PLANTAT BULBI

Maşinile de plantat bulbi funcţionează pe principiul maşinilor de semănat. Ele realizează
distribuţia bulbilor de arpagic şi usturoi în flux continuu.

Fig. 6.23. Schema maşinii de plantat bulbi de ceapă şi usturoi:

1- cadru; 2- cutie pentru bulbi; 3- agitator; 4- aparat de distribuţie; 5- tub de conducere a
bulbilor; 6 - braţ-suport; 7- brăzdar; 8- aripioare; 9- roată de tasare; 10- camă.

Constructiv, maşinile de plantat bulbi sunt formate dintr-un cadru, realizat dintr-o ţeava cu
secţiune pătrată, pe care sunt montate secţiile de plantat şi marcatoare. Cadrul maşinii se sprijină
pe roţi proprii.
Componenţa secţiei de plantat este reprezentată în figura 6.23.

27
Priceputu George
 PARTICULARITĂŢILE CONSTRUCTIVE ALE ORGANELOR
COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE PLANTAT BULBI

Pentru agitarea materialului din cutia pentru bulbi se prevăd agitatoare cu degete, ce
primesc mişcare de oscilare. Agitatorul 3 (fig. 6.23) primeşte mişcare de oscilare de la arborele
aparatului de distribuţie, prin intermediul camei 10.
Aparatul de distribuţie folosit în construcţia maşinilor de plantat bulbi este cu discuri cu
cupe. Fiecare aparat este format din două discuri cu cupe
(fig. 6.24), fiecare disc fiind prevăzut cu 10 cupe. Discurile cu cupe sunt montate pe arbore
decalat, astfel încât cupele unui disc sunt dispuse între cupele celuilalt disc.
Fiecare cupă a discului antrenează 1—2 bulbi. Bulbii antrenaţi sunt transportaţi pe partea
superioară şi descărcaţi în rigola deschisă de brăzdar. Datorită descărcării succesive a bulbilor
din cupe se realizează o distribuţie relativ uniformă a acestora pe rând. Reglarea debitului
aparatului de distribuţie se face prin modificarea raportului de transmitere între roata maşinii şi
arborele aparatulu

28
Priceputu George
 TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT BULBI

Maşina de plantat bulbi MPB-8 este prevăzută cu opt secţii de plantat, putând planta
bulbi de arpagic şi usturoi la distanţa minimă între rânduri de 30 cm şi la adîncimea de 2- 7 cm.
Maşina funcţionează după schema reprezentată în figura 6.23. Maşina poate asigura plantarea a
50 - 100 bulbi/m2.
Maşina MPB- 8 poate efectua plantatul bulbilor în teren plan sau în teren modelat,
numărul de rânduri plantate la o trecere, în funcţie de schema de plantare fiind de 3 ; 4 ; 6 şi 8,
lăţimea de lucru a maşinii fiind de 1,4- 3,6 .

29
Priceputu George