2

TEME ȘI DEZBATERI POLITICE ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI LA 1900

(STUDIU DE CAZ)

În Parlamentul României, a cărui denumire oficială era Reprezentanța Națională, au fost discutate
probleme diverse din viața statului român și s-au adoptat diferite legi, în sesiunile parlamentare, care durau
din noiembrie până în martie. Lucrările Parlamentului erau deschise, de obicei, în luna noiembrie cu Mesajul
Regelui, care cuprindea proiectele de guvernare ale partidului aflat la putere și se prelungeau până în anul
viitor, când se închideau cu Răspunsul la Discursul Regelui.
Pentru ca un proiect legislativ să devină lege trebuia să fie aprobat de Parlament și sancționat de
monarh. Dezbaterile legilor legate de venituri și cheltuieli reveneau exclusiv Adunării Deputatilor. Controlul
parlamentar asupra guvernului era exercitat prin dreptul de interpelare dar și prin retragerea încrederii
guvernului, fapt ce ducea la demisia celui din urmă.

Sursa A Sursa B
”Domnilor senatori, domnilor deputați, Numărul alegătorilor în anul 1901:
Agricultura noastră (...) a fost anul acesta încercată Adunarea Deputatilor: 93.250 ( 1,3 % )
ca niciodată (...). În aceste împrejurări economice Senat : 27.260 ( 0,34 % )
grele, care din nenorocire coincideau cu o criză Total populație : 6,5 milioane
financiară europeană, cea dintâi preocupare a Sursa C
guvernului meu a fost să mențină neatins creditul ”Principala, aproape exclusivă, pereocuparea
țării. În acest scopguvernul meu a izbutit să candidatului erau vizitele, căci în colegiile restrânse
contracteze un împrumut pe 5 ani ca să lichideze fiecare alegător trebuie să fie vizitat și convins.”
datoria flotantă, care luase proporții îngrijorătoare, și (Constantin Argetoianu despre alegerile
să asigure și fondurile necesare pentru continuarea parlamentare)
lucrărilor extraordinare începute, a căror îmbulzire a Sursa D
impus finanțelor nostre atâtea jertfe” (Mesajul ”A vorbi de sufragiu universal în țara noastră este a
Regal, 15 noiembrie 1899) ne face ridicoli” (Lascăr Catargiu, apud Ion Bulei,
Lumea românească la 1900)
Sursa E Sursa F Sursa G Sursa H

Dimitrie A. Sturdza Spiru Haret Gh. Grigore Cantacuzino Petre P. Carp

Sarcini de lucru:
1. Descoperiți numele regelui țării și identificați principalele probleme menționate în mesajul din sursa A
2. Ce deosebiri există între sistemul de vot de la 1900 și cel de azi ? Exprimați un punct de vedere față de
sistemul de vot de la 1900, utilizând informații din sursele B,C sau D.
3. Descoperiți din ce partide au făcut parte oamenii politice ce se regăsesc în sursele E, F,G,H.
Sursa I Sursa J
2
TEME ȘI DEZBATERI POLITICE ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI LA 1900
(STUDIU DE CAZ)

Vechea clădire a Parlamentului Actuala clădire a Parlamentului

Afacerea Hallier
”În condițiile crizei economice acute prin care trecea țara, o altă temă parlamentară a reprezentat-o
”afacerea Hallier”. Era vorba despre faptul că anteprenorul francez Hallier, care trebuia să execute
lucrările de modernizare a portului Constanța, nu-și îndeplinise obligațiile, dar a solicitat să i se plătească
sume mari de bani din partea statului român. Sentința dată la 24 martie 1900 prevedea că lui A. Hallier îi
erau acceptate numai o treime dintre pretenții. Toate acestea în condițiile în care o echipă de ingineri
români, în frunte cu Anghel Saligny, a continuat lucrările și le-a finalizat. Afacerea a generat ample
proteste și chiar demonstrații violente. Au existat interpelări pe această temă, iar o parte dintre senatori,
precum Titu Maiorescu au cerut, în martie 1900, instituirea unei anchete parlamentare. Scandalul
”afacererii Hallier” a dat naștere unor atacuri politice între putere și opoziție în Parlament. Evenimentul a
compromis guvernul condus de Gh. Grigore Cantacuzino și a dus la înlocuirea acestuia cu unul condus de
Petre P. Carp, în luna iulie 1900”.
Sarcina de lucru suplimentară
1. Consideră că ești parlamentar în anul 1900. Exprimă punctul de vedere al unui deputat conservator și al
unuia liberal în legătură cu ”Afacerea Hallier”