FENOMENUL FOMO

ÎN RÂNDUL TINERILOR
ȘI PRESIUNEA
DE A FI MEREU ONLINE

Inițiativă educațională pentru învățământul preuniversitar

GHID PENTRU CADRE DIDACTICE
 CUPRINS

3 Rolul social media în viața copiilor și adolescenților

4 Statistici despre folosirea internetului de către copii

5 Despre fenomenul FOMO – definiție, manifestări, efecte

9 Despre JOMO și modalități de reducere a FOMO

2
Rolul social media în viața copiilor și adolescenților
Oamenii sunt ființe sociale. Identitatea, credințele și comportamentele noastre sunt conturate
în urma interacțiunilor cu ceilalți oameni, prieteni sau străini. Generațiile anterioare au avut
perioade de pauză de la viața socială, însă dezvoltarea platformelor online de tip rețele sociale
(precum Facebook, Instagram, Tik Tok) ne-a dat acces la interacțiune cu ceilalți 24 de ore din
24, 7 zile pe săptămână. Copiii Generației Z - născuți între anii 1990 și 2010 folosesc tehnologia
pentru a se relaxa și interacționa cu cei de vârsta lor. Folosind rețelele sociale ești la curent cu
tot ce se întâmplă în jurul tău, iar absența de pe ele te privează de beneficii precum conectarea cu
toți prietenii și colegii.

Deși rețelele de socializare sunt folosite de persoane de toate vârstele, acestea implică riscuri și
beneficii diferite pentru fiecare generație.

Toți în viață trebuie să facem, clipă de clipă, ALEGERI. Alegând Opțiunea A înseamnă că spunem
Nu Opțiunii B. În trecut, alegeai A și erai destul de mulțumit de alegerea ta pentru că nu știai
cum ar fi arătat viața ta dacă alegeai Opțiunea B. Dar astăzi printr-un simplu click putem vedea
ce fac prietenii noștri și ajungem să ne comparăm constant cu aceștia.

În plus, în fiecare zi suntem bombardați de opțiuni mult mai multe decât cei din generațiile
anterioare: filme la care să ne uităm, haine pe care să le purtăm, locuri pe care să le vizităm,
oameni cu care să ne întâlnim – ceea ce ne dă sentimentul deranjant că viața noastră nu e așa
de împlinită cum ar putea fi. Și, poate mai grav, că alți oameni trăiesc acea viață perfectă pe
care am fi putut și noi să o trăim. Așa am ajuns ca, o parte dintre noi, să nu ne putem hotărî și
nu putem aprecia prezentul, “aici și acum”, din cauză că, undeva în lume, cineva se distrează mai
bine. Întâlnim această tendință mai ales în rândul tinerilor.

Asta nu înseamnă că toate postările de pe rețelele de socializare sunt rele sau false, dar a crescut
numărul de oameni care se străduiesc prea mult să ne arate cât de incredibile sunt viețile lor. Și
devenim invidioși în loc să devenim inspirați.

3
 Statistici despre folosirea internetului de către copii
Studiul „Folosirea internetului de către copii”, realizat de Salvați Copiii în 2019 arată că:

• 96,1% dintre copii accesează internetul folosind telefonul mobil smart.

• 99,3% dintre copii declară că au un profil pe o rețea socială
• Cele mai populare rețele de socializare în rândul copiilor sunt Facebook (95,9%),
Youtube (90,5%), Instagram (81,4%)
• 27% dintre respondenți afirmă că, într-o zi obișnuită de școală, își verifică în mod
constant dispozitivul de pe care navighează
• Copiii care afirmă că petrec peste 6 ore online, fie că vorbim de o zi de școală,
fie că vorbim de o zi liberă sunt semnificativ mai nemulțumiți cu privire la viața
lor din prezent; sunt semnificativ mai nemulțumiți de relația cu părinții, prietenii și
profesorii; consideră într-o măsură semnificativ mai redusă că activitățile de zi cu
zi au sens și sunt mai puțin optimiști cu privire la viitor; afirmă că au fost mai puțin
relaxați în ultimele două săptămâni și sunt mai nemulțumiți de deciziile luate.
Respondenții care afirmă că s-a întâmplat „des” și „foarte des” să nu mănânce sau să nu doarmă
pentru a sta pe internet, că nu s-au simțit în largul lor când nu puteau naviga pe internet, că au
petrecut timp online fără un scop specific, că au petrecut mai puțin timp cu familia sau prietenii
pentru a sta pe internet, sunt caracterizați de niveluri semnificativ mai scăzute ale indicatorilor
stării de bine emoționale.

4
Despre fenomenul FOMO – definiție, manifestări, efecte
Să vezi pe Facebook fotografii din excursia unui prieten la Paris sau un video de la o petrecere
unde sunt toți prietenii tăi – pare ceva inofensiv, dar de ce oare câteodată te fac să te simți trist,
singur sau îngrijorat?

FOMO este reprezentată de anxietatea că tu nu faci parte din evenimente, conversații și expe-
riențe pe care le trăiesc oamenii din cercul tău social. Se poate manifesta în mai multe situații,
printre care:

1. Nu ai conexiune la internet sau baterie la telefon.

2. Ai prea multe dispozitive și conturi pe mai multe rețelele – care creează senzația că
în orice clipă ai putea trece cu vederea un mesaj sau eveniment
3. Vezi pe ecran că mesajul tău a fost citit, dar totuși nu ai primit încă răspuns
4. Ai văzut că ai primit un mesaj/ comentariu, dar încă nu ai apucat să îi răspunzi și
te temi că acea persoană și-a schimbat părerea despre tine (nu ai fost suficient de
disponibil) sau chiar ar putea avea o reacție negativă generată de întârzierea ta de
a răspunde (astfel, relația pare compromisă)
Starea de teamă este generată de postări văzute pe rețele de socializare și te face să vrei să
urmărești constant toate noutățile prietenilor și să fii mereu disponibil online, pentru cazul în care
se întâmplă ceva interesant.

Teama de a rata ocazii de socializare există de sute de ani și afectează azi oameni de toate
vârstele, deși nu este prezentă la toți utilizatorii. Aceasta își pune amprenta în mod special asupra
Generației Z, unde se poate observa impactul negativ emoțional pe care aceștia îl resimt.

Dacă întrebăm un adolescent dacă simte anxietate legată de rețele sociale, cel mai
probabil va spune că nu.

Dar FOMO în exces este corelat cu simptome comportamentale specifice dependenței: verifi-
carea constantă a dispozitivelor, chiar și în contexte nepotrivite (cum ar fi la volan, pe bicicletă
sau când traversezi strada), plus preocuparea obsesivă pentru reacțiile primite la postări și
mesaje.

„Persoanele care se simt deja nesigure în relațiile personale tind să verifice rețelele sociale mai
des, generând astfel mai multe insecurități. Oamenii care se simt securizați în relațiile lor nu simt
nevoia să fie mereu conectați.” (Andrew Przybylski, Director de Cercetare la Oxford Internet
Institute, Universitatea Oxford)

5
 Cum recunoaștem FOMO la cineva apropiat?
O persoană care are FOMO va manifesta mai multe din comportamentele sau stările de mai jos:

• Accesezează telefonul de foarte multe ori pe zi pentru a

verifica noutățile, chiar dacă nu primește o notificare
• Îi e greu să urmărească un film fără să verifice constant telefonul
• Ține telefonul aproape chiar și când este în oraș cu
prietenii și nu așteaptă apeluri urgente
• Ține telefonul lângă pernă chiar și noaptea
• Familia sa se plânge des de obiceiul de a sta excesiv pe rețele sociale
• Intră în panică la gândul că nu știe ce se mai întâmplă în lume
• Se simte presată să fie disponibilă și să răspundă prietenilor non-stop, la orice oră
• Postează online toate activitățile zilnice
• Se simte nemulțumită de propria viață, dar nu știe exact de ce
• Se simte tristă, singură sau deprimată după ce petrece mult timp pe rețele sociale
• Ia decizii importante în funcție de ceea ce vede online

6
De ce petrec tinerii așa mult timp pe rețele sociale?

Ce spun tinerii

• Popularitate – „să am mulți prieteni/ următoritori, numărul de urmări-

tori să nu scadă, ci să crească”
• Reputație, impresia pozitivă a celorlalți – „controlez ceea ce oamenii
spun despre mine, pentru că răspund instant la postările și mesajele care
mă privesc”
• Armonia din relații - de exemplu „să nu fiu greșit înțeles, să îmi apăr
punctului de vedere imediat ce primesc o acuzație”
• Ocazia de a fi interesanți în fața celorlalți
• Înțelegerea clară a mesajului și intenției - „să nu creadă cineva că sunt
supărat pe el”
• Particip activ, LIVE, la discuțiile de pe grupuri - „Sunt acolo fix când se
întâmplă ceva cool, nu mai târziu, când deja nu mai e relevant în grupul
de prieteni”
• „Aflu lucruri despre care prietenii mei sigur vor vorbi mai târziu”
• „Înțeleg care sunt așteptările prietenilor de la mine și știu cum să îi fac să
nu se simtă ignorați sau nesusținuți în mediul online”
• „Văd inclusiv postările care se șterg repede/ automat”
• Organizarea mesajelor pe diverse rețele de socializare – „nu rătăcesc
mesaje” și „Nu uit să răspund la mesaje importante”
• „Particip la un eveniment online la care sunt și prietenii mei”
• „Știu cum să fac postările mele să fie mereu foarte interesante”
• Șterg rapid postările care au comentarii negative”

Ce spun psihologii

• Lipsa conștientizării de sine

• Lipsa auto-reflecției. Pe rețelele de socializare imaginea de sine depinde
în special de părerile altora, ceea ce nu lasă suficient loc pentru
propriile gânduri și sentimente legate de sine. La nivelul societății,
pentru decizii informate și echilibrate este necesară auto-reflecția.
• Sentimente de inadaptare socială
• Nevoia de confirmare și apreciere
• Dorința de evitare a incertitudinii – teama de a încălca o regulă/ normă din
grupul de prieteni și a pierde respectul acestora (vrei să știi ce părere au ceilalți
despre tine în fiecare moment, pentru că relațiile au o dinamică foarte mare)
• Comportament compulsiv (gânduri intruzive și incontrolabile) - apare când
oamenii nu se pot abține să verifice rețelele sociale sau să se gândească la ele

7
 Care sunt efectele negative ale FOMO?
Efecte psihologice

• Pierderea încrederii în sine și a identității, prin comparația cu succesul (aparent) al

altor persoane
• Schimbări de dispoziție
• Pierderea dorinței de a conversa/discuta față în față
• Tendința de a încerca lucruri periculoase pentru a obține atenție (Like-uri)
• Motivarea amânării – învățare cu distrageri, condus cu distrageri
• Dependență de rețele sociale pentru a genera satisfacție

Efecte fizice

• Durere la încheietura mâinii

• Ochi uscați
• Durere de spate și gât
• Dureri de cap
• Creștere/ scădere mare în greutate
• Somn întrerupt
Este important ca adulții să rețină că FOMO e un sentiment foarte real și să valideze emoțiile
copiilor, în loc să îi pedepsească prin sustragerea telefonului, de exemplu. FOMO are de-a face cu
sentimentul de excludere și respingere – parte din a fi om. Rolul adulților este de a le reaminti celor
mici că ceea ce văd online poate fi regizat, trunchiat, filtrat și optimizat ca să impresioneze, deci nu
toate materialele din mediul online reprezintă experiențe 100% reale, în baza cărora să ia decizii.

8
JOMO – Prezentarea conceptului
JOMO (Joy of Missing Out, în engleză) este oposul lui FOMO și s-ar traduce prin „Bucuria de
a nu fi mereu online” sau „Bucuria de a petrece timp fără telefon”. E sentimentul de libertate și
ușurare că ne-am deconectat și că trăim clipa.

Adulții îi pot încuraja pe copii să caute mulțumirea personală cu mai multe activități care nu
implică telefon, precum cititul, scrierea într-un jurnal, conversații față în față, activități în aer
liber, meditație, sport.

Regulile JOMO pentru ca tinerii să se bucure de viață și când nu au telefonul la

îndemână:

1. Să aibă grijă de sănătatea fizică – ochii, încheieturile mâinii, coloana – cu un

program variat și reducerea numărului de ore petrecute online.
2. Să aibă grijă de sănătatea emoțională – punând telefonul deoparte când simt
că e prea multă panică, tristețe, îngrijorare și prea puțină plăcere și curiozitate.
3. Să fie conștienți că oamenii care țin cu adevărat la ei nu le vor cere niciodată să
fie prezenți permanent online, ci vor fi înțelegători.
4. Când sunt cu alți oameni, să le arate respect lăsând telefonul deoparte.
Când sunt în oraș cu prietenii sau acasă cu familia să reziste ispitei de a se distrage
cu telefonul. Iar când se simt stânjeniți sau plictisiți - pur și simplu să își imagineze că
nu au telefonul la ei!
5. Să fie conștienți că rețelele de socializare urmăresc interese financiare prin
publicitatea afișată și să încerce să nu se lase manipulați de acestea.
6. Să găsească mai multe moduri de a ține legătura cu prietenii și colegii, în
afară de rețele sociale: apel telefonic, vizite directe, ieșiri în oraș.
7. Să facă din când în când o „dezintoxicare de la rețelele de socializare”
– pentru câteva ore sau o zi în care să fie 100% OFFLINE și să își umple timpul cu
activități care îi ajută să uite de telefon.

9
De 31 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și
practici solide în beneficiul copiilor din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la
nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea
între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii
de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete
pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o
colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al
copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice,
în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze
cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor.

Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea

responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru
al Save the Children, cea mai mare organiza ție independentă din lume care promovează
drepturile copilului și care cuprinde 30 de membri și desfășoară programe în peste 120
de țări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său
la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obține
progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor
imediate și de durată în viața acestora. Peste 2.570.000 de copii au fost implicați în
programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

Conținutul acestei publicații este Secretariatul General

responsabilitatea exclusivă a Organizației
Salvați Copiii și nu reflectă neapărat
opinia Uniunii Europene.
Intr. Ștefan Furtună nr. 3, sector 1,
010899, București, România
telefon: +40 21 316 61 76

e-mail: secretariat@salvaticopiii.ro
web: www.salvaticopiii.ro

Co-finanțat de
Uniunea Europeană