„Totul poate fi echilibrat și redresat dacă școală va ști să creeze contexte favorabile unei învățări

autentice și cu sens, care să nu vizeze doar [...] cunoștințele, ci și abilitățile, concepția despre sine
(atitudini, valori, imagine de sine), trăsăturile și motivația intrinsecă”
Bogdan Rațiu- Transformarea .cadrelor de referință ale profesorului de limba și literatura
română, context și perspective

Predarea disciplinei presupune formarea a patru competențe esențiale:

- Competența de exprimare orală,
- Competența de exprimare scrisă,
- Competența de lectură,
- Competențe interculturale,

Astfel, în demersul său didactic, profesorul va folosi metode alternative, inovatoare, pentru a-și
atinge scopurile propuse. Metodele sunt calea în fixarea conturului unor fapte, legi, descrieri,
interpretări, apropiindu-le cît mai mult de realitate, în acelaşi timp realizând o coordonare cu
informaţiile, constituind astfel o sursă de organizare şi desfăşurare a procesului de predare-
învăţare, alături de alte componente ale educaţiei.
Astfel, pornind de la metodele clasice de predare, putem completa lista de metode cu
unele precum:
- Tehnica 3-2-1,
- Metoda R.A.I. ,
- Jurnalul reflexiv,
- Harta conceptuală,
- Mozaic,
- Share-pair circles,
- Metoda fish-bowl.

Metoda Acvariului
 Tehnica acvariului sau metoda interacțiunii observate ,,urmărește ca elevii/studenții implicați
să fie puși, alternativ, în dublă ipostază: pe de o parte participanți activi la o dezbatere, pe de
altă parte, observatori ai interacțiunilor care se produc”(Pânișoară, 2008, 360)

Etape:
1.      Dispunerea mobilierului – scaunele sunt așezate în două cercuri concentrice.
2.      Constituirea grupurilor de participanți
    Elevii sunt invitați să aleagă scaunul pe care doresc să se așeze;

  Este necesară prezența altui cadru didactic, plasat în exteriorul cercurilor, care va avea rol de
observator. El va înregistra preferințele elevilor pentru anumite locuri, va corela aceste opțiuni
cu datele pe care le deține deja despre participanți, va observa modul de soluționare a
eventualelor conflicte etc.

Participanții aflați în cercul din interior vor constitui grupul de discuție, iar cei plasați în
cercul din exterior – grupul de observatori.

3.      Prezentarea sarcinilor de lucru și stabilirea regulilor

   Elevii din cercul interior vor dezbate timp de 8-10 minute, o problemă controversată;

   Se comunică elevilor din grupul de discuție câteva reguli de bază:

  Susținerea unor idei pe bază de argumente;

 Exprimarea acordului cu alt vorbitor impune precizarea unor argumente concrete și
suficiente;
 Exprimarea dezacordului presupune respectarea aceleiași condiții.
Observație: se pot stabili, de comun acord cu elevii, și alte reguli. Elevii din grupul de
observatori vor primi fișe/protocoale de observare în care vor înregistra date privind relațiile
dezvoltate în cadrul grupului de discuție, contribuția fiecărui elev din cercul interior la
dezbatere, consensul sau conflictele generate de subiectul analizat, modalitățile de surmontare
a acestora, reacțiile participanților la discuție etc.

4.      Realizarea sarcinilor de lucru (dezbaterea și observarea)

–         Elevii din cele două grupuri realizează sarcinile distribuite: dezbaterea temei propuse,
respectiv completarea fișei/protocolului de observare.

5.      Prezentarea observațiilor
–         Elevii din cercul exterior prezintă datele înregistrate în fișa de observare.

6.      Inversarea rolurilor (și reluarea etapelor 3-5)

–         Elevii schimbă locurile;

–         Se lansează o altă idee controversată pe care elevii din cercul interior trebuie să o
dezbată;

–         Elevii din cercul exterior primesc fișele de observare.

În funcție de apartenența la un anumit grup (grupul de discuție sau grupul de observatori),

elevii vor realiza diverse acțiuni specifice, redate astfel:

Grupul de observatori: observă, ascultă, analizează, compară, descrie, reactualizează,

sintetizează, evaluează, formulează aprecieri, expune, explică.
Grupul de discuție: ascultă activ, reflectează, analizează, compară, combină, continuă,
formulează, argumentează, rezolvă, asociază, reacționează, dezvoltă, explică, mediază,
sintetizează, concluzionează.
Cadrul didactic își va asuma următoarele roluri: observator, motivator, ghid, facilitator,
consultant, suporter, mediator, coordonator etc.
Avantaje ale metodei:
–         Formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;
–         Formarea și dezvoltarea capacității reflective;

–         Dezvoltarea gândirii critice și creative;

–         Dezvoltarea competențelor de relaționare;

–         Dezvoltarea competențelor de comunicare;

–         Dezvoltarea capacităților de negociere, de mediere a conflictelor;

–         Dezvoltarea inteligenței interpersonale;

–         Promovarea interînvățării;

–         Participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;

–         Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de învățare;

–         Consolidarea încrederii în propriile forțe;

–         Formarea și dezvoltarea capacității de cooperare, a spiritului de echipă etc.

Metoda “Schimba perechea” (SHARE- PAIR CIRCLES)

Share – Pair Circles este o metoda de lucru pe perechi. Se imparte clasa in doua grupe
egale ca numar de participanti. Se formeaza doua cercuri concentrice, elevii fiind fata in fata
pe perechi.

Profesorul pune o intrebare sau da o sarcina de lucru in perechi. Fiecare pereche

discuta si apoi comunica ideile. Cercul din exterior se roteste in sensul acelor de ceasornic,
realizandu-se astfel schimbarea partenerilor in pereche.

Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei. Fiecare se implica in

activitate si isi aduce contributia la rezolvarea sarcinii.

ETAPELE:

1. Etapa organizarii colectivului in doua grupe egale.

• Fiecare elev ocupa un scaun, fie in cercul din interior, fie in cercul exterior.
 Profesorul poate sa lase elevilor libertatea se a-si alege locul sau poate organiza
colectivul punand copiii sa numere din doi in doi. Astfel, cei cu numarul 1 se vor aseza in
cercul interior cu fata la exterior, iar cei cu numarul 2 in cercul exterior cu fata catre elevii din
cercul interior. Stand fata in fata, fiecare elev are un partener.

Daca numarul de elevi este impar, la activitate poate participa si cadrul didactic sau doi
elevi pot lucra in “tandem”.

2. Etapa prezentarii si explicarii problemei:

Profesorul ofera cazurile pentru studiu, problemele de rezolvat sau situatiile didactice
si explica importanta solutionarii.

3. Etapa de lucru in perechi:

• Elevii lucreaza doi cate doi pentru cateva minute. Apoi elevii din cercul exterior se
muta un loc mai la dreapta pentru a schimba partenerii, realizand astfel o noua pereche. Jocul
se continua pana cand se ajunge la partenerii initiali sau se termina intrebarile.

3. Etapa analizei ideilor si a elaborarii concluziilor:

In acest moment, clasa se regrupeaza si se analizeaza ideile emise. Profesorul face

impreuna cu elevii o schema a concluziilor obtinute.

Teme de studiu:

- Se pot da elevilor intrebari cu raspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de

catre fiecare pereche, iar in final se vor analiza toate raspunsurile si se vor face corectari si
completari.

- Perechile pot rezolva cate o problema de pe o fisa data pana la epuizarea sarcinii, iar
in final se vor citi rezolvarile. Se poate da urmatoarea comanda (dupa ce elevii si-au ocupat
locurile in cercurile concentrice): “Toti elevii rezolva punctul nr. 1 din fisa, timp de 5
minute.” Are loc apoi schimbarea perechilor si se da urmatoarea comanda: “Toate perechile
se concentreaza la punctul nr. 2 din fisa.” Si asa mai departe, pana cand se temina fisa de
lucru. Se reface colectivul si se analizeaza pe rand raspunsurile date.

Avantajele metodei Share – Pair Circles:

- este o metoda interactiva de grup, care stimuleaza participarea tuturor elevilor la

activitate;

- elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivului;

- stimuleaza cooperarea in echipa, ajutorul reciproc, intelegerea si toleranta fata de

opinia celuilalt;

- este o metoda usor de aplicat la orice varsta si adaptabila oricarui domeniu si obiect
de invatamant;

- dezvolta inteligenta logica-matematica (capacitatea de a analiza logic problemele, de

a realiza operatii matematice si a investiga stiintific sarcinile, de a face deductii), inteligenta
interpersonala ce creeaza oportunitati in munca colectiva.