Pielonefrita

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
COLEGIUL NICOLAE PAULESCU

Specializarea Asistent medical generalist
LUCRARE DE CERTIFICARE
A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

COORDONATOR:
dr. Negoita Anamaria Mirela
ABSOLVENT:
Plesoiu Rovena
Râmnicu Sărat
2017
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITǍ
MOTIVAŢIE
Sanatatea si boala sunt notiuni greu de definit. Foarte simplificat se poate spune ca omul sanatos
se simte bine, iar cel bolnav nu.
Datoria noastra, a cadrelor medii, este sa luptam atata timp cat exista speranta. Starea de speranta
si de incredere fac parte din mecanismele de lupta impotriva bolii.
Motivatia mea pentru a alege aceasta tema pentru lucrarea de diploma este aceea ca pe parcursul
perioadei de practica, desfasurata in cei trei ani de studiu, am observat marea incidenta pe care o
are pielonefrita in cadrul bolilor aparatului renal. Acest fapt m-a motivat sa aflu mai multe lucruri
despre aceasta afectiune care necesita o atentie si o ingrijire deosebita.
Tratarea si ingrijirea corecta a bonlavilor cu pielonefrita are drept rezultat obtinerea unei stari de
sanatate favorabile, aduce satisfactii profesionale deosebite, motiv pentru care in cursul stagiului
efectuat pe sectia Urologie am studiat trei cazuri si am contribuit prin ingrijirile acordate la
diminuarea simtomelor si chiar la obtinerea unei stari generale bune a celor trei bonlavi ingrijiti.
3
MOTTO
“ Iubeste-ti profesia si socoteste-o cea mai frumoasa dintre toate, si astfel izbanda va fi
deplina.”
Victor Babeş
PLANUL LUCRARII
I.1. Introducere
I.2. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale aparatului renal
I.2a. Rinichii
I.2b. Reglarea activitatii renale
I.2c. Caile urinare
I.2d. Formarea urinei
I.2e. Mictiunea
I.3. Pielonefrita
I.4. Clasificare
I.5. Semne, simtome, manifestari de dependenta
I.6. Participarea asistentei medicale la interventii autonome , interventii delegate si
tratament de specialitate
I.6a. Participarea asistentei medicale la investigatii
I.6b. Interventiile asistentei medicale privind ingrijirea pacientului cu
pielonefrita
I.6c. Participarea asistentei medicale la acte terapeutice
I.7 Evolutie, prognostic, complicatii.
I.8. Educatie pentru sanatate.
II. 1. Plan de ingrijire nr. 1
II. 1a. Culegerea datelor
II. 1b. Analiza si interpretarea datelor
II. 1c. Planificarea, aplicarea, evaluarea ingrijirilor
II. 1d. Externarea
4
II. 2d. Externarea
II. 3d. Externarea
III. 1. Concluzii
IV. 1. Bibliografie
5
CAPITOLUL I
I.1 INTRODUCERE
Rinichii realizeaza multiple functii prin unitatea lor morfofunctionala-nefronul. Functiile

rinichilor sunt:
-elaborarea urinei, functia de baza a rinichilor, prin aceasta rinichiul contribuie la
pastrarea in limite normale a diferitelor constante fiziologice ale mediului intern, adica la
mentinerea homeostaziei;
-excretorie;
-mentinerea homeostaziei volemice si osmolaritatea lichidelor organismelor;
-reglarea tensiunii arteliale;
-reglarea eritropoiezei;
-reglarea metabolismului fosfo-calcic.
Pentru a-si putea satisface functiile in conditii normale, trebuie sa existe o perfuzie
sanguina renala adecvata si integritatea morfofunctionala a glomerulului, a sistemului tubular si a
interstitiului.
6
I.2 NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ŞI
FIZIOLOGIE ALE APARATULUI RENAL
Aparatul urinar este alcatuit din:

-Cei doi rinichi;
-Caile urinare:
-Calice-mici;
-Calice-mari;
-Pelvis urinar(bazinet);
-Uretere;
-Vezica urinara;
- Ureta;
I.2.a RINICHII
Rinichii, organe secretoare ale urinii, sunt asezati in cavitatea abdominala de o parte si de
alta a coloanei vertebrale, in regiunea lombara.
Au forma asemanatoare cu cea a unui bob de fasole(reniforma), culoare brun-roscata, lungime de
7
aproximativ 2 centimetri, latime 6 centimetri si grosime de 3 centimetri. Greutatea fiecarui rinichi
este de aproximativ 120 grame. Fiecare rinichi este inconjurat de un strat celulo-adipos si invelit
de o capsula fibroasa inextensibila. Rinichii au o margine externa convexa, o margina interna
concava si 2 poli: unul superior si altul inferior. Pe partea concava se afla hilul renal alcatuit din
artera si vena renala, limfaticele, nervii, jonctiunea uretero-bazinetala. Selecţionând rinichiul în
lungul liniei mediane, din partea convexă spre cea concavă se observă:
- papilele şi calicele renale: formaţiuni membroase prin care se scurge urina;
- parenchimul renal, cu structură zonală: corticală şi medulară.
Zona corticală este formată în principal din glomeruli, tubi uriniferi şi vasele de sânge
care le aparţin. Zona medulară conţine 6-18 piramide renale (Malpighi), formate din tubi
colectori care drenează mai mulţi nefroni.
Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie şi vârful spre sinusul renal, deschizându-
se în papilele renale, acestea se deschid în calicele mici care confluează formând calicele mari (2-
3) şi apoi pelvisul renal (bazinet) continuat cu ureterul.
O piramidă Malpighi cu substanţa corticală din jurul său formează un lob cortical.
NEFRONUL
Nefronul este unitatea anatomica si fiziologica a rinichiului si este alcatuit din

glomerul(polul vascular) si tubul urinifer ( polul urinar). Numarul nefronilor din cei doi rinichi se
evalueaza la 2 milioane.
Glomerulul-primul element al nefronului-este alcatuit dintr-un ghem de capilare care
rezulta din ramificatiile unei arteriole aferente, provenita din artera renala. Capilarele se reunesc
apoi si formeaza o arteriola eferenta, care se capilarizeaza din nou in jurul primei portiuni a
tubului urinifer.
Tubul urinifer-al doilea element al nefronului-se prezinta sub forma unui canal lung de 50
milimetri, format din urmatoarele segmente:
-Capsula Bowman;
-Tubul contort proximal;
-Ansa Henle;
-Tubul contort distal;
-Tubii colectori;
Capsula Bowman are forma unei cupe care inconjoara glomerulul si este alcatuita din doua foite.
Capsula Bowman, impreuna cu glomerulul pe care il contine, poarta numele de corpuscul
Malpighi.
Segmentul proximal al tubului urinifer este constituit dintr-o porţiune contortă, tubul
contort proximal (care se află în cortica renală) şi este format dintr-un strat de celule a căror
membrană, spre lumen, prezintă o “margine în perii”, formată din microvili, care măresc mult
suprafaţa membranei.
Segmentul intermediar (ansa Henle), subţire este format din două braţe (descendent şi
ascendent) unite între ele printr-o buclă, are epiteliul turtit, fară microvili. Nefronii care au
8
glomerulii în zona corticală externă au ansa Henle scurtă, în timp ce nefronii cu glomeruli în zona
externă a corticolei (juxtamedulari) au ansa lungă, care coboară profund în medulară.
Segmentul distal este format dintr-o porţiune dreaptă, ascendentă, care ajunge în corticală
în vecinătatea glomerulului propiu, în imediat contact cu arteriola aferenta. La acest nivel epitelul
tubular, la fel ca şi celulele musculaturii netede a arteriolei aferente, prezintǎ modificări şi
formează aparatul juxtaglomerular care secretǎ reninǎ. Urmează o porţiune contortǎ situată în
întregime în corticală. Mai mulţi tubi distali se unesc şi se deschid în tubul colector din structura
piramidelor Malpighi.
9
VASCULARIZAŢIA RENALĂ
Este extrem de bogată, primind 20-25% din debitul cardiac in repaos. Artera renală,
ramură a aortei abdominale, pătrunde prin hil şi apoi se împarte în ramuri interlobare (între
piramide), din care se desprind arterele arcuate, ce formează o ansă în jurul bazei piramidelor,
arterele interlobulare, din care glomerulul. După ce se regrupează în arteriole, se capilarizează din
nou în jurul tubului respectiv (în medulară) şi se deschid în venele interlobulare, apoi în venele
arcuate.
Venele, având un traiect aproape asemănător cu cel al arterelor, se colectează în vena
renală care se deschide în vena cavă inferioară.
INTERVAŢIA RENALĂ
Provine din plexul situat în hilul organului format în majoritate din fibre simpatice, dar şi
din câteva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. Fibrele nervoase, situate perivascular, se
distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar şi componentelor tubulare.
I.2b REGLAREA ACTIVITĂŢII RENALE
Se face pe cale nervoasă (activitatea glomerulară) şi pe cale umorală (activitatea tubulară).

REGLAREA NERVOASĂ
Se realizează prin fibrele vegetative care se distribuie arteriorelor, glomerulului şi tubilor.

Sistemul vegetativ nu contribuie direct la controlul elaborării urinei, ci doar indirect, prin
influenţarea condiţiilor de irigaţie renală. De altfel, se ştie că rinichiul denervat şi chiar
transplantat continuă să funcţioneze aproape normal. Stimularea nervilor renali şi a unor zone
presoare din bulb, hipotalamus şi scoarţa cerebrală determină vasoconstricţie renală şi scăderea
diurezei până la anurie. Stimularea nervilor vegetativi renali produce şi scăderea eliminărilor
urinare de Na+, prin creşterea reabsorbţiei tubulare a ionului.
REGLAREA UMORALĂ
Considerată a deţine rolul principal, se realizează de mai mulţi hormoni. Hormonul

antidiuretin , secretat de nucleii hipotalamici şi eliberat din neurohipofiză, controlează eliminările
urinare de apă, acţionând la nivelul segmentului distal al nefronului. Sub acţiunea hormonului
antidiuretin creşte reabsorbţia de apă în tubii distali şi colectori, concomitent cu diminuarea
volumului şi creşterea concentraţiei urinei.
Mineralocorticoizii, în special aldosteronul, controlează eliminările urinare de Na + şi K+ la
nivelul segmentului distal al nefronului, stimulând reabsorbţia de Na + şi excreţia de K+.
Parathormonul mobilizează sărurile minerale din oase, stimulează eliminările renale de fosfaţi, K +
10
şi reţine Ca+ şi Na+. Hormonii tiroidieni intensifică metabolismul celular, în special pe cel protidic
şi prin creşterea generării de produşi finali de metabolism, măresc diureza, acelaşi efect având şi
alterarea legării apei şi a sării în ţesuturi. Rinichiul în condiţii de irigaţie insuficientă sau ca
urmare a unor modificări ale compoziţiei chimice a urinei ajunsă în tubii distali, descarcă o
enzimă-renină-care acţionând asupra unei globuline plasmatice, produce angiotensina I, care se
transformă enzimatic în plasmă şi ţesuturi în angiotensina II, cel mai puternic vasoconstrictor
natural şi stimulator al secreţiei de aldosteron. La nivelul renal, angiotensina II, acţionând asupra
musculaturii arteriorelor glomedulare modifică intens rata filtrării şi prin aldosteron influenţează
eliminările urinare de Na+ şi K+.
I.2c CAILE URINARE
Caile urinare reprezinta ansamblul de canale pe care urina le parcurge pana la eliminarea in
exterior.
CALICELE RENALE
Au forma unor cupe.

Calicele-mici sunt structuri ce se ataseaza in partea proximala in jurul papilelor renale si
prin partea distala se unesc si formeaza papilele mari.
Calicele-mari rezulta prin unirea calicelor-mici.
PELVISUL RENAL(BAZINETUL)
Pelvisul renal intra in componenta pediculului renal si iese din sinusul renal prin hil.
Pelvisul renal are doua portiuni:
-extrasinusala;
-intrasinusala;
Portiunea extrasinusala are raporturi anterioare cu artera renala, vena renala,

douodenul 2 (in dreapta), corpul pancreascului(in stanga), posterior vine in raport prin
intermediul capsulei adipoase cu muschiul psoas mare.Pelvisul renal se termina printr-o
extremitate ingusta care se continua cu ureterul.
Bazinetul nu este numai un simplu rezervor pasiv, ci prin capacitatea lui
contractila ajuta la progresarea urinei spre caile urinare urmatoare(ureter, vezica, uretra).
URETERELE
Ureterele sunt nişte tuburi musculare înguste, cu pereţi subţiri, care transportă urina de la
rinichi la vezica urinară.
Fiecare dintre cele două uretere are o lungime de 25-30 cm şi un diametru de aproximativ
3 mm. Ele iau naştere din rinichi şi au traiect descendent de-a lungul peretelui abdominal
posterior, trec peste crestele osoase ale bazinului şi pătrund în vezică prin perforarea peretelui ei
posterior.
11
12
VEZICA URINARĂ
Este un organ cavitar muscular în care se acumulează urina între micţiuni. Urina,
descărcată în jeturi prin cele două orificii ureterale, nu poate reflua în uretere din cauză
că acestea au traiect oblic în peretele vezical şi nici nu poate curge prin uretră, deoarece colul
vezical este prevăzut cu două sfictere, unul neted, involuntar care înconjoară începutul uretrei şi
celălalt striat, controlat voluntar.
Vezica urinară are proprietatea de a-şi mări capacitatea în timpul umplerii, fără modificări
importante ale tensiunii pereţilor şi ale presiunii intravezicale. Această propietate, denumită
plasticitate, este rezultatul unei adaptări a tonusului musculaturii vezicale la creşterea
conţinutului.
Înregistrarea presiunii intravezicale a arătat că, după o uşoară creştere iniţială la primele
jeturi de urină, presiunea înregistreză un platon în tot timpul umplerii vezicale până la volumul de
300-400 ml, când are loc o creştere bruscă a presiunii şi este declanşată micţiunea reflexă când
împrejurările permit.
Prima senzaţie de plenitudine vezicală este percepută la un volum de 100-150ml, la 150-
200ml este resimţită prima dorinţă de micţionare, iar peste capacitatea fiziologică vezicală (250-
400ml) apar contracţii puternice ale musculaturii peretelui vezical, care determină senzaţia
necesităţii imperioase de a urina.
Micţiunea este rezultatul unor reflexe declanşate de distensia pereţilor vezicali.
Impulsurile aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic), de unde se descarcă impulsuri
aferente care, prin fibrele hipogastrice, inhibă contracţiile, relaxează muşchii vezicali şi întăresc
tonusul sfincterului neted al colului vezical.
Concomitent distensia vezicală declanşează impulsuri care ajunse la măduvă pe calea
nervilor ruşinoşi sunt conduse apoi pe căi aferente nespecifice spre centrii nervoşi superiori,
ajungând până la nivelul scoarţei cerebrale, determinând senzaţia de a urina.
Dacă micţiunea nu este posibilă, impulsurile pornite de la cortex, prin centrii medulari,
inhibǎ tonusul muşchiului vezical, concomitent măresc tonusul sfincterului extern, mărind
continenţa vezicală. Dacă condiţiile permit, are loc micţiunea.
Reflexul micţiunii este declanşat de distensia vezicală, impulsurile ajung pe fibre averente
din nervii pelvici la un centru sacrat parasimpatic al micţiunii, de unde se descarcă impulsuri care
tot prin fibre ale nervilor pelvici produc contracţia musculaturii vezicii şi relaxarea sfincterului
intern al colului vezical. Concomitent are loc relaxarea voluntară a sfincterului extern striat şi
urina începe să se evacueze din vezică.
Procesul evacuării este ajutat de contracţia musculaturii abdominale şi a diafragmului
care, crescând presiunea intraabdominală, comprimă vezica. Reflexul medular al micţiunii este
controlat de numeroşi centrii supramedulari cu rol facilitar sau inhibitor.
I.2d FORMAREA URINEI
Mecanismul de formare a urinei cuprinde trei procese fundamentale:

-ultrafiltrarea plasmei la nivel glomerural;
13
-reabsorbţia;
-secreţia anumitor constituenţi în tubi.
ULTRAFILTRAREA GLOMERULARĂ
Este un proces dirijat de forţe fizice în urma căruia aproximativ 20% din cantitatea de
plasmă care irigă rinichii trece prin membrana filtrantă glomerulară, extrem de subţire, în
cavitatea capsulară. Membrana filtrantă nu se comportă ca o membrană inertă ei, prin
proprietăţile ei fizico-chimice, permite trecerea selectivă doar a unor constituenţi şi blochează
trecerea altora. Ultrafiltratul glomerular (urina primară) are o compoziţie electrolitică identică cu
cea a plasmei; dar este lipsit de proteine, deci este o plasmă deproteinizată. Ultrafiltrarea
glomerulară este rezultatul presiunii efective de filtrare, care se exercită la nivelul capilarelor
glomerulare şi reprezintă suma algebrică a unor presiuni care controlează schimburilor lichidiene
la nivelul tuturor capilalelor din organism.
CONSTITUE U.M. FILTRAR REABSOR SECREŢI EXCREŢI

NT E ŢIE E E
APA (1) 170 168,5 - 1,5
Na+ (mEq/l) 26000 25850 - 150
K+ (mEq/l) 900 900 100 100
Cl- (mEq/l) 18000 17850 - 150
UREE (moli) 870 460 - 410
CREATININA (moli) 12 1 1 12
ACID URIC (moli) 50 49 4 5
GLUCOZĂ (moli) 800 800 - 0
La nivelul tubilor uriniferi au loc procese extrem de active, anumiţi constituenţi ai ultrafiltrajului
fiind reabsorbiţi complet (glucoza) sau doar parţial (Na +, Cl-, Uree), alţii fiind iniţial reabsorbiţi şi
apoi secretaţi (K+).
REABSORBŢIA TUBULARĂ
Este procesul prin care sunt recuperate anumite substanţe utile organismului din
ultrafiltratul glomerular, menţinându-se astfel homeostazia lor plasmatică. Procesul este selectiv,
în sensul că se realizează maximal pentru fiecare substanţă într-un segment tubular prin acţiunea
unor mecanisme celulare specifice, fiind condiţionat de debitul substanţei respective şi de
necesitǎţile organismului. Reabsorbţia (transportul) diferiţilor constituenţi din ultrafiltrat prin
peretele tubului urinifer se face prin mecanisme active şi pasive. Transferul activ se realizează
contra unor gradiente de concentraţie sau electrice, necesitând un consum de energie furnizată
prin hidroliza ATP. Mecanismele de transport, activ au capacitate limitată pe unitatea de timp şi
intervin în reabsorbţia glucozei, anumitor aminoacizi, acidului uric, unor vitamine (B12, C),
14
fosfaţilor anorganici, sulfaţilor şi a principalilor ioni ai filtratului (Na+, k+, HCO3).
Transportul pasiv se face sub acţiunea unor gradiente fizico-chimice nu necesită consum
energetic, nu este limitat de o capacitate maximă şi contribuie la resorbţia a trei constituenţi
principali ai ultrafiltrajului: apa , ureea şi Cl-.
Apa se reabsoarbe în toate segmentele tubului, cu intensităţi diverite, pe baza legilor
difuziunii şi a osmozei, astfel încât din cei 125 ml filtraţi glomerulari pe minut, în vezică ajunge
numai 1ml/min (deci se absorb 124ml). În tubul contort şi mai ales în cel colector se realizează
reabsorbţia facultativă a apei şi Na+ sub controlul ADH şi aldosteronului, ajustându-se eliminările
în funcţie de starea de hidratare a organismului.
SECREŢIA TUBULARĂ
Este procesul invers celui de reabsorbţie, transportând anumite substanţe din capilarele
peritubulare în lumenul tubului. Are rolul de a elimina atât substanţele străine organismului, cât şi
substanţele prezente obişnuit în sânge (K+, acid uric), unele numai când se află în concentraţii
mari (creatinina). Se realizează activ şi pasiv.
Secreţia activă, având sediul la nivelul tubilor pronimal şi distal, se face împotriva unor
gradiente electrochimice şi de aceea necesită un consum energetic ridicat (secreţia de H +). Prin
eliminarea H+ tubii deţin un rol fundamental în menţinerea echilibrului acido-bazic al
organismului.
Secreţia pasivă implică transportul unor constituenţi în sensul gradientelor de concentraţie
şi de aceea nu necesită consum energetic direct. Acest mecanism intervine în secreţia K +, a
bazelor şi a acizilor slabi
I.2e MICŢIUNEA
Emisie naturala a urinei prin evacuarea din vezica urinara.

Urina elaborată de rinichi ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor, umple calicele şi
bazinetul, apoi prin contracţia acestora, este eliminată în ureter. Prin unde de contracţie urina este
transportată de-a lungul ureterului până în vezica urinară.
Mictiunea devine act constient dupa varsta de 2 ani.La adultul sanatos mictiunea se
declanseaza usor, rapid, debit mediu de 11-20 ml/secunda, inodor, cu jet puternic si regulat,
putand fi intrerupt voluntar.
PRINCIPALELE TULBURARI DE MICTIUNE:
-Disuria-ansamblul dificultatilor de mictiune;
-Modificarea jetului urinar-scaderea fortei de expulzie a jetului urinar;
-Polakiuria-mictiuni anormal de frecvente si poate fi de doua tipuri:
a)polakiurie datorata poliuriei;
b)polakiurie datorata reduceri capacitatii vezicii urinare.
-Mictiune rara-mai putin de 3 evacuari in 24 de ore;
-Incontinenta de urina-eliminarea necontrolata, involuntara a urinei;
-Mictiuni imperioase-scurtarea pana la anulare a timpului dintre percepera nevoii
de a urina si inceputul mictiunii;
-Mictiune intrerupta-oprirea brusca involuntara a jetului urinar;
-Nicturie-egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si
15
cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa noaptea;
-Hematurie-prezenta sangelui in urina;
-Retentie de urina-imposibilitatea de a mictiona;
-Proteinuria-semnifica prezenta proteinelor in urina;
16
I.3. PIELONEFRITA
DEFINIŢIE:
Pielonefrita este o nefropatie tubulointerstitiala, in focare , de natura microbiana, care

intereseaza initial tesutul interstitial si structurile pielocaliciale si secundar tubii, vasele si
glomerulii.
Pielonefrita poate fi:
-primara-nu se evidentiaza o tulburare a eliminari urinii, frecventa la femei;
-secundara-obstructiva, uropatica, mai frecventa la barbati;
ETIOPATOGENIE:
Germenii cei mai frecvenţi întâlniţi sunt: Escherichia Colli (85-90%), Proteus, Klebsiella,
Piocianic, Stafilococ, Levuri. La pacienţii sondaţi domină Klebsiella şi Proteus, în timp ce
Piocianicul este întotdeauna semn de suprainfecţie. În formele cronice se întâlnesc adesea
asocieri microbiene care agravează prognosticul.
Obişnuiţii factori favorizanţi sunt obstacolele de la nivelul căilor excretoare renale:
afecţiuni renale congenitale, tumorile pelviene, la femei (fibrom, chist de ovar), tumorile prostatei
la bărbaţi, hidronefroza, cistita, litiaza urinară, unele manevre urologice (sondă a`demeure,
cateterisme repetate).
ANATOMIE PATOLOGICĂ:
În pielonefrita acută, mucoasa căilor urinare este inflamată, rinichii sunt mari şi
congestionaţi, iar în spaţiile interstiţiale se găsesc limfocite polinucleare, edeme şi microabcese.
În formele cronice, rinichii sunt mici, atrofici. Leziunile sunt iniţial tubulare. Ulterior,
cuprind tot nefronul şi sistemul său vascular.
CALEA DE INFECTIE:
Pana in prezent s-au adus argumente clinice si experimentale pentru doua cai:
-ascendenta;
-hematogena(descendenta);
Calea ascendenta-prin caile urinare, impotriva sensului de scurgere a urinei, favorizata de
obstacole pe caile excretoare.
Calea hematogena-cu descarcari bacteriene din focare de infectie in circulatia sagvina.
FACTORII FAVORIZANTI:
Pentru ca germenii din caile urinare sau din sange sa ajunga la nivelul rinichiului si sa se
poata multiplica in interstitiu este necesar in numeroase cazuri sa se asocieze unele modificari
patologice intra sau extra renale si care au rolul de factori favorizanti.
Acestia din urma pot fi:
17
-Staza urinara(anomalii congenitale,calculoza,adenom de prostata,
compresiune extrinseca);
-Tulburarii dinamice in evacuarea urinei(neorupatie diabetica, poliomielita, leziuni
cerebrale, tabes);
-Refluxul vezico-ureteral;
-Graviditatea;
-Cateterismul cailor urinare;
-Diabetul zaharat;
-Tulburarii metabolice(guta,nefracalcinoza,hipotalemia);
-Abuzuri de medicamente(foneocetine,glucocoticoizi);
-Agenti fizici(iradiere terapeutica);
-Factori imunologici
I.4. CLASIFICARE
PIELONEFRITA ACUTA(PNA)
Este o afectiune bacteriana (uni-sau bilaterala) a tesutului inerstitial renal si a bazinului

adiacent.
Debut brusc:
-sindrom infectios:frison , febra(39-40);
-modificarea starii generale: transpiratii , cefalee , stare generala intens alterata;
-manifestari dispeptice , uneori severe.
Clinic:
-lojele renale extrem de sensibile;
-Giordano pozitiv, uni sau bilateral;
-la palpare:unul sau ambii rinichi mariti in volum, extrem de sensibili;
-uneori simptomele generale sunt prezente(frison , febra , stare generala alterata) ,
iar semnele urinare sunt absente.
Sindrom urinar:
-lombalgii(uni si bilaterale) , surde sau insuportabile cu caracter colicativ
-sindrom cistitic:disurie , polakiurie , nicturie , urini hipercrome , tulburi
Examenul urinei:
-diureza normala(oligoanuria cand pacientul este deshidratat sau PNA se
complica cu insuficienta renala acuta)
-leucociturie masiva si piurie , cilindri leucocitari
-hematurie mai mica decat leucocituria
-proteinurie tubulara
-sediment Adiss:leucociturie mai mare decat hematuria
-urocultura;bacteriurie semnificativa >100000 germeni/ml
-leucocituria si bacteriuria pot prezenta un caracter intermitent( uroculturi
18
repetate)
Examenul sangelui:
-VSH crescut , leucocitoza cu neutrofilie , granulatii toxice
-azotemie in formele grave
Explorarea functiei renale:

-proba de concentratie alterata , dar se normalizeaza dupa eradicarea infectiei
Explorari paraclinice:
Radiografia renala simpla- nefromegalie uni sau bilaterala
Urografia-dupa trecerea fazei acute , pentru depistarea factorilor obstructivi
Echografia abdominala- cea mai acceptata si mai nenociva(femei gravide):
-rinichi de dimensiuni crescute;
-parenchim hipoecogen;
-staza pielocaliciala- hidronefroza;
-calculi sau microlitiaza;
Diagnostic pozitiv:
Se bazeaza pe simptomatologia caracteristica, examenul de urina (inclusiv urocultura)
si pe semnele bilolgice de inflamatie ( VSH crescut leucociturie)
Diagnostic diferential:
Se face cu infectiile urinare joase (cistite, pileocistite), cu procesele de acutizare ale
pielonefritei cronice, cu glomerulonefritele, litiaza renala, tuberculoza renala si bolile febrile
extrarenale (pneumonia bazala, pancreatita acuta, stari septicemice)
Evolutie:
-tratata corect duce la vindecare(2-4 saptamani) , ameliorare clinica si uroculturi
repetate sterile;
-20% din cazuri evolueaza spre pielonefrita cronica(prin persistenta factorilor
obstructivi)
PIELONEFRITA CRONICA(PNC)
Pielonefrita cronica este o nefropatie tubulo-interstitiala cronica in care procesul lezional

ca si evolutia bolii au loc in mod inegal , cu distructie neregulata a tesutului rinichiului. Are un
caracter asimetric, cu evolutie neregulata , simptome atipice si modificari bruste ale datelor de
laborator.Prezenta sau absenta semnelor clinico-biologice este in functie de faza in care se gaseste
boala (activa sau latenta-inactiva )
Debut insidios :
-nu are intotdeauna elemente caracteristice pentru o suferinta renala
-manifestari polimorfe sau absente
-70% din cazuri scapa diagnosticul clinic
-diagnostic tardiv in faza de insuficienta renala cronica
19
Simptome:
-generale frecvente pe primul plan:astenie , fatigabilitate , dispnee de efort ,
pusee febrile , manifestari dispeptice , lombalgii , hipertensiune arteriala.
-urinare in puseele de acutizare, poliurie, nicturie.
Clinic:
-rinichii nu se palpeaza(mici)
-Giordano pozitiv in puseele de acutizare
-denutritie, paloare, edem(rar)-asociate cu glomerulonefrita
Examenul urinei
-urini palide sau tulburi(piurice)
-densitate scazuta(alterarea probei de concentratie a urinei<1025).
-leucociturie,hematurie intermitente
-proteinurie tubulara
-urocultura pozitiva in pusee de activitate
Examenul sangelui:
-sindrom inflamator, VSH crescut.
-sindrom de retentie azotata cu caracter lent progresiv.
-tulburari hidroelectrolitice(afectiune tubulara, pierdere de apa, sare, electroliti).
Explorarea functiei renale:
-capacitate de concentrare deficitara din stadiu precoce.
-acidoza hipercloremica(capacitate de acidifiere, scade Ph-ul urinar-nu scade
mai putin de 6,5-prin afectarea functiei de excretie H+ ).
-capacitatea de alcalinizare a urinei scade.
Explorari paraclince:
-echografie:
-rinichii micsorati, asimetrici.
-contur extern boselat, staza pilocaliciala
-eventuali factori obstructivi: calculi
Examene radiologice:
-radiografie renala simpla:umbre renale micsorate, asimetrie evidenta
-urografie:intarzierea secretiei substantei de contrast(scaderea functiei renale),
modificari morfologice ( rinichi micsorati, asimetrici, calice deformate: aplatizate initial ulterior
bombate, bazinet hipoton, hidronefroza).
Diagnostic pozitiv:
Rezulta din examenul de urina, a testului concentratiei maxine Volhard si a urografiei
intravenoase.
Diagnostic diferential:
Trebuie facuta diferentierea intre puseul acut al pielonefritei cronice si pielonefrita acuta
(pe baza modifiarii densitatii urinare prezentei anemiei si istoricul indelungat de afectiune
renala); se exclud apoi glomerulonefritele, nefroangioscleroza si alte afectiuni renale (infarctul
renal, abcesul perinefretic, necroza palilara.)
Evolutia : este indelungata, iar pronosticul, de obicei sumbru; complicatiile depind de
gradul hipertensiunii arteriale si al insuficientei renale.
20
I.5. SEMNE, SIMPTOME, MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
1. DURERI LOMBARE: mai frecvente, unilaterale, surde sau cu caracter de colică renală.
2. FEBRĂ: debutează violent cu frison, febră (39-40oC).Uneori febra creşte la 3-4 zile după
debut.
3. TULBURĂRI DIGESTIVE INTENSE: vărsături, greaţă, balonare, constipaţie alternând
cu semne diareice.
4. POLAKIURIE: disurie, nicturie.
5. SCĂDEREA APETITULUI şi GREUTĂŢII
6. HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ
7. ASTENIE, ANXIETATE
8. CEFALEE
9. TRANSPIRAŢII
10. ATINGEREA INTERSTIŢIULUI RENAL
11. STAREA GENERALĂ ALTERATĂ, manifestările urinare fiind pe plan secundar.
PROBLEME:
-Alterarea ritmului cardiac şi circulator;
-Alimentaţie inadecvată cantitativ şi calitativ;
-Eliminare urinară insuficientă calitativ şi cantitativ;
-Dificultatea de a se odihni;
-Deficit de autoîngrijire;
-Alterarea imaginii de sine;
-Comunicare insuficientă la nivel afectiv;
-Dificultatea de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori;
-Nelinişte faţă de semnificaţia propriei existenţe;
-Dificultate în a îndeplini activităţi recreante;
-Lipsa cunostinţelor faţa de afectiunea sa.
21
I.6. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE
LA INTEVENŢII AUTONOME, INTERVENŢII DELEGATE ŞI TRATAMENT DE
SPECIALITATE
I.6.a. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

INVESTIGAŢII
Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea şi examinarea clinică
a bolnavului. Participarea acesteia este o datorie si o obligaţie profesională. Ajutând medicul şi
bolnavul, asistenta crează un climat favorabil pentru relaţia medic–pacient–asistentă.
Pentru aceasta, asistenta trebuie să ţină cont de următoarele sarcini:
-să pregătească fizic şi psihic pacientul;
-să pregătească materialele şi instrumentele necesare examinării;
-să asigure condiţiile de desfăşurare a examinării;
-să pregătească documentele medicale (fişă de consultaţii, foaia de observaţie clinică,
rezultatele examinării);
-asigură iluminaţia necesară examinării unor cavităţi naturale a organismului;
-fereşte pacientul de traumatisme, curenţi de aer;
-asigură liniştea necesară desfăşurării examenului;
-pregăteşte produse biologice ale pacientului, pentru a le arăta medicului la vizită.
Examinările de laborator efectuate produselor biologice şi patologice le trece în fişele de
observaţie. Completează simtomatologiile bolilor cu elemente obiective, exprimând modificările
apărute în morfologia, fiziologia şi biochimia organismului. Aceste elemente confirmă sau
infirmă diagnosticul clinic, reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului, confirmă
vindecarea sau semnalează apariţia unor complicaţii.
Utilitatea şi obiectivitatea examinărilor de laborator depind de modul de recoltare al
produselor care se analizează şi de modul cum se efectuează examenul de laborator.
Recoltarea produselor este efectuată de asistenta medicală care trebuie să respecte
următoarele norme generale:
-orarul recoltărilor;
-efectuează pregătirea fizică şi psihică a pacientului
-pregătirea instrumentarului şi a materialelor necesare pentru recoltare;
-tehnica de recoltare propiu-zisă;
-completarea buletinului de trimitere la laborotor şi etichetarea produselor
recoltate;
-păstrarea şi transportul în condiţii optime a produselor recoltate.
Efectuarea pregătirii psihice a bolnavului constă în instruirea acestuia privind
comportamentul său în timpul recoltării, colaborarea sa pentru reuşita tehnicii. Pacientul este
pregătit fizic printr-un regim alimentar, repaus la pat, aşezându-l într-o anumită poziţie , în
funcţie de recoltarea ce se va efectua.
22
RECOLTAREA SÂNGELUI
Pentru recoltarea sângelui se folosesc materiale şi instrumente în funcţie de scopul pentru
care se fac acestea, dar şi de locul unde se va recolta sângele.
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU V.S.H.

Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare:
-seringă de 2ml de unică folosinţă;
-ace sterile de unică folosinţă;
-soluţie de Citrat de Na 3,8%;
-muşama, eprubete, tăviţe renale, garou, vată, alcool 70o.
Se pregăteşte pacientul psihic, explicându-i cu 24h înainte necesitatea efectuării
examinării. Se pregăteşte pacientul fizic. Se anunţă să nu mănânce şi să păstreze repaos fizic.
EFECTUAREA TEHNICII
-asistenta medicală se spală pe mâini cu apă şi săpun;
-îmbracă mânuşile sterile;
-aspiră în seringă 0,4ml Citrat de Na 3,8%;
-aplică garoul pacientului pentru a pune în evidenţă vena;
-puncţioneazǎ vena şi desface garoul;
-aspiră sânge până la 2ml (1,6ml);
-retrage acul şi aplică un tampon cu alcool;
-scurge amestecul sânge-citrat în eprubetă şi omogenizează lent;
-aşează eprubeta în stativ;
-îngrijeşte pacientul după puncţie;
-pregăteşte produsul pentru laborator, completând buletinul;
-etichetează produsul şi-l trimite la laborotor;
-reorganizează locul de muncă.
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU H.L.G.+F.+I.
Recoltarea se face prin puncţie venoasa, se recolteaza 2ml de sânge pe cristale E.D.T.A.
(acid-etilen-diamino-tetraacetic 1%) 0,5ml.
RECOLTAREA SÂNGELUI
Pentru:
-uree: 5-10ml sânge pv;
-creatină: 5-10ml sânge pv;
-aci uric: 5-10ml sânge pv;
-glicemie: 2ml sg/florură Na 4mg pv;
-fibrinogen: 0,5ml Citrat de Na 3,8%+ 4,5ml sânge pv.
RECOLTAREA CU VACUTAINER
Eprubete cu dop MOV
Se recolteazǎ HLG +F+I.
Conţine anticoagulant (E.D.T.A.)
Eprubete cu dop NEGRU
23
Se recolteazǎ V.S.H.
Conţine coagulant (citrat de Na 3,8%)
Eprubete cu dop ROŞU
Nu conţine anticoagulant
Se recolteazǎ analize de bio-chimie (ex: uree, creatinina, acid uric)
Eprubete cu dop BLEU
Se recolteazǎ Fibrinogene.
Conţine anticoagulant (citrat de Na 3,8%).
Eprubete cu dop GRI
Se recolteazǎ Glicemie.
Conţine anticoagulant (florura de Na).
RECOLTAREA URINEI:
Examen sumar de urina
Se face sediment urina + ex. Biochimic
Materiale:
Urinar, plosca, muşama, alezǎ, materiale pentru igiena organelor externe.
Se pregǎteşte pacientul psihic:
Se instrueşte privind folosirea bazinetului; sǎ urineze fǎrǎ defecaţie, sǎ verse imediat urina
în vasul colector.
Se pregǎteşte pacientul fizic:
Se face toaleta organelor genitale externe.
Se aşeazǎ plosca sub pacient.
Se recolteazǎ prima urinǎ de dimineaţǎ.
Dupǎ recoltare urina se eticheteazǎ şi se trimite la laborator (un eşantion de 100-150 ml).
Testul Addis-Hamburger- studiul cantitativ al elementelor figurate si al cilindrilor
din urina
a) Pregătirea bolnavului:
-se anunţă bolnavul cu o zi înainte de efectuarea probei;
-se recomandă regim fară lichide cu 24 ore înainte;
-dimineaţa bolnavul este rugat să urineze, se notează ora exactă, această urină se aruncă;
-din acest moment bolnavul este rugat să rămână culcat de 100-180 minute;
-bolnavul nu bea nimic în tot acest timp.
b) Pregătirea materialelor pentru recoltarea probelor:

- se pregătesc materialele sterile pentru recoltare, aceeleaşi ca şi pentru examenul
bacteriologic.
-se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale.
c) Recoltarea urinei:
-după 100-180 minute se face toaleta organelor genito-urinare cu apă şi săpun;
24
-se recoltează întreaga cantitate de urină şi se măsoară volumul;
-se trimite la laborator notându-se exact intervalul de timp între cele două micţiuni şi
volumul urinei la a doua micţiune.
d) Interpretare:
-normal se elimină prin urină 1000 hematii/min şi
1000-2000 leucocite/min.
Recoltarea urinei pentru urocultura – Urocultura cercetează prezenţa bacteriilor în urina , de
aceea se impune ca recoltarea urinei să se realizeze în condiţii de asepsie, într-o eprubetă sterilă
cu dop de vată.
Recoltarea urinei pentru urocultură se poate executa:
-direct din mijlocul jetului urinar, 5-10 ml de urină, într-o eprubetă sterilă cu dop de vată (se
recolteaza urina de dimineata)
- prin sondaj vezical , dupa ce se aruncă primele picături de urină se introduc 5- 10 ml urina
în eprubeta sterilă prin sondă (daca avem o sonda permanenta nu vom recolta urina din punga
colectoare , ci numai prin punctie in portiunea proximala a sondei dupa o dezinfectare atenta a
suprafetei acesteia )
Gura eprubetei se flambează înainte şi după introducerea urinei şi se astupă cu dopul de
vată.
Însămânţarea urinei se face imediat dupa recoltare.
Nu se administrează antibiotice 10 zile înainte de recoltare;
Pacientul nu va consuma lichide cu 12 ore înainte de recoltare;
Pacientul nu va urina 6 ore înainte de recoltare;
Recoltarea se efectuează de preferinţă dimineaţa, la trezire.
RADIOGRAFIA RENALǍ SIMPLǍ

Definiţie
Explorarea radiologicǎ fǎrǎ substanţǎ de contrast, care poate evidenţia conturul şi poziţia
rinchilor, calculii renali, ureterali sau vezicali radioopaci.
Materiale necesare:
-cǎrbune animal;
-ulei de ricin;
-materiale necesare efectuarii clismei evacuatoare.
25
Se pregǎteşte pacientul din punct de vedere psihic.
Se anunţǎ şi se explicǎ necesitatea tehnicii.
I se va explica tehnica şi regimul alimentar necesar pentru reuşita acesteia.
Se face pregǎtirea alimentarǎ a pacientului:
-cu 2-3 zile înaintea examenului va consuma un regim alimentar fǎrǎ alimente ce
conţin celulozǎ (adicǎ fǎrǎ fructe, legume, zarzavaturi, paste fǎinoase, pâine) şi ape gazoase.
-in ziua precedentǎ examenului regimul va fi hidric: supe, limonade, ceai, apǎ.
-in seara precedentǎ examenului va consuma o canǎ cu ceai şi o felie de pâine prǎjitǎ.
-in dimineaţa examenului nu mǎnâncǎ şi nu consumǎ lichide.
Pregatirea medicamentoasa a pacientului:
-cu doua zile inaintea examinarii se administreaza carbune animal si triferment cate
doua tablete de doua ori pe zi.
-in seara precedenta zilei de radiografie se administreaza doua linguri de ulei de ricin
-in dimineata zilei examinarii se efectueaza o clisma cu apa calda.
-inaintea executarii radiografiei pacientul isi va goli vezica urinara si se controleaza
radioscopic daca mai exista aer in intestin.
Bolnavul este condus la serviciul radiologie si este ajutat sa se dezbrace si sa se aseze in
decubit dorsal pe masa radiologica.
Dupa efectuarea radiografiei pacientul este ajutat sa se imbrace, sa se intoarca in salon
unde va fi instalat comod in pat.
In caz de urgenta radiografia se poate realiza si fara pregatirea prealabila a pacientului, dar
reusita este indoielnica.
UROGRAFIA
Definiţie
Este o metodǎ curentǎ de examinare morfofuncţionalǎ a rinichilor şi a cǎilor urinare,
utilizând substanţe iodate hidrosolubile, administrate intravenos.
Materiale necesare
-toate materiale necesare radiografiei renale simple;
-substanţe de contrast: Odiston 30-60-75%;
-medicamente antihistamice;
-medicamentaţia de urgenţǎ;
-seringi de 20;10;2 ml de unicǎ folosinţǎ;
-ace de unicǎ folosinţǎ pentru intravenoase şi intramusculare.
Se pregǎtesc materialele.
Se efectueazǎ pregǎtirea psihicǎ, alimentarǎ şi medicamentoasǎ descrisǎ la radiografia
renalǎ simplǎ (în plus se reduce cantitatea de lichide de la regimul cunoscut).
Se face testarea sensibilitǎţii organismului la substanţa de contrast.
Se injecteazǎ 1 ml Odiston intravenos prin omogenizare cu sânge.
Se comunicǎ pacientului sǎ nu se sperie la unele simptome ce pot sǎ aparǎ: ameţeli,
greţuri sau dureri abdominale care dispar repede şi fǎrǎ consecinţe.
Dacǎ pacientul prezintǎ reacţii hiperalergice se întrerupe administrarea şi se anunţǎ
medicul.
Dacǎ toleranţa este bunǎ se administreazǎ intravenos astfel:
26
-la adulti:
-25 ml Odiston 60%
-pentru copii în funcţie de vârstǎ:
-5-15 ml Odiston 75%
La 8-10 minute de la efectuarea injecţiei se executǎ radiografii în serie, aproximativ la
30;60;90;180 minute.
Dupǎ examen pacientul este condus la salon. Examenul se noteazǎ în Foaia de observaţie.
I.6.b INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU PIELONEFRITǍ
-Asigurarea repaosului la pat;

-Asigurarea condiţiilor de microclimat in salon (aerisirea salonului, temperatura optima).
-Aplicarea de cǎldurǎ pe regiunea lombarǎ.
-Asigurarea unei alimentaţii echilibrate, complete excluzând alcoolul, cofeina,
condimentele;
-Asigurarea unui aport crescut de lichide;
-Regimul acidifiant conţine carne, ouǎ, cereale fǎinoase. Acesta influenţeazǎ pH-ul în
sens acid.
-Regimul alcanizant conţine fructe, lactate care influenţeazǎ pH-ul în sens bazic.
-Regimul este prescris de medic şi se noteazǎ în foaia de temperaturǎ.
-Administrarea orala de bicarbonat pentru alcalinizarea urinei.
-Administrarea tratamenului prescris de medic (antibiotice, analgezice).
-Recoltarea produselor pentru ca examenele de laborator sǎ se facǎ corect.
-Dispensarizarea corecta a diabeticilor.
-Educarea pacientului:
-Igiena organelor genitale şi a regiunii perianale;
-Asanarea oricǎror procese infecţioase de vecinǎtate (vulvo-vaginal), a litiazei renale
-Evitarea distensiei vezicii urinare, prin golirea completǎ.
-Dobândirea obişnuiţelor corecte de eliminare.
-Lichide in cantitate suficienta.
27
I.6.c PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE TERAPEUTICE
Tratamentul se administreazǎ de asistenta medicalǎ doar la indicaţiile medicilor.

In general, tratamentul are drept scop îndepǎrtarea infecţiei urinare şi apoi tratamentul
simptomatic.
TRATAMENTUL ETIOLOGIC antiinfecţios constǎ în indentificarea germenului prin trei
uroculturi consecutive şi testarea sensibilitǎţii prin antibiogramǎ.
In formele grave se administreazǎ antibiotice majore:
-AMPICILINǍ –activǎ asupra germenilor Gram (+), dar si asupra unor germeni Gram(-)
(E. coli , Proteus , Klebsiella )
–inactivǎ pentru Pseudomonas Aeruginosa (Piocianic );
–nu este toxicǎ: efecte secundare apar rar (greaţǎ vǎrsǎturi, diaree);
–reacţii de hipersensibilitate (cazinofilie);
–se adminstreazǎ per os sau intra-muscular 500 mg – 1g de 4 ori/zi.
-KANAMICINǍ –activǎ în infecţii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus;
–inactivǎ pentru Pseudomonas Aeruginosa;
–este nefrotoxicǎ şi ototoxicǎ, dozele vor fi reduse în caz de I.R. şi la
bǎtrâni;
–se adminstreazǎ intra-muscular sau intra-venos 500 mg la 12 ore (cure
scurte).
-GENTAMICINǍ –activǎ în infecţii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas
Aeruginosa, Stafilococ;
–este nefrotoxicǎ si neurotoxica , dozele mari administrate la pacienţii cu
I.R produc leziuni vestibulare ireversibile;
–se adminstreazǎ intra-muscular sau intra-venos 50-120 mg/zi, repartizate
în 3 doze la interval de 8 ore.
-CEFALEXIN –activ în infecţiile cu E. Colli, Klebsiella, Proteus, , Stafilococ;
– reacţii secundare (greaţǎ vǎrsǎturi, diaree);
– fiind toxica renal un trebuie sa depaseasca 4 g/24ore;
–nu este nefrotoxicǎ în doze mici;
–se administreazǎ per os 1-4 g/zi la 6 ore ;
–în formele mai puţin grave se adminstreazǎ sulfamide.
–injectabil se administreaza 3-4 g pana la 6g in 24 h , i.m ori i.v.
-NITROFURANTOIN
–acţiune bactericidǎ pentru germeni: Gram(-) şi Gram (+)
–produce semne de intoleranţǎ gastricǎ (greţuri, vǎrsǎturi cefalee, erupţii
cutanate);
– reacţii secundare (greaţǎ vǎrsǎturi, diaree);
– contraindicat la pacienţii cu I.R.;
–se administreazǎ per os 50-100 mg/zi repartizat in 4 prize;
–în tratamentul de lungǎ durata se administreazǎ jumǎtate din doza
obişnuitǎ.
-CICLOSERINǍ –acţiune bactericidǎ pentru E.Colli, Proteus, Pseudomonas;
– contraindicat la pacienţii cu I.R. care pot prezenta convulsii, stǎri
28
depresive;
–se administreazǎ in tratamentul de atac <50 mg/2 ori/zi  14 zile;
–în tratamentul de întreţinere 250 mg /zi sau la 2 zile.
-ACID NALIDIXIC sau NEGRAM
–activ infecţiile cu bacterii Gram(-)
–inactiv la Pseudomonas;
–nu este nefrotoxic, dar dezvoltǎ rapid forme rezistente de bacterii;
–reacţii secundare (greaţǎ vǎrsǎturi, diaree, cefalee, edem papilar);
–se administreazǎ per os 1g dimineata si seara , timp de 1-2 saptamani. .
TRATAMENTUL SIMPTOMATIC constǎ în administrarea de:
-analgezice:
-antispastice:
-pentru scǎderea valorilor tensionale:
-acidifierea urinii se face cu clorurǎ de amoniu sau METENAMIN, contraindicate
la bolnavii cu acidozǎ.
Se pot face asocieri de antibiotice:
ex: AMPICILINǍ+KANAMICINǍ
AMPICILINǍ+GENTAMICINǍ
Nu se prescriu antibiotice şi sulfamide la persoanele alergice.
Tratamentul dureazǎ 1-3 luni, respectându-se regulat urocultura cu antibiograma.
29
I.7. EVOLUŢIE, PROGNOSTIC, COMPLICAŢII
PIELONEFRITA ACUTǍ
EVOLUŢIA şi PROGNOSTICUL
Sunt favorabile în contestul când tratamentul este aplicat corect şi factorii favorizanţi sunt
îndepǎrtaţi.
În urma aplicǎrii tratamentului, deşi toate semnele bolii au dispǎrut, nu se poate vorbi de
vindecare decât dupǎ controlul repetat al bacteriuriei în urmǎtoarele sǎptǎmâni sau luni.
S-a observat cǎ pielonefrita acutǎ, chiar atunci când nu este tratatǎ se amelioreazǎ, febra
şi piuria dispar în câteva zile însǎ boala poate trece în cronicitate.
În evoluţia pielonefritei este posibilǎ apariţia urmǎtoarelor complicaţii care sunt de fapt
foarte rare: insuficienta renala acuta, necrozǎ papilarǎ, pionefroza, flegmonul prinefritic,
septicopioemia.
Cea mai frecventǎ complicaţie este însǎ pielonefrita cronicǎ.
PIELONEFRITA CRONICǍ
EVOLUTIA si PROGNOSTICUL
In timpul evoluţiei este posibilǎ însǎ izbucnirea unei infecţii grave, care poate evolua rapid,
în câteva zile în exitus.
Trebuie subliniat faptul cǎ apariţia hipertensiunii arteriale reprezintǎ un factor important
care duce cǎtre dezvoltarea rapidǎ a insuficientei renale.
In general, evoluţia si prognosticul depinde de precocitatea diagnosticului si eficacitatea
tratamentulului medical.
Complicaţiile pielonefritei cronicei apar odatǎ cu progresiunea leziunilor anatomice.
Hipertensiunea arteriala din pielonefrita cronica poate evolua cǎtre malignitate.
Uneori este posibilǎ instalarea unor leziuni grave de necrozǎ papilarǎ.
I.8. EDUCAŢIE PENTRU SǍNǍTATE
Ingrijiri de prevenire primarǎ
Dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare. Evitarea inhibǎrii reflexului de micţiune,

deoarece se produce distensia vezicii urinare-staza urinara-, care poate favoriza formarea
calculilor.
Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fǎrǎ prescripţie
medicalǎ.
Efectuarea corectǎ a toaletei regiunii perineale pentru a evita pǎtrunderea
microorganismelor în tractul urinar.
Evitarea aportului excesiv de sǎruri minerale.
30
Se vor evita frigul, umiditatea, oboseala, traumatismele, agenţii toxici, se vor trata
afecţiunile cardiovasculare, deoarece sunt factori favorizanţi în apariţia şi evoluţia afecţiunilor
renale.
Se vor efectua exerciţii fizice pentru creşterea tonusului musculaturii perineale şi
abdominale, acestea favorizând contracţiile vezicii urinare şi al sfincterului extern al uretrei.
Ingrijirea de prevenire secundarǎ
Depistarea precoce a afectiunilor renale şi dispensarizarea lor corectǎ.

Tratamentul corect al acestor afecţiuni dupǎ sfatul medicului.
Colaborarrea asitentei si echipei de ingrijire cu pacientul.
Evitarea complicaţiilor.
Ingrijiri de prevenire terţiarǎ
Reintegrarea în societate a individului cu afecţiuni cronice.
31
CAPITOLUL II
II.1PLAN DE INGRIJIRE nr. 1
II.1a CULEGEREA DATELOR
Sursa de date: - Pacientul

- Familia
- Echipa de interventie
- Foaia de observatie
Date subiective:
-Numele şi prenumele: R. N.
-Vârsta: 38 ani
-Sex: masculin
-Stare civilǎ: cǎsǎtorit
-Domiciliu: Comuna Valea Ramnicului, Buzau
-Ocupaţie: functionar la primarie
-Naţionalitate: românǎ
-Religie: ortodoxǎ
-Condiţii de viaţǎ: locuieşte împreunǎ cu soţia şi fiul de 10 ani într-o casa cu 4
camere; frumos amenajata. Are program de lucru lejer.
Soţia este casnicǎ şi se îngrijeşte de ceilalţi membrii ai familiei.
-Obiceiuri: fumeazǎ aproximativ 20 ţigǎri/zi, bea cafea 1-2 cafea/zi, ocazional consumǎ
alcool. Ii plac plimbarile in aer liber, citeste carti si se uita la televizor.
-Alergii: Nu prezinta alergii la niciun medicament.
Semne particulare:
RH – pozitiv
Grupa sanguinǎ – AII
Greutate –85 kg
Inǎlţime – 1.81 m
Functii vitale:
TA= 135/65 mm/Hg
32
AV=76 bat/min
R= 18 resp/min
T= 39,50C
Functii vegetative:
apetit - inapetenta
scaun - normal
diureza - normal
Elemente biografice legate de sǎnǎtate:
-A.H.C. fǎrǎ importanţǎ

-A.F.P. fǎrǎ importanţǎ
-A.P.P. apendicectomie la 16 ani
Motivele internǎrii:
-febrǎ
-frisoane
-transpiraţii
-cefalee
-polakiurie cu disurie
-stare generale intens alterata
Istoricul bolii:
Debut in urma cu 72 de ore cu febra aparent fara motiv, polakiurie, cefalee si transpiratii,
fapt ce a determinat internarea pacientului R. N. in sectia Urologie pentru investigatii si
tratament.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
-tegumente si mucoase: usor deshidratate
-tesut musculo-adipos: normal reprezentat
-sistem ganglionar limfatic : nepalpabil
-sistem osteo-articular : integru
Examen pe aparate :
Aparatul respirator : -torace normal conformat

-respiratie de tip costal inferior
-sonoritate pulmonara normala
-MV prezent bilateral
33
-ritm respirator : 18 r/min
Aparatul cardio-vascular :
-soc apexian in spatiul V intercostal stang , pe linia
medioclaviculara
-zgomote cardiace bine batute , ritmice
-TA =135/65 mm Hg
-P= 76 p/min
Aparatul digestiv : - abdomen suplu , mobil
-inapetenta
-tranzit intestinal prezent
-ficat si splina in limite normale
Aparatul uro-genital :
-loje renale dureroase
-Giordano (+ ) bilateral
-polakiurie , disurie , nicturie
S.N.C. : -orientat temporo-spatial

-nu prezinta semne de iritatie meningeala
ELIMINARI:
Urina : - Cantitatea : 1500-1800 ml /zi
-Frecventa : 9-10 mictiuni /24 h
-Ritmul : 1/3 din numarul mictiunilor ziua si 2/3 noaptea
-Culoarea : hipercroma
-Aspectul : tulbure
Scaun : -Frecventa : 1 scaun /zi
-Orarul ; ritmic , dimineata la trezire
- Cantitatea :150-250 g/zi materii fecale
-Consistenta : pastoasa , omogena
-Forma : cilindrica , de lungime variabila
- Culoare : bruna , data de stercobilina
-Mirosul : fecaloid
Transpiratie :intensa
Varsaturi : nu prezinta varsaturi alimentare
Expectoratia : absenta
OBISNUINTE ALIMENTARE :

Pacientul consuma 4-5 mese pe zi cu orar regulat ( 3 mese principale si 2 gustari ) .
In prezent , datorita febrei, cefaleei si starii generale alterate, pacientul prezinta apetit diminuat .
Hidratare in jur de 1200-2000 l /zi
ELEMENTE DE IGIENA :
Pacientul este independent in efectuarea ingrijirilor igienice zilnice .
34
Diagnostic medical la internare
Pielonefrita acuta
Data internarii: 24. I . 2017

Data externarii: 29. I . 2017
35
II.1b ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOILE FUNAMENTALE
NEVOIA FUN-DAMENTALǍ MANIFESTǍRI SURSA DE
DE INDEPENDENŢǍ DE DEPENDETNŢǍ DIFICULTATE
1. A respira şi a avea o bunǎ R= 18 R/minut - -
circulaţie -respiraţie amplǎ pe nas
-simetria miscarilor respiratorii pe
ambele hemitorace prezintǎ aceleaşi
mişcǎri de ridicare şi coborâre in
timpul inspiratiei si expiratiei
-respiraţie cu tip costal inferior
-mucoasa respiratorie este umeda
-puls ritmic bine bǎtut
P=76 p/minut;TA =135/65 mm Hg
2. A bea şi a mânca -masticaţie uşoarǎ -inapetenta -afecţiunea
-dentiţie bunǎ (conform vârstei) -consum redus de lichide -mediul de viaţǎ
-reflex de deglutiţie, prezent
-mucoasa bucalǎ umedǎ şi rozatǎ
-consumǎ alimente şi lichide în funcţie
de nevoi
-apetit bun
3. A elimina -urina clarǎ diluatǎ sau concentratǎ -micţiuni 9-10/zi -afecţiunea
-pH 4,5-7,5 -polakiurie cu disurie -proces infecţios
-cantitate 1500-1800 ml/24h -urina hpiercroma, tulbure
-scaun normal, de consistenţǎ bunǎ -transpiraţii
-frecvenţǎ scaun 1/zi
4. A se mişca, a avea o bunǎ -posturǎ adecvatǎ în ortostatism, - -
posturǎ şezând şi clinostatism
5.A dormi, a se odihni -durata somnului adecvatǎ sezonului, -treziri în timpul somnului -afecţiunea
36
vârstei
-somn profund vise regulate
6. A se îmbrǎca şi dezbrǎca -veşminte curate şi îngrijite, adecvate - -
climatului, anotimpului
7. A menţine temp. corpului în -tegumente curate, normal colorate -temperaturǎ 38,5-39,5oC -proces infecţios
limite constante -temperatura mediului ambiant 18- -frison
25oC -transpiraţii
8. A fi curat şi îngrijit -deprinderi igienice riguroase - -
-dentiţie bunǎ
-fose nazale libere, urechi curate
-piele curatǎ, normal pigmentatǎ
-pǎr şi unghii curate bine îngrijite
9. A evita pericolele -cunoaşte mǎsuri de prevenire a -risc de complicaţii -mediul de viaţǎ
accidentelor, traumatismelor
-îşi poartǎ singur de grijǎ
10. A comunica -debit verbal normal - -
-funcţionare normalǎ a organelor de
simţ
-relaţii armonioase cu familia,
prietenii, colegii
11.A practica religia -religios;-participǎ ocazional la slujbe - -
religioase
12. A se realiza -integritate fizicǎ şi psihicǎ - -
-dragoste faţǎ de munca sa
13. A se recrea - -inactivitate;-tristeţe -anxietate
-plictisealǎ -spitalizare
14. A învǎţa -receptiv la tot ce este nou -lipsa cunoştinţelor despre afecţiunea sa -mediul de viaţǎ
-dorinţǎ şi interesul de independenţǎ
37
38
PROBLEME ACTUALE PROBLEME POTENŢIALE
-eliminǎri inadecvate cantitativ şi calitativ -dezechilibru hidro-electrolitic
în surplus -risc de infecţii nosocomiale
-alterarea temperaturii corporale -risc de complicaţii
-alterarea perfuziei tisulare -I.R.A., I.R.C.
-dificultǎţi în a se recrea
-alimentaţie inadecvatǎ calitativ şi
cantitativ în deficit
-incapacitate de a dormi şi odihni, recrea
-lipsa cunoştinţelor
Diagnostic nursing
1. alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infecţios manifestat prin
frisoane hipertermice;
2. anxietate datoritǎ bolii şi necunoaşterii acesteia manifestate prin teamǎ,
nelinişte, agitaţie;
3. eliminare inadecvatǎ cantitativ şi calitativ datoritǎ procesului infecţios
manifestat prin disurie şi polakiurie;
4. imposibilitatea de a se recrea, datoritǎ spitalizǎrii manifestatǎ prin tristeţe,
plictisealǎ;
5. alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstiţiului renal prin disurie;
6. alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ in deficit datoritǎ afecţiunii
manifestatǎ prin inapetenţǎ;
7. lipsa cunoştinţelor despre boalǎ;
Gradul de dependenţǎ II
Pacientul are nevoie de echipa de îngrijire pentru a i se explica ce trebuie sǎ
facǎ.
GRILA LUI NORTON
N.de a respira N. de a bea si a manca
N. de a invata 10% 25% N. de a elimina
40% 80%
N. de a se N. de a se
realiza misca
N. de a se Nevoi N. de a
recreea Fundamenta dormi
25% 35%
le
N. de comu- N. de se
nica imbraca
30
N. de a evita % N. de a fi
pericolele 60% curat
N.de a actiona conform N. de a-si mentine

propriilor convingeri si temperatura in
valori limite normale
LEGENDA
Nevoi dependente: %
Nevoi independente
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1 Eliminarea Pacientul sǎ -am asigurat repaus la pat 24-26 I 24-26 I
urinara prezinte -am asigurat un climat cald şi confortabil -am administrat în urma intervenţiilor
inadecvata eliminǎri -am calculat bilanţul hidric-ingestia şi excreţia perfuzie liticǎ, ser tulburǎrile urinare s-
calitativ si fiziologice în -am administrat un regim bogat în lichide: supe, ceaiuri, fiziologic 9%, 500ml au diminuat
cantitativ decurs de 4 zile compoturi -SCOBUTIL 1f 27-28 I
Cauza: -am educat pacientul sǎ aibe un regim uşor hiposodat, -antibiotice: tulburǎrile au
Procesul hipoprotidic, normoglucidic NORFLOXACIN dispǎrut.
infectios urinar -am explicat pacientului necesitatea respectǎrii 1 tb/12 h per os Prezintǎ eliminǎri
manifestat prin regimului alimentar GENTAMICINǍ fiziologice.
polakiurie cu -am cântǎrit zilnic bolnavul 1f/la 12 ore i.v. 29 I
disurie -am explicat pacientului cum sǎ recolteze urocultura, 27-28 I eliminǎri fiziologice
sumarul de urinǎ, testul Addis– Hamburger -perfuzie liticǎ
-am notat zilnic diureza -antibiotice
-am asigurat zilnic lenjerie de pat şi de corp curata NORFLOXACIN
-explic pacientului necesitatea golirii vezicii urinare ori 1 tb/12 h per os
de cate ori este nevoie GENTAMICINǍ
-invat pacientul sa-si efectueze toaleta organelor 1f/la 12 ore i.v.
genitale zilnic si dupa fiecare emisie urinara 29 I
-la indicatia medicului pregatesc pacientul din punct de am administrat
vedere psihic, fizic cat si materialele necesare pentru NORFLOXACIN
efectuarea examenelor 1 tb/12 h per os
2.Hipertermie -pacientul sǎ -am asigurat conditii de microclimat corespunzatoare cu 25-26 I 24-26 I
frisoane prezinte salon aerisit, curat, temperartura optima 18-220C am administrat Pacientul febril
Cauza: temperatura -monitorizez functiile vitale: P, R, T.A. , T0 si antitermice, prezintǎ transpiraţii
Procesul corpului în vegetative: S si D si le notez in foaia de temperatura antiinflamatorii: 27-28 I
infectios urinar limite normale -pregatesc si verific materialele necesare pentru ASPIRINǍ Pacientul este uşor
manifestat prin pe perioada efectuarea tratamentului, recoltarea urinei si recoltarea 3 tab/zi per os febril
febra 38,50C spitalizǎrii sangelui pentru examenele de laborator ALGOCALMIN Transpiraţiile au
-am educat pacientul sǎ schimbe lenjeria ori de câte ori 2 f/zi i.m. dispǎrut
este nevoie INDOMETACIN 29 I
-am menţinut tegumentele curate şi uscate 2 sup/zi Pacient afebril
-am aplicat comprese reci pe frunte 27-28 I
-am mǎsurat zilnic temperatura -am administrat
- la apariţia frisoanelor, am încǎlzit pacientul cu pǎturi şi ALGOCALMIN
pernǎ electricǎ 2 f/zi i.m.
-am administrat un regim bogat în lichide:supe, ceaiuri, 29 I
compoturi aproximativ 2 l/zi ALGOCALMIN
-educ pacientul sǎ nu consume bǎuturi acidulate, grǎsimi 1 f/zi
-am calculat bilanţul ingesto-excreta
-am masat şi tamponat cu alcool mentolat zonele de
presiune predispuse escarelor de decubit
3. Risc de Pacientul sǎ fie -am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate şi 24-26 I 24-26 I
deshidratare echilibrat eliminate am administrat Glucoza pacientul este
Cauza: hidroelectroli-tic -am cântǎrit zilnic pacientul 5% echilibrat
Transpiratii, pe perioada -am prevenit apariţia escarelor prin masaj şi tamponare 500 ml hidroelectrolitic
eliminarile spitalizǎrii cu alcool mentolat -un complex de
inadecvate -am menţinut integritatea tegumentelor prin educarea vitamine B 27-29 I
pacientului sǎ aibǎ o igienǎ riguroasǎ 27-28 I pacientul prezintǎ
-am administrat un regim lichidian complex: ceaiuri, Glucoza 5% bilanţ ingesto-excreta
supe compoturi, diuretice 250 ml perfuzie corespunzǎtor
-am administrat lichide aproximativ 2-3 l/zi
4. Anxietate Pacientul sǎ -identific impreuna cu pacientul cauza anxietatii si - 24-26 I
moderata nu mai prezinte factorii declansatori pacient neliniştit, trist,
Cauza: Mediul anxietate, sa -am pregǎtit pacientul fizic şi psihic, când s-au efectuat agitat
spitalicesc, aiba o stare de examenele de sânge, urinare, radiologice 27-28 I
prognosticul bine si confort -am asigurat un climat de linişte şi securitate Pacientul nu mai este
bolii pe perioada -am încurajat pacientul sǎ-şi exprime temerile anxios
spitalizarii -furnizez la cererea pacientului informatiile de care 29 I
acesta are nevoie pacientul are toate
-am facilitat vizitele familiei cunoştinţele despre
-am încurajat pacientul sǎ facǎ plimbǎri în aer liber, sǎ boalǎ
efectueze activitǎţi recreative
-am facilitat contactul cu echipa medicalǎ
5. Tulburǎri Pacientul sǎ aibǎ -asigur zilnic un climat de securitate si diminuez stimulii 24-26 I 24-26 I
ale somnului un somn audutivi si vizuali pentru a-i crea pacientului conditii am administrat la -pacient neodihnit
Cauze: Cefalee odihnitor, propice de somn indicatia medicului 1 tb 27-28 I
manifestate relaxant pe toatǎ -invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii Diazepam seara inainte -pacientul doarme
prin perioada respiratorii cateva minute inainte de culcare de culcarea la ora 21 profund, calm
insuficiente de spitalizǎrii -observ si notez calitatea somnului, orarul si gradul de 29 I
somn satisfacere al celorlalte nevoi pacientul are somn
cantitativ si -ofer pacientului o cana de ceai de tei inainte de culcare fiziologic
calitativ
6Alimentaţia -pacientul sǎ -am asigurat un climat confortabil - 24-26 I
inadecvatǎ prezinte o -se indicǎ pacientului în cazul apariţiei senzaţiei de -pacientul refuzǎ
cantitativ şi alimentaţie greaţǎ sǎ inspire profund. regimul alimentar
calitativ adecvatǎ în -am educat pacientul sǎ consume un regim hiposodat, impus
decurs de 3 zile hipoprotidic, normoglucidic 27-28 I
-aduc pacientului alimente gustoase, bune, aranjate în -pacientul a înţeles
farfurie pentru a-i spori senzaţia de foame importanţa regimului
şi colaboreazǎ cu
echipa de îngrijire cu
privire la alimentaţia
corespunzǎtoare
29 I
-pacientul la externare
este alimentat
corespunzǎtor
7.Lipsa Pacientul sǎ aibǎ -explorez nivelul de cunostinte al pacientului cu privire _ 24-26 I
cunoştinţelor cunoştinţe despe la boala sa, modul de manifestare la interventie si -pacientul nu are
despre boalǎ pe procesul de recuperare cunoştinţe despre
afecţiune perioada -ii aduc la cunostinta simptomatologia bolii si modul de afecţiune şi nu
Cauza: spitalizǎrii manifestare colaboreazǎ cu echipa
Inaccesibilitate -constientizez pacientul asupra propriei responsabilitati de îngrijire
a la informatii privind sanatatea sa 27-28 I
cu privire la -fac pacientului educatie pentru sanatate: -pacientul a început sǎ
afectiunea sa -sa respecte cu strictete regulile de igiena colaboreze cu echipa
manifestata -sa evite factorii de risc: fumatul, cafeaua si stresul de îngrijire şi şi-a
prin cunostinte -sa respecte in totalitate regimul alimentar insuşit cunoştinţele
insuficiente -sa evite efortul fizic, frigul si umezeala despre afecţiune
asuptra bolii -sa evite inhibarea reflexelor de mictiune care 29 I
favorizeaza formarea de calculi -pacientul are
-sa asigure un aport corespunzator de lichide cunoştinţe despre
-sa-si efectueze toaleta regiuni pubiene pentru a evita afecţiune la externare
patrunderea microbilor in tractul urinar
-sa cunoasca factorii favorizanti in aparitia si evolutia
bolii.
MEDICAMENTUL MOD DE CALEA DE DOZA UNICA DOZA TOTALA ACTIUNE
PREZENTARE ADMINISTRARE
PEV cu SG5%-1500 ml 1fl=500ml i.v. 500ml 1000ml Regleaza
+B1,B6, metabolismul
glucidelor si
aminoacizilor
PEV cu SF 9% 1000ml 1fl=500ml i.v. 500ml 1000ml Refacerea echilibrului
hidroelectrolitic si
acido-bazic
SCOBUTIL fiole i.m. 1fiola 1fiola Antispastic
NORFLOXACIN comprimate Per os 1comp. 2comp. Antibiotic
GENTAMICINA fiole i.v. 1fiola 2fiole Antibiotic
ALGOCALMIN fiole i.m. 1fiola 2fiole Analgezic
INDOMETACIN supozitoare rectal 1sup. 2 sup Antiinflamator
DIAZEPAM comprimate Per os 1comp. 1comp. Tranchilizant
ASPIRINA comprimate Per os 1comp. 3comp Antiinflamator
Analgezic
II.1d EXTERNAREA
Intervenţii constante:
-monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative zilnic;

-asigurarea unui climat corespunzǎtor în salon;
-administrarea tratamentului prescris de medic;
-asigurarea unei igiene riguroase;
-asigurarea unei alimentaţii adecvate;
-asigurarea unor eliminǎri fiziologice;
-asigurarea unei stǎri de bine fizic şi psihic;
-mǎsurarea bilanţului ingesto-excreta;
-pregǎtirea fizicǎ şi psihicǎ a pacientului pentru explorǎri şi analize.
Evaluarea intervenţiilor constante:
-am asigurat condiţii optime în salon: t=22oC, bine luminat, fǎrǎ curent, fǎrǎ
zgomot;
-am efectuat dezinfecţia salonului cu cloraminǎ;
-am explicat pacientului importanţa unei igiene riguroase pentru a preveni
suprainfecţia;
-am asigurat pacientului lenjerie de pat curatǎ şi bine întinsǎ pentru a nu se
produce escarele de decubit;
-am asigurat o alimentaţie adecvatǎ afecţiunii sale, regim hiposodat,
hipoprotidic, normoglucide. Nu va consuma bǎuturi carbogazoase şi grǎsimi.
-am asigurat un regim hidric corespunzǎtor: 2-3 l lichid pe zi
Regimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi, diuretice.
-am asigurat eliminǎri fiziologice prin calcularea zilnicǎ a bilanţului ingesto-
excretor;
-am cântǎrit zilnic pacientul;
-am administrat lichide în cantitǎţi mari;
-am facilitat vizitele familiei şi prietenilor;
-am încurajat pacientul sǎ efectueze activitǎţi recreactive (citit, plimbat);
-am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative;
-am pregǎtit fizic şi psihic pacientul pentru intervenţii şi explorǎri.
Externarea:
In urma tratamentulului medicamentos, a regimului alimentar, a colaborǎrii şi
eforturilor fǎcute de echipa de îngrijire, starea pacientului la externare este bunǎ fizic
şi psihic.
Bilanţul funcţiilor vitale la externare:
P=79 pulsaţii pe minut

T=36,80 C
T.A.=120/70 mm Hg
R=18 respiraţii/minut
Bilanţul autonomiei nevoilor fundamentale la externare:
1. Nevoia de a respira, a avea o bunǎ circulaţie.

Respiraţie de tip costal superior, amplǎ, ritmatǎ. Zgomote cardiace bine bǎtute.
Circulaţie adecvatǎ.
2. Nevoia de a bea şi a mânca.
Masticaţie uşoarǎ, apetit bun, alimentaţie adecvatǎ.
3. Nevoia de a elimina
Eliminǎri fiziologice, fǎrǎ modificǎri, urina clarǎ, scaun normal.
4. Nevoia de a se mişca, a avea o bunǎ posturǎ
Postura adecvatǎ în ortostatism, şezând şi în clinostatism.
5. Nevoia de a dormi, a se odihni
Somn uşor, profund, vise regulate.
6. Nevoia de a se îmbrǎca şi dezbraca
Veşminte alese conform sexului, adecvate climatului.
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale.
Pacientul are temperatura corpului în limite fiziologice.
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit.
Pacientul prezintǎ deprinderi igienice, tegumente şi mucoase curate şi integre.
9. Nevoia de a evita pericolele
Cunoaşte mǎsuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.
10. Nevoia de a comunica
Exprimare uşoarǎ. Colaborare armonioasǎ cu echipa de îngrijire.
11. Nevoia de a practica religia
Credincios, participǎ la slujbe religioase.
12. Nevoia de a se realiza
Pacientul doreşte sǎ se realizeze în plan profesional.
13. Nevoia de a se recrea
Pacientul are activitǎţi recreative: citit, uitatul la televizor, fotbal.
14. Nevoia de a învǎţa
Este receptiv la tot ce este nou.
Probleme la externare:
Alterarea perfuziei tisulare.

Risc de complicaţii (P.N.C.)
Evaluare finala:
Starea la externare a pacientului Radu Nicu in varsta de 38 ani este ameliorata clinic.
Interventii: La indicatia medicului am recoltat sange pentru examenele de laborator si
urina pentru examenul sumar de urina si urocultura.
24. I . 2017
Examene hematologice:
Leucocite = 12.100 mm3

VSH = 20 mm/h
HB = 15 gr %
HT = 48 %
Examene biochimice:
Uree sangvina = 58 mg %
Creatinina = 1,77mg %
Glicemie = 84 mg %
T.G.P. = 20 U.I.
T.G.O. = 22 U.I.
Acid uric = 5,96 mg %
24. I . 2017
Examen sumar de urina:
Albumina – urme fine

Glucoza – absent
Epitelii – rare
Leucocite – foarte frecvente
Mucus – frecvent, flora microbiana
Examen bacteriologic – Urocultura:
Bacili Coli peste 100.000 germeni
27. I . 2017
Albumina – Urme fine

Glucoza – absent
Epitelii – rare
Leucocite – rare
Hematii – rar frecvente
Examen bacteriologic – Urocultura:
Sterila
La indicatia medicului am pregatit pacientul pentru explorari paraclinice:
26. I . 2017
Radiografie renala simpla: Nefromegalie bilaterala, nu sunt imagini de calculi

radio-opaci.
26. I .2017
Ecografie: Ambii rinichi cu dimensiuni usor crescute, cu parenchim hipoecogen

si hipotonie caliceala. Ficat, colecist, splina, pancreas cu aspect normal.
In urma examenelor clinice si de laborator se confirma diagnosticul de pielonefrita

acuta
Se administreaza tratament medicamentos: antibiotic, chimioterapic bactericid,
analgezic, antivomitiv, tranchilizant.
In urma tratamentului simptomele sau ameliorat.
De comun acord cu pacientul medicul a hotarat externarea acestuia pe data de 29. I .
2017.
Pregatesc documentele necesare medicului si pregatesc pacientul si anunt familia in
legatura cu data externarii.
Gradul de autonomie:
Pacientul isi poate indeplini singur cele 14 nevoi fundamentale
Pacientului i se recomanda urmatoarele:
- sa-si insuseasca si sa respecte normele de igiena
- sa renunte la cafea
- sa renunte la fumat
- sa aiba un regim hiposodat, normoprotidic, normoglucidic,
- sa evite efortul fizic prelungit
- sa evite frigul si umezeala
-Va repeta sumarul de urinǎ şi uroculturǎ odatǎ la 3 luni
-Va continua tratament ambulator cu: Biseptol, o tabletǎ/8 ore timp de
7 zile, o datǎ la 3 luni
II.2 PLAN DE INGRIJIRE nr. 2
II.2a .CULEGEREA DATELOR
Sursa de date: -pacienta

-echipa medicala
-foaia de observatie
Date subiective:
-Numele şi prenumele: R. L.
-Vârsta: 64 ani
-Sex: Feminin
-Stare civilǎ: Casatorita
-Domiciliu: Comuna Plevna, judetul Buzau
-Ocupaţie: Pensionara
-Naţionalitate: Romana
-Religie: Ortodoxa
-Condiţii de viaţǎ: Locuieste impreuna cu sotul intr-o casa cu 3 camere; in
conditii salubre
-Obiceiuri: Ii place sa se uite la televizor si sa tricoteze
-Alergii: Nu prezinta alergii la niciun medicament
Semne particulare:
RH – pozitiv
Grupa sanguinǎ – AB IV
Greutate – 72 kg
Inǎlţime – 1,65
Functii vitale :
T.A.=180/100 mm/Hg
AV=80 b/min
R=20 r/min
T= 38,90 C
Functii vegetative:
apetit - inapetenta
scaun - normal
diureza - normal
-A.H.C. - Neaga boli infecto-contagioase si dermato-venerice
-A.P.F. - Menarha la 14 ani
- Doua nasteri la termen fara complicatii
- Menopauza fiziologica la 44 de ani
-A.P.P. - apendicectomie la 19 ani
- H.T.A de 15 ani
Date obiective:
-astenie
-ameţeli
-poliatralgii
-fatigabilitate
-dispnee de efort
Istoricul bolii:
Se interneazǎ pentru cefalee occipitalǎ, ameţeli, poliatralgii, fatigabilitate,
dispnee de efort, simptomatologie ce s-a accentuat în ultima vreme fǎrǎ un motiv
clinic aparent. Este internatǎ la Spitalul Municipal Rm Sarat – Secţia Urologie.

Examen pe aparate :
-respiratie de tip costal inferior
medioclaviculara
-TA =180/10 mm Hg
-P= 80 p/min
-inapetenta
-polakiurie , disurie
S.N.C. : -orientata temporo-spatial

ELIMINARI:
-Aspectul : tulbure ( piurie )

-Mirosul : fecaloid
Transpiratie :moderata
OBISNUINTE ALIMENTARE :
Pacientul consuma 4-5 mese pe zi cu orar regulat ( 3 mese principale si 2 gustari ) .
In prezent , datorita febrei, asteniei si starii generale alterate, pacienta prezinta apetit
diminuat .
Pacienta este independenta in efectuarea ingrijirilor igienice zilnice .
Diagnostic medical la internare:

Pielonefrita cronicǎ – H.T.A stadiul II
Data internǎrii : 4. I . 2017

Data externarii: 13. I . 2017
II.2b ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOILE FUNAMENTALE
NEVOIA FUN- MANIFESTǍRI SURSA DE
DAMENTALǍ DE INDEPENDENŢǍ DE DEPENDETNŢǍ DIFICULTATE
1. A respira şi a avea o -respiraţie de tip costal superior -dispnee -proces infecţios
bunǎ circulaţie -simetria miscarilor respiratorii: pe ambele hemitorace -palpitaţii la efort -H.T.A
prezintǎ aceleaşi mişcǎri de ridicare şi coborâre în timpul -T.A.: 180/100 mm/Hg
respiraţiei şi expiraţiei -A.V: 80 bat/min
-respiraţie liniştitǎ în timpul somnului
-mucoasa respiratorie umedǎ, secreţii reduse transparente
-zgomote cardiace bine bǎtute
2. A bea şi a mânca -reflex de deglutiţie, prezent -vǎrsǎturi alimentare -alterarea mucoasei
-mucoasa bucalǎ roz şi umedǎ -greţuri digestive
-masticaţie uşoarǎ -fatigabilitate
-dentiţie bunǎ (conform vârstei) -inapetenta
-tranzit intestinal prezent -consum redus de lichide,
alimente, sǎruri minerale
3. A elimina -pH 4,5-7,5 -micţiuni 10-12/zi -proces infecţios
-cantitate 1300-1500 ml/24h -urina tulbure ( piurie )
-scaun normal, de consistenţǎ pastoasa,omogena -polakiurie cu disurie
-frecvenţǎ scaun 1/zi -nicturie
-dureri lombare
-tulburǎri digestive, greţuri,
vǎrsǎturi
-transpiraţii
4. A se mişca, a avea o -posturǎ adecvatǎ în ortostatism, şezând şi clinostatism -poziţii antalgice -durerea
bunǎ posturǎ -dificultate în a se deplasa (a
merge, aşeza, ridica)
5.A dormi, a se odihni -durata somnului 7-9 ore -adoarme greu -durerea
-somn profund -ochii încercǎnaţi -spitalizarea
-aţipiri în timpul zilei
-stare depresivǎ
6. A se îmbrǎca şi -veşminte curate, îngrijite - -
dezbrǎca - veşminte adecvate climatului
7. Amenţine -temperatura mediului între 18-25oC -temperaturǎ 38,9oC -proces infecţios
temperatura corpului în -frison
limite normale -transpiraţii
-tegumente palide
8. A fi curat, îngrijit -prezintǎ deprinderi igienice-baia partiala zilnica -piele curatǎ, cutatǎ -vârsta
-prezintǎ (dupǎ baie) cǎile nazale libere, urechi curate
-pǎr, unghii curate bine îngrijite
9. A evita pericolele -cunoaşte mǎsurile de prevenire a accidentelor -risc de deshidratare -stare depresivǎ
-risc de infecţii, netratarea ducând -boalǎ
la complicaţii mai mari
-agitaţie, anxietate
-teamǎ, fricǎ
10. A comunica -debit verbal normal - -
-ordin biologic:funcţionare adecvatǎ a organelor de simţ
-ordin psihologic: exprimare uşoarǎ
-ordin sociologic: relaţii armonioase
-11.A practica religia -credincioasǎ - -
-participǎ la slujbe religioase
12. A se realiza - -dezinteres faţǎ de ce este nou -vârsta
13. A se recrea - -tristeţe -afecţiunea
-plictisealǎ
-lipsa treburilor zilnice
14. A învǎţa cum sa-ti -receptivǎ la ceea ce este nou -cunostinte insuficiente despre -inaccesibilitate la
pastrezi sanatatea boala infornatii cu privire la
afectiunea sa
-disconfort datoritǎ durerii surde, -dezechilibru hidro-electrolitic
localizatǎ lombar -risc de infecţii nosocomiale
-eliminǎri inadecvate cantitativ şi calitativ -risc de complicaţii
-alimentaţie inadecvatǎ calitativ şi -I.R.A., I.R.C.
cantitativ
-dificultǎţi în a respira
-alterarea temperaturii corporale
-alterarea perfuziei tisulare
-dificultǎţi în a se recrea
-lipsa cunoştinţelor despre boalǎ
DIAGNOSTIC NURSING
1. Alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infecţios manifestat prin

hipertermie, frisoane.
2. Eliminare urinarǎ inadecvata şi cantitativ,
datoritǎ procesului infecţios manifestat prin disurie şi polikiurie.
3. Alterarea respiraţiei datoritǎ durerii şi HTA manifestatǎ prin dispnee.
4. Alimentaţie inadecvatǎ calitativ şi cantitativ datoritǎ tulbulǎrilor digestive,
manifestate prin greţuri, vǎrsǎturi.
5. Dificultate în a se deplasa datoritǎ durerii si adoptarii unor pozitii antalgice.
6. Alterarea perfuziei tisulare datoritǎ atingerii interstiţiului renal manifestat prin
disurie.
7. Dificultate în a se recrea manifestatǎ prin dezinteres datoritǎ afecţiunii.
GRAD DE DEPENDENŢǍ: II
Pacienta are nevoie de echipa de îngrijire pentru a-i explica ce trebuie sǎ facǎ.
GRILA LUI NORTON
N. de a invata 10% 25% N. de a elimina
40% 80%
N. de a se N. de a se
realiza misca
25% 35%
le
nica imbraca
30

LEGENDA
Nevoi dependente: %
Nevoi independente:
II.2c PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR
AUTONOME DELEGATE
1. Disconfort Pacienta sǎ -am asigurat repaos la pat 4-6 I 4-6 I
Cauza:procesul prezinte o stare -am asigurat condiţii optime în salon: temp. 220C, aer -am administrat antialgice -în urma interven-
infectios urinar de bine fizic in curat, fǎrǎ curenţi de aer şi zgomot, bine luminat şi antispastice: ţiilor pacienta
manifestat prin maxim 5 zile -am educat pacienta sǎ descrie corect durerea, ALGOCALMIN susţine cǎ durerile
dureri lombare localizare, iradiere 2 fl/zi i.m. persistǎ
-invat pacienta sa semnaleze durerea inca de la aparitie PAPAVERINǍ 6-7 I
-am educat pacienta sǎ adopte poziţii antalgice 1 fl/zi i.m. -durerea sa diminuat
-am aplicat cǎldurǎ uscatǎ, local, deasupra simfizei INDOMETACIN ca intensitate dar nu
pubiene 2 sup/zi a disparut
-am pregǎtit pacienta pentru explorǎri radiologice 6-8 I idem. 9-13 I
-pacienta nu mai
prezintǎ dureri
2.Tulburǎri de Pacienta sǎ -am asigurat repaos la pat 4-6 I 4-6 I
micţiune prezinte -am asigurat un climat cald şi confortabil -am recoltat sânge în urma
Cauza:Procesul eliminǎri -am calculat bilanţul ingesa-excreta pentru : HLG, VSH, uree, intervenţiilor
infectios urinar fiziologice în -am cântǎrit zilnic bolnava creatinina, pacienta prezinta
manifestat prin decurs de 5 zile -am administrat un regim bogat în lichide: supe, acid uric, ionogramǎ, polakiurie si disurie
polakiurie si si identificarea compoturi, ceaiuri diuretice sumar de urinǎ, 7-9 I
disurie germenului -am educat pacienta sǎ aibe un regim hiposodat, uroculturǎ şi testul Addis- -pacienta prezina
cauzal hipoprotidic, normoglucidic Hamburger polakiurie moderata
-educ pacienta sǎ nu consume bǎuturi carboga-zoase, -am administrat perfuzie cantitativ,iar
grǎsimi liticǎ durerile la mictiune
-am asigurat un regim hidric: 2-3l lichide pe 24h -ser fiziologic 9% 500 ml au disparut
-am educat pacienta cum sǎ recolteze sumarul de urinǎ, -SCOBUTIL 1 fl 10-13 I
urocultura, testul Addis – Hamburger -MIALGIN 1 fl tulburǎrile urinare
-la indicatia medicului pregatesc pacienta din punct de 7-9 I au dispǎrut, pacienta
vedere psihic si fizic cat si materialele necesare pentru -perfuzie liticǎ prezentând emisii
efectuarea examenelor paraclinice:echografie, -antibiotic urinare adecvate
radiografie renala simpla si urografie. CIPROFLOXACIN 1 cantitativ si calitativ
-am observat şi notat zilnic diureza tab/12 ore. -pacienta a înţeles
-indic pacientei sa-si mentina igiena corporala si sa-si 10-13 I antibiotic importanţa respec
schimbe lenjeria intima ori de cate ori este nevoie tǎrii regimului
-am educat pacienta sa-si efectueze toaleta organelor alimentar
genitale externe zilnic si dupa fiecare emisie urinara
-stabilesc cu pacienta un orar al eliminarilor
-explic pacientei necesitatea golirii vezicii urinare ori de
cate ori este nevoie
3. Tulburǎri -pacienta sǎ se -am asigurat o pozitie care sǎ favorizeze vǎrsǎturile: 4-6 I 4-6 I
digestive: alimenteze decubit dorsal cu capul într-o parte am administrat pacienta susţine cǎ
greţuri, corespunzǎtor -am protejat lenjeria de pat cu muşama şi alezǎ antiemetice: senzaţia de vomǎ s-
vǎrsǎturi stǎrii sale pe -am izolat patul cu paravan METOCLOPRAMID a diminuat
perioada -am ajutat şi susţinut pacienta în timpul vǎrsǎturilor 1 fl/zi in venǎ. 7-9 I
spitalizǎrii -am educat pacienta sǎ respire profund la aparitia pacienta afirmǎ cǎ
senzaţiei de vomǎ numai prezintǎ
-am oferit un pahar cu apǎ aromatǎ pentru clǎtirea gurii greţuri, vǎrsǎturi
-am educat pacienta sǎ schimbe lenjeria de corp ori de 10-13 I
câte ori este nevoie pacienta se
-am aerisit salonul alimenteazǎ
-am educat pacienta sǎ consume lichide reci în cantitǎţi corespunzǎtor stǎrii
mici sale
4.Hipertermie -pacienta sǎ -am aerisit salonul 4-6 I 4-6 I
frisoane prezinte -am educat pacienta sǎ schimbe lenjeria de câte ori este am administrat pacienta nu mai
Cauza:procesul temperaturǎ nevoie antitermice şi prezintǎ frisoane
infectios urinar corporalǎ în -am menţinut tegumentele intacte şi curate antiinflamatorii: 6-13 I
manifestat prin limite normale -am aplicat comprese reci pe frunte AMPICILINǍ pacienta este
febra , frison pe perioada -am mǎsurat temperatura 500 mg la 6 ore i.v.. afebrilǎ
spitalizǎrii -am încǎlzit pacienta cu pǎturi la apariţia frisoanelor ASPIRINǍ
-am educat pacienta sǎ consume fructe 3 tab/zi oral
-am calculat bilanţul ingesto-excreta
-am învǎţat pacienta cum sǎ-şi menţinǎ tegumentele şi
mucoasele curate şi integre, cum sǎ-şi efectueze baia
zilnicǎ
5.Alterarea -pacienta sǎ -am asigurat condiţiile de microclimat în salon 4-6 I 4-6 I
respiraţiei şi prezinte -am învǎţat pacienta cum sǎ facǎ exerciţii de respiraţie am administrat pacienta nu pre-
circulaţiei respiraţie şi -am asigurat repaos la pat normotensionare zintǎ TA în limite
Cauza:durerea circulaţie -am mǎsurat T.A. NORVASC normale(180/100
si HTA corespunzǎtoare -am învǎţat pacienta sǎ stea liniştitǎ când cresc valorile 2 comp/ zi mm/Hg)
manifestata prin vârstei şi tensionale NITROPECTOR -respiraţia este
dispnee afecţiunii pe -am asigurat pacientei un climat de încredere 2 comp/zi corespunzǎtoare
perioada -am asigurat pacientei efectuarea unor activitǎţi EXTRAVERAL vârstei
spitalizǎrii recreative 2 comp/zi -pacienta nu este
7-9 I agitatǎ
NORVASC 7-9 I
2 comp/zi T.A. revine între
NITROPECTOR limitele normale
2 comp/zi 10-13 I
10-13 I TA este
idem corespunzǎtoare
vârstei şi afecţiunii
6. Risc de Pacienta sǎ fie -am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate şi 4-6 I 4-6 I
deshidratare echilibratǎ eliminate am administrat Glucoza pacienta este
hidro-electro- -am cântǎrit zilnic pacienta 5% echilibratǎ hidro-
litic pe toatǎ -am supravegheat funcţiile vitale: puls, T.A, temperatura 500 ml în perfuzie cu electrolitic
perioada si respiratie complex de vitamine B 7-9 I
spitalizǎrii -am prevenit apariţia escarelor prin masaj în zonele de 7-9 I pe perioada
presiune perfuzie cu complex de spitalizǎrii pacienta
-am menţinut integritatea tegumentelor prin educarea vitamine B prezintǎ bilanţ
bolnavei sǎ aibǎ o igienǎ riguroasǎ ingesto-excreto
-am calculat bilantul ingesto-excreta corespunzǎtor
7.Anxietate -pacienta sǎ aibǎ -am pregǎtit fizic şi psihic pacienta - 4-9 I
Cauza:mediul o stare de bine -am asigurat un climat de linişte şi securitate pacienta nu mai este
spitalicesc , psihic pe -am încurajat pacienta sǎ-şi exprime temerile agitatǎ
prognosticul perioada -am oferit informaţii despre boalǎ şi tratament 10-13 I
bolii spitalizǎrii -am facilitat contactul cu familia Pacienta are toate
manifestata prin cunoştinţele despre
teama , neliniste boalǎ
, agitatie Pacienta nu mai este
anxioasǎ
TABEL CU MEDICATIA
MEDICAMENTUL FORMA DE CALEA DE DOZA UNICA DOZA TOTALA ACTIUNE

PEV cu SG5% ml 1 fl=500ml i.v. 500 ml 1000ml Regleaza
+B1,B6, metabolismul
glucidelor si
aminoacizilor
PEV cu SF 9% i.v. 500ml 1000 ml Refacerea echilibrului
acido-bazic
ALGOCALMIN Sol.injec. i.m. 1fiola 2 fiole Analgezic
PAPAVERINA Sol.injec. i.m. 1 fiola-40mg 1 fiola Antispastic
INDOMETACIN supozitoare rectal 1 supoz. 1 supoz. Antiinflamator
SCOBUTIL Sol.injec. i.m. 1 fiola 2 fiole Antispastic
MIALGIN Sol.injec. i.m. 1 fiola 1 fiola Analgezic
CIPROFLOXACIN comprimate Per os 1 comp. 2 comp. Antibiotic
AMPICILINA Flacon pulbere i.v. 500mg 2g Antibiotic
ASPIRINA comprimate Per os 1comp 3comp Antiinflamator
Analgezic
METOCLOPRAMID Sol.injec. i.v. 1 fiola 1 fiola Antiemetic
NORVASC comprimate Per os 1 compr. 2 compr. Hipotensor
NITROPECTOR comprimate Per os 1 compr. 2 compr. Antianginos
EXTRAVERAL comprimate Per os 1 compr. 2 compr. Sedativ
II.1d EXTERNAREA
Intervenţii constante
- Monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative
- asigurarea unui climat corespunzǎtor în salon
- administrarea tratamentului prescris de medic
- asigurarea unui igiene riguroase
- asigurarea unei alimentaţii adecvate
- asigurarea unor eliminǎri fiziologice
- asigurarea unei stǎri de bine fizic şi psihic, notarea bilanţului ingesto-excreta
- educaţie pentru sǎnǎtate
- pregǎtirea fizicǎ şi psihicǎ a pacientei pentru explorǎri şi analize
Evaluarea intervenţiilor constante

- Am asigurat condiţii optime în salon: T=220C, aer curat, bine luminat, fǎrǎ curenţi
de aer, s-a efectuat dezinfecţia salonului cu cloraminǎ.
- Am explicat pacientei importanţa unei igiene riguroase.
- Am asigurat lenjerie de pat şi de corp curatǎ
- Am masat şi pudrat zonele predispuse escarelor
- Am asigurat alimentaţia adecvatǎ afecţiunii sale, regim hiposodat, hipoprotidic,
normoglucidic, nu se va consuma bǎuturi carbogazoase şi grǎsimi.
- Am asigurat regim hidric corespunzǎtor: 2-3 l lichide / 24 ore.
Regimul hidric este compus din supe, ceaiuri, compoturi, diuretice.
- Am asigurat eliminǎri fiziologice prin calcularea zilnicǎ a bilanţului ingesto-excreta.
- Am cântǎrit zilnic pacienta.
- Am administrat lichide în cantitate mare.
- Am învǎţat pacienta sǎ-şi schimbe lenjeria de corp de câte ori este nevoie.
- Am asigurat pacientei un climat confortabil.
- Am facilitat pacientei vizitele familiei.
- Am încurajat pacienta sǎ efectueze activitǎţi recreactive (tricotat,citit).
- Am ajutat pacienta sa acumulze cunoştinţe despre boalǎ.
- Am monitorizat funcţiile vitale şi am pregǎtit pacienta fizic şi psihic.
În urma tratamentului medicamentos şi a regimului alimentar starea pacientei se
amelioreazǎ.
Bilanţul autonomiei funcţiilor vitale la externare
P=78 pulsaţii/minut
T=36.50C
TA=160/90mmHg
R=20respiraţii/minut

Respiraţie de tip costal superior, amplǎ, liniştitǎ în timpul somnului. Zgomote
cardiace bine bǎtute. Circulaţie adecvatǎ vârstei şi afecţiunii.
2. Nevoia de a bea şi a mânca
Masticaţie uşoarǎ, bunǎ (conform vârstei) alimentaţie adecvatǎ.
3. Nevoia de a elimina
Eliminǎri fiziologice, fǎrǎ modificǎri, urina clarǎ, scaun normal.
4. Nevoia de a se mişca, a avea o bunǎ posturǎ
Postura adecvatǎ în ortostatism, şezând şi în clinostatism.
5. Nevoia de a dormi, a se odihni
Somn uşor, profund, duratǎ 7-9 ore conform vârstei.
6. Nevoia de a se îmbrǎca şi dezbraca
Veşminte alese de pacientǎ, adecvate climatului. Se îmbracǎ şi dezbracǎ singurǎ.
7. Nevoia de a-si menţine temperatura corpului în limite normale.
Pacienta este afebrilǎ.
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit.
Prezintǎ deprinderi igienice, tegumente şi mucoase curate şi îngrijite.
9. Nevoia de a evita pericolele
Cunoaşte mǎsuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.
10. Nevoia de a comunica
Exprimare uşoarǎ, vorbire corectǎ, relaţii armonioase cu echipa de îngrijire.
11. Nevoia de a practica religia
Este credincioasǎ, participǎ la slujbe religioase.
12. Nevoia de a se realiza
Pacienta acceptǎ informaţiile privind tratamentul, activitatea fizicǎ. Este echilibratǎ
psihic
13. Nevoia de a se recrea
Are activitǎţi recreative: citit, tricotat, se uitǎ la televizor.
14. Nevoia de a învǎţa
Este receptivǎ la tot ce este nou.
Probleme la externare:
Circulaţie inadecvatǎ, manifestatǎ prin HTA. Alterarea perfuziei tisulare datoritǎ

atingerii interstiţiului renal manifestat prin disurie.
Evaluare finala:
Starea pacientei Rotaru Lidia in varsta de 64 ani, la externare este ameliorata clinic.
Interventii: La indicatia medicului am recoltat:
4. I . 2017 - sange pentru examene de laborator (hemoglobina, hematocrit,

leucocite, VSH, uree sangvina, glicemie, creatinina, T.G.O, T.G.P. , acid uric)
HB = 13,1 gr %
HT = 39 %
Leucocite = 14500 mm3
VSH = 35 mm/h
Glicemie = 108 mg %
Creatinina = 0,83 mg %
T.G.P = 11 U.I
T.G.O = 15 U.I
4. I . 2017 – examen sumar de urina:

Albumina: urme fine
Glucoza: absent
Epitelii: rare
Leucocite: foarte frecvente
Mucus: frecvent, flora microbiana
4. I . 2017 – examen bacteriologic – urocultura:

Bacili Coli peste 100.000 germeni
8. I . 2017 – examen bacteriologic – urocultura:

Sterila
8. I . 2017 – examen sumar de urina:
Albumina: urme fine
Glucoza: absent
Epitelii: rare
Leucocite: rare
Hematii: rare
La indicatia medicului am pregatit pacienta pentru explorari paraclinice:

5. I . 2017 – radiografie renala simpla: umbre renale micsorate, asimetrie
evidenta
5. I . 2017– ecografie: rinichii micsorati, asimetrici, contur extern boselat,
staza pielocaliciala. Ficat, colecist, pancreas, splina cu aspect normal.
10. I . 2017 – urografie: intarzierea secretiei substantei de contrast
(scaderea functiei renale) , rinichii micsorati, asimetrici, calice deformate: aplatizate initial
ulterior bombate, bazinet hipoton.
In urma examenelor clinice si de laborator se confirma diagnosticul de pielonefrita

cronica.
Se administreaza tratament medicamentos: analgezice, antibiotice, chimioterapice
bactericide, antivomitive.
In urma tratamentului simptomele s-au ameliorat.
De comun acord cu pacienta medicul a hotarat externarea acesteia pe data de 13. I .
2015.
Pregatesc documentele necesare medicului.
Pregatesc pacienta si anunt familia asupra datei externarii.
Pacienta isi poate indeplini singura nevoile fundamentale.
Pacientei i se recomanda urmatoarele:
- Sa cunoasca si sa respecte normele de igiena.
- Sa benificieze de o educatie sanitara adecvata.
- Sa renunte la cafea
- Sa renunte la tutun
- Sa respecte regimul alimentar
- Sa evite efortul fizic
- Sa evite frigul si umezeala
- Sa se prezinte la medic imediat ce apar simptome de boala
- Fiind o veche hipertensivǎ, va efectua controalele periodice la medicul de

familie.
- Va continua tratament ambulator cu: Norvasc , 2 comprimate /zi ,
Nitropector 2 comprimate / zi.
- Va efectua uroculturǎ şi sumar de urinǎ periodic, o datǎ la 3 luni.
II. 3 PLAN DE INGRIJIRE nr. 3
II. 3a CULEGEREA DATELOR
Sursa de date: -pacienta

-familia
-echipa de ingrijire
-foaia de observaţie
Date subiective:
-Numele şi prenumele: S. R.
-Vârsta: 28 ani
-Sex: feminin
-Stare civilǎ: casatorita
-Domiciliu: Comuna Podgoria, Judetul Buzau
-Ocupaţie: casnica
-Naţionalitate: românǎ
-Religie: ortodoxǎ
-Condiţii de viaţǎ: locuieste impreuna cu sotul si fiica sa intr-o casa cu 5
camere, 2 holuri. Conditii de locuit salubre
-Obiceiuri: Nu consuma alcool, fumeaza (10 tigari / zi), doua
cafele zilnic
-Alergii: Nu prezinta alergii la niciun medicament.
Elemente fizice:
RH – pozitiv
Grupa sanguinǎ – B III
Semne particulare:
Greutate –61 kg
Inǎlţime – 1.60 m
Functii vitale:
T.A = 130/75 mm/Hg

AV = 72
R = 22
T = 38,30C
-A.H.C. fǎrǎ importanţǎ
-A.F.P. menarha la 14 ani (ciclu regulat la 28 zile + 3zile fǎrǎ modificǎri
patologice)
-A.P.P. apendicectomie la 11 ani
Date obiective:
-dureri lombare
-polakiurie cu disurie
-febrǎ
-frisoane
-transpiratii reci
-greata
-insomnie
Istoricul bolii:
Debut in urma cu 36 ore prin dureri lombare, polakiurie cu disurie, febra moderata,
greturi, insomnie. Simptomatologia se accentueaza si determina internarea pacientei Stoian
Roxana in sectia urologie pentru investigatii si tratament de specialitate.
Diagnostic medical la internare

Pielonefrita acutǎ

Examen pe aparate :
-respiratie de tip costal superior
medioclaviculara
-TA =130/75 mm Hg
-P= 72 p/min
-inapetenta
-polakiurie , disurie
S.N.C. : -orientata temporo-spatial

 ELIMINARI:
-Aspectul : tulbure
-Culoarea :hipercroma

-Mirosul : fecaloid
Transpiratie :moderata
· OBISNUINTE ALIMENTARE :
Pacienta consuma 4-5 mese pe zi cu orar regulat ( 3 mese principale si 2 gustari ) .
In prezent , datorita febrei, durerilor lombare si starii generale alterate, pacienta prezinta
apetit diminuat .
Pacienta este independenta in efectuarea ingrijirilor igienice zilnice .
Data internǎrii: 20. II . 2017
Data externarii: 25. II . 2017
II. 3b ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOILE FUNAMENTALE
NEVOIA FUN- MANIFESTǍRI SURSA DE
DAMENTALǍ DE INDEPENDENŢǍ DE DEPENDETNŢǍ DIFICULTATE
1. A respira şi a avea o R=22 r/min - -
bunǎ circulaţie -respiraţie amplǎ pe nas
-ambele hemitorace prezintǎ aceleaşi mişcǎri de ridicare
şi coborâre
-respiraţie de tip costal superior
-tegumente calde, rozate
P=72 p/min
TA=130/75 mm Hg
2. A bea şi a mânca -masticaţie uşoarǎ - -
-dentiţie bunǎ
-reflex de deglutiţie prezent
-mucoasa bucalǎ umedǎ şi rozatǎ
-apetit bun
3. A elimina - diureza normala -urina hpiercroma, tulbure -proces infecţios
-pH 4,5-7,5 -polakiurie cu disurie
-scaun normal, consistenţǎ bunǎ -transpiraţii
4. A se mişca, a avea o -posturǎ adecvatǎ în ortostatism şi şezând - -
bunǎ posturǎ
5.A dormi, a se odihni -durata somnului adecvatǎ conformǎ vârstei şi sezonului - -
-somn profund, fǎrǎ trezie
6. A se îmbrǎca şi -veşminte curate şi îngrijite adecvate anotimpului - -
dezbrǎca
7. Amenţine -tegumente normal colorate -temperaturǎ 39.5-40oC -proces infecţios
temperatura corpului în -frisoane
limitele normale -transpiraţii
8. A fi curat, îngrijit -deprinderi igienice riguroase - -
-dentiţie bunǎ
-fose nazale libere
-piele curatǎ normalǎ
-pǎr şi unghii curate
9. A evita pericolele -îşi poarta singurǎ de grijǎ -vulnerabilitate faţǎ de infecţii -mediul de viaţǎ
10. A comunica -debit normal verbal -irascibilitate -afecţiune a
-funcţionarea normalǎ a organelor de simţ -tristeţe spitalizǎrii
11.A practica religia -participǎ ocazional la slujba religioasǎ - -
12. A se realiza -integritate fizicǎ şi pshicǎ - -
-dragoste faţǎ de valoarea meseriei
13. A se recrea - -inactivitate -spitalizare
-plictisealǎ
14. A învǎţa -dorinţa de a acumula cunoştinţe noi -lipsa cunoştinţelor despre -mediul de viaţǎ
afecţiunea sa
-eliminare inadecvatǎ cantitativ şi -dezechilibru hidro-electrolitic
calitativ în surplus -risc de complicaţii=> PNC
-alterarea temperaturii corporale -I.R.A., I.R.C.
-vulnerabilitate faţǎ de pericole
-comunicare ineficientǎ
-dificultate în a se recrea
-lipsa cunoştinţelor
-dificultate in a se alimenta
-insomnie
Diagnostic nursing
• Eliminare inadecvatǎ calitativ şi cantitativ, datoritǎ procesului infecţios

manifestatǎ prin disurie.
• Alterarea temperaturii corporale datoritǎ procesului infecţios manifestatǎ prin
hipertermie, frisoane.
• Vulnerbilitate faţǎ de pericole datoriǎ afecţiunii manifestat prin cunoştinţe
insuficiente despre boalǎ.
• Comunicare insuficientǎ datoritǎ spitalizǎrii, manifestat prin irascibilitate.
• Dificultate în a se recrea datoritǎ spitalizǎrii, manifestat prin tristeţe.
• Lipsa cunoştinţelor despre boalǎ datoritǎ mediului de viaţǎ.
7. Dificultate in a se alimenta si hidrata cauzata de procesul infectios
urinar manifestat prin greturi
8. Nevoia de a dormi si a se odihni este perturbata datorita durerilor lombare.
GRILA LUI NORTON
N. de a invata 25% N. de a elimina
40% 75%
N. de a se Z N. de a se
realiza misca
25% 35%
le
nica imbraca
35

LEGENDA
Nevoi dependente: %
Nevoi independente:
III. 3c PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR NURSING
AUTONOME DELEGATE
1.Eliminare Identificarea -am asigurat un climat confortabil în salon 20-22 II 20-22 II
urinara germenului -am asigurat repaos la pat -perfuzie, ser fiziologic pacienta prezintǎ
inadecvata cauzal, pacienta -explic pacientei necesitatea golirii vezicii urinare ori de
9%,500ml eliminǎri
Cauza: Procesul sa prezinte o cate ori este nevoie -antibiotice: inadecvate
infectios urinar eliminare -am calculat zilnic bilanţul ingesta-excreta CIPROFLOXACIN cantitativ şi
manifestat prin: urinara adecvata -am administrat un regim bogat în lichide 2-3 l/zi (supe,
1 tb/12 h per os calitativ
-disurie in termen de 4 ceaiuri, compoturi) GENTAMICINǍ 23-24 II
-polakiurie zile -am educat pacienta sǎ aibe un regim uşor hiposodat şi 1f/8 ore i.v. în urma
am explicat importanţa acestui regim 23-24 II intervenţiilor
-am cântǎrit zilnic pacienta -perfuzie liticǎ tulburǎrile urinare
-am explicat pacientei cum sǎ recolteze urocultura, -CIPROFLOXACIN s-au diminuat, nu
sumarul de urinǎ, testul Addis – Hamburger 1tb/12 h per os mai prezintǎ disurie
-am notat zilnic diureza GENTAMICINA 25 II
-am asigurat zilnic lenjerie de pat şi de corp 1f/8h ore i.v. la externate
-monitorizez functiile vitale si vegetative si le notez in
25 II pacienta prezintǎ
foaia de temperatura -CIPROFLOXACIN eliminǎri
1tb/12 h per os fiziologice
GENTAMICINA cantitative şi
1f/12h ore i.v. calitative
SCOBUTIL 1 fiola/zi
2.Alterarea -pacienta sǎ -am asigurat conditii de microclimat corespunzatoare 20-22 II 20-22 II
temperaturii prezinte cu: salon aerisit, curat, temperatura optima 18-220C -antitermice pacienta este febrilǎ
corporale temperatura -am educat pacienta sǎ schimbe lenjeria ori de câte ori ASPIRINǍ 3 tab/zi per os -prezintǎ frisoane şi
Cauza: corpului în este nevoie ALGOCALMIN 2f/zi i.m. transpiraţii
Procesul limite normale -am menţinut tegumentele curate şi uscate la apariţia 23-24 II 23-24 II
infectios urinar în decurs de 3 transpiraţiei ALGOCALMIN 2f/zi i.m. -în urma
manifestat prin zile -am aplicat comprese reci pe frunte 25 II intervenţiilor
febra moderata -am mǎsurat zilnic temperatura ALGOCALMIN 1f/zi i.m. pacienta are
-am încǎlzit pacienta la apariţia frisoanelor cu pǎturi, temperatura
pernǎ electricǎ corpului în limite
-am administrat un regim hidric normale
-am calculat bilanţul ingesto-excreta 25 II
-am masat zonele predispuse escarelor de decubit La externare
pacienta este
afebrilǎ
3.Vulnerabilitat Pacienta sǎ aibǎ -am asigurat condiţiile de microclimat în salon 20-22 II
ea faţǎ de o stare de bine -aduc pacientei toate cunoştinţele despre afecţiunea sa -Pacienta nu are
pericole psihic pe în 3 -evaluez capacitatea de a înţelege a pacientei cunoştinţe despre
Cauza: zile -aduc la cunoştinţǎ pacientei toate complicaţiile afecţiune;
Discomfort afecţiunilor sale -este vulnerabilǎ
abdominal -fac educaţie pentru prevenirea accidentelor, verific dacǎ faţǎ de pericole
cauzat de sunt respectate toate normele de igienǎ 23-24 II
procesul -pun în legǎturǎ pacienta cu alţi bolnavi ce au aceeaşi -În urma
infectios urinar afecţiune intervenţiilor
manifestat prin -iau mǎsuri pentru evitarea transmiterii unor infecţii pacienta are
dureri lombare masocomiale cunoştinţe despre
si greturi afecţiune şi
complicaţii
25 II
la externare
pacienta are o stare
de bine fizic şi
psihic
4.Comunicarea Pacienta sǎ -asigur pacientei un climat confortabil, familiar în salon - 20-22 II
ineficientǎ la comunice cu alte -dau posiblitatea pacientei sǎ-şi exprime nevoile, -Pacienta este
nivel afectiv persoane în sentimentele, ideile, dorinţele indispusǎ, anxioasǎ,
decurs de 3 zile -invǎţ pacienta tehnici de relaxare şi comunicare nu comunicǎ
-antrenez pacienta la diferite activitǎţi care sǎ-i dea 23-24 II
sentimentul de utilitate -pacienta a început
-facilitez vizitele aparţinǎtorilor sǎ fie comunicativǎ,
-pun în valoare calitǎţile pacientei a înţeles importanţa
-antrenez pacienta la discuţii cu echipa de îngrijire şi comunicǎrii cu
dau detalii despre membrii acesteia. echipa de îngrijire
25 II
pacienta este
comunicativǎ la
externare
5.Dificultate în Pacienta sǎ aibǎ -am asigurat un climat confortabil în salon - 20-22 II
a se recrea activitǎţi -explorez gusturile pacientei pentru petrecerea timpului -pacienta este
Cauza: recreative în liber inactivǎ, tristǎ,
Anxietate decurs de 4 zile -asigur condiţiile necesare pentru activitǎţi recreative plictisitǎ
moderata, dureri -organizez activitǎţi recreative individuale şi de grup: 22-24 II
lombare, disurie audiţii muzicale, vizionǎri de filme -în urma discuţiilor
manifestata prin -facilitez accesul la biblioteca, sala de lecturǎ sau aduc cu pacienta, a
neputinta de a pacientei cǎrţi, reviste vizitei prietenilor, a
participa la -îndrum pacienta sǎ facǎ plimbǎri în aer liber plimbǎrilor, etc,
activitati -facilitez vizitele cercului de prieteni ai pacientei fǎrǎ a pacienta este
recreative o obosi prea mult veselǎ, activǎ, are o
stare de bine psihic
25 II
pacienta are
activitǎţi care o
recreazǎ
6.Lipsa Pacienta sǎ aibǎ -asigur pacientei un climat sǎnǎtos - 20-22 II
cunoştinţelor cunoştinţe -explorez nivelul de cunoştinţe a pacientei despre pacienta datoritǎ
despre afecţiune suficiente despre afecţiune lipsei de informaţii
Cauza: afectiunea sa. -stimulez dorinţa de acumulare a unei noi cunoştinţe nu are cunoştinţe
Inaccesibilitatea -conştientizez pacienta asupra propriei responsabilitǎţi despre afecţiune
la informatii cu privind sanatatea sa. 23-24 II
privire la -fac pacientei educatie pentru sanatate sa: pacienta este
afectiunea sa -respecte cu strictete regulile de igiena dornicǎ sǎ afle cât
manifestata prin -evite factorii de risc: fumatul, cafeaua, stresul. mai multe
cunostinte -respecte in totalitate regimul alimentar informaţii despre
insuficiente -evite efortul fizic prelungit, frigul si umezeaza afecţiune
asupra bolii si -respecte domandirea cunostintelor corecte de 25 II
neintelegerea eliminare la externare
necesitati de a -evite inhibarea reflexelor de mictiune pacienta are
invata -asigure un raport corespunzator de lichide cunoştinţe
-sa-si efectueze toaleta regiunii pubiene pentru a suficiente despre
evita patrunderea microbilor in tractul urinar afecţiune
-evite aportul excesiv de saruri minerale
-cunoasca factorii favorizanti in aparitia si
evolutia bolii
-verific dacǎ pacienta şi-a însuşit cunoştinţele aduse.
Asigur zilnic un climat de securitate si diminuez stimulii

auditivi si vizuali pentru a-i crea pacientei conditii
propice de somn.
7.Insomnie Observ si notez calitatea somnului, orarul si gradul de
Cauza: Pacienta sa satisfacere al celorlalte nevoi
Dureri lombare prezinte un Observ raportul intre starea de somn-veghe a pacientei 20-22 II
manifestata prin somn linistit Zilnic notez si observ si notez toate modificarile ce 20-23 II Pacienta prezinta
ore insuficiente cantitativ si survin in ceea ce priveste somnul pacientei Administrez pacientei o insomnie datorita
de somn calitativ de 7-8 Ofer pacientei o cana cu ceai de tei inainte de culcare tableta de DIAZEPAM durerii
cantitativ si ore pe noapte in seara inainte de culcare la 22-23 II
calitativ termen de 3 zile ora 21:00 Pacienta are un
somn cu treziri
foarte rare datorita
administrarii
medicatiei si a
diminuarii durerii
24 II
Pacienta are un
Protejez lenjeria de pat cu musama si aleza in functie de somn odihnitor, se
pozitia pacientului trezeste foarte rar,
Invat pacientul sa inspire profund in momentul cand are doarme 7-8 ore pe
8.Dificultate in senzatie de greata noapte
a se alimenta si Pacienta sa aiba Dupa incetarea senzatiilor de greata rehidratez pacientul
hidrata o stare de bine , treptat cu 2 litri de lichide pe zi 20-21 II
Cauza: fara greturi, sa Pacienta prezinta
Procesul fie echilibrata 20-21 II senzatii de greata
infectios urinar hidroelectrolitic METOCLORPLRAMID 22-25 II
manifestat prin si nutritional in 2 f/zi Pacienta nu mai
greturi termen de 2 zile prezinta greturi,
este apetenta, fiind
echilibrata din
punct de vedere
hidric si nutritional.
MEDICAMENTUL MOD DE CALEA DE DOZA UNICA DOZA TOTALA ACTIUNE
PEV cu SF 9% 1000ml 1fl=500ml i.v. 500ml 1000ml Refacerea echilibrului

acido-bazic
SCOBUTIL fiole i.m. 1fiola 1fiola Antispastic
CIPROFLOXACIN comprimate Per os 1comp. 2comp. Antibiotic
GENTAMICINA fiole i.v. 1fiola 2fiole Antibiotic
ALGOCALMIN fiole i.m. 1fiola 2fiole Analgezic
METOCLOPRAMID fiole 1fiola 2fiole Antiemetic
DIAZEPAM comprimate Per os 1comp. 1comp. Tranchilizant
ASPIRINA comprimate Per os 1comp. 3comp Analgezic ,
Antiinflamator
III. 3d EXTERNAREA
Intervenţii constante:
- asigurarea unui climat corespunzǎtor şi confortabil în salon
- monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative zilnic
- asigurarea unui igiene riguroase
- administrarea tratamentului prescris de medic
- asigurarea unui regim adecvat
- asigurarea bilanţului ingesto-excretǎ
- pregǎtirea fizicǎ şi psihicǎ a pacientei pentru investigaţii
Evaluarea intervenţiilor constante:

- Am asigurat condiţii de microclimat în salon :T=230 C, aerisit, luminat, fǎrǎ zgomot.
- Am explicat pacientei importanţa unei igiene riguroase pentru a preveni
complicaţiile si supra infecţiile.
-am asigurat pacientului lenjerie de pat curatǎ, fǎrǎ cute pentru a nu produce escare
de decubit;
-am asigurat o alimentaţie adecvatǎ afecţiunii sale: regim hidric 2-3 litri pe zi
compus din supe, ceaiuri, compoturi, regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic.
-Regimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi, diuretice.
-am calculat bilanţul ingesta-excretǎ;
-am cântǎrit zilnic pacienta;
-am facilitat vizitele aparţinǎtorilor;
-am încurajat pacienta la activitǎţi recreactive;
-am monitorizat funcţiile vitale şi vegetative;
-am pregǎtit fizic şi psihic pacienta pentru intervenţii şi explorǎri.
Externarea
In urma investigaţiilor şi a tratamentulului si a intervenţiilor autonome efectuate, la
externare este refǎcutǎ complet.
Bilanţul funcţiilor vitale la externare

P=80 pulsaţii pe minut
T=36,50 C
T.A.=115/60 mm Hg
R=19 respiraţii/minut

Respiraţie de tip costal superior, amplǎ, ritmatǎ.
2.Nevoia de a bea şi a mânca.
Masticaţie bunǎ, uşoarǎ, apetit bun, alimentaţie adecvatǎ.
3.Nevoia de a elimina
Eliminǎri fiziologice, urina clarǎ, scaun normal.
4.Nevoia de a se mişca, a avea o bunǎ posturǎ
Postura adecvatǎ în ortostatism.
5.Nevoia de a dormi, a se odihni
Somn uşor, profund, fǎrǎ treziri.
6.Nevoia de a se îmbrǎca şi dezbraca
Veşminte alese conform vârstei, climatului.
7.Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite fiziologice
Pacienta are temperatura corpului in limite normale.
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit.
Pacienta prezintǎ deprinderi igienice.
9.Nevoia de a evita pericolele
Cunoaşte mǎsuri de prevenire a accidentelor.
10.Nevoia de a comunica
Exprimare uşoarǎ. Colaboreazǎ cu echipa de îngrijire.
11.Nevoia de a practica religia
Participǎ la slujbe religioase.
12.Nevoia de a se realiza
Pacienta doreşte sǎ se realizeze profesional.
13.Nevoia de a se recrea
Pacienta are activitǎţi recreative.
14.Nevoia de a învǎţa
Pacienta este receptivǎ la tot ce este nou.
Probleme la externare
Alterarea perfuziei tisulare.
Evaluare finala:
Starea pacientei la externare: ameliorata clinic
Interventii: La indicatia medicului am recoltat sange pentru examenele de laborator

pe data de 20 . II . 2017 si urina pentru urocultura si examen umar de urina.
Examene hematologice:
HB = 13,9 gr %
HT = 40 %
Leucocite = 4700 mm3
VSH = 20 mm/h
Examene biochimice:
Creatinina = 0,86 mg %
Glicemie = 88 mg %
T.G.P. = 20 U.I.
T.G.O. = 36 U.I.
Albumina: Urme fine

Glucoza: Absent
Epitelii: Rare
Leucocite: Foarte frecvente
Mucus: Frecvent, flora microbiana
Examen bacteriologic – Urocultura: Bacili E.coli peste 100.000 germeni.
23 . II . 2017
Examen bacteriologic – Urocultura: Sterila

Albumina: Urme fine

Glucoza: Absent
Epitelii: Rare
Leucocite: Rare
Hematii: Rar frecvente
21 . II . 2017
Radiografie renala simpla:
Nu sunt imagini de calculi radio-opaci, nefromegalie unilaterala dreapta.
Ecografie:
Rinichiul drept cu ambele dimensiunii usor marite si cu hipotonie caliceala.
Parenchim hipoecogen. Ficat, pancreas, colecist, splina cu aspect normal
In urma examenelor clinice si de laborator de confirma diagnosticul de pielonefrita
acuta.
La indicatiamedicului administrez tratament medicamentos: antibiotic,
chimioterapic bactericid, antivomitiv si tranchilizant.
In urma tratamentului administrat simptomele sau ameliorat
De comun acord cu pacienta medicul a hotart externarea acestia pe data de 25 . II .
2017.
Pregatesc documentele necesare medicului si pregatesc pacienta si anunt familia in
legatura cu data externarii.
Pacienta isi poate indeplini singura nevoile fundamentale

Pacientei i se recomanda urmatoarele:
- sa-si insuseasca si sa respecte normele de igiena
- pacienta sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata:
- sa renunte la cafea
- sa renunte la fumat
- sa evite efortul fizic
- sa evite frigul si umezeala
- sa se prezinte la medic imediat ce apar simptome de boala.
- va continua tratamentul ambulator cu: Biseptol, o tabletǎ/12 ore
timp de 7 zile per os.
CAPITOLUL III
III. 1 CONCLUZII
Definiţie: pielonefrita este inflamaţia acutǎ sau cronicǎ care afecteazǎ ţesutul
interstiţial renal-spaţiul dintre nefroni.
Etiologie: Germenii cei mai frecvenţi întâlniţi sunt: Escherichia Colli, Proteus,
Klebsiella, Piocianic, Stafilococ.
Factorii favorizanţi sunt obstacolele de la nivelul cǎilor excretoare renale, afecţiuni
renale congenitale, tumori, litiaza renalǎ, cistita.
Semne:
-dureri lombare, mai frecvent unilaterale, surde sau cu caracter de colicǎ renalǎ
-febrǎ cu debut violent
-tulburǎri digestive
-polokiurie, disurie, nicturie
-HTA
-transpiraţii
-atingerea interstiţiului renal
-stare generalǎ alteratǎ
Participarea asistentei medicale la investigaţii:
Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea şi examinarea
clinicǎ a bolnavului.
Ajutând medicul şi pacientul, asistenta medicalǎ creeazǎ un climat favorabil pentru
relaţia medic – pacient – asistentǎ
Pentru aceasta asistenta trebuie sǎ ţinǎ cont de urmǎtoarele sarcini:
- sǎ pregǎteascǎ fizic şi psihic pacientul pentru eventualele investigatii
- sǎ pregǎteascǎ materialele şi instrumentele necesare examinǎrii
- sǎ pregǎteascǎ documentele necesare: foaia de observaţie, rezultatele

examinǎrii
- asigurǎ condiţii de microclimat în salon
- pregǎteşte produsele biologice şi le trimite la laborator
- transportǎ în condiţii optime produsele recoltate la laborator, dupǎ ce în
prealabil le eticheteazǎ
- pregǎteşte pacientul fizic şi psihic pentru examene radiologice
- administreazǎ tratamentul medicamentos numai la indicaţia medicului.
Evoluţie. Prognostic:
Evoluţia şi prognosticul sunt favorabile în contextul în care tratamentul este aplicat
corect şi factorii favorizanţi sunt îndepǎrtaţi.
În urma aplicǎrii tratamentului, deşi toate semnele bolii au dispǎrut nu se poate
vorbi de vindecare decât dupǎ controlul repetat al uroculturii în urmǎtoarele luni.
S-a observat cǎ pielonefrita acutǎ, chiar atunci când nu este tratatǎ, se amelioreazǎ,
febra dispare în câteva zile si boala poate trece în cronicitate.
Educaţie pentru sǎnǎtate:
1. Ingrijiri de prevenire primarǎ:
- dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare
- evitarea inhibǎrii reflexului de micţiune deoarece se produce distensia vezicii
urinare, staza urinarǎ, care poate favoriza formarea calculilor.
- evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fǎrǎ sfatul
medicului.
- efectuarea corectǎ a toaletei regiunii perineale pentru a evita pǎtrunderea
microorganismelor în tractul urinar.
- evitarea aportului excesiv de sǎruri minerale
- se va evita frigul, umiditatea, traumatismele.
2. Ingrijiri de prevenire secundarǎ:
- depistarea precoce a afecţiunilor renale, şi dispensarizarea lor corectǎ.
- tratamentul corect al acestor afecţiuni dupǎ sfatul medicului.
- colaborarea pacientului cu asistenta medicalǎ şi echipa de îngrijire.
- evitarea complicaţiilor.
3. Ingrijiri de prevenire terţiarǎ
- reintegrarea în societate a individului cu afecţiuni cronice.
CAPITOLUL IV
IV. 1. BIBLIOGRAFIE
1. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali.

Redactia: Lucretia Titirca
Editura: Viata Medicala Romaneasca
2 . Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali. Ghid de nursing.

Coordonator lucrare: Lucretia Titirca
3 . Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului.

Autor: Lucretia Titirca
4 . Medicina interna pentru cadre medii.

Autor: Corneliu Borundel
Editura: ALL, 2009
5 . Medicina Interna – Volumul al V – lea

Sub redactia: Prof. Dr. N. Gh. Lupu
Editura Medicala Bucuresti, 1959
6 . Agenda Medicala 2011 – Editia de buzunar

Editura Medicala

Pielonefrita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pielonefrita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

COLEGIUL NICOLAE PAULESCU

Rinichii realizeaza multiple functii prin unitatea lor morfofunctionala-nefronul. Functiile

Aparatul urinar este alcatuit din:

Nefronul este unitatea anatomica si fiziologica a rinichiului si este alcatuit din

I.2b REGLAREA ACTIVITĂŢII RENALE

Se face pe cale nervoasă (activitatea glomerulară) şi pe cale umorală (activitatea tubulară).

Se realizează prin fibrele vegetative care se distribuie arteriorelor, glomerulului şi tubilor.

Considerată a deţine rolul principal, se realizează de mai mulţi hormoni. Hormonul

I.2c CAILE URINARE

Au forma unor cupe.

Portiunea extrasinusala are raporturi anterioare cu artera renala, vena renala,

I.2d FORMAREA URINEI

Mecanismul de formare a urinei cuprinde trei procese fundamentale:

CONSTITUE U.M. FILTRAR REABSOR SECREŢI EXCREŢI

Emisie naturala a urinei prin evacuarea din vezica urinara.

Pielonefrita este o nefropatie tubulointerstitiala, in focare , de natura microbiana, care

Este o afectiune bacteriana (uni-sau bilaterala) a tesutului inerstitial renal si a bazinului

Explorarea functiei renale:

Pielonefrita cronica este o nefropatie tubulo-interstitiala cronica in care procesul lezional

I.6.a. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU V.S.H.

b) Pregătirea materialelor pentru recoltarea probelor:

RADIOGRAFIA RENALǍ SIMPLǍ

I.6.b INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND ÎNGRIJIREA

-Asigurarea repaosului la pat;

Tratamentul se administreazǎ de asistenta medicalǎ doar la indicaţiile medicilor.

I.8. EDUCAŢIE PENTRU SǍNǍTATE

Ingrijiri de prevenire primarǎ

Dobândirea obişnuinţelor corecte de eliminare. Evitarea inhibǎrii reflexului de micţiune,

Ingrijirea de prevenire secundarǎ

Depistarea precoce a afectiunilor renale şi dispensarizarea lor corectǎ.

Ingrijiri de prevenire terţiarǎ

Reintegrarea în societate a individului cu afecţiuni cronice.

II.1PLAN DE INGRIJIRE nr. 1

II.1a CULEGEREA DATELOR

Sursa de date: - Pacientul

TA= 135/65 mm/Hg

Elemente biografice legate de sǎnǎtate:

-A.H.C. fǎrǎ importanţǎ

Aparatul respirator : -torace normal conformat

S.N.C. : -orientat temporo-spatial

OBISNUINTE ALIMENTARE :

Data internarii: 24. I . 2017

N.de a respira N. de a bea si a manca

N. de a invata 10% 25% N. de a elimina

N.de a actiona conform N. de a-si mentine

-monitorizarea funcţiilor vitale şi vegetative zilnic;

Evaluarea intervenţiilor constante:

Bilanţul funcţiilor vitale la externare:

P=79 pulsaţii pe minut

Bilanţul autonomiei nevoilor fundamentale la externare:

1. Nevoia de a respira, a avea o bunǎ circulaţie.

Alterarea perfuziei tisulare.

Leucocite = 12.100 mm3

Albumina – urme fine

Examen bacteriologic – Urocultura:

Bacili Coli peste 100.000 germeni

Albumina – Urme fine

Examen bacteriologic – Urocultura:

La indicatia medicului am pregatit pacientul pentru explorari paraclinice:

Radiografie renala simpla: Nefromegalie bilaterala, nu sunt imagini de calculi

Ecografie: Ambii rinichi cu dimensiuni usor crescute, cu parenchim hipoecogen