De ce un curs optional?

Cu ce contribuie orele de optional la calitatea sistemului de

invatamant? Ce conditii trebuie sa indeplineasca un curs optional? Acestea sunt doar cateva
intrebari pe care sa ni le punem inainte de a face un astfel de demers.
Disciplinele opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
- asigură diversificarea activităţilor de învăţare, în funcţie de nevoile şi de aspiraţiile
elevilor;
- pot fi derivate din oricare dintre disciplinele de învăţământ, constituindu-se astfel într-
o ofertă educaţională care răspunde interesului elevilor pentru un anumit domeniu de
studiu;
- pot introduce un nou obiect de studiu, în afara celor prevăzute în trunchiul comun,
structurat în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru
mai multe arii curriculare.
Materiile școlare opționale în învățământul preuniversitar au in primul rand un mare potențial
da a conduce la creșterea calității ofertei educaționale în variate moduri: oferă posibilitatea
școlilor de a propune, părinților și elevilor de a alege tematici/cursuri care răspund cel mai
bine nevoilor de formare și dezvoltare a celor din urmă; oferă oportunitatea elevilor de a
studia teme și subiecte de actualitate; se bucură de suficientă flexibilitate și oferă libertatea
profesorilor de a utiliza metode non-formale și instrumente didactice noi care să contribuie la
o mai bună capacitare a elevilor. Opționalul poate constitui un avantaj competitiv pentru
fiecare unitate de învățământ prin care s-ar putea diferenția de celelalte prin oferta
educațională.
In vederea aprobării și derulării unui curs opțional, profesorul propunător trebuie să realizeze
o programă avizată de Inspectoratul Școlar. Programa de opțional este un document școlar de
proiectare curriculară (integrat curriculumului național) care se elaborează după modelul de
proiectare pe competențe al programelor școlare de „trunchi comun”, în vigoare pentru clasa
respectivă, și are aceeași structură cu respectivele programe școlare de „trunchi comun”.
1. Aspecte convergente
Structura pentru elaborarea programelor de opţional inlude:
– Notă de prezentare
– Competențe generale
– Competențe specifice și exemple de activități de învățare
– Conținuturi didactice asociate
– Sugestii metodologice
– Bibliografie (bibliografie pentru profesor și bibliografie recomandată elevilor)
În ambele situații de modele de proiectare a programelor școlare pentru opționale:
– profesorul stabilește/alege/selectează conținuturile didactice, bibliografia
– scopul didactic este realizat dacă optimizarea metodelor și procedeelor didactice se remarcă
prin rezultatele elevilor (progresul școlar, autoevaluare corectă)
– procesul de predare-învățare-evaluare este interactiv, stimulând creativitatea elevilor
– conținuturile didactice sunt organizate din perspectiva abordării interdisciplinare, 
transdisciplinare, crosscurriculare
– sunt utilizate metode și procedee diferite, axate pe modernitatea procesului didactic, pe
valorificarea personalității psiho-emoționale și cognitive a elevilor
– activităţile de învăţare conduc la dezvoltarea competenţelor specifice propuse,  presupun
implicarea nemijlocită a elevilor, valorifică experienţa, contextele de învăţare şi cultura
specifice vârstei acestora

Faptul că structura  programelor de opţional este relativ asemănătoare, incluzând:  nota de

prezentare, competenţele generale, competenţele specifice și exemple de activităţi de
învăţare, conţinuturile, sugestiile metodologice, bibliografia, înseamnă, în primul rând, că s-a
urmărit/ se urmărește o viziune unitară atât între structură și conținuturi, cât și între procesul
de predare-învățare- evaluare.
În al doilea rând, un alt aspect relevant, convergent, al celor 2 tipuri de programe școlare
pentru opționale, ar fi faptul că ambele programe îşi propun completarea activităţilor
didactice din ,,trunchiul comun”, sub forma aprofundării/consolidării sau extinderii materiei
studiate, în speță, Limba și literatura română; în consecință, opționalele se mai numesc ,,de
aprofundare/consolidare”  sau ,,de extindere” .
În al treilea rând, actualul model de proiectare didactică utilizat în învățământul gimnazial
pentru opționale este eficient în măsură reală, progresivă, dacă aduce o contribuție clară,
obiectivă, la dezvoltarea profilului de formare al absolventului, prin valorificarea celor 8
competenţe-cheie (comunicare în limba română, comunicare în limbi străine, competențe
matematice și competențe de bază în științe și tehnologii, competențe digitale, competența ,,A
învăța să înveți”,  competențe sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat,
sensibilizare și exprimare culturală).
2. Aspecte divergente
În structura actuală a programei pentru opțional, cele 8 competențe-cheie sunt corelate cu
competențele generale, respectiv cu competențele specifice și exemplele de activități de
învățare; de fapt, unele dintre cele 8 competențe-cheie pot deveni, în cazul actualei programei
de opțional, chiar ,,exemple de activități de învățare”, de exemplu:
- componenta competenței digitale poate genera activități de învățare de tipul:
lucrul cu fișiere, site-uri, bloguri, platforme etc, exerciții de căutare de fișiere pe
diferite teme date, clasificarea și stocarea lor, alcătuirea unor arhive personale etc.;
- componenta competenței ,,a învăța să înveți” poate genera activități de învățare de
tipul: exerciții de autoevaluare, de creativitate, de stimulare a gândirii critice și a
memoriei vizuale etc.;
- componenta competenței de bază în științe poate genera activități de tipul:
exerciții comparative între ȘTIINȚĂ și ARTĂ, definirea alternativă, comparativă
a unei noțiuni, idei, situații etc. din programa de opțional respectivă, din punct de
vedere ȘTIINȚIFIC, dar și din punct de vedere ARTISTIC, cu identificarea unor
asemănări și deosebiri etc.
- competențele-cheie devenite ,,exemple de activități de învățare” se pot corela între
ele, ceea ce, poate, în cazul programei de opțional de dinainte de 2018 era mai
greu de urmărit/ realizat/ aplicat etc., de exemplu:
a. se pot corela activități de învățare generate din competența comunicării în limbi
străine și competențe digitale, precum lucrul cu site-uri de tipul  google translate,
dexonline.ro , Wikipedia.org, TED, etc.,
b. se pot corela activități de învățare generate din competența de bază în științe și
tehnologii și competențe digitale, precum lucrul cu site-uri de tipul wordwall.net,
StoryJumper, BookCreator, Quizz, EdPuzzle, Kahoot, MozaWeb etc.
 
Alte aspecte divergente includ:
-denumirile elementelor componente diferă: notă de prezentare vs.argument, competenţe
generale, competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare vs. competenţe specifice şi
conţinuturi, conţinuturi vs. valori şi atitudini, sugestii metodologice, bibliografie;
-în programa veche, argumentul exprimă motivaţia pentru care a fost propus opţionalul,
neprecizându-se statutul disciplinei de studiu, în timp ce nota de prezentare din programa
nouă precizează statutul disciplinei de studiu, făcând trimiteri la contribuţia disciplinei la
profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a şi prezintă pe scurt structura programei
şi semnificaţia termenilor utilizaţi;
- în programa veche, competenţele generale aveau un grad ridicat de generalitate şi
complexitate, se refereau la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice, erau abstracte, iar
în programa nouă, acestea se raportează la competenţele generale ale disciplinei de trunchi
comun şi reflectă contribuţia opţionalului la profilul de formare al absolventului de clasa a
VIII-a;
- în programa veche, competenţele specifice erau corelate cu conţinuturile şi erau formulate
după modelul celor din programa naţională, fără a le relua întocmai, acestea văzând propriile
obiective, în programa nouă, competenţele specifice apar corelate cu activităţile de
învăţare, ele fiind concepute după modelul programei naţionale, dar nu identic, ci definind
rezultatul aşteptat al învăţării;
-în programa nouă, competenţele specifice sunt formulate după modelul celor din
programele şcolare pentru disciplinele de trunchi comun, dar nu vor fi reluări ale acestora;
dacă opţionalul ar repeta competenţe specifice ale programei şcolare pentru o disciplină de
trunchi comun, atunci opţionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al
rezultatelor aşteptate ale învăţării;
-exemplele de activităţi de învăţare din noua programă reprezintă sarcini de lucru prin care
se dezvoltă competenţele specifice la elevi;
- în noua programă, conţinuturile includ aspecte care oferă baza de operare pentru formarea
competenţelor; ele nu sunt un scop în sine, ci mijloace informaţionale pentru formarea
competenţelor;
-în vechea programă, valorile şi atitudinile apăreau separat şi vizau întregul parcurs
educaţional;
-sugestiile metodologice din programa nouă includ recomandări referitoare la strategiile
didactice, tipuri de exerciţii, precum şi modalităţi de evaluare, pe când, în vechea programă,
ele făceau referire la desfăşurarea procesului de predare-învăţare centrat pe formarea de
competenţe;
-bibliografia din programa nouă include resurse RED, lucrări recente şi site-uri utile cadrelor
didactice.