BACTERII

Bacteriile sunt microorganisme

procariote și alcă tuiesc domeniul
Bacteria (sinonim Eubacteria).
Prezintă de cele mai multe ori o
lungime de câțiva micrometri, dar
sunt foarte diverse din punct de
vedere morfologic, regă sindu-se
sub formă sferică , alungită sau
spiralată (elicoidală ). Bacteriile au
fost printre primele forme de viață
care au apă rut pe Pă mânt și sunt prezente în majoritatea habitatelor existente. Se regă sesc în sol,
apă , izvoare termale, deșeuri radioactive, chiar și la adâncimi mari din scoarța terestră . Bacteriile
tră iesc în relații de simbioză sau sunt uneori paraziți ai plantelor și animalelor. Majoritatea
acestora nu au fost caracterizate, iar aproximativ doar jumă tate dintre încrengă turile bacteriene
cuprind specii care pot fi crescute în laborator. Știința care se ocupă cu studiul bacteriilor se
numește bacteriologie și este o ramură a microbiologiei.

Într-un gram de sol se regă sesc aproximativ 40 milioane de celule bacteriene, iar într-un mililitru
de apă dulce se regă sesc aproximativ 1 milion de celule bacteriene. Un calcul ar indica faptul că
pe Pă mânt există circa 5×1030 bacterii,[6] așadar acestea alcă tuiesc o biomasă cu mult mai mare
decât cea corespunză toare plantelor și animalelor la un loc.[7] Bacteriile sunt organisme vitale în
multe cicluri ecologice, având rolul de circulare al nutrienților, precum este cazul fixă rii azotului
din atmosfera terestră . Un alt exemplu este descompunerea cadavrelor, bacteriile fiind
responsabile de etapele de putrefacție ale acestui proces.[8]

În ecosistemele care au ca habitat izvoarele hidrotermale sau izvoarele reci, bacteriile

extremofile joacă un rol esențial în aducerea aportului de nutrienți necesari pentru viață , prin
transformarea unor compuși precum hidrogenul sulfurat și metanul în energie. În octombrie
2012, datele adunate de că tre cercetă tori au sugerat faptul că bacteriile prosperă în Groapa
Marianelor, care este cel mai adânc punct de pe suprafața Pă mântului, fiind aflat la o adâncime
de 11 kilometri.Alți cercetă tori au dedus prin studii similare faptul că bacteriile se dezvoltă chiar
și în interiorul rocilor la o adâncime de 580 de metri sub fundul oceanic cu o adâncime de 2,6
kilometri, din apropierea coastei nord-vestice a Statelor Unite.[9][11] Conform unuia dintre
savanți, „Microbii pot fi întâlniți oriunde – sunt organisme extrem de adaptabile la orice condiții,
și pot supraviețui oriunde se află .”

Nu de mult a fost demontat mitul conform că ruia numă rul de celule bacteriene din corpul uman
îl depă șește pe al celulelor umane în raport de 10:1. Aproximativ 39 de bilioane (39·1012 sau
3,9·1013) de celule bacteriene se află în microflora normală a unei persoane de referință de gen
masculin, ce cântă rește 70 kg și are o înă lțime de 170 cm, numă rul total de celule umane fiind
de 30 de bilioane (30·1012). Așadar, deși numă rul de bacterii este mai mare, acesta este doar cu
30% mai mare, nu cu 900%.