Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALA SI


TEHNOLOGICA
SPECIALIZAREA: TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE
MASINI
DISCIPLINA: ORGANE DE MASINI II

PROIECT:

REDUCTOR MELCATO-CILINDRIC

INDRUMATOR,

Conf. Dr. Ing. Ec. TARCA IOAN CONSTANTIN

STUDENT,
STAN VLADUT
GRUPA: 631B

Oradea
2019
TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze reductor melcato-cilindric cu următoarele date de proiectare:


- puterea motorului electric PME= 3,3 kW,
- turaţia motorului electric nME= 2200 rot/min;
- turatia de iesire niesire= 9 rot/min;
- durata totala de functionare DH=10000 h;

2
I. MEMORIU TEHNIC

1.1. DEFINIRE
Reductoarele cu roti dintate sunt mecanisme independente formate din roti dintate cu
angrenare permanenta, montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa. Ele servesc la:
• micsorarea turatiei;
• cresterea momentului de torsiune transmis ;
• modificarea sensului de rotatie sau a planului de misacare;
• insumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare catre o masina de lucru;
• distribuie fluxul de putere de la un motoare catre mai multe masini de lucru

In cazul reductoarele de turatie, rotile dintate sunt montate fix pe arbori, rotile
angreneaza permanent si realizeaza un raport de transmitere total fix, definit ca raportul dintre
turatia la intrare si turatia la iesirea reductorului, spre deosebire de cutiile de viteze la care unele
roti sunt mobile pe arbori (roti baladoare), angreneaza intermitent si realizeaza un raport de
transmitere total in trepte. Ele se deosebesc si de variatoarele de turatie cu roti dintate (utilizate
mai rar) la care raportul de transmitere total poate fi variat continuu. Reductoarele de turatie cu
roti dintate se utilizeaza in toate domeniile constructiilor de masini.
Exista o mare varietate constructiva de reductoare de turatie cu rotile dintate. Ele se
clasifica in functie de urmatoarele criterii:
1. dupa raportul de transmitere:
• reductoare o treapta de reducere a turatiei;
• reductoare 2, sau mai multe trepte de treducere a turatiei.

2. dupa pozitia relativa a arborelui de intrare (motor) si arborele de iesire:


• reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de isire;
reductoare obisnuite (paralele), la care arborele de intrare si de iesire sunt paralele.

3. dupa pozitia arborilor:


• reductoare cu axe orizontale;
• reductoare cu axe verticale;
• reductoare cu axe inclinate.

4. dupa tipul amgrenajelor:


• reductoare cilindrice;
• reductoare conice;
• reductoare hipoide;

3
• reductoare melcate;
• reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate etc);
• reductoare planetere.

5. dupa pozitia axelor:


• reductoare cu axe fixe;
• reductoare cu axe mobile.

Daca reductorul impreuna cu motorul constituie un singur agregat (motorul este motat
direct la arborele de intrare printr-o flansa) atunci unitatea se numeste motoreductor.
In multe solutii constructive reductoarele de turatie cu rotile dintate se utilizeaza in
scheme cinematice alaturi de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin lanturi, cu frictiune, cu
surub-piulita, variatoare, cutii de viteza etc.
Avantajele utilizarii reductoarelor inschemele cinematice ale masinilor si
mecanismelor sunt:
• raport de transmitere constant;
• asigura o mare gama de puteri instalare;
• gabarit redus;
• randament mare (cu exceptia reductoarelor melcate);
• intretinere simpla si ieftina.
Printre dezavantaje se enumera:

• pret de cost ridicat;


• necesitatea unei uzinari si montaj de precizie;
• functionarea lor este insotita se sgomot si vibratii.

Parametrii principali ai unui reductor cu roti dintate sunt:


• puterea;
• raportul de transmitere;
• turatia arborelui de intrare;
• distanta dintre axe.

Datorita multiplelor utilizari in industria constructiilor de masini si aparate, parametrii


reductoarelor de turatie cu rotile dintate sunt standardizate:
• rapoartele de transmitere, STAS 6012-82;
• distanta dintre axe, STAS 6055-82;
• modulii, STAS 822-82;

4
• parametrii principali ai reductoarelor cilindrice, STAS 6850-77;
• parametrii principali ai reductoarelor melcate, STAS 7026-77.

1.2. TIPURI DE REDUCTOARE

Alegerea tipului de reductor intr-o scheme cinematica se face in functie de:


• raportul de transmitere necesar;
• gabaritul disponibil;
• pozitia relativa a axelor motorului si a organului (masinii) de lucru;
• randamentul global al schemei cinematice.
In functie de aceste cerinte se pot utililiza urmatoarele tipuri de reductoare cu roti dintate:
cilindrice, conice, conico-cilindrice, melcate, cilindro-melcate, planetare.

a) Reductoare cu roti dintate cilindrice.


Acestea sunt cele mai utilizate tipuri de reductoare cu roti dintate deoarece:
• se produc intr-o gama larga de puteri: de la puteri instalate foarte mici (de ordinul
Watilor) pana la 100 000kW (900 kW, pentru reductoare cu o teapta).
• rapoarte de transmitere totale, iT max =200 (iT max =6,3, pentru reductoare cu o treapta;
iT = 6,3 … 60, pentru reductoare cu 2 treapte, iT = 40 … 200, pentru reductoare cu 3
treapte;
• viteze periferice, vmax = 200 m/s;
• posibilitatea tipizarii si executiei tipizate sau standardizate.

Se construiesc in variante cu 1, 2 si 3 trepte de reducere, fig. 1.1, avand dantura


dreapta sau inclinata. Notatiile din figura sunt:
• intrarea in reductor, cu litera I;
• iesirea din reductor, cu litera E;
• cifrele 1, 2, 3, 4 … rotile ce compun angrenajele treptelor de reducere.

Din punct de vedere al inclinarii danturii, la alegerea tipului de reductor cu roti dintate
cilindrice se tine seama de urmatoarele recomandari:
• reductoarele cu roti dintate cilindrice drepte, pentru puteri instalate mici si mijlocii,
viteze periferice mici si mijlocii si la rotile baladoare de la cutiile de viteze;
• reductoarele cu roti dintate cilindrice inclinate, pentru puteri instalate mici si
mijlocii, viteze periferice mari, angrenaje silentioase;
• reductoarele cu roti dintate cilindrice cu dantura in V, pentru puteri instalate
mari viteze periferice mici.

5
Fig. 1. 1. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate cilindrice

b) Reductoare cu roti dintate conice

0
Aceste reductoare schimba directia miscarii la 90 , fiind utilizate atat in varianta
constructiva simpla (un singur angrenaj conic concurent ortogonal) cat si in varianta
combinata (impreuna cu 1 sau 2 angrenaje cilindrice paralele). In privinta utilizarii
acestor tipuri de reductoare se recomanda ca:
• reductoarele conice simple, cu iT max = 6, pentru puteri mici, randamente ηmax =
0,98;
• reductoarele conico-cilindrice cu 2 trepte (prima treapta avand angrenaj conic),
cu iT = 4 … 40 si randamente ηmax = 0,96;
• reductoarele conico-cilindrice cu 3 trepte (prima treapta cu angrenaj conic
celelalte 2 trepte cu angrenaje cilindrice), cu iT = 20 … 180 si randamente ηmax
= 0,95.

6
Fig. 1.2. Scheme cinematice pentru reductoarele cu roti dintate conice si conico-cilindrice

In privinta utilizarii acestor tipuri de angrenaje mai trebuiesc amintite si


domeniile de viteza recomandate pentru angrenajele conice, functie de tipul danturii:
• pentru danturi conice drepte, vmax = 3 m/s;
• pentru danturi conice inclinate, vmax = 12 m/s;
• pentru danturi conice curbe, vmax = 40 m/s.

7
1.3.VARINTE CONSTRUCTIVE DE REDUCTOR MELCATO-
CILINDRIC
Varianta 1

Constructia unui reductor melcato-cilindric avand carcasa realizata prin turnare din doua
bucati si cu planul de separatie orizontal,situate in planul rotilor conduse.Arborele melcului este
fixat pe doi rulmenti radial-axiali,cu role conice. Jocul din rulmenti se poate regal cu ajutorul
capacului montat pe carcasa reductorului ,pe capatul de intrare a arborelui.
Celelalte lagare de sustinere sunt cu rulmenti radial axiali cu bile,ungerea angrenajelor
si rulmentilor se realizeaza cu uleiul din baia reductorului,a carui nivel trebuie sa ajunga peste
dantura melcului si a rotii condusa din a doua treapta de reducere,dar trebuie tinut seama de
recomandarea ca nivelul de ulei san u depaseasca o trime din diametrul exterior al rotii conduse.
Pentru buna functionare reductorul este prevazut cu capac de vizitare a danturii,
aerisitor,dop de golire,indicator al nivelului de ulei cu vizor si inele de ridicare executate in
capac prin turnare.
Etansarea arborelui de intrare si iesire se realizeaza cu mansete de rotatie.

Varianta 2

Reductorul melcato-cilindric are carcasa realizata din trei parti, cu doua plane de
separatie orizontale. Axele arborilor, rotilor conduse, sunt cuprinse intr-un plan vertical. In
aceasta constructie creste inaltimea reductorului in detrimental reducerii lungimii. Arborele
melcului este fixat pe doi rulmenti radiali axiali.Jocul din rulmenti si pozitia melcului se poate
regla cu ajutorul celor doua capace.
Ungerea angrenajului melcat si a rulmentilor de pe arboreal melcului se face cu uleiul
din baia reductorului. Pentru ungerea angrenajului cilindric se foloseste un pinion executat
dintr-un material moale, care transporta uleiul pe dintii rotii conducatoare din a doua treapta de
reducere.
Rulmentii de pe arborii rotilor sunt de tipul radial-axiali cu role conice, iar ungera lor se
face cu vaselina(unsoare consistenta), a carei scurgere in baia de ulei este oprita de niste capace.
Etansarea arborelui de intrare si de iesire este realizata cu mansete de rotatie.
Reductorul mai este prevazut cu capac de vizitare, aerisitor, indicator al nivelului de ulei
cu vizor, dop de golire si inele de ridicare.

Varianta 3

Reductor la care melcul este plasat deasupra rotii melcate. Carcasa este turnata din doua
parti cu planul de separatie orizontal. Arborele melcului este montat pe rulmenti radial axial cu
role conice si un rulment radial cu bile. Rulmentii radial axiali sunt fixate pe arborele melcului
cu ajutorul unei piulite pentru rulmenti si introdusi intr-o caseta cu care se poate regla pozitia
axiala a melcului. Pentru scoaterea jocului din rulmenti se foloseste capacul in care este montat
si elementul de etansare. Acesti rulmenti formeaza impreuna rulmentul conducator. La capatul
opus al melcului se afla un rulment radial cu inelul interior fixat pe arbore, iar inelul exterior
montat liber in alezaj. Acest rulment formeaza rulmentul liber al montajului.
Roata melcata avand dimensiuni mai mari este realizata din doua bucati.
Ungerea angrenajelor se face prin scufundarea in baia de ulei a rotilor conduse.
Rulmentii se ung cu uleiul din ceata de ulei obtinuta prin barbotarea uleiului din baia
reductorului de catre rotile dintate.Reductorul mai este prevazut cu inele de ridicare turnate,
capac de vizitare,aerisitor, indicator de nivel de ulei cu vizor si dop de golire.

8
Melcul nefiind scufundat in baia de ulei exista posibilitatea incalzirii mai intense a
angrenajului melcat.

Pentru calcule s-a ales varianta constructiva I(fig. 1.5), deoarece prezinta o constructie
mai simpla si prezinta un cost de productie mai redus.

Fig. 1.5. reductor melcato-cilindric.

9
II. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSMITERE


𝑛𝑀𝐸
𝑖𝑇 =
𝑛𝑖𝑒𝑠𝑖𝑟𝑒
2200
𝑖𝑇 = = 244,44
9

Se alege raportul de transmitere pe angrenajul cilindric 𝑖34 = 4 conform STAS 6012-82.


𝑖𝑇
𝑖12 =
𝑖34
244,44
𝑖12 = = 61,11
4
Se alege raportul de transmitere pe angrenajul melcat 𝑖12 = 56conform STAS 6012-
82.
𝑖𝑇
➢ Raportul de transmitere pe curea 𝑖𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎 = 𝑖 = 1,09
12 ∙𝑖34
Se alege raportul de transmitere pe curea 𝑖𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎 = 1,09

CALCULUL TURATIILOR ARBORILOR

➢ Turatia arborelui de intrare 𝑛1


𝑛𝑀𝐸
𝑛1 =
𝑖𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎
2200
𝑛1 = = 2016[rot/min]
1,09

➢ Turatia arborelui intermediar 𝑛2


𝑛1
𝑛2 =
𝑖12
2016,00
𝑛2 = = 36[rot/min]
56

➢ Turatia arborelui de iesire 𝑛3


𝑛2
𝑛3 =
𝑖34
36,00
𝑛3 = =9
4

CALCULUL PUTERILOR PE ARBORI

𝑃1 = 𝑃𝑀𝐸 ∙ 𝜂𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎 ∙ 𝜂𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡


𝑃1 = 3,3 ∙ 0,994 ∙ 0,95 = 3,12
𝜂𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎 – randamentul curelei, 𝜂𝑐𝑢𝑟𝑒𝑎 =0,994
- 𝜂𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡 - randamentul rulmentului, 𝜂𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡 =0,95

10
𝑃2 = 𝑃1 ∙ 𝜂12 ∙ 𝜂𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡
𝑃2 = 3,12 ∙ 0,75 ∙ 0,95 = 2,22
𝜂12 – randamentul angrenajului melcat, 𝜂12 =0,75

𝑃3 = 𝑃2 ∙ 𝜂34 ∙ 𝜂𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡
𝑃3 = 2,22 ∙ 0,97 ∙ 0,95 = 2,05
𝜂34 – randamentul angrenajului cilindric, 𝜂34 =0,97

CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE PE ARBORI

𝑃1
𝑀𝑡1 = 9550 ∙
𝑛1
3,12
𝑀𝑡1 = 9550 ∙ 2016,00 = 14761,71[Nmm]
𝑃2
𝑀𝑡2 = 9550 ∙
𝑛2
2,22
𝑀𝑡2 = 9550 ∙ 36,00 = 588992,37[Nmm]
𝑃3
𝑀𝑡3 = 9550 ∙
𝑛3
2,05
𝑀𝑡3 = 9550 ∙ 9,00 = 2171025,88[Nmm]

11
CALCULUL ANGRENAJULUI CILINDRIC

- KA - factorul de utilizare a reductorului KA=1,5


- KV - factor dinamic KV=1,2
- KHα - factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii KHα=1
- KHβ - factorul repartitiei frontale a sarcinii KHβ=1,35
- ZH factorul zonei de contact ZH=2,5
- ZE factorul de material ZE=189,8
- Zε coeficientul gradului de acoperire Zε=0,95
- Zβ factorul inclinarii dintilor Zβ=1
- ψa - factorul de latime al dintelui ψ a=0,27
- σHlim rezistenta materialului rotii dintate la presiune de contact
σHlim=900[N/mm2]
- SHP4 factorul de siguranta minim admisibil pentru rezitenta rotii dintate
SHP4=1,15
- ZN2=1,26 factorul de durabilitate al dintilor
- ZL - factorul de lubrifiant ZL=1
- ZV - factorul vitezei periferice ZV=1
- ZX - factorul dimensiunii flancului dintilor Zx=1
- ZR - factorul de rugozitate ZR=1
- ZW - raportul duritatii flancurilor ZW=1

3
𝑀3 ∙ (𝐾𝐴 ∙ 𝐾𝑉 ∙ 𝐾𝐻𝛽 ∙ 𝐾𝐻𝛼 ) ∙ (𝑍𝐻 ∙ 𝑍𝐸 ∙ 𝑍𝜀 ∙ 𝑍𝛽 )2
𝑎𝑚𝑖𝑛34 = (𝑖34 + 1) ∙
√ 𝜎 2
2
2 ∙ 𝑖34 ∙ 𝜓𝑎 ∙ ( 𝐻𝑙𝑖𝑚𝑏2 ) ∙ (𝑍𝑁2 ∙ 𝑍𝐿 ∙ 𝑍𝑅 ∙ 𝑍𝑉 ∙ 𝑍𝑊 ∙ 𝑍𝑋 )2
𝛿𝐻𝑝2

2171025,88 ∙ (1,5 ∙ 1,2 ∙ 1,35 ∙ 1) ∙ (2,5 ∙ 189,8 ∙ 0,95 ∙ 1)2


𝑎𝑚𝑖𝑛34 = (4 + 1) ∙ 3
√ 900 2
2∙ 42 ∙ 0,27 ∙ ( ) ∙ (1,26 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1 ∙ 1)2
1,15
𝑎𝑚𝑖𝑛34 = 253,29 [mm]

CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ANGRENAJULUI


CILINDRIC

➢ Alegerea numarului de dinti z1 si z2


z3=20
𝑧4 = 𝑧3 ∙ 𝑖34
𝑧4 = 20 ∙ 4 = 80
Se adopta numarul de dinti 𝑧2 = 80

12
➢ Modulul m
2 ∙ 𝑎𝑚𝑖𝑛34
𝑚=
𝑧1 +𝑧2
2 ∙ 253,29
𝑚= = 5,1
20 + 80
Alegem din STAS 933-82 𝑚 = 5,5

➢ Alegem a si aw din STAS


𝑚𝑠𝑡𝑎𝑠 ∙ (𝑧3 +𝑧4 ) 20 ∙ 80
𝑎= = = 275
2 2
𝑎 = 280
𝑎𝑤 = 280

➢ Se determina unghiul de angrenare , α


𝑎
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑤 = ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼
𝑎𝑤
275
𝑐𝑜𝑠𝛼𝑤 = ∙ 𝑐𝑜𝑠20 = 0.939
280
𝛼𝑤 = arccos(0.939)
𝛼𝑤 = 0,349(𝑟𝑎𝑑𝑖𝑎𝑛𝑖)

➢ Se calculează suma deplasărilor de profil


𝑖𝑛𝑣𝛼 = 𝑡𝑔𝛼 − 𝛼 = 0,014895662
𝑖𝑛𝑣𝛼𝑤 = 𝑡𝑔𝛼𝑤 − 𝛼𝑤 = 0,021939868
(𝑧1 +𝑧2 ) ∙ (𝑖𝑛𝑣𝛼𝑤 − 𝑖𝑛𝑣𝛼)
𝑥𝛴 =
2 ∙ 𝑡𝑔𝛼
𝑥𝛴 = 0,967888073
𝑥3 = 0,5
𝑥4 = 0,47
➢ Latimea danturii b1,b2
𝑏3 = 𝑏4 + (0.5 … 1.5) ∙ 𝑚
𝑏3 = 73 + 1 ∙ 5,5
𝑏3 =78
𝑏4 = 𝜓𝑎 ∙ 𝑎
𝑏4 = 73
➢ Diametrele de divizare
𝑑3 = 𝑚 ∙ 𝑧3 = 5,5 ∙ 20 = 110
𝑑4 = 𝑚 ∙ 𝑧4 = 5,5 ∙ 80 = 440

h*a - coeficientul inaltimii capului de referinta, h*a=1


c* =0.25 pentru mecanica generala si grea
𝑑𝑓3 = 𝑑3 − 2 ∙ 𝑚 ∙ (ℎ ∗ 𝑎 + 𝑐 ∗ −𝑥3 )
𝑑𝑓3 = 101,75

13
𝑑𝑓4 = 𝑑4 − 2 ∙ 𝑚 ∙ (ℎ ∗ 𝑎 + 𝑐 ∗ −𝑥4 )
𝑑𝑓4 = 431,3967688
➢ Inaltimea dintilor h
ℎ = 𝑎𝑤 − 𝑚 ∙ 𝑐 ∗ −0.5 ∙ (𝑑𝑓1 + 𝑑𝑓2 )
ℎ = 12,0516156
➢ Scurtarea dintilor Δh
Δh = 𝑚(2 ∙ ℎ ∗ 𝑎 + 𝑐 ∗) − ℎ
Δh = 0,323384401
➢ e de cap(exterioare) da1, da2
da3 = 𝑑𝑓3 + 2 ∙ ℎ
da3 = 125,85
da4 = 𝑑𝑓4 + 2 ∙ ℎ
da4 = 455,50
➢ Diametrele de baza
𝑑𝑏3 = 𝑑1 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 =110∙0.9396=103,36
𝑑𝑏4 = 𝑑2 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑡 = 440 ∙ 0.9396=413,42
➢ Gradul de acoperire total
La angrenaje cu dinti drepti 𝜀𝛽 = 0
➢ Verificarea continuitatii angrenarii in plan frontal
𝜀𝛼 ≥ 1.2 − 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑖 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑖
db3
𝑐𝑜𝑠𝛼3 = = 0,6072
da3

db2
𝑐𝑜𝑠𝛼4 = = 0,4332
da2
𝑧3 𝑡𝑔𝛼𝑎3 +𝑧4 𝑡𝑔𝛼𝑎3 − (𝑧3 + 𝑧4 )𝑡𝑔𝛼𝑤
𝜀𝛼 =
2𝜋
𝜀𝛼 = 1,46

14
DIMENSIONAREA ANGRENAJELOR CU MELC CILINDRIC
Se alege – nr de inceputuri al melcului, z3 din STAS
z1=1
- nr de dinti ai rotii dintate z2
z2= z1∙i 12=56
𝑀𝑡2𝐻 = 𝑀𝑡2 = 588992,3703
𝐾𝐴 = 1,5
𝐾𝑉 = 1,2
𝐾𝐻𝛽 = 1 pentru incarcari constante.
1
2 ∙ 𝑐𝑜𝑠 ∙ 𝛾𝑏 2
𝑍𝐻 = ( ) = 2,4
𝑠𝑖𝑛𝛼0 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼0
𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑧1
𝛿𝑏 = 𝛾0 = = 4,5
𝑞
Alegem din STAS 6845 m=6 , 𝑞 = 10, unde q - coeficientul diametral
𝑍𝐸 = 159,8√𝑀𝑃𝑎
𝜎𝐻𝑃2 = 225𝑀𝑃𝑎 , unde v= 2 m/s si Melcul – OLC 60 ,iar roata melcata este din –
OLC 60.
1
𝑀𝑡2𝐻 ∙ 𝐾𝐴 ∙ 𝐾𝑉 ∙ 𝐾𝐻𝛽 ∙ (𝑍𝐻 ∙ 𝑍𝐸 )2 3
𝑎𝐻𝑚𝑖𝑛 = (𝑧2 + 𝑞) ∙ [ ]
5.2 ∙ z22 ∙ 𝑞 ∙ 𝜎𝐻𝑃2
2
1
588992,3703 ∙ 1,5 ∙ 1,2 ∙ 1 ∙ (2,4 ∙ 159,8)2 3
𝑎𝐻𝑚𝑖𝑛 = (56 + 10) ∙ [ ]
5.2 ∙ 562 ∙ 10 ∙ 2252
𝑎𝐻𝑚𝑖𝑛 = 175,77
2 ∙ 𝑎𝐻𝑚𝑖𝑛
𝑚𝑥 = = 5,33
𝑞 + 𝑧2
𝑚𝑥𝑆𝑇𝐴𝑆 = 6
𝑚𝑥 ∙ (𝑞 + 𝑧2 )
𝑎𝐻𝑜 = = 198
2
𝑎𝐻𝑜𝑆𝑇𝐴𝑆 = 200

Tipul melcului ZE
Parametrii de baza ai angrenajului
Nr de dinti ai rotii z2=56
Deplasarea specifica la roata x
𝑎𝑤
𝑥= − 0.5 ∙ (𝑧2 + 𝑞)
𝑚

𝑥 = 0,33
Unghiul de presiune de referinta αn=20˚
Diametrele de divizare:
d1=m∙q=6∙10=60
d2=m∙z2=6∙56=336

15
Diametrele de cap(exterior) al melcului
d a 1=d1+2 ∙ ℎ𝑎1 = 72
Diametrele de cap(exterior) al rotii
d a 2=d2+2 ∙ (ℎ𝑎∗ +x) ∙m=355
Diametrul maxim al rotii
𝑑𝑎1+6𝑚
𝑑𝑎𝑀 = = 367mm
𝑧3 +2

Inaltimea capului spirei melcului


ℎ𝑎1 = 𝑚 ∙ ℎ𝑎∗ = 1,25 mm
Inaltimea spirei melcului
ℎ1 = 𝑚 ∙ ℎ∗ = 13,2 mm
Raza de rotunjire a suprafetei exterioare a rotii, R
R=0,5∙d1-da1= 24mm
Latimea rotii melcate
b2=0.75∙da1=mm. Se alege b2=54 mm
Lungimea melcului
b1=(12.5+0.1∙z2) ∙mx
b1=108,6
Unghiul de panta al melcului
𝑧3
𝑡𝑔𝛾 =
𝑞
1
𝛾 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = 6 ˚ 34`01``
10
Lungimea melcului L2
L2=(m+0.1∙z4) ∙m
L2=69,60mm
Diametrul de cap al melcului
𝑑𝑎1 = 𝑚 ∙ (𝑞 + 2 ∗ ℎ𝑎 ) = 72mm
Diametrul exterior al rotii melcate
de2=da2+2∙mx
de2=367mm
Diametrul de fund
df1=45 mm
df2=317 mm

16
ALEGEREA ARBORILOR
a) Determinarea coeficientului de corectie a materialului arborelui

𝑅𝑚 700
𝐾1 = = = 1.27
550 550
R=700 pentru material OLC60 – arborele 1

𝑅𝑚 550
𝐾2 = = =1
550 550
R=550 pentru material OLC 50 – arborele 2

𝑅𝑚 1100
𝐾3 = = =2
550 550
R=1100 pentru material 41MoCr11 – arborele 3

b) Se determina momentele de torsiune pe fiecare arbore:

𝑀𝑡
𝑀𝑡𝑐 =
𝐾
𝑀𝑡1
𝑀𝑡1𝑐 = = 11,60
𝐾1

𝑀𝑡2
𝑀𝑡2𝑐 = = 588,99
𝐾2

𝑀𝑡3
𝑀𝑡3𝑐 = = 1085,51
𝐾3

c) Se aleg valori din îndrumar [1], coloana b, tab. 94, pag 142.

𝑑1 = ∅22

𝑑2 = ∅55

𝑑3 = ∅55

17
Arborele 1

𝑑1 = ∅25

𝑑2 = ∅35- avem un semering de dimensiuni:25-40-7

𝑑3 = ∅40- avem un rulment radial axial-cu role conice din STAS ,pag 286,tab.13.17:de
dimensiuni∶ 30-55-17

𝑑4 = ∅60

𝑑5 = ∅45

𝑑6 = ∅72

𝑑7 = ∅45

𝑑9 = ∅60

𝑑10 = ∅40- avem un rulment radial axial-cu role conice din STAS ,pag 286,tab.13.17:de
dimensiuni∶ 30-55-17

𝑙1 =42

𝑙2 =27

𝑙3 =20

𝑙4 =5

𝑙5 =61

18
𝑙6 =170

𝑙7 =61

𝑙8 =5

𝑙9 =22

Arborele 2

𝑑1 = ∅55

𝑑2 = ∅70

𝑑3 = ∅70- avem un rulment radial axial-cu role conic pe un rand din STAS ,pag
286,tab.13.17:de dimensiuni∶ 70-115-25

𝑑4 = ∅75

𝑑5 = ∅85

𝑑6 = ∅70- avem un rulment radial axial-cu role conic pe un rand din STAS ,pag
286,tab.13.17:de dimensiuni∶ 70-115-25

𝑙1 =52

𝑙2 =25

𝑙3 =25

𝑙4 =165

𝑙5 =10

𝑙6 =35

19
Arborele 3

𝑑1 = ∅55

𝑑2 = ∅70

𝑑3 = ∅70- avem un rulment radial axial-cu role conic pe un rand din STAS ,pag
286,tab.13.17:de dimensiuni∶ 70-115-25

𝑑4 = ∅75

𝑑5 = ∅85

𝑑6 = ∅70- avem un rulment radial axial-cu role conic pe un rand din STAS ,pag
286,tab.13.17:de dimensiuni∶ 70-115-25

𝑙1 =52

𝑙2 =25

𝑙3 =35

𝑙4 =83

𝑙5 =90

𝑙6 =35

20
VERIFICAREA SI DETERMINAREA REACTIUNILOR DIN ARBORI

Arborele 1
Planul orizontal:

𝑙𝐴 = 160

𝑙𝐵 = 161

(∑ 𝑀𝐵 )=0

𝐻𝐴 ∙ 320 − 𝐹𝑡1 ∙ 161

3318,3 ∙ 161
𝐻𝐴 = = 1664𝑁
320
(∑ 𝑀𝐴 )=0

𝐻𝐵 ∙ 320 − 𝐹𝑡1 ∙ 160

3318,3 ∙ 160
𝐻𝐵 = = 1654𝑁
320

𝑀 = 𝐻𝐴 ∙ 𝑙𝐴 = 𝐻𝐵 ∙ 𝑙𝐵 = 1664 ∙ 160 = 265459 𝑁

21
Planul vertical:

(∑ 𝑀𝐵 )=0

𝑉𝐴 ∙ 320 − 𝐹𝑟1 ∙ 161

265,8 ∙ 161
𝑉𝐴 = = 133 𝑁
320
(∑ 𝑀𝐴 )=0

𝑉𝐵 ∙ 320 − 𝐹𝑟1 ∙ 161

265,8 ∙ 161
𝑉𝐵 = = 132 𝑁
320

𝑀 = 𝑉𝐴 ∙ 𝑙𝐴 = 𝑉𝐵 ∙ 𝑙𝐵 = 133 ∙ 160 = 21261

22
Arborele 2
Planul orizontal:

𝑙𝐴 = 62

𝑙𝐵 = 66

𝑙𝐶 = 55

(∑ 𝑀𝐵 )=0

𝐻𝐴 ∙ 182 + 𝐹𝑡2 ∙ 121 − 𝐹𝑡3 ∙ 55

730,2 ∙ 121 − 268,4 ∙ 55


𝐻𝐴 = − = −403 𝑁
182
(∑ 𝑀𝐴 )=0

23
𝐻𝐵 ∙ 182 + 𝐹𝑡3 ∙ 128 − 𝐹𝑡2 ∙ 62

268,4 ∙ 128 − 730,2 ∙ 62


𝐻𝐵 = − = −59 𝑁
182

𝑀 = 𝐹𝑡3 ∙ 𝑙𝐵 = 268,4 ∙ 66 = 17764 𝑁

Planul vertical:

(∑ 𝑀𝐵 )=0

𝑉𝐴 ∙ 182 + 𝐹𝑟2 ∙ 121 − 𝐹𝑟3 ∙ 55

265,8 ∙ 121 − 97,4 ∙ 55


𝑉𝐴 = − = 147 𝑁
182

(∑ 𝑀𝐴 )=0

𝑉𝐴 ∙ 182 + 𝐹𝑟3 ∙ 121 − 𝐹𝑟2 ∙ 55

97,4 ∙ 121 − 265,8 ∙ 55


𝑉𝐵 = − = −22 𝑁
182

𝑀 = 𝐹𝑟2 ∙ 182 + 𝑉𝐴 ∙ 121 =18906

24
𝑉𝐵 ∙ 𝑙𝐵 = 10 116.91

𝑉𝐵 ∙ 𝑙𝐵 − 𝑀𝑖 = 8 372.52

Arborele 3
Planul orizontal:

𝑙𝐴 = 64

𝑙𝐵 = 149

(∑ 𝑀𝐵 )=0

𝐻𝐴 ∙ 213 − 𝐹𝑡4 ∙ 149

𝐻𝐴 = 47 𝑁

(∑ 𝑀𝐴 )=0

𝐻𝐵 ∙ 213 − 𝐹𝑡4 ∙ 64

𝐻𝐵 = 219 𝑁

𝑀 = 𝐻𝐴 ∙ 𝑙𝐴 = 𝐻𝐵 ∙ 𝑙𝐵 = 3004

25
Planul vertical:

(∑ 𝑀𝐵 )=0

𝑉𝐴 ∙ 213 − 𝐹𝑟4 ∙ 149

𝑉𝐴 = 17 𝑁

(∑ 𝑀𝐴 )=0

𝑉𝐵 ∙ 213 − 𝐹𝑟4 ∙ 64

𝑉𝐵 = 7 𝑁

𝑀 = 𝑉𝐵 ∙ 𝑙𝐵 = 1090 𝑁

26
PROIECTAREA TRANSMISIEI CU CURELE TRAPEIZODALE

Alegerea diametrului primitiv al roţii mici Dp1 se face funcţie de tipul curelei
respectându-se indicaţiile din STAS 1162-67.
Se alege Dp1=100 [mm].

Diametrul primitiv al roţii mari

𝐷𝑝2 = 𝑖𝑐 ∙ 𝐷𝑝1

𝐷𝑝2 = 1,09 ∙ 100 = 109

Unde: ic – raportul de transmisiei prin curele, ic=1,09

Se alege din STAS Dp2=112mm

Diametrul mediu al roţilor de curea

𝐷𝑝1 + 𝐷𝑝2 100 + 112


𝐷𝑝𝑚 = = = 106,0
2 2

Alegerea preliminară a distanței dintre axe A

0,7(Dp1 + Dp2) ≤ A ≤ 2(Dp1 + Dp2)

0,7(100+ 112) ≤ A ≤ 2(100+ 112)

148,4≤ A ≤ 424

Se alege distanța preliminara dintre axe A≈300[mm].

Unghiul dintre ramurile curelei


𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1
𝛾 = 2 ∙ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ∙ ( )
2∙𝐴

112 − 100
𝛾 = 2 ∙ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ∙ ( ) = 2,3 [°]
2 ∙ 300

Se alege unghiul dintre ramurile curelei γ=3 [°].

Unghiul de înfăşurare pe roata de curea

27
- pentru roata mică:
β1 = 180°−γ

β1 = 180° −3=177[°]

- pentru roata mică:


β2 = 180° + γ

β2 = 180° +3=183[°]

Lungimea primitiva a curelei

2
(𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1 )
𝐿𝑝 = 2 ∙ 𝐴 + 𝜋 ∙ 𝐷𝑝𝑚 ∙
4∙𝐴

(112 − 100)2
𝐿𝑝 = 2 ∙ 300 + 3,14 ∙ 106,0 ∙ = 639,96𝑚𝑚
4 ∙ 300

Lungimea primitivă a curelei se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai apropiată.

Se adoptă Lp=700[mm].

Distanței dintre axe A (calcul de definitivare)

𝐴 = 𝑝 + √𝑝2 − 𝑞

𝑝 = 0,25 ∙ 𝐿𝑝 − 0,393 ∙ (𝐷𝑝1 + 𝐷𝑝2 ) = 0,25 ∙ 700 − 0,393 ∙ 212 = 91,68


𝑞 = 0,125 ∙ (Dp 2 − Dp1 ) = 18,00
2

𝐴 = 91,68 + √91,682 − 18,00 = 183 mm

Viteza periferica a curelei

𝐷𝑝1 ∙ 𝑛1
𝑣=
19100

100 ∙ 2016 𝑚
𝑣= = 10,6 [ ]
19100 𝑠

28
Coeficient de funcţionare

cf =1,2 [2, 𝑡𝑎𝑏. 17.5, 𝑝𝑎𝑔. 399]

Coeficient de lungime

𝑐𝐿 = 0,89 [2, 𝑡𝑎𝑏. 17.5, 𝑝𝑎𝑔. 401]

Coeficient de înfăşurare

𝑐𝛽 = 0,99 [2, 𝑡𝑎𝑏. 17.5, 𝑝𝑎𝑔. 401]

Puterea nominală transmisă de o curea

P0 - puterea nominală transmisă de o curea se alege din STAS 1163-71.

P0 = 1,82

Număr preliminar de curele

𝑐𝑓 ∙ 𝑃𝑀𝑒 1,2 ∙ 3,3


𝑧0 = = = 2,47
𝑐𝐿 ∙ 𝑐𝛽 ∙ 𝑃0 0,89 ∙ 0,99 ∙ 1,82

𝑐𝑧 = 0,95

Numărul de curele definitiv

𝑧0 2,47
𝑧= = = 2,60
𝑐𝑧 0,95

Se alege: z=3

Frecvenţa îndoirii curelelor

29
𝑣
𝑓 = 103 ∙ 𝑥 ∙
𝐿𝑝

10,6
𝑓 = 103 ∙ 1 ∙ = 15,1 [𝐻𝑧]
700

Unde: x – numărul roţilor de curea ale transmisiei, x=1

v – viteza periferică a curelei, în m/s.

Lp - lungimea primitivă a curelei (valoarea standardizată aleasă), în mm.

Forța periferică transmisă:

𝑃𝑀𝐸
𝐹 = 103 ∙
𝑣

3,3
𝐹 = 103 ∙ = 313 [𝑁]
10,6

Forţa de întindere iniţială a curelei (F0) şi cea de apăsare pe arbori (Fa) sunt egale cu:

F0 = Fa = (1,5.....2)·F

F0 = Fa = 1,75·313=547 [N]

Lăţimea roţii de curea:

B = (z −1)·e + 2·f

B = (3−1)·12 + 2·15,1=54[mm]

30
I. ALTE ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE REDUCTORULUI

Flanse pentru fixare

Asamblarea celor doua carcase , superioara si inferioara, se realizeaza prin intermediul


flanselor si suruburilor(fig. 2.6.). Latimea flansei k, se determina in asa f fel incat piulita de
strangere sa poata fi rotita cu cheia fixa, cu un unghi mai mare de 60°.
k=2,7∙d [1, pag121]
k=2,7∙16=43,2
Se va utiliza flanse cu latimea de 43,2 mm si cu grosimea de 13 mm (pentru capacul
superior), respectiv 16 mm (pentru capacul inferior).

Fig. 2.6. Cuplaje cu flanse.

Suruburi cu cap hexagonal

Asamblarea celor doua carcase , superioara si inferioara, se realizeaza prin


intermediul flanselor si suruburilor.
Se va utiliza Surub cu cap hexagonal B M16x50 STAS 5259.

31
Stifturi

Pozitia carcsei superioare trebuie sa fie fixata in raport cu carcasa inferioara prin
intermediul a doua stifturi cilindrice, care se aseaza la distanta mare intre ele (pe diagonala
suprafetei de contact ).
Diametrul stifturilor se alege dupa formula:
ds=0,8∙d [1,
pag121]
ds=0,75∙16=12
Se va utiliza Stift cilindric A 12x30 STAS 1599-80 OLC 45.

Piulite

Pentru a se realiza asamblarea filetata se vor utilize piulite hexagonale.


Se va utiliza Piuliţă B-M16 STAS 922-75 grupa 5.

Șaibe

Pentru asigurarea asamblarilor filetate se vor utiliza saibe Grower.


Se va utiliza Saiba Grower N18 STAS 7666/2-80.

Inele de ridicare

Pentru o manipulare usoara (mecanizat) a reductoarelor se introduc in carcasa inele de


ridicare(fig. 2.9.) si se prevad umeri, cu ajutorul carora reductorul poate fi ridicat si
transportat.
Se va utiliza un Inel şurub M56 STAS 3186-77.

32
Fig. 2.9. Inel de ridicare.

Carcasa

Carcasa reductorului fixează poziţia relativă a arborilor şi implicit a roţilor dinţate. Ca


urmare, pentru asigurarea unei angrenări cât mai corecte, este necesară o bună rigiditate a
carcasei. Pentru realizarea unui montaj lesnicios al arborilor, roţilor dinţate şi rulmenţilor
carcasa este realizată din două bucăţi: carcasa inferioară şi cea superioară.
Uzual carcasele reductoarelor se execută prin turnare din fontă (Fc 150, Fc 250 STAS
568-82) şi mai rar din oţel (OT 45, OT 55 STAS 600-82). În cazul producţiei de unicate sau
de
serie mică se poate realiza o construcţie sudată a carcasei, folosind tablă de oţel (OL37, OL42
sau OL44 STAS 500/2-80).
Carcasa reductorului din tema de proiect se va realiza din fonta Fc 150 STAS 568-82
turnata.

33
BIBLIOGRAFIE

1. Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1994.


2. Crudu, I. "Atlas de reductoare cu roţi dinţate. " Bucuresti, Editura Didactică si
Pedagogică, 1981
3. Radulescu, Gh. " Îndrumator de proiectare în construcţia de masini " vol.3,
Bucuresti, Editura Tehnică, 1986.
4. Wikipedia, Enciclopedia libera, Internet.

34
OPIS

Lucrarea de fata contine:

- 4 planse A3: - un desen de ansamblu - 1

- un desen sectiune - 2

- un desen de executie arbore de intrare in reductor – 3

- un desen de executie roata dintata de pe arborele de iesire – 4

- caiet de proiect care are 35 de pagini.

- un CD cu elementele desenate si proiectate.

35

S-ar putea să vă placă și