Cu toate că a fost umbrit de

asociatul său, el este omul care a

realizat prima fotografie din lume
Descopera 07.05.2021

Pe 5 iulie 1833 a murit inventatorul fotografiei, Joseph Nicephore Niepce, cel

care a rămas mult timp în uitare, umbrit de gloria asociatului său Daguerre,
căruia i-a fost atribuită în totalitate această descoperire (dagherotipul).

Joseph Nicephore Niepce s-a născut în data de 7 martie 1765, în Franţa. El

este recunoscut la nivel mondial drept pionierul fotografiei.

Citeşte
şi 
Modul IRONIC în care a murit bărbatul cu cea mai lungă barbă
existentă vreodată – FOTO

 Descoperire impresionantă într-un lac finlandez

 Roverul Perseverance a ajuns într-un nou loc pe planeta Marte.
Imaginile dezvăluite de NASA

Citeşte
şi 
Vizitează online singurul ”Muzeu al sunetelor aflate pe cale de
dispariţie”

Prima fotografie cunoscută datează din 1862 şi aparţine lui.

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 5 iulie:

328 – A avut loc inaugurarea oficială a celui de-al doilea pod peste Dunăre,
construit de arhitectul roman Theophilus Patricius, care a conceput şi o
monografie despre podul lui Apollodor de la Drobeta.
1820 – S-a născut inginerul Wiliam Rankine, inventatorul scalei de
temperatură.

1833 – S-a născut publicistul şi omul politic Visarion Roman, membru

corespondent al Societăţii Academice Române (m. 1885).

1889 – S-a născut Jean Cocteau, dramaturg, romancier, eseist, cineast, pictor
şi coregraf francez, participant la toate marile mişcări artistice de avangardă.
(m. 1963).

1993 – A început aplicarea Taxei pe Valoarea Adaugată (TVA).

1999 – A murit filologul Liviu Petrescu. (n. 17 decembrie 1941).

2000 – Parlamentul European a adoptat raportul Comisiei Europene care

propune includerea României şi Bulgariei în rândul statelor ai căror cetăţeni
nu au nevoie de vize pentru a intra în spaţiul UE.

2006 – Guvernul a aprobat proiectul de lege privind înfiinţarea Agenţiei

Naţionale de Integritate, ca structură care va verifica declaraţiile de avere şi de
interese ale demnitarilor, funcţionarilor publici şi magistraţilor.

2011 – A încetat din viaţă artistul american Cy Twombly, unul dintre cei mai
mari pictori abstracţi din secolul al XX-lea (n. 25 aprilie 1928).

Castelul Iulia Hașdeu de la Câmpina, iubirea nemărginită a unui tată

Ioana Matei 06.28.2021

Credit foto: Shutterstock

5 POZE
VEZI GALERIA FOTO »

În anul 1893, aflat la locuința de la Câmpina a chimistului Constantin Istrati, savantul Bogdan
Petriceicu Hașdeu, admira împrejurimile și parcul din apropierea proprietății prietenului său. Atunci,
B.P. Hașdeu s-a decis să cumpere parcul pentru a construi acolo un castel în memoria fiicei sale Iulia,
care murise de tuberculoză cu doar câțiva ani mai devreme.

Iulia Hașdeu, o tânără intelectuală supradotată, a murit la doar 18 ani de tuberculoză, iar de atunci tatăl
său a consacrat un adevărat cult pentru fiica sa iubită. La fel ca Victor Hugo, savantul B.P. Hașdeu a ales
calea spiritismului pentru a se consola și pentru a încerca să comunice cu lumea de apoi.

 Descoperire impresionantă într-un lac finlandez

 Roverul Perseverance a ajuns într-un nou loc pe planeta Marte. Imaginile dezvăluite de NASA

Castelul Iulia Hașdeu a fost construit între 1894 și 1896, după planurile lui B.P. Hașdeu, inspirat la rândul
său de ședințele de spiritism prin care încerca să ia legătura cu fiica sa. Conform planului inițial, castelul
ar fi trebuit să fie mai degrabă o catedrală, însă în timp a fost modificat până a ajuns la forma sa finală.
Castelul dispune de trei turnuri crenelate de piatră, cel din mijloc adăpostind templul. Pe ușa de piatră
poate fi observată stema familiei Petriceicu, deviza familiei Hașdeu („Pro fide et patria”) și cuvintele „E
pur si muove”, rostite de Galileo Galilei. Ușa se rotea, aceasta fiind intrarea principală în castel.

Un templu metafizic, ajuns o paragină scumpă

Deasupra ușii poate fi văzut Ochiul Lumii, iar pe creneluri se poate citi data de 2 iulie, cea la care B.P.
Hașdeu obișnuia să le celebreze în mod simbolic pe cele două Iulii ale sale, soția și fiica.

La 25 august 1907, B.P. Hașdeu s-a stins din viață. Soția sa murise cu cinci ani mai devreme. În afară de
castel, cei doi mai ridicaseră trei case. Două dintre acestea au fost demolate după cel de-Al Doilea
Război Mondial, deși starea construcțiilor era bună. A treia casă adăpostește și în ziua de astăzi
biblioteca, arhiva și sala de lectură a Muzeului Memorial „B.P. Hașdeu”.
Credit foto: Shutterstock

00:11 / 01:05

După moartea savantului, executorii s-au confruntat cu problema întreținerii castelului. În timp, castelul
a ajuns în paragină. Totodată, numeroase persoane au pătruns în edificiu și l-au prădat. Au fost furate
piese de mobilier, cărți, obiecte de uz și de artă plastică și decorativă. Presa interbelică locală și centrală
atrăgea atenția asupra „templului metafizic” al lui Hașdeu ajuns „o paragină scumpă”.

Castelul Iulia Hașdeu, grav afectat de cutremurul din ’77

În anii 1950, istoricii literari Perpessicius și Călinescu se pronunțau în privința importanței monumentului
și pentru crearea în incinta sa a unui muzeu închinat savantului B.P Hașdeu și ilustrei sale familii.

La începutul anilor 1960, Castelul Iulia Hașdeu figura deja în lista monumentelor de arhitectură și era
secție a Muzeului Regional de Istorie. După consolidarea, repararea și restaurarea edificiului în aprilie
1965, Muzeul Memorial „B. P. Hașdeu” a fost deschis pentru vizitare.

Din nefericire, la cutremurul din 4 martie 1977 zidurile structurii au crăpat, amenințând să se
prăbușească. Imediat după aceea, muzeul a fost închis iar monumentul a fost supus din nou unui proces
îndelungat de reparații și restaurări, unele dintre acestea nefiind încheiate nici până astăzi.

Arcul de Triumf, simbolul victoriei

României din Primul Război Mondial
Ioana Matei 06.20.2021

Credit foto: Shutterstock

5 POZE
VEZI GALERIA FOTO »
Arcul de Triumf, unul dintre simbolurile capitalei României, a fost
construit între 1921 și 1922, fiind proiectat de arhitectul Petre
Antonescu.

Monumentul este un simbol al victoriei României din Primul Război

Mondial și leagă în mod simbolic Bucureștiul de Roma antică, în care arcul era
simbol al victoriei, și de Franța. Arcul din Paris, ridicat în urma unui discurs al
lui Napoleon Bonaparte, în care a rostit celebrele cuvinte: „Vă veți întoarce
acasă sub arcuri de triumf”.

 Descoperire impresionantă într-un lac finlandez

 Roverul Perseverance a ajuns într-un nou loc pe planeta Marte. Imaginile
dezvăluite de NASA

Totodată, Arcul de Triumf are o înălțime de 27 metri, având o singură

deschidere și o formă paralelipipedică. În afară de sculptorii autohtoni, pentru
cioplirea marmurei de Rușchița au fost aduși și zece sculptori din Italia.

Totuși, Arcul de Triumf din București nu simbolizează doar victoria din

Primul Război Mondial, ci și unirea tuturor românilor. Pe latura de vest a
monumentului a fost inscripționat mesajul: „Glorie celor ce prin vitejia și prin
jertfa lor de sânge au înfăptuit unitatea națională”.

„Liberator de neam și întregitor de hotare”

Pe fațada sudică a Arcului de Triumf, sculptorii Mac Constantinescu și
Constantin Baraschi au dăltuit fiecare câte o reprezentare simbolică a
Victoriei.
Credit foto: Shutterstock
Happy Birthday, Natalie Portman!

Aici a fost inscripționat mesajul: „După secole de suferințe creștinește

îndurate și lupte grele pentru păstrarea ființei naționale după apărarea plină
de sacrificii a civilizației umane se îndeplini dreptatea și pentru poporul
român prin sabia regelui Ferdinand cu ajutorul întregii națiuni și gândul
reginei Maria”.

Inscripția centrală situată pe frontonul fațadei de nord a Arcului de Triumf

face referire la încoronarea regelui Ferdinand și reginei Maria la Alba-Iulia.

Mesajul inscripționat arată: „Liberator de neam și întregitor de hotare prin

virtutea ostașilor săi vrednici urmași ai eroilor creștinătății Ferdinand I domn
și rege al românilor și-a făcut intrarea la 16 octombrie 1922 în cetatea sa de
scaun a Bucureștilor după încoronarea la Alba-Iulia”.

Nu este primul arc de triumf din capitala

României
Medalioanele Reginei Maria și al Regelui Ferdinand au fost amplasate la loc
de cinste pe monument. Pe fața de nord a Arcului de Triumf sunt situate
medalioanele „Credința” și „Bărbăția”, acestea fiind opere ale sculptorilor
Constantin Baraschi și Ion Jalea.

Cu toate acestea, monumentul nu este primul arc de triumf din

capitala României, fiind precedat și de alte monumente temporare ridicate în
urma victoriei din Războiul de Independență sau a împlinirii a 40 de ani
domnie a regelui Carol I, primul rege al țării noastre.

În ziua de astăzi, Arcul de Triumf poate fi vizitat doar cu anumite ocazii

speciale, precum 1 decembrie, Ziua națională a României, iar vizitatorii pot
admira patru expoziții și pot urca pe terasa superioară.