Oportunitatea obligativitǎţii asigurǎrii

locuinţelor în România

Cuprins............................................................................................................1

Introducere......................................................................................................2

Capitolul 1. Conţinutul, evoluţia şi impactul asigurǎrilor asupra vieţii

economice şi sociale........................................................................................

1.1.Conceptul de asigurare..................................................................................................

1.2.Rolul social şi economic al asigurǎrilor .....................................................................

1.3.Tipologia produselor de asigurare...............................................................................

Capitolul 2. Contractul de asigurare.........................................................

2.1.Drepturile şi obligaţiile pǎrţilor.................................................................................

2.2. Interesul asigurabil

2.3. Obiectul asigurǎrii specificat în contractele de asiguarare pentru bunuri

2.4. Modalitǎţi de stabilire a sumei asigurate

2.5. Stabilirea primei asiguarate

2.6. Relaţia dintre franciza şi valoarea pagubei

2.7. Asigurǎri de incendiu şi calamitǎţi naturale

2.8.Constatarea şi evaluarea daunei şi stabilirea despăgubirii...............

Capitolul 3. Studiu de caz

Capitolul 4. Concluzii şi propuneri

Bibliografie
Anexe (dacă e cazul)
Capitolul 1.
Conţinutul, evoluţia şi impactul asigurǎrilor asupra vieţii economice şi
sociale

1.1. Conceptul de asigurare

În literaturǎ de specialitate sunt prezentate puncte de vedere diferite în legătură cu conceptul

de asigurare.Asigurarea reprezintă un sistem de relaţii economico-sociale, un proces obiectiv
necesar al dezvoltării economice şi sociale izvorât din acţiunea legilor economice obiective
care constă în crearea în comun, de către persoanele fizice şi juridice ameninţate de anumite
riscuri, a unui fond din care se compensează daunele şi se satisfac alte cerinţe economico-
financiare probabile, imprevizibile.
Caracteristicile exclusive ale asigurării sunt scopul şi metoda.
Scopul reprezintă compensarea pagubelor produse de calamităţi ale naturii şi accidente,
precum şi prevenirea pagubelor. Metoda e constituită din acoperirea unor riscuri, crearea unei
comunităţi de risc.Scopul şi metoda sunt materializate prin formarea şi utilizarea fondului de
asigurare .
Alţii definesc conceptul de asigurare ca o operaţie prin care unei părţi, asiguratul, i se permite
în schimbul unei prime sau cotizaţii o prestaţie furnizată de către o altă parte, asigurǎtorul, în
cazul apariţiei unui eveniment.
Există formulări diferite ale conceptului de asigurare, fără a exista un consens şi aceasta
datorită unor dificultăţi de ordin economic, social şi juridic, dintre care cele mai importante
sunt:
- sfera vastă de acţiune a asigurărilor, precum şi practicile complexe folosite în asigurări;
- negarea de către jurişti a faptului că asigurarea este o categorie economică şi prezentarea
acesteia ca un raport juridic, punând semnul de egalitate între asigurarea comercială şi o serie
de practici şi condiţii care fac obiectul contractului de asigurare.

Trăsăturile caracteristice ale asigurărilor

Aceste trăsături se desprind din definirea conceptului de asigurare şi sunt:

- acoperirea unor riscuri prin crearea unei comunităţi de risc şi suportarea pagubelor după
criteriul mutualităţii;
- evenimentul trebuie să fie întamplător şi realizarea lui să nu depindă de voinţa asiguratului,
fie din cauză că acest lucru este imposibil, fie că interesul asiguratului sau legea îl împiedică
să-l provoace;
- evenimentul să fie evaluabil, să se bazeze pe calcule statistico-matematice, atât în privinţa
frecvenţei lui, cât şi a proporţiilor valorice ale fiecărui caz în parte;
- persoanele fizice sau juridice să fie egal ameninţate, adică necesitatea de desdăunare a
grupului de persoane respectiv, trebuie să fie pricinuită de acelaşi fel de eveniment cauzator
de pagube.
Aceste elemente statistice redau în ultimă instanţă esenţa conceptului de asigurare, fiind
valabile pentru orice tip de societate.
Ce reprezinta asigurǎrile şi la ce folosesc?

Asigurarea este o forma de protecţie bazatǎ pe un contract, prin care o persoanǎ fizicǎ sau
juridicǎ care se va numi asigurat, cedeazǎ anumite riscuri unei persoane juridice - asigurǎtor,
plǎtind asigurǎtorului o suma de bani numitǎ prima de asigurare.
Asigurǎtorul se obligǎ prin acest contract sǎ plǎteascǎ asiguratului despǎgubiri în cazul în
care evenimentele prevǎzute în contract au loc.Este atât un sistem de transfer de risc, cât şi o
combinaţie a riscurilor.

De ce sunt utile asigurǎrile?

Indiferent de cât de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar: nu putem controla tot
ceea ce se întampla în jurul nostru, exemplul cel mai bun fiind poate natura.Mass-media
prezintǎ foarte des catastrofele natuarale care lovesc diverse regiuni, şi, din pǎcate nici
România nu face excepţie (cu toţii ne amintim de inundaţiile devastatoare care au afectat ţara
în 2005). Dar natura nu este singura care ne afecteazǎ şi ne provoacǎ pagube. Accidente se
întampla la tot pasul, iar jaful, furturile, tâlhariile, toate ţin de naturǎ umana. Riscurile acestea
vor exista întotdeauna. Dar mai sunt şi
altele, în legaturǎ cu sǎnatatea, cu activitatea profesionalǎ, şi, în cazul firmelor, riscuri
privind mǎrfurile sau activele companiei.De aceea este foarte bine sǎ încercam sǎ transferǎm
riscurile asupra altcuiva.Acestea sunt motivele pentru care au apǎrut serviciile sau, mai bine
zis, produsele de asigurare.Acestea sunt oferite de companii specializate care preiau diferite
riscuri în schimbul unei sume de bani.Astfel, plata unei sume îl pune pe asigurat la adǎpost
de problemele cauzate de accidente, fie ele auto sau de alatǎ natura, îi poate salva firma de la
probleme financiare care ar putea duce la faliment s.a. Un argument al utilitǎţii asigurǎrilor
este oferit de prezenţa acestora la o scara foarte mare în Occident, unde existǎ o adevǎratǎ
cultura.Marea majoritate a oamenilor au, în ţǎrile vestice, tot felul de asigurǎri, nu doar cea
de raspundere civilǎ auto, ci şi de viatǎ, de sǎnatate, de protejare a bunurilor.Ne întrebǎm de
ce se întamplǎ acest lucru?Pentru cǎ în Occident simţul proprietǎţii este foarte dezvoltat, şi
toţi vor sǎ işi punǎ proprietǎţile la adǎpost de diferite riscuri, dar şi pentru cǎ occidentalii sunt
foarte interesaţi de viitorul lor şi al celor din jurul lor. De aceea asigurǎrile sunt un instrument
foarte bun pentru crearea unui viitor lipsit de griji şi sigur.

Apariţia asigurǎrilor în adevǎratul sens al cuvântului

Putem spune, într-un fel, cǎ asigurarea a apǎrut odatǎ cu apariţia societǎţii umane.Avem
cunostinţǎ de douǎ tipuri de economii care au caracterizat societatea de-a lungul timpului:
economiile de schimb (realizate cu elemente corespunzǎtoare: pieţe de schimb, bani,
instrumente financiare diverse) şi economiile naturale, în lipsa acestor elemente, acestea
datând din timpuri mult mai vechi decât primele. Într-o astfel de economie naturalǎ, putem
privi conceptul de asigurare ca pe o formǎ de ajutorare între indivizii din societate.
De exemplu, dacǎ o casǎ suferǎ un incendiu devastator, membrii comunitǎţii respective vor
ajuta împreunǎ la reconstruirea casei; altfel, nu vor primi nici ei ajutor în viitor. Acest tip de
asigurare a supravieţuit panǎ în zilele noastre în regiunile în care economiile de schimb
moderne nu au pǎtruns decât superficial (de exemplu în unele ţǎri de pe teritoriul fostei
Uniuni Sovietice).
Odatǎ cu dezvoltarea oraşelor şi a comerţului în Europa, în secolul XIV au apǎrut primele
contracte de asigurare, prin care erau asigurate transporturile maritime.
Un rol important în evoluţia sistemului asigurǎrilor şi ulterior al reasigurǎrilor l-au avut
negustorii italieni din oraşele state din Italia de Nord de la începutul mileniului trecut.
Nu se poate spune cu exactitate când a apǎrut primul contract de asigurare.
Unele surse prezintǎ cǎ primul astfel de document ar fi apǎrut în anul 1328 la Trieste, altele
cǎ ar fi apǎrut în 1347 la Genova, iar altele cǎ ar fi din 1384 la Pisa.
În aceste poliţe de asigurare sunt menţionate urmǎtoarele riscuri: calamitǎţi ale naturii,
riscurile mǎrii, aruncarea încǎrcǎturii peste bordul navei, confiscarea acesteia de cǎtre
autoritǎţile locale, represalii, alte obstacole.
Pentru prima datǎ reasigurǎrile au apǎrut tot în domeniul maritim. Prima formǎ de
reasigurare s-a practicat în Europa şi s-a referit la transportul maritim, urmǎrind divizarea
riscurilor şi a daunelor foarte mari, care nu puteau fi suportate de cǎtre o singurǎ societate de
asigurǎri. Spre
sfârsitul secolului al XVII-lea, cresterea importanţei Londrei ca şi centru comercial a dus, de
asemenea, la apariţia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de asigurare maritimǎ). La
finalul anilor 1680, Edward LLOYD a deschis o cafenea care nu peste mult timp a devenit
cel mai popular local printre proprietarii de nave, neguţǎtori şi cǎpitanii de nave, şi, automat,
o importantǎ sursǎ de informaţii în domeniu. Acesta era locul principal de întalnire dintre
parţile care doreau sǎ-şi asigure navele şi cele care erau dispuse sǎ subscrie riscurile aferente.
Astǎzi, LLOYD’s of London reprezintǎ, ca structurǎ, liderul pieţei de asigurǎri maritime şi
alte tipuri specializate, însǎ activitatea este destul de diferitǎ faţǎ de segmentul asigurǎrilor
mai comune. Asigurarea, aşa cum este perceputǎ în zilele noastre are ca izvor de apariţie
Marele Incediu din Londra din anul 1666, cand au fost distruse 13.200 de case. În urma
acestui dezastru, Nicholas BARBON a deschis primul birou pentru asigurarea clǎdirilor.
În anul 1680, englezul a înfiinţat prima companie de asigurǎri de incendii din Anglia,
denumitǎ «The Fire Office».
În Statele Unite, prima companie de asigurǎri a demarat activitatea tot prin încheierea
asigurǎrilor pentru incendii, cu sediul în Charles Town, (oraşul Charleston de astǎzi, Carolina
de Sud), în anul 1732.
Benjamin FRANKLIN a contribuit la popularizarea şi standardizarea practicilor de asigurare,
în special pentru asigurǎrile împotriva incendiilor. În anul 1752, a fondat Philadelphia
Contributionship for the Insurance of Houses from Loss by Fire, prima companie care colecta
contribuţii în vederea prevenirii incendiilor. Aceasta organizaţie nu numai cǎ lansa avertizǎri
în cazul unelor incendii, dar, de asemenea, putea refuza asigurarea anumitor clǎdiri unde
riscul de incediu era mult prea mare, ca de exemplu, în cazul caselor de lemn.
Concomitent cu asigurǎrile maritime, de transport, a reasigurǎrilor de toate felurile au luat
fiinţa şi asigurǎrile de persoane, îndeosebi cele de viaţǎ.
Se poate aprecia cǎ asigurǎrile şi reasigurǎrile au evaluat treptat în diferite ţǎri şi cǎ ele joacǎ
un rol important în dezvoltarea activitǎţii economice şi cu deosebire în dezvoltarea
transporturilor, a agriculturii, a comerţului internaţional, a serviciilor şi deţin o poziţie
centralǎ în dezvoltarea comercialǎ a întregii lumi.
Istoria asigurărilor în Romania, a început să fie scrisă anterior anului 1871, prin manifestări
ale protecţiei pe baze mutuale, ce au apărut în Transilvania încă din secolul al XIV-lea. În
anul 1744 a apărut la Braşov, Casa de Incendiu, organizată prin fuzionarea mai multor
asociaţii mutuale. În anul 1848 ia fiinţă Institutul General de Pensii, organizaţie ce îşi face
apariţia tot la Braşov, ca asociaţie mutuală care asigură membrilor o pensie anuală.
După tratatul de la Adrianopole din anul 1829, au apărut în Bucureşti, la Iaşi şi în porturile
Dunării, reprezentanţe ale unor companii străine din Austria, Italia, Anglia şi Ungaria. Aceste
reprezentanţe practicau asigurări de transport, de incendiu şi asigurări de viaţă.
Dacia a fost prima societate romanească de asigurare autorizată prin Înaltul Decret Domnesc
nr. 699 din 13 martie 1871 . În momentul înfiinţării, societatea dispunea de un capital social
de 3 milioane lei. Cu toate că, fondatorii şi membrii consiliului său de administraţie erau
personalităţi marcante ale vieţii politice, sociale şi economice din perioada respectivă,
societatea a întâmpinat numeroase dificultăţi.
În anul 1873 a fost creată a doua societate romanească de asigurări, Romania, cu un capital
social de 2 milioane lei. Această societate avea şi ea ca membri fondatori şi ca membri în
consiliile sale de administraţie, personalităţi marcante ale scenei politice, economice şi
sociale din acea vreme. Această societate a avut parte de succes, iar rezultatele pe care le-a
înregistrat au determinat societăţile străine să-şi retragă reprezentanţele din ţara noastră şi să
cedeze portofoliul lor societăţii Romania. Odatǎ cu aderarea la Uniunea Europeanǎ de la 1
ianuarie 2007, s-a observat o creştere a pieţei asigurǎrilor, în proporţii diferite fatǎ de
celelalte state membre ale Uniunii. În 2005, piaţa româneascǎ de asigurǎri a avut o creştere
de 18,8%, clasându-se astfel pe locul patru în topul pieţelor cu cea mai mare creştere din
Europa. Veniturile obţinute de asigurǎtorii europeni din primele încheiate anul trecut au
depǎşit, potrivit raportului CEA, valoarea de 970 miliarde euro. În România aceste venituri
au totalizat 890 milioane euro, valoare care claseazǎ România pe locul 25 în Europa.
Revenind la piaţa asigurǎrilor din România, în 2005 companiile au subscris prime brute a
cǎror valoare a depǎsit 1,23 miliarde euro.
1.2.Rolul social şi economic al asigurǎrilor

Locul şi rolul Asigurǎrilor în economia Româneascǎ

Asigurările reprezintă un element esenţial al mecanismului economiei de piaţă, şi care
contribuie la dezvoltarea economică a ţării şi la extinderea relaţiilor economice externe .
Oricine are nevoie de protecţie, indiferent dacă ne gândim la persoane fizice sau persoane
juridice. În timpul unei vieţi întregi se acumulează o serie de bunuri, de valori, agonisite cu
multă trudă, care pot dispărea într-o clipă în urma unui incendiu, a unui cutremur, a unui furt
sau unui alt motiv. Pierderea financiară rezultată nu poate fi compensată pe altă cale decât
prin asigurare. În acelaşi timp, integritatea fizică, sănătatea, capacitatea de muncă pot fi şi ele
afectate, ducând la imposibilitatea desfăşurării unei activităţi, deci lipsa unui venit. Ca
persoane juridice, nevoile de asigurare sunt asemănătoare cu cele ale persoanelor fizice,
privind asigurările de bunuri, pierdere a profitului, credite, dar ele se manifestă şi ca urmare a
răspunderii pe care persoana juridică o are faţă de angajaţii săi.
În ţările dezvoltate, asigurările reprezintă o parte a educaţiei, a tradiţiei şi chiar a vieţii, în
timp ce în România, în prezent, suntem departe de a putea vorbi de o educaţie la nivelul
întregii populaţii în acest domeniu.
Conştientizarea şi manifestarea nevoii de protecţie a oricărui om, ca şi decizia de a cumpăra
o asigurare, ca demers individual şi facultativ, sunt determinate în mare măsură de factori
obiectivi – economici, financiari, sociali, familiali, educaţionali şi factori subiectivi –
experienţele anterioare, cunoaşterea avantajelor şi protecţiei oferite de asigurare.
În acelaşi timp, toate aceste avantaje nu depind numai de asigurătorii priviţi individual, ci şi
de existenţa unei pieţe sănătoase a asigurărilor, de reglementări stricte care să nu permită
funcţionarea unor societăţi neprofesionale, ale căror eşecuri afectează încrederea clienţilor şi
performanţele întregii pieţe.Se observă că în acest secol asigurările, dependente în mod direct
de viaţa economică, de producţia de bunuri mobile şi imobile, de comerţul internaţional, de
fluxurile de bunuri, valori şi oameni, au înregistrat o tendinţă vizibilă de creştere, fapt ce a
influenţat pozitiv şi evoluţia reasigurărilor.
Astfel, asigurările şi reasigurările joacă un rol important în dezvoltarea comerţului
internaţional şi a serviciilor financiare şi deţin o poziţie cheie în viaţa industrială şi
comercială a lumii.
Integritatea corporală şi viaţa omului, ca şi avutul agonisit cu trudă de el, sunt adesea
ameninţate de felurite pericole. Împotriva acestora el luptă cu toate mijloacele, pe care
mintea le-a conceput de-a lungul timpului.
Între acestea, un loc aparte îl ocupă asigurările, care dispun de o panoplie bogată în arme
defensive. Societăţi de asigurare, asociaţii mutuale, organisme publice, private sau mixte, de
garantare şi asigurare, etc. se angajează să protejeze-evident nu în mod gratuit- persoanele
fizice şi juridice ameninţate de fenomene ori evenimente aleatorii, generatoare de prejudicii
greu - dacă nu imposibil - de suportat de cei care acţionează în mod solitar.
Recunoaştem sau nu, omul rămâne, măcar în parte, sub vremi . Nu poate prevedea totul şi nu
întotdeauna evenimentele decurg aşa cum au fost prevăzute, fie că se referă la viaţa
indivizilor, persoanelor, fie că privesc cadrul natural sau socio-economic în care evoluează.
Asigurarea constituie un sistem de relaţii economice, care implică aportul unui număr mare
de persoane fizice şi juridice în constituirea unui fond bănesc, în condiţiile în care fiind
ameninţate de aceleaşi pericole, în existenţa şi activitatea lor, concep şi recunosc
oportunitatea prevenirii şi înlăturării pe baze mutuale a prejudiciilor generate de producerea
acestor pericole viitoare, probabile, posibile, dar nesigure.
Asigurarea este o practică a creării, în mod preventiv, a condiţiilor şi a resurselor băneşti
pentru dezdăunarea celor care au suferit pagube ca şi pentru plata unor sume cuvenite celor
în viaţa cărora au intervenit anumite evenimente faţă de care au convenit utilizarea acestei
practici.
În ţările dezvoltate, asigurările au devenit o importantă ramură a economiei naţionale,
deoarece prin valoarea adăugată creată în societăţile de asigurare, de intermediere şi alte
prestări de servicii înrudite, participă la sporirea produsului intern brut; oferă locuri de muncă
unui mare număr de persoane; participă la oferta de capital de împrumut pe piaţa financiară,
cu resurse băneşti pe care le pune la dispoziţia băncilor, agenţilor economici sau autorităţilor
publice iar prin sumele acordate asiguraţilor (ca despăgubiri, indemnizaţii, rente) contribuie
la refacerea bunurilor distruse sau avariate de riscurile asigurate.
Unii specialişti pun în evidenţă anumite valenţe specifice asigurărilor: calitatea de ramură
prestatoare de serviciu, de intermediar financiar şi de activ financiar .
Asigurarea ca ramură prestatoare de servicii, se relevă prin faptul că societatea de asigurare,
în schimbul primelor de asigurare încasate, oferă asiguratului un produs necorporal specific –
“preluarea răspunderii pentru riscurile asigurate”, “securitatea” pentru cazurile convenite prin
contractul de asigurare.
Desigur, obligaţia asumată de societatea de asigurări faţă de asiguraţi este influenţată de
caracterul aleator al fenomenelor asigurate. Ca urmare, echilibrul între primele de asigurare
încasate şi indemnizaţiile datorate poate fi afectat de abateri. Dacă abaterile sunt favorabile
pentru asigurător ele măresc profitul. Dacă abaterile sunt nefavorabile, se impune
compensarea acestora prin venituri generate din alte surse: dobânzi la depozite bancare,
plasamente de capital, etc.
“Dacă ar fi după mine, aş scrie cuvântul asigurare pe uşa fiecărei case şi pe fruntea fiecărui
om pentru că sunt convins că pentru sacrificii neconceput de mici, familii întregi pot fi
protejate împotriva catastrofelor care le-ar putea distruge pentru totdeauna...Abia atunci aş
putea fi mulţumit, căci asigurarea protejează familia în cazul ivirii unei nenorociri şi a unor
pagube ireparabile... ” afirma cândva în trecut Winston Churchill…afirmaţie care s-a dovedit
a fi din ce în ce mai controversată şi care şi-a dezvoltat activitatea odată cu interesul
manifestat de fiecare în legătură cu siguranţa pe care trebuie să o constituie omul atât pentru
bunurile pe care le posedă cât şi asupra propriei persoane.

1.3.Tipologia produselor de asigurare

Clasificarea tradiţională, aşa cum aparea ea înainte de 1990 avea în vedere cinci criterii şi anume:
1. domeniul sau ramura de asigurare:
- asigurări de bunuri;
- asigurări de persoane;
- asigurări de răspundere civilă;
2. forma juridică de realizare a asigurărilor:
- asigurări obligatorii, prin efectul legii;
- asigurări facultative;
3. riscurile cuprinse în asigurare:
- asigurări împotriva incendiului, trăsnetului, mişcărilor seismice;
- asigurări contra grindinii, furtunii, uraganului, ploilor torenţiale, inundaţiilor, prăbuşirilor, sau
alunecărilor de teren;
- asigurări pentru boli sau accidente în cazul animalelor;
- asigurări contra avariilor şi altor riscuri specifice pentru mijloacele de transport şi mărfurile
transportate în traficul intern şi internaţional;
- asigurări împotriva unor evenimente ce apar în viaţa oamenilor;
- asigurări contra prejudiciilor cauzate terţelor persoane;
4. după sfera de cuprindere în plan teritorial:
- asigurări interne;
- asigurări externe;
5. după raporturile stabilite între asigurat şi asigurǎtor:
- asigurări directe;
- asigurări indirecte;

După 1990, în literatura autohtonă s-a introdus şi un al şaselea criteriu, datorită modificărilor din
legislaţie. Prin Legea nr.47/1991 societăţile de asigurări din ţara noastră puteau oferi zece categorii de
asigurări. Au fost menţionate şi alte criterii de clasificare:
1.în funcţie de locul unde se produc riscurile asigurate:
- asigurări terestre;
- asigurări maritime;
- asigurări aeriene;
2.după volumul obiectului asigurării:
- asigurări individuale;
- asigurări colective;
- asigurări complete.

Pe baza teoriei şi practicii internaţionale a asigurărilor este oportună şi introducerea altor criterii de
clasificatie :
1.după modul de gestiune:
- asigurări de reparaţie: asigurări de bunuri şi răspundere de bunuri; --
asigurări cu capitalizare: asigurările de viaţă;
2.după obiectul lor şi după criterii tehnice:
- asigurări de daune: de bunuri şi răspundere civilă;
- asigurări de persoane: de viaţă şi asigurări de accidente şi boală;
3.după criteriul diferenţierilor în gestionarea contractelor, a fondului de asigurări şi a rezervelor
specifice de asigurări:
- asigurări non-viaţă;
- asigurări de viaţă;

Principalele forme de asigurare existente sunt dupǎ urmǎtoarele criterii de clasificare:

a).conform Legii 32/2000-legea privind asigurǎrile şi supravegherea asigurǎrilor
b).dupǎ forma juridicǎ
c).dupǎ domeniul asigurǎrii(funcţia pe care o indeplinesc asigurǎrile)
d).dupǎ obiectul asigurat
e).dupǎ riscul asigurat
f).dupǎ sfera de cuprindere în profil teritorial
g).dupǎ natura raporturilor ce se stabilesc între asigurat şi asigurǎtor
h).dupǎ titlul deţinatorului poliţei.

Conform Art. 3 din Legea Nr.32 din 3 aprilie 2000 privind asigurǎrile şi supravegherea
asigurǎrilor, asigurǎrile se grupeaza în :
1.asigurǎri de viaţa
 2.asigurǎri generale(asigurǎri non-viaţǎ)

1.Asigurǎri de viaţa
Asigu
rǎri de viaţǎ clasice
Anuitǎţi
Asigurǎri de viaţǎ suplimentare
Asigurǎri de cǎsǎtorii şi nastere
Asigurǎri unit-linked
Asigurari permanente de sǎnǎtate
Asigurǎri de capitalizare
2.Asi
gurǎri generale

Asigurǎri de accidente şi boala

Asigurǎri de sǎnǎtate
Asigurǎri de mijloace de transport terestru
Asigurǎri de mijloace de transport feroviar
Asigurǎri de mijloace de transport aerian
Asigurǎri de mijloace de transport naval
Asigurǎri de bunuri în tranzit
Asigurǎri de incendiu şi calamitǎţi naturale
Alte asigurǎri de daune la proprietǎţi
Asigurǎri de raspundere civilǎ pentru autovehicule
Asigurǎri de raspundere civilǎ pentru mijloace de transport aerian
Asigurǎri de raspundere civilǎ pentru mijloace de transport naval
Asigurǎri de raspundere civilǎ generalǎ
Asigurǎri de credite şi garanţii
Asigurǎri de pierderi financiare
Asigurǎri de protecţie juridicǎ
Asigurǎri de asistenţǎ turisticǎ
Alte asigurǎri de bunuri
Asigurǎri de Proprietǎţi
Accidente Persoane
Asigurǎri de Rǎspundere
Asigurǎri de Transport
Asigurǎri Feroviare
Asigurǎri Fluviale şi Maritime
Asigurǎri de Credite şi Somaj
Asigurarea Garanţiilor Contractuale
Asigurǎri de Aviaţie
Asigurǎri Medicale pentru Cǎlǎtorii în Strǎinǎtate
Asigurǎri de Protecţie Juridicǎ
2.Contractul de asigurare şi caracteristicile acestuia

Conform art 9 din Legea nr.304/2007 care aduce modificǎri şi completǎri Legii nr.136/1995 prin
contractul de asigurare, contractantul asigurǎrii sau asiguratul se obligǎ sǎ plǎteascǎ o primǎ
asiguratorului, iar acesta se obligǎ cǎ, la producerea riscului asigurat, sǎ plateascǎ asiguratului,
beneficiarului asigurǎrii sau terţului pǎgubit despǎgubirea sau suma asiguratǎ, denumirea îndemnizaţie,
rezultatǎ din contractul de asigurare încheiat în condiţiile legii, în limitele şi la termenele convenite.
Asigurarea joacǎ un rol important în protejarea bunurilor(mobile şi imobile) de care cineva dispune.
Asigurarea de bunuri compenseazǎ cheltuielile impuse de repararea sau de înlocuirea acelor bunuri
care sunt avariate, distruse sau pierdute. Asigurarea se încheie pe o perioada de un an, iar la cerere-şi
pe perioade mai scurte în baza declaraţiei de asigurare semnatǎ de asigurat. Asigurarea se considerǎ
încheiatǎ prin plata primelor de asigurare şi emiterea de cǎtre asigurǎtor a contractului de asigurare şi
este valabilǎ numai pentru bunurile şi riscurile specificate în contract, la adresele indicate în acesta.
Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar dacǎ existǎ un început de dovadǎ scrisǎ.
Primele de asigurare se stabilesc de asigurǎtor, rǎspunderea acestuia începe, de regulǎ, dupǎ 24 de ore
de la expirarea zilei în care s-au plǎtit acestuia primele de asigurare şi s-a întocmit contractul de
asigurare. În cazul în care înainte de a începe rǎspunderea asiguratorului,evenimentul asigurat s-a
produs şi asigurarea a rǎmas fǎrǎ obiect, precum şi atunci când, dupǎ începerea rǎspunderii
asiguratorului, producerea evenimentului asigurat a devenit imposibilǎ, contractul de asigurare se
reziliazǎ de drept, iar primele de asigurare plǎtite pentru perioada ulterioarǎ rezilierii se restituie. Dacǎ
asiguratul a dat raspunsuri inexacte sau incorecte, ori dacǎ nu a fǎcut de îndata asiguratorului
comunicarea referitoare la schimbarea împrejurǎrilor esenţiale privind riscul, asigurǎtorul are dreptul,
înainte de producerea evenimentului asigurat, sǎ propunǎ asiguratului modificarea corespunzatoare a
contractului sau sa-l denunţe, în cazul în care, cunoscând exact împrejurǎrile, nu ar fi încheiat
contractul.Asiguratul este obligat sǎ iîntreţinǎ bunurile asigurate în bune condiţii şi în conformitate cu
dispoziţiile legale, în scopul prevenirii producerii evenimentelor asigurate. Dacǎ prin nerespectarea de
cǎtre asigurat a acestor obligaţii s-ar putea produce pagube, asigurǎtorul are dreptul sa denunţe
asigurarea, fǎrǎ restituirea primelor achitate. Despǎgubirea datoratǎ de asigurǎtor nu poate depǎsi
valoarea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat, cuantumul pagubei şi nici suma la
care s-a fǎcut asigurarea, dacǎ nu s-a prevǎzut altfel în condiţiile de asigurare.
Dupǎ producerea evenimentului asigurat, asigurǎtorul achitǎ despagubirea cuvenitǎ asiguratului, numai
dupǎ ce acesta din urmǎ a probat legitimitatea sa de a încasa îndemnizaţia, a declarat dacǎ a mai
încheiat asigurǎri cu alte societaţi pentru acelasi risc, a predat asiguratorului întreaga documentaţie
necesarǎ subrogǎrii acestuia pentru a exercita acţiunii de subrogare. Dupǎ fiecare pagubǎ, suma
asiguratǎ se micsoreazǎ, cu începere de la data producerii evenimentului asigurat, pentru restul
perioadei asigurǎrii, cu suma cuvenitǎ drept despǎgubire; asigurarea continuǎ pentru suma rǎmasǎ,
prima de asigurare pentru aceasta perioadǎ rǎmânând neschimbatǎ. La cererea asiguratului, suma
rǎmasǎ poate fi completatǎ printr-o asigurare suplimentarǎ contra plǎţii diferenţei de prima
corespunzatoare.

2.1.Drepturile şi obligaţiile pǎrţilor

Contractul de asigurare se încheie în forma scrisǎ, este un act juridic care consacrǎ acordul de voinţǎ al
pǎrtilor cu privire la încheierea asigurǎrii şi cuprinde urmǎtoarele:
-numele sau denumirea, domiciliul sau sediul pǎrţilor contractante
-obiectul asigurǎrii: bunuri, persoane şi rǎspundere civilǎ
-riscurile ce se asigurǎ
-momentul începerii şi cel al încetǎrii rǎspunderii asiguratorului
-primele de asigurare
-alte elemente care stabilesc drepturile şi obligaţiile pǎrţilor (este stabilit prin norme adoptate în baza
legii de Comisia de Supraveghere a Asigurǎrilor).

Asigurat Drepturi:de
a încasa indemnizatia de asigurare la producerea riscului asigurat. Obligatii:de a plǎti
prima de asigurare; de a rǎspunde în scris la întrebǎrile formulate de asigurǎtor, ci la privire la
împrejurǎrile esenţiale referitoare la risc, pe care le cunoaste; de a comunica, în scris, asigurǎtorului
modificarea împrajurǎrilor esenţiale privind riscul, în cursul executǎrii contractului; de a rǎspunde de
prejudiciile aduse asigurǎtorului prin acte care ar împiedica realizarea dreptului de subrogare al
asigurǎtorului.

Asigurǎtor
Drepturi:de a compensa primele de asigurare ce i se datoreazǎ pânǎ la sfârşitul anului de asigurare, în
temeiul oricarui contract, cu orice indemnizatie cuvenitǎ asiguratului sau beneficiarului; de a refuza
plata indemnizaţiei de asigurare, dacǎ asiguratul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a comunica producerea
riscului asigurat, în termenul prevǎzut în contractul de asigurare şi dacǎ din acest motiv nu a putut sǎ
determine cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei; de a fi subrogat în toate
drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurǎrii contra celor rǎspunzǎtori de producerea
pagubei, în limitele indemnizaţiei plǎtite în asigurǎrile de bunuri şi de rǎspundere civilǎ; de a renunţa,
prin contractul de asigurare în totalitate sau în parte, la exercitarea dreptului de a se subroga, al
asigurǎtorului, cu excepţia cazului când paguba a fost produsǎ cu intentie; de a opune titulatorului sau
deţinǎtorului documentului de asigurare ori terţului sau beneficiarului , care invocǎ drepturi derivând
din aceasta, toate excepţiile care sunt opozabile contractului iniţial.
Obligaţii: de a
plǎti indemnizaţia de asigurare, la producerea riscului asigurat.

2.2.Interesul asigurabil

O cerinţǎ de bazǎ pentru existenţa oricǎrui contract de asigurare este interesul asigurabil. Dacǎ pentru
un contract de asigurare nu exista interes asigurabil, acesta nu va fi valid din punct de vedere juridic. O
persoana are interes asigurabil dacǎ producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere
financiarǎ sau un prejudiciu persoanei respective. În cazul asigurǎrii de bunuri, prin interes asigurabil
se întelege valoarea pecuniarǎ a bunului, expusǎ pierderii, sau valoarea patrimonialǎ ce poate fi
pierdutǎ de asigurat sau beneficiar, ca urmare a producerii evenimentului asigurat. Condiţiile
esenţiale pentru existenţa unui interes asigurabil sunt: -în cazul
pierderii sau degradǎrii bunului, asiguratul sǎ suferǎ o daunǎ, ce poate fi evaluatǎ în bani;

-bunul menţionat sǎ constituie obiectul asigurǎrii;

-asiguratul sǎ aibǎ un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat, altfel spus, asiguratul sǎ aibǎ o
relaţie directǎ, recunoscutǎ legal, cu obiectul asigurǎrii, astfel încat sǎ aibǎ de suferit în urma
distrugerii acestuia.
Regula generalǎ la asigurǎrile de bunuri este cǎ interesul asigurabil sǎ existe atât în momentul
încheierii asigurǎrii, cât şi în momentul producerii riscului asigurat. De regulǎ, interesul asigurabil
decurge din statutul de proprietar al persoanei care doreşte sǎ se asigure. Însa, în afara proprietarului
bunului, mai existǎ şi alte persoane care pot avea interes asigurabil, în situaţii cum ar fi:
-proprietate în comun: o persoana care deţine în comun cu una sau mai multe persoane un bun sau o
cladire are dreptul de a asigura bunul sau cladirea respectiva la întreaga valoare;
-proprietate ipotecatǎ: în cazul unui contract de ipotecǎ, ambele pǎrţi au interes asigurabil, de obicei în
astfel de cazuri se încheie o astfel de asigurare în numele ambelor pǎrţi.
-proprietate închiriata: chiriaşul nu este obligat sǎ încheie un contract de asigurare, dar dacǎ o face, el o
încheie în numele şi în folosul proprietarului, neputând pretinde încasarea despǎgubirii în urma
producerii unui risc asigurat, ci doar sǎ pretindǎ proprietarului restituirea primelor de asigurare.
-proprietate aflatǎ în custodie: custodele are interes asigurabil, deoarece este responsabil, din punct de
vedere legal, pentru orice dauna produsǎ bunului pe care îl deţine în custodie.
-asiguratul sǎ facǎ parte din familia proprietarului, persoanele din familia proprietarului pot utiliza
obiectul asigurǎrii, ceea ce determinǎ existenţa unui interes asigurabil al acestora faţa de bunul
respectiv.

2.3. Obiectul asigurǎrii specificat în contractele de asiguarare pentru bunuri

Î n contractele de asigurǎri de bunuri şi clǎdiri pot fi asigurate facultativ:

-bunuri aparţinând persoanelor fizice sau juridice cu domiciliul, sediul sau resedinţa în România;
-bunurile primite în folosinţa sau aflate la acestea spre pǎstrare, reparare, prelucrare, curaţare, vopsire,
vânzare sau spre a fi expuse în cadrul muzeelor, expoziţiilor; -bunurile
care fac obiectul unor contracte de cesionare, închiriere sau locaţie de gestiune;
-bunurile şi riscurile ce pot fi asigurate, precum şi situaţiile în care se adaugǎ despǎgubiri sunt
prevǎzute în condiţiile speciale stabilite pentru fiecare fel de asigurare. În principiu, nu se pot asigura
bunurile care, din cauza degradǎrii, nu mai pot fi folosite potrivit destinaţiei.

Principalele riscuri asigurate

În asigurǎrile de bunuri exista o clasificare a riscurilor in:

-riscuri civile:asociate cladirilor care servesc ca locuinte si birouri si bunurile aflate in acestea;
-riscuri comerciale si industriale:asociate cladirilor care servesc ca unitati deproductie si
comercializare a bunurilor aflate in acestea;
In general,societatile de asigurari acorda despagubiri in caz de pierdere sau avariere a bunurilor
asigurate,produse de:incendiu,traznet,explozie,ploaie torentiala,grindina,inundatie, furtuna,
uragan,cutremur de pamant,prabusire sau alunecare de teren,greutate a stratului de zapada sau de
gheata etc.
Pentru cladiri sau constructii se mai acorda despagubiri si:
-in cazul in care,datorita iminentei unui incendiu,a unor inundatii,prabusiri sau alunecari de teren,a fost
necesara daramarea sau demontarea cladirii asigurate sau mutarea ei in alt loc.
-in cazul in care,ca urmare a unei inundatii,prabusiri sau alunecari de teren,a devenit imposibila
folosirea cladirii si este necesara demontarea sau mutarea acesteia din loc.
-pentru cheltuielile reclamate de curatarea locului unde s-a produs paguba.

Pentru alte bunuri decat cladirile,se mai acorda despagubiri si pentru pagubele produse ca urmare a:
-carbonizarii si topirii acestora.
-avariilor accidentale produse de instalatiile de gaz,apa,canal sau incalzire centrala.
-daramarii,demontarii sau mutarii in alt loc a cladirilor in care se afla bunurile asigurate,sau a unor
cladiri invecinate,in cazul iminentei unui incendiu,inundatii,prabusiri sau alunecari de teren.
-pierderii sau disparitiei bunurilor asigurate,cauzate direct de riscuri asigurate.
Unele societati de asigurare ofera asigurari pentru bunuri si in cazul avariilor accidentale;in astfel de
polite se acopera riscuri precum:ruperi sau deformari in timpul finctionarii,coocniri sau izbiri cu alte
corpuri,explozie,lipsa apei din cazane sau recipiente,efectul unor substante chimice,actiunea curentului
electric si alte asemenea.In ceea ce priveste furtul prin efractie sau talharie,unele societati de asigurare
le trateaza ca societati de sine-statatoare,altele le asigura in mod complementar prin plata unei prime
corespunzatoare,in timp ce altele le refuza.Astfel,unele societati emit polite distincte pentru doua
categorii de bunuri asigurate:a)bunuri din locuinte si birouri;b)bunuri din unitati de productie si
comercializare.In caz de furt,atunci cand acesta este insotit de alte daune(spargerea
usii,geamului,peretelui etc),produse incaperii in care s-a aflat obiectul asigurarii,se pot acorda
despagubiri in limita sumei asigurate..In ceea ce priveste asigurarea hartiilor de valoare,principalul risc
asigurat este furtul prin efractie sau talharia.Astfel exista:-polite de asigurare impotriva incendiului.-
polite FLEXA,adica Fire Lightening Explosion and Aircraft(care include urmatoarele
riscuri:incendiu,traznet,explozie,caderea aparatelor de zbor,parti ale acestora si obiecte transportate de
acestea).-polite de asigurare standard(care acopera riscurile de incendiu,traznet,explozie si caderi de
corpuri).-polite de asigurare extinse(care acopera,pe langa riscurile prevazute in polita standard si
cateva riscuri suplimentare).-polite de asigurare “toate riscurile”(in care nu sunt numite riscurile
acoperite,ci doar excluderile).

Principalele exluderi

Exista situatii in care asiguratorul nu acorda despagubiri pentru pagubele produse bunurilor
asigurate,aceste situatii sunt prevazute in contractul de asigurare ca excluderi.Termenul de “excludere”
poate desemna orice clauza a politei a carei functie este de a elimina acoperirea pentru anumite
expuneri la dauna,clarifica acoperirea acordata de asigurator si,de asemenea,elimina posibilitatea
acoperirii unor riscuri considerate neasigurabile de catre asigurator.In general,in baza politelor de
asigurare de bunuri nu se acorda despagubiri pentru cauze de razboi,de invazie,de insurectie,de
revolutie,altele se refera la uzura fizica,la pagubele rezultate in urma actelor intentionate ale
asiguratului,in urma radiatiei nucleare sau a viciului intern(rugina fierului,putrefactia
lemnului,deteriorarea cauciucului).Nici una dintre aceste excluderi nu reuseste sa cuprinda,in mod
suficient,macar una dintre caracteristicile unei expuneri la paguba,ideal asigurabile.

2.4. Modalitati de stabilire a sumei asigurate

In cazul asigurarii de bunuri,suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a bunului in

momentul incheierii asigurarii,deoarece asigurarea este astfel conceputa,incat sa nu permita acordarea
unei despagubiri mai mari decat pierderile efectiv suferite de asigurati.Suma la care sunt asigurate
bunurile trebuie sa fie stabilita in deplina concordanta cu valoarea reala a acestora,deoarece o
supraevaluare a acestora poate conduce la slabirea preocuparii asiguratului pentru prevenirea
pagubelor,iar o subevaluare nu permite,in caz de dauna,ca despagubirea acordata sa acopere in
totalitate pierderea suferita.Pentru prevenirea acestui lucru,societatile de asigurare aplica principiul
raspunderii proportionale,conform caruia,in conditiile in care contractul de asigurare a fost incheiat
pentru o suma inferioara valorii bunului,despagubirea acordata se reduce proportionalcu raportul dintre
suma asigurata si valoarea bunului respectiv.Prin valoarea bunului la data asigurarii se intelege:

-la cladiri si constructii-valoarea de inlocuire din care se scade uzura,in raport cu vechimea,cu gradul
de intrebuintare si cu starea de intretinere a cladirii\constructiei asigurate.

-la mijloacele fixe si obiectele de inventar-valoarea de inlocuire din care s-a scazut uzura,in raport cu
vechiomea,intrebuintarea si starea de intretinere a bunurilor respective.

-pentru bunuri casabile-valoarea de inlocuire.

-la materii prime,materiale,produse finite,marfuri si altele asemanatoare-pretul de cost sau pretul de

achizitie al acestora.

-pentru bani in numerar,timbre sa librete de economii-valoarea nominala.

-pentru hartii de valoare-pretul pioetei,sau,dupa caz,catatia la inchiderea bursei din ultima zi

lucratoare,inainte de data completarii cererii de asigurare.

-pentru metale nobile neprelucrate,bunuri din metale nobile,bijuterii,pietre pretioase,precum si altele

asemenea-pretul pietei.

-pentru colectii si obiecte de arta-valoarea de circulatie calculata pe baza de cataloage si\sau expertize.

In asigurarea de bunuri se foloseste o varietate de limite in ceea ce priveste suma asigurata.Aceste

limite de suma asigurata se pot aplica unui singur articol(asemenea cladirii) sau unei categorii de
bunuri(bunuri personale).Bunurile personale nu sunt de obicei identificate sau inventariate separat si
astfel limitele de suma asigurata din cadrul politei se aplica tuturor bunuril;or neidentificate apartinand
categoriei de bunuri acoperite.Insa,poate exista situatia in care bunurile sunt identificate,intocmindu-se
o lista in care fiecare obiect este inventariat si precis identificat prin descrieri,numar de serie etc,in
acest caz se stabileste suma asigurata pentru fiecare bun identificat.

O alta problema in stabilirea cu exactitate a sumei asigurate o constituie rata inflatiei,care in ultinul
deceniu a fost accelerata,efectul acesteia fiind resimtit prin cresterea valorii bunurilor.Anumiti
asiguratori solutioneaza problema inflatiei prin cresterea automata a sumei asigurate si a primelor la
fiecare reinnoire anuala,in afara cazului in care cresterile sunt refuzate de asigurat.Valoarea acestei
cresteri se bazeaza,de obicei,pe rata medie anuala a inflatiei.Aceasta metoda nu garanteaza limite de
acoperire adecvate pentru detinatorii de polite,din urmatoarele motive:-detinatorul politei,care este
subasigurat la inceputul perioadei de asigurare,va fi subasigurat si dupa reinnoire.

-chiar daca acoperirea este corespunzatoare la inceputul perioadei fiecarei polite,aceasta va fi probabil
inadecvata la momentul producerii pagubei-in special daca paguba totala se produce chiar inaintea
reinnoirii.Societatile de asigurare mai folosesc ometoda,prin care sumele de asigurare cresc
automat,conform unei metode prestabilite,pe timpul perioadei politei,dar aceasta reduce problemele
asociate cresterii valorii bunului pe o perioada de un an,insa nu face nimic pentru cresterea
corespunzatoare fiecarea perioade de trei luni(perioada in care suma asigurata poate fi marita cu un
anumit procent).O alta metoda folosita pentru corelarea sumei asigurate cu valoarea bunului este
indexarea,adica exprimarea sumei asigurate in finctie de un indice al preturilor.

2.5. Stabilirea primei asiguarate

Prima de asigurare este un element important al unui contract de asigurare si reprezinta suma de bani
pe care o primeste asiguratorul de la asigurat,in schimbul preluarii in asigurare a riscului la care acesta
este expus.Primele de asigurare se stabilesc de catre asigurator si se achita fie anticipat si integral,fie in
rate subanuale.Prima de asigurare se stabileste aplicandu-se cota de prima la suma asigurata si se
plateste integral si anticipat sau se plateste in rate.Cota de prima este diferentiata,in functie de felul
bunului asigurat,de frecventa si intensitatea producerii riscurilor asigurate.In cazul asigurarilor de
bunuri,societatile de asigurare diferentiaza bunurile asigurate pe clase de risc,iar pentru fiecare clasa se
stabileste o cota de prima specifica.

2.6. Relatia dintre franciza si valoarea pagubei

Fransiza este un alt element important al contractului de asigurare de bunuri si cladiri reprezentand
partea din valoarea fiecarei daune care este suportata de catre persoana asigurata si care,in general,are
urmatoarele functii

-reduce cheltuielile efectuete de asigurator in legatura cu despagubirea:de cele mai multe ori,in cazul
despagubirilor de mica valoare,cheltuielile administrative ale asiguratorului efectuate in vederea
solurionarii cazului de despagubire pot fi mai mari decat suma platita efectiv asiguratului ca
despagubire si existenta fransizei reduce numarul de cereri de despagubire pentru pagubele de mica
valoare.

-reduce nivelul primei de asigurare pe care asiguratul trebuie sa o plateasca:deoarece fransiza reduce
cheltuielile efectuate de asigurator in legatura cu despagubirea de unde rezulta si reducerea primelor de
asigurare platite de asigurat.Fransiza poate fi deductibila sau atinsa.In cazul fransizei
atinse,asiguratorul acopera in intregime paguba-pana la nivelul sumei asigurate-daca aceasta este mai
mare decat fransiza.

Fransiza deductibila se scade,in toate cazurile,din valoarea daunei,indiferent de volumul acesteia din
urma,deci despagubirea se acorda numai pentru partea de dauna care depaseste fransiza.Aceasta se
poate stabili pe eveniment sau ca suma agregata pentru intreaga perioada de asigurare.Fransiza pe
eveniment se aplica pentru fiecare dauna in parte,iar cea agregata se aplica pe o anumita perioada de
timp

2.7. Asigurǎri de incendiu şi calamitǎţi naturale

Asigurari de incendiu si calamitati naturale, care acopera orice dauna partiala sau totala cauzata
proprietarilor si bunurilor (altele decat cele acoperite de asigurarile de mijloace de transport terestru ,
asigurarile de mijloace de transport feroviar, asigurarile de mijloace de transport aerian, asigurarile de
mijloace de transport naval, asigurarile de bunuri in tranzit), cauzata de incendiu, cutremur, inundatie,
alte calamitati naturale etc. (asigurari de constructii).

2.8.Constatarea şi evaluarea daunei şi stabilirea despăgubirii

Când se produce un risc asigurat, în urma căruia asiguratul înregistrează o pagubă, se

declanşează, automat, mecanismul despăgubirii.
Despăgubirea se face în raport cu starea bunului în momentul producerii evenimentului
asigurat, iar valoarea acestuia nu poate depăşi cuantumul pagubei - suma asigurată, nici
valoarea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat.
La asigurarea de bunuri există trei principii care se aplică la acoperirea pagubei:
• principiul răspunderii proporţionale;
• principiul primului risc;
• principiul răspunderii limitate.
Cuantumul pagubei se stabileşte în funcţie de tipul pagubei (totală sau parţială).
Prin pagubă totală se înţelege:
a) la clădiri - distrugerea clădirilor în asemenea grad încât refacerea lor, prin
reparare sau restaurare, nu mai este posibilă sau cheltuielile ar depăşi suma
asigurată;
b) la bunurile a căror cantitate se exprimă în unităţi de măsură (l, kg, m, m2, m3) -
acea parte din cantitatea totală care a fost distrusă în întregime sau a dispărut;
c) la celelalte bunuri - distrugerea bunurilor într-un asemenea grad încât refacerea,
prin reparare sau restaurare, nu mai este posibilă sau cheltuielile ar depăşi suma
asigurată.
Prin pagubă parţială se înţelege:
a) la clădiri - distrugerea sau deprecierea parţială a lor, astfel încât prin repararea
acestora poate fi readusă la starea iniţială dinaintea producerii evenimentului
asigurat;
b) la bunurile a căror cantitate se exprimă în unităţi de măsură (l, kg, m, m2, m3) -
deprecierea unei părţi din cantitatea totală care a rămas după producerea
evenimentului asigurat şi care scade valoarea bunurilor;
c) la celelalte bunuri - avarierea bunului astfel încât, prin refacerea sau reparare,
poate fi adus la starea iniţială.

Cuantumul pagubei reprezintă, în caz de daună totală:

a) la clădiri - valoarea de înlocuire a clădirii distruse, la data producerii
evenimentului asigurat, din care se scade uzura la acea dată si valoarea resturilor
care se pot întrebuinţa sau valorifica;
b) la bunurile a căror cantitate se exprimă în unităţi de măsură - valoarea reală la
data producerii evenimentului asigurat;
c) la celelalte bunuri - valoarea reală la data producerii evenimentului asigurat a
bunului distrus, din care se scade valoarea, la aceiaşi dată, a restuilor care se pot
valorifica.

Cuantumul daunei, în caz de daună parţială, reprezintă:

a) la clădiri - costul reparaţiei din care se scade uzura şi valoarea, la data producerii
evenimentului asigurat, a resturilor care se pot valorifica sau întrebuinţa;
b) la bunurile a căror cantitate se exprimă în unităţi de măsură - valoarea pierderii
din cantitate a aceleiaşi părţi din cantitatea totală care diminuează valoarea totală;
c) la celelalte bunuri - costul reparaţiilor părţilor compoonente sau a pieselor
avariate sau costul de înlocuire a acestora, din care se scade uzura
corespunzătoare şi valoarea resturilor care se pot valorifica.
În limita sumei asigurate, societatea de asigurare acordă despăgubiri şi pentru:
• cheltuielile făcute în scopul limitării daunei;
• cheltuielile legate de îndepărtarea resturilor de la locul producerii evenimentului
asigurat;
 • daunele provocate bunurilor menţionate în contractul de asigurare prin distrugerea
sau avarierea lor, datorită măsurilor de salvare luate de asigurat pentru limitarea
sau împiedicarea consecinţelor producerii riscurilor.
Din cuantumul pagubei se scad:
• franchisa prevăzută în contractul de asigurare;
• primele datorate până la sfârşitul perioadei de asigurare.
Există situaţii în care societatea de asigurări poate refuza plata despăgubirilor, şi anume:
• dacă dauna a fost provocată, în mod intenţionat, de una din următoarele părţi:
- asiguratul sau beneficiarul;
- persoane fizice majore care locuiesc împreună cu asiguratul sau
gospodăresc, împreună cu acesta, bunul asigurat;
- un membru din conducerea persoanei juridice asigurate;
- reprezentanţi ai asiguratului sau beneficiarului.
• în cazul în care una din aceleaşi persoane enumerate mai sus nu a luat măsurile
necesare pentru evitarea sinistrului sau limitarea acestuia, deşi putea să facă acest
lucru;
• dacă cererea de despăgubire este făcută cu rea credinţă sau dacă asiguratul a
contribuit, în mod deliberat sau prin neglijanţă, la producerea daunei.
În cazul în care asiguratul a încheiat mai multe contracte de asigurare, pentru aceleaşi riscuri,
asigurătorul datorează numai o parte a despăgubirii, şi anume acea parte care rezultă din
repartizarea proporţională a despăgubirii datorate de toţi asigurătorii. În felul acesta se
urmăreşte ca despăgubirea plătită asiguratului să nu depăşească valoarea pagubei.
După fiecare daună, suma asigurată se diminuează cu valoarea despăgubirii acordate cu
începere de la data producerii evenimentului asigurat. Pentru restul perioadei de asigurare,
asigurarea continuă pentru suma rămasă.
Revenirea la suma asigurată iniţial se poate face la cererea asiguratului, printr-o asigurare
suplimentară, contra plăţii diferenţei de primă corespunzătoare.

DESPRE ASIGURARILE DE LOCUINTE SI BUNURI

De ce si cand avem nevoie de o asigurare?

Asigurarea locuintei si/sau bunurilor continute in aceasta este, poate, cea mai importanta
asigurare non-viata pe care o putem incheia.
Fenomenele naturale, calamitatile, incendiul, explozia pot sa va distruga agoniseala de o
viata. Daca pentru prevenirea incendiului sau exploziei exista astazi solutii tehnice din ce in
ce mai perfectionate, inundatiile sau cutremurele sunt practic imposibil de prevenit sau de
evitat.
Aceleasi evenimente care pun in pericol cladirea locuintei pot afecta si bunurile dvs(mobilier,
aparatura electrocasnica, aparatura electronica, imbracaminte, unelte gospodaresti, alimente,
etc.).Un alt pericol, din pacate permanent, il reprezinta furtul prin efractie sau prin acte de
talharie care, de asemenea, pune in pericol bunurile de valoare, putand duce si la distrugeri in
locuinta.Actiunile rauvoitoare ale unor persoane (acte de terorism / vandalism) pot produce si
ele distrugeri ale bunurilor sau cladirii.
Toate aceste evenimente sunt tot atatea argumente care sustin necesitatea unei asigurari a
locuintei si a bunurilor continute in aceasta.
Asigurarea locuintei (a cladirii) este obligatorie atunci cand solicitati un credit bancar si
garantarea acestuia catre banca o constituie locuinta.
Asigurarea locuintei si a bunurilor continute in aceasta se poate incheia oricand in cursul
anului.Incheierea acestui tip de asigurare este cea mai ieftina modalitate de protejare a
cladirii si bunurilor personale, mai ieftina decat achizitionarea unui sistem perfectionat de
alarma sau chiar decat intretinerea anuala a unui caine de paza.

Caracteristicile asigurarii
Ce se poate asigura
- cladiri si alte constructii: cladiri si constructii speciale (cu exceptia terenului) precum si
elemente fixe si detasabile de fundatie sau impamantare, instalatii fixe hidraulice, igienico-
sanitare, de incalzire, lifturi, instalatii fixe de iluminat, instalatii de aer conditionat, toate
aferente cladirilor;
- bunuri casnice: mobilier, aparatura electrocasnica si electronica, lenjerie, incaltaminte,
imbracaminte, covoare, perdele, efecte personale, etc. cu exceptia banilor, pietrelor pretioase,
bijuteriilor, marcilor postale, tablourilor, sculpturilor, colectiilor sau altor obiecte cu valoare
artistica, stiintifica sau istorica.

Riscurile pentru care se acorda despagubiri

• incendiu;
• trasnet;
• explozie (de gaze sau aburi);
• caderea pe cladire a aparatelor de zbor sau parti ale acestora si obiecte transportate de
acestea;
• cutremur de pamant;
• inundatie;
• furtuna;
• grindina;
• ploaie torentiala;
• prabusiri sau alunecari de teren;
• greutatea stratului de zapada;
• avarii accidentale ale instalatiilor de apa, canal, sau incalzire;
• inundarea apartamentelor cu apa provenita de la vecini;
• pagube produse datorita actiunii rauvoitoare a unor persoane (terorism, vandalism);
• furt prin efractie al bunurilor.

Extinderi ale politei de asigurare a locuintei

• Asigurarea de raspundere civila legala a membrilor familiei

Se acorda despagubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca pentru
prejudiciul adus unor terte persoane ca urmare a unui eveniment asigurat:

o vatamari corporale (invaliditate sau deces);

o avarieri sau distrugeri ale unor bunuri apartinand acestora.

Despagubirile sunt in limita sumei asigurate pentru care opteaza asiguratul.

• Asigurarea de accidente a membrilor familiei

Se acorda despagubiri asiguratului si membrilor familiei sale nominalizati in polita pentru
accidentele suferite care se produc independent de vointa acestora (accidente care au drept
urmari diferite grade de invaliditate sau decesul).
Despagubirile sunt in limita sumei asigurate pentru care opteaza asiguratul la incheierea
politei.

Cum se solicita o despagubire?

In urma producerii unui eveniment asigurat care a determinat pagube cladirii sau bunurilor
continute, unor terte persoane sau accidentarea membrilor familiei, asiguratul trebuie sa
adreseze o instiintare catre societatea de asigurari cu mentionarea datei, locului si
imprejurarilor in care a avut loc evenimentul, descrierea pagubelor si valoarea estimativa a
acestora sau descrierea leziunilor suferite de catre persoanele accidentate.
De asemenea asiguratul va completa o cerere de despagubire care va initia dosarul de dauna
si inceperea procedurii de despagubire.

Procedura de despagubire presupune urmatoarele etape:

• constatarea pagubelor de catre reprezentantul societatii de asigurare;

• avizarea de catre societatea de asigurare a inceperii lucrarilor de reparatie,
reconditionare sau restaurare, inlocuire;
• documentarea dosarului de dauna (procese verbale de constatare sau de cercetare
emise de organe competente, adeverinte medicale sau certificat de deces,
documente de plata a reparatiilor, reconditionarilor, restructurarilor sau
inlocuirilor, eventuale declaratii ale martorilor, hotarari judecatoresti);
• semnarea dosarului de dauna de catre ambele parti;
• plata despagubirii.

Plata despagubirilor se efectueaza dupa 15-30 de zile de la data depunerii documentatiei

complete de catre asigurat / beneficiar.
Societatea de asigurare poate amana plata despagubirii daca in legatura cu dauna a fost
instituita impotriva asiguratului o ancheta sau o procedura penala de catre politie.
De asemenea societatea poate refuza plata despagubirii daca cererea de despagubire este
frauduloasa ori are la baza declaratii care se dovedesc false.

Cum se solicita despagubirile?

Asigurarea de locuinte este considerata cea mai importanta asigurare pe care o putem incheia
pe tot parcursul vietii. Importanta ei este data de faptul ca fenomenele naturale, calamitatile,
incendiul sau explozia pot distruge agoniseala de o viata.
Pentru prevenirea incendiilor sau a exploziilor exista o serie de masuri de siguranta si
prevenire care se imbunatatesc de la an la an diminuand pericolul lor, in schimb inundatiile
sau cutremurele este aproape imposibil de evitat sau prevenit, punand in pericol cladirea
locuintei si bunurile aflate in ea (mobilier, aparatura electocasnica, imbracaminte etc).
In afara de aceste pericole cladirea locuintei si a bunurilor se afla in permantenta sub
amenintarea furturilor, a intrarii prin efractie sau prin acte de talharie. Actiunile rauvoitoare
ale unor persoane precum terorismul sau vandalismul pot produce si ele distrugeri ale
locuintei.Toate acestea sunt argumente care sustin necesitatea unei asigurari de locuinte si a
bunurilor aflate in ea.
 In schimb o astfel de asigurare este obligatorie in cazul in care locuinta devine
obiectul de garantie in momentul solicitarii unui imprumut bancar.Incheierea acestui tip de
asigurare este cea mai ieftina modalitate de protejare a cladirii si a bunurilor personale, mai
ieftina decat achizitionarea unui sistem perfectionat de alarma sau chiar intretinera anuala a
unui caine de paza.

CARACTERISTICILE ASIGURARII DE LOCUINTE

Se poate asigura urmatoarele:
• Cladiri si alte constructii;
Cladiri si constructii speciale (cu exceptia terenului) precum si elemente fixe si detasabile de
fundatie sau impamantare, instalatii fixe hidraulice, igienico-sanitare, de incalzire, de
iluminat toate aferente cladirilor
• Bunuri casnice;
Mobilier, aparatura electrocasnica si electronica, lenjerie, incaltaminte, covoare, perdele,
efecte personale etc, cu exceptia banilor,pietrelor pretioase, bijuteriilor, tablourilor,
sculpturilor, colectiilor etc.
Riscuri pentru care se acorda despagubiri:
• Incendiu
• Trasnet
• Explozie
• Cadere pe cladire a aparatului de zbor sau componente ale acestuia
• Cutremur
• Inundatie
• Furtuna
• Grindina
• Ploaie torentiala
• Alunecari de teren
• Greutatea stratului de zapada
• Avarii accindentale alea instalatiilor de apa, canal sau incalzire
• Inundarea apartamentelor cu apa provenita de la vecini
• Furt prin efractie al bunurilor, pagube produse datorita actiunii rauvoitoare a unor persoane
(terorism, vandalism)

EXTINDERI ALE POLITEI DE ASIGURARE A LOCUINTEI

- Asigurare de raspundere civila legala a membrilor familiei
se acorda despagubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca pentru
prejudiciul adus unor terte persoane ca urmare a unui eveniment asigurat (vatamari corporale,
invaliditate sau deces,avarieri sau distrugeri de bunuri apartinand acestora) despagubirile
fiind in limita pentru care a optat asiguratul.
- Asigurarea de accindente a membrilor familiei
Se acorda despagubiri asiguratului si membrilor familiei sale nominalizati in polita pentru
accidentele suferie care se produc independent de vointa acestora (accidente care au drept
urmari diferite grade de invaliditate sau decesul).
Despagubirile sunt in limita sumei asigurate pentru care opteaza asiguratul.
Asigurarea joacă un rol important în protejarea bunurilor ( mobile şi imobile ) de care cineva dispune.
Asigurarea de bunuri compensează cheltuielile impuse de repararea sau de înlocuirea acelor bunuri care
sunt avariate, distruse sau pierdute. În asigurarea de bunuri, asigurătorul se obligă ca la producerea
riscului asigurat să plătească asiguratului sau beneficiarului desemnat o despăgubire.
Asigurarea este singurul mod in care te poti proteja impotriva riscurilor, care ti-ar putea aduce tie, sau
celor dragi pagube.Riscul face parte din viata noastră. Asigurarile limiteaza sau anuleaza efectele
producerii acestor riscuri, prin despăgubirile pe care le acorda pentru asigurările pe care le ofera.
Indiferent cat de mult a evoluat umanitatea, un lucru este cert: nu putem controla tot ceea ce se intamplă
în jurul nostru, cel mai bun exemplu fiind natura (inundatii, cutremure, trăznet, incendii ).
Din păcate catastrofele naturale si-au facut aparitia si in România (de exemplu inundatiile devastatoare
care au afectat o mare parte a tarii în 2005 ). Aceste riscuri vor exista totdeauna. Să nu mai amintim de
accidente ce se întamplă la tot pasul: jafuri, tâlharii, furturi, sau cele legate de sănătate, de activitatea
profesionala. De aceea, prin asigurări, riscurile sunt preluate, transferate de firmele de asigurări.
Asigurarea locuintei si/sau bunurilor continute in aceasta este, poate, cea mai importanta asigurare non-
viata pe care o puteti încheia.
Fenomenele naturale, calamitatile, incendiul, explozia pot să vă distrugă agoniseala de o viata.
Dacă pentru prevenirea incendiului sau exploziei exista astăzi solutii tehnice din ce in ce mai
perfectionate, inundatiile sau cutremurele sunt practic imposibil de prevenit sau de evitat.
Aceleasi evenimente care pun in pericol clădirea locuintei pot afecta si bunurile dvs. (mobilier, aparatură
electrocasnică, aparatură electronica, îmbrăcăminte, unelte gospodăresti, alimente, etc.).
Un alt pericol, din păcate permanent, îl reprezintă furtul prin efractie sau prin acte de tâlharie care, de
asemenea, pune in pericol bunurile de valoare, putând duce si la distrugeri in locuintă.
Actiunile rauvoitoare ale unor persoane (acte de terorism / vandalism) pot produce si ele distrugeri ale
bunurilor sau clădirii.
Toate aceste evenimente sunt tot atâtea argumente care sustin necesitatea unei asigurari a locuintei si a
bunurilor continute în aceasta.
Asigurarea locuintei (a cladirii) este obligatorie atunci când solicitati un credit bancar si garantarea
acestuia catre bancă o constituie locuinta.
Asigurarea locuintei si a bunurilor continute in aceasta se poate încheia oricând in cursul anului.
Încheierea acestui tip de asigurare este cea mai ieftina modalitate de protejare a clădirii si bunurilor
personale, mai ieftina decât achizitionarea unui sistem perfectionat de alarma sau chiar decât intretinerea
anuală a unui câine de paza.
- Caracteristicile asigurării -
Ce se poate asigura ?
• cladiri si alte constructii: clădiri si constructii speciale (cu exceptia terenului) precum si elemente fixe si
detasabile de fundatie sau împamântare, instalatii fixe hidraulice, igienico-sanitare, de încălzire, lifturi,
instalatii fixe de iluminat, instalatii de aer conditionat, toate aferente clădirilor;
• bunuri casnice: mobilier, aparatură electrocasnică si electronică, lenjerie, incaltaminte, îmbracaminte,
covoare, perdele, efecte personale, etc. cu exceptia banilor, pietrelor pretioase, bijuteriilor, marcilor
postale, tablourilor, sculpturilor, colectiilor sau altor obiecte cu valoare artistică, stiintifică sau istorică.
Riscurile pentru care se acorda despăgubiri
• incendiu;
• trasnet;
• explozie (de gaze sau aburi);
• căderea pe cladire a aparatelor de zbor sau parti ale acestora si obiecte transportate de acestea;
• cutremur de pamânt;
• inundatie;
• furtună;
• grindină;
• ploaie torentiala;
• prabusiri sau alunecari de teren;
• greutatea stratului de zăpadă;
• avarii accidentale ale instalatiilor de apă, canal, sau încălzire;
• inundarea apartamentelor cu apă provenită de la vecini;
• pagube produse datorita actiunii rauvoitoare a unor persoane (terorism, vandalism); furt prin efractie al
bunurilor.
Extinderi ale politei de asigurare a locuintei
Asigurarea de raspundere civilă legală a membrilor familiei
Se acorda despăgubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le platească pentru prejudiciul
adus unor terte persoane (persona care nu figurează ca parte in acte) ca urmare a unui eveniment asigurat,
cum ar fi: vătămari corporale, care duc la invaliditate sau deces si avarieri sau distrugeri ale unor bunuri
apartinand acestora.
Aceste despagubiri se fac in limita sumei asigurate pentru care optează asiguratul.
Asigurarea de accidente a membrilor familiei
În acest caz se acorda despagubiri asiguratului si membrilor familiei sale nominalizati in polita de
asigurare pentru accidentele care se produc independent de vointa acestora (accidente care duc la
invaliditate sau deces). La acest pachet despăgubirile se fac in limita sumei asigurate pentru care opteaza
asiguratul la incheierea politei.
La aceste pachete societatile de asigurari va pot oferi optiunea completa sau cea simplă.
posibilităţi: fie locuinţa este dotată cu sistem de pază şi/sau electronic – 0,04%, fie este
fără sistem de pază şi/sau electronic – 0,08%.
Astfel pentru apartamentul cu suma asigurată de 50.000 lei prima de asigurare va
fi:PA1 = SA x C = 50.000 x 0,13 % = 65
În cazul bunurilor gospodăreşti cu suma asigurată de 3.500 lei ( coeficientul de primă pentru
furtul prin efracţie şi tâlhărie este de 0,08% locuinţa fiind fără sistem de pază şi/sau
electronic) prima de asigurare va fi: PA2 = SA x C = 3.500 x 0,21 % = 7,35
În cazul asigurării de răspundere civilă legală decurgând din prejudiciile produse terţelor
persoane prima de asigurare va fi: PA3 = SA x C = 2.000 x 0,15 % = 3
În cazul asigurării persoanelor pentru cazurile de accidente prima de asigurare va
fi: PA4 = SA x C = 10.000 x 0,25 % = 25
Deci prima de asigurare totală va fi: PAtot = PA1 + PA2 + PA3 + PA4 = 65 + 7,35 + 3 + 25
= 100,35 În momentul completării şi semnării declaraţiei de asigurare asiguratul trebuie să
aducă la cunoştiinţa asigurătorului toate împrejurările care-i sunt cunoscute şi care sunt
esenţiale pentru preluarea riscului de către asigurător.În cazul încălcării cu vinovăţie a
acestei obligaţii, asigurătorul poate să denunţe contractul de asigurare, pe parcursul
duratei sale, în termen de 30 zile de la luare la cunoştinţă despre această împrejurare
esenţială.Denunţarea se face cu un preaviz de 5 zile şi trebuie comunicat în scris.
Asigurătorul este eliberat de obligaţia plăţii despăgubirilor dacă o împrejurare
esenţilă în ceea ce priveşte creşterea riscului, necunoscută lui, a fost cauza producerii
evenimentului asigurat sau a influenţat esenţial mărimea despăgubirilor la a căror plată ar
fi obligat.
COMPLETAREA POLIŢEI DE ASIGURARE
După ce au fost definitivate toate detaliile legate de asigurare se încasează prima
de asigurare şi se completează poliţa de asigurare. Contarctul de asigurare este definit ca un
act juridic prin care persoana fizică sau juridică, în calitate de asigurat, se obligă să achite o
sumă de bani, reprezentând prima de asigurare, societăţii de asigurări, în virtutea căreia
aceasta, la rândul său, în calitate de asigurător, preia asupra sa riscul producerii unor anumite
evenimente, obligându-se ca, la producerea cazului asigurat, să plătească asiguratului sau
unui terţ ( beneficiar de asigurare ) o despăgubire, o îndemnizaţie sau suma asigurată, în
limite determinate sau convenite.
Poliţa de asigurare conţine date despre:
- asigurat
- perimetrul asigurat
- moneda în care se încheie asigurarea
- durata asigurării
- sumele asigurate
- protecţiile de risc
- periodicitatea plăţii ratelor

MODALITATEA DE PLATĂ A PRIMEI DE ASIGURARE

Contractele de asigurare pentru clădiri şi conţinutul acestora se încheie pe durata
de un an cu posibilitatea prelungirii lor succesive. Protecţia prin asigurare începe la
momentul convenit, dar nu înainte de trecerea a 5 zile lucrătoare de la expirarea zilei în
care s-a plătit prima de asigurare sau întâia rată de primă, dacă nu s-a stabilit
altfel.Franşiza ( partea din cuantumul pagubei stabilită în prealabil, care se suportă de
către asigurat ) pentru cutremur este de 1%.Plata primei de asigurare totale se poate face în
rate subanuale – lunar,trimestrial, semestrial. Pentru plata integrală anticipată a primei de
asigurare Unita SA oferă o reducere de 10%.La încheierea contractului s-a optat pentru plata
primei de asigurare semestriale.Prima primă s-a achitat la data semnării declaraţiei de
asigurare pentru careasiguratul a primit chitanţă.Astfel în cazul nostru s-a achitat prima de
50,18 lei în data de 29.11.2006.
Protecţia începe cu data de 04.12.2006 şi expiră cu data de 03.12.2007, iar
scadenţa la plată a primei de asigurare va fi în data de 04.06.2007.
FORME DE REASIGURARE
Pentru a proteja interesele asiguraţilor săi , Unita are încheiate contracte de
reasigurare cu cele mai puternice societăţi de reasigurare pe plan mondial. Programul de
reasigurare a avut ca bază contractul de reasigurare tip buchet pentru asigurările non-viaţă
care a acoperit asigurările de incendiu şi alte pagube la bunuri, asigurările tehnice,
asigurările Cargo şi C.M.R., asigurările Casco şi asigurările de răspundere civilă.
Reasigurătorul principal pentru contractul obligatoriu tip buchet a fost Société
Comerciale de Réassurance (SCOR - Franţa), alături de care au preluat riscul
reasigurători importanţi ca Gerling Globale Re, Swiss Re (Elveţia), Swiss Re Germany,
SAFR Partner Re şi GE Frankona.
Pentru acoperirea riscurilor de catastofă s-a încheiat un contract de reasigurare non-
proporţional excedent de daună (XL), care a acoperit asigurările de incendiu şi alte pagube la
bunuri, asigurările tehnice şi asigurările Casco.Reasigurători renumiţi au preluat acest
contract: Swiss Re Germany, Gerling Globale Re, Gothaer Re, Sirius Int.Ins.Corp Re şi
Hanover Re.
Asigurarea de răspundere civilă auto Carte Verde a fost acoperită de un contract
de reasigurare non-proporţional excedent de daună (XL), preluat de grupul de
reasigurători format din Swiss Re, Gerling Globale Re şi Gothaer Re.
Reasigurarea constituie o asigurare indirectă, o formă de asigurare a
asigurătorului.Apariţia reasigurării este motivată de creşterea valorii bunurilor aduse în
asigurare de către asiguraţi şi de cerinţa impusă asigurătorului de a face faţă unor riscuri
grele, deci de a fi în măsură să facă faţă unor despăgubiri de amploare deosebită.
În cazul nostru sumele asigurate fiind mici nu este nevoie ca asigurătorul să
recurgă la reasigurare.
INSTRUMENTAREA DOSARULUI DE DAUNĂ
În urma producerii evenimentului asigurat, asigurătorul acordă despăgubiri
pentru:
- bunurile distruse sau dispărute în momentul producerii evenimentului asigurat;
- cheltuieli cu reparaţia bunurilor deteriorate datorită evenimentului asigurat.
Valoarea despăgubirii nu poate depăşi suma asigurată stabilită în poliţa de
asigurare.La stabilirea valorii despăgubirii nu se ia în considerare valoarea sentimentală
personală.Nu se acordă despăgubiri pentru daunele mai mici de 15 EURO pentru fiecare
eveniment asigurat produs.
Constatarea, evaluarea pagubelor suferite de asigurat, stabilirea şi plata
despăgubirilor în cazurile de furt prin efracţie sau prin acte de tâlhărie.
Cu această ocazie se impun succesiv următoarele operaţii:
- înştiinţarea,
- constatarea pagubei,
- evaluarea pagubei,
- calculul şi plata despăgubirilor.
În cazul producerii evenimentului asigurat, constatarea pagubelor produse are loc
după anumite norme generale.Asiguratul este obligat:
- să înştiinţeze imediat, în scris, organele de poliţie şi societatea de asigurare,
despre producerea evenimentului asigurat;
- să ia măsuri pentru ca urmele efracţiei, în caz de furt prin efracţie, şi dovezile
privind împrejurările producerii tâlhăriei, să poată fi verificate, probele să rămână
neatinse;
- să dea informaţii organelor de cercetare şi societăţii de asigurare cu privire la
eveniment, în vederea identificării făptaşilor, dobândirea sau găsirea bunurilor şi valorilor
furate.Paguba se stabileşte în funcţie de valoarea bunurilor sau valorilor băneşti,
dispărute ca urmarea furtului prin efracţie ori actelor de tâlhărie, dovedite faptic, prin acte
sau declaraţii.Despăgubirea poate fi egală cu paguba, pe principiul proporţionalităţii, în
limita
sumei asigurate. Plata despăgubirii are loc, de regulă, într-un termen limită calculat de la data
înştiinţării cu privire la producerea cazului asigurat.
Plata despăgubirii va fi efectuată de asigurător numai după ce asiguratul:
- va proba legitimitatea sa de a obţine plata despăgubirii;
- va preda toată documentaţia solicitată de asigurător pentru stabilirea despăgubirii.
Prin contractul de asigurare este precizată obligaţia asiguratului de a restitui
sumele încasate cu titlul despăgubirii, dacă, ulterior, bunurile sau valorile furate sunt
găsite şi recuperate.
Societatea de asigurări poate refuza plata despăgubirii, în situaţia în care:
- daunele sunt provocate intenţionat sau dintr-o neglijenţă gravă de către asigurat;
- asiguratul încearcă să înşele prin viclenie asigurătorul în legătură cu fapte
importante privind temeinicia solicitării despăgubirilor sau mărimile acestora;
- asiguratul nu prezintă dovezi suficiente pentru justificarea dreptului său la plata
despagubirii.
Moment oportun pentru obligativitatea asigurarii locuintelor
Reintroducerea obligativitatii asigurarii locuintelor are din ce in ce mai multi adepti. Ca
urmare a inmultirii, in ultima perioada, a dezastrelor naturale, reprezentantii autoritatilor
centrale si locale s-au aratat interesati de proiectul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor
(CSA) care are in vedere instituirea acestei obligatii.
Lista companiilor de asigurari care ofera acest produs:

1. GROUPAMA Asigurari - fosta BT Asigurari

2. GARANTA Asigurari
3. ALLIANZ-TIRIAC
4. ASIROM
5. ARDAF
6. GENERALI Asigurari
7. ASTRA Asigurari
8. EUREKO Asigurari - Fosta INTERAMERICAN Romania
9. ABC Asigurari Reasigurari SA
10. ASITO KAPITAL
11. EUROINS Romania - fosta ASITRANS
12. BCR Asigurari
13. CARPATICA Asig
14. FORTE ASIGURARI REASIGURARI S.A. - FOSTA IRASIG, ASIGURARI -
REASIGURARI S.A.
15. RAI - ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL
16. CITY Insurance
17. OMNIASIG
18. DELTA ADDENDUM (autorizatie de functionare retrasa)
19. CERTASIG Asigurare şi Reasigurare
20. EFG Eurolife Asigurǎri Generale

Determinarea şi analiza eficienţei economico – sociale (cu referire la

forme de asigurare practicate)

Asigurǎri
Determinarea şi analiza eficienţei economico – sociale (cu referire la forme de asigurare
practicate)Eficienţa economicǎ reprezintǎ o expresie a raportului dintre rezultatele
obţinute şi cheltuielile (eforturile depuse) efectuate într-o anumita perioada de timp
pentru obţinerea lor. Eficienţa asigurǎrilor este o formǎ a eficientei economico-sociale care
exprima raportul dintre rezultatele optime obţinute din activitatea de asigurǎri şi cheltuielile
determinate de refacerea bunurilor distruse sau de plata sumelor asigurate, respectiv
rezultatele financiare obţinute de societatea de asigurǎri. Pentru aprecierea activitǎţii de
asigurare se are în vedere atât raportul dintre efectul obtinut şi efectul depus în legatura cu
aceasta activitate, cât şi cu rezultatele financiare obţinute de asigurǎtor. Efectul obţinut de pe
urma activitǎţii de asigurare, prin acordarea de despǎgubiri şi sume asigurate, se
concretizeazǎ în crearea condiţiilor care permit continuitatea proceselor economice din
diferite ramuri şi sectoare, menţinerea integritaţii proprietaţii aparţinând persoanelor juridice
sau fizice şi realizarea de cǎtre populaţie a unor mǎsuri suplimentare de prevedere şi
economisire.

Efortul depus în vederea obţinerii efectelor de mai sus se bazeazǎ atât pe efortul

asiguratului, care se obligǎ sǎ accepte plata primei de asigurare în cuantumul şi la termenele

prevazute, cât şi pe efortul depus de asigurǎtor, care se angajeazǎ sǎ organizeze şi sǎ

gestioneze în bune condiţii fondurile constituite din diverse operaţiuni financiare.

Clieţii care apeleazǎ la serviciile prestate de OMNIASIG sunt mulţumiţi de acestea,

iar politica de promovare este foarte bunǎ, mai ales prin campanile pe care le desfaşoara în

lunile cu activitate intensǎ.

Asigurǎrile sunt mai eficiente pentru asigurǎtor cu cât cheltuielile ocazionate de

platǎ despǎgubirilor, a sumelor asigurate şi cele privind formarea şi administrarea fondului

de asigurare sunt mai reduse. Iar pentru asiguraţi, eficienţa asigurǎrilor este mai mare cu cât

despǎgubirile pe care le primesc ei la producerea riscului asigurat sunt mai apropriate de

valoarea daunei înregistrate; iar în ceea ce priveşte timpul care trece de la data producerii

fenomenului sau evenimentului asigurat pâna la încasarea despǎgubirilor, respectiv a sumei

asigurate, este cât mai redus.

Pentru societatea de asigurǎri, asigurǎrile pot fi mai eficiente cu cât – la primele de

asigurare date – plata despǎgubirilor, a sumelor asigurate şi a cheltuielilor administrativ

gospodareşti sunt mai mici.

Cel mai bine ar fi ca despagubirile pe care le plateşte asiguratorul sǎ fie cât mai
apropriate de valoarea pagubelor produse de riscurile asigurate. Pentru a fi posibil acest

lucru, este necesar sǎ se stabileascǎ un nivel mai ridicat al primelor de asigurare, dar acest

lucru reprezintǎ un dezavantaj pentru interesele şi posibilitǎţile asiguraţilor, deoarece

asigurarea devine prea costisitoare. De aici rezultǎ cǎ activitatea de asigurare trebuie sǎ fie

organizatǎ în asa fel încât sǎ se poata interveni prompt pentru înlǎturarea urmǎrilor
producerii riscurilor asigurate, iar cheltuielile cu administrarea ei sa fie cât mai reduse. În

acelasi timp activitatea de asigurare trebuie organizatǎ şi condusǎ astfel încât sa permitǎ

asiguratorului sǎ obţinǎ un anumit profit, din care o parte se cuvine bugetului de stat sub
forma de impozit.

Prin încasarea primei de asigurare, S.C. OMNIASIG S.A. se obliga sa plateasca

asiguratului eventualele daune a caror marime nu sunt cunoscute decât aproximativ. Din
aceasta cauza este importanta cunoasterea materiei asigurabile si stabilirea primelor de
asigurare pe baza unor calcule bine fundamentate folosindu-se metodele statistico-
matematice.

În ceea ce priveste asigurarile facultative, actioneaza si un factor de natura obiectiva

care influenteaza rezultatele obtinute de asigurator. Este vorba de amploarea si calitatea
activitatii desfasurate de asigurator în legatura cu încheierea unui numar cât mai mare de
asigurari si de „gradul de întelegere” a diferitelor persoane fizice sau juridice în ceea ce
priveste necesitatea si utilitatea acestora. În caz ca aceasta activitate se încheie (soldeaza) cu
obtinerea unui grad de cuprindere în asigurare ridicat, sunt realizate, în ceea mai mare parte,
conditii ca asiguratorul sa poata obtine rezultate favorabile, adica o eficienta ridicata.

Eficienta activitatii de asigurare are atât aspecte economice cât si sociale, asigurarile
reprezentând nevoi reale ale economiei, precum si ale populatiei.

În cadrul analizei eficientei asigurarilor trebuie sa se tina seama de caracterul

aleatoriu al producerii riscurilor asigurate. Din acest motiv analiza trebuie efectuata pe
perioade mai mari, pe mai multi ani, deoarece altfel rezultatele ei pot sa nu fie evidente.
Eficienta asigurarilor trebuie examinata atât prin prisma intereselor asiguratorilor, cât si prin
cea a asiguratilor.

Selectarea indicatorilor care se utilizeaza pentru comensurarea eficientei economico –

sociale a asigurarilor se poate face în functie de mai multe criterii, cum sunt:

- obiectivele analizei care urmeaza a se efectua;

 - nivelul micro sau macroeconomic la care urmeaza sa fie efectuat studiul;

- modul de reglementare juridica a asigurarilor care urmeaza sa fie examinate;

- ramura de asigurare care face obiectul analizei.

Anumite laturi ale activitatii de asigurare sunt puse în evidenta de catre indicatorii
utilizati pentru exprimarea eficientei. O ierarhizare a acestor indicatori este dificil de efectuat
si nu se poate afirma ca unii indicatori ar avea o putere de expresie mai mare decât altii.

Eficienta economico - sociala a asigurarilor se apreciaza prin gradul de satisfacere

atât a cerintelor generale ale societatii cât si ale fiecarui asigurat. În caz ca se accepta ca o
parte a activitatii de asigurare are caracter productiv referindu-se la compensarea daunelor
din economie, se poate calcula productia neta realizata de societatea de asigurari care are
urmatoarele componente principale: despagubirile platite pentru bunuri, salariile,
contributiile pentru asigurarile sociale si profitul. Cel mai important indicator de comensurare
a rezultatelor financiare si deci al eficientei asigurarilor, care are un important rol în
înfaptuirea gestiunii economico – financiare, este profitul. Acesta se calculeaza ca diferenta
între veniturile (încasarile) si cheltuielile societatii de asigurare. Deoarece volumul
despagubirilor platite difera de la un an la altul, profitul nu poate constitui un indicator
absolut de comensurare a eficientei economico-sociale a asigurarilor. Profitul societatii de
asigurare se determina pe baza bilantului contabil aprobat de adunarea generala a
actionarilor. Acesta se stabileste la sfârsitul anului calendaristic, iar în situatia în care acesta
are o valoare negativa, înseamna încheierea activitatii cu pierderi, fapt ce conduce la sistarea
activitatii.

Printre cei mai reprezentativi indicatorii de exprimare a eficientei în activitatea de asigurari

se pot enumera: volumul primelor încasate, profitul societatii, rata daunei si rata venitului
net, gradul de cuprindere în asigurare, productivitatea muncii pe un lucrator s.a.

Rata daunei care este utilizata pentru aprecierea rezultatelor financiare obtinute de
asigurator. Acest indicator arata în ce raport se afla despagubirile sau sumele asigurate platite
de asigurator, fata de primele de asigurare încasate.
 Rata daunei se exprima în procente, iar cu cât rata daunei este mai mica (sub 100) cu
atât societatea de asigurari va înregistra o situatie financiara mai favorabila pentru asigurator.

Dezvoltarea asigurarilor facultative se poate aprecia cu ajutorul indicatorului gradul

de cuprindere în asigurare. Acesta apare ca un raport între totalul bunurilor (persoanelor)
asigurate si totalul bunurilor (persoanelor) asigurabile.

Rezultatele obtinute la asigurarile facultative sunt influentate direct de marimea

gradului de cuprindere în asigurare. Cu cât gradul de cuprindere în asigurare este mai
ridicat cu atât este mai sigur ca se va înregistra un raport favorabil între despagubirile platite
si primele încasate. Gradul de cuprindere în asigurare poate fi folosit pentru aprecierea
nivelului de dezvoltare al asigurarilor facultative atât la nivelul societatii de asigurari cât si la
nivelul fiecarei sucursale. El mai este folosit în asigurarile facultative.

Cantitatea si calitatea activitatii desfasurate de personalul sucursalei S.C.

OMNIASIG S.A. care se ocupa cu contractarea asigurarilor facultative se apreciaza pe baza
unor indicatori cum sunt: numarul mediu de asigurari contractate de un lucrator, suma medie
asigurata.

Prima medie încasata pe un contract de asigurare se calculeaza ca raport între

primele totale încasate din asigurari sau pe fiecare ramura de asigurare si numarul
contractelor încheiate pe fiecare ramura.

Numarul mediu de asigurari contractate de un lucrator din domeniul muncii de

achizitie se calculeaza ca un raport între numarul total al asigurarilor facultative (de
raspundere civila) contractate într-o anumita perioada de timp (luna, trimestru, an) si numarul
lucratorilor care se ocupa cu încheierea de asigurari.

Productivitatea muncii în domeniul asigurǎrilor, arata cuantumul încasǎrilor din primele de asigurare ce rev
De ce nu functioneaza asigurarea obligatorie a locuintelor? Si cui ii pasa?
Asigurarea locuintelor a devenit obligatorie de doua luni, dar niciuna din cele 13 firme
de asigurari care face parte din PAID nu a facut ceva pentru a convinge sa ii dau 20 de
euro. De fapt doar 40.000 din cei peste opt milioane de proprietari de locuinte din
Romania au fost convinsi sa o faca, potrivit statisticilor oficiale.
Si asta nici nu pare sa fie o problema daca ne luam tocmai dupa cei autorizati de Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor sa incheie aceste polite - Pool-ul de Asigurare impotriva
Dezastrelor (PAID) - care si-a propus sa asigure intre 15 si 20% din proprietari in primul an.
Asta desi legea dupa care functioneaza chiar si PAID spune clar ca cei fara asigurare
incheiata pana la 15 ianuarie vor fi amendati. Adica aproximativ opt milioane de romani care
au o casa.
In aceste conditii nu putem sa nu ne gandim ca autoritatile si-au propus de fapt acest lucru,
iar sistemul de asigurari obligatorii a fost gandit sa functioneze de fapt din amenzi si nu din
prime de asigurare. Oricum amenzile sunt mai mari decat primele.
Reprezentantii PAID nu vad nimic in neregula in aceasta situatie, iar Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor nici macar nu ne-a raspuns cand am intrebat de ce PAID isi
propune sa faca in doi ani ceva obligatoriu in sase luni.
Dar pentru ca suntem obisnuiti cu lucrurile facute in ultimul moment, ne putem gandi deja
cat de intensa va fi promovarea asigurarii obligatorii in ultimele doua saptamani ale perioadei
de sase luni si cate stiri vom vedea despre cozile si oamenii care au auzit ca trebuie sa mai
dea niste bani.

Sub 0,5% din proprietari s-au asigurat pana acum

Presedintele PAID, Marius Bulugea, anunta saptamana trecuta ca in primele 45 de zile

lucratoare au fost incheiate peste 40.000 de polite de asigurare, cu un ritm mediu zilnic de
900 de polite pe zi.
"Ritmul de emitere a crescut de la 100 - 200 polite pe zi la 1.200 - 1.500 de polite zilnic.
Pentru a ne atinge obiectivul fixat trebuie sa ajungem la un ritm zilnic de circa 4.000 de Doi
ani pentru ceva obligatoriu in sase luni

Chiar daca estimeaza doar 250.000 de polite incheiate, PAID se asteapta ca numarul sa fie
mult mai mare pentru ca sfarsitul de an ii determina pe romani sa-si plateasca datoriile si, cu
siguranta,printre acestea se va numara si asigurarea obligatorie a locuintelor. Astfel,
procentul ar putea urca pana spre 20%, crede presedintele Marius Bulugea.
Dar de cati ani ar fi nevoie pentru a asigura pe toata lumea, in acest caz? Tot reprezentantii
PAID estimeaza ca vor reusi sa isi faca treaba in doi ani si ca inceputul a fost mai greu doar
din cauza concediilor din perioada de vara.
"E bine deocamdata. Majoritatea s-au incheiat in urban, cu ruralul probabil o sa porneasca
dupa ce se incheie concediile. Estimarile noastre sunt de 20% in primul an. E o estimare
normala facuta pe un plan de afaceri. Probabil in doi ani se vor asigura toti proprietarii. O sa
urmeze o promovare in presa si media", a declarat Radu Mircea Popescu, consilier PAID,
pentru Ziare.com.
Cei de la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor nu dorit sa ne spuna daca situatia e cu
adevarat sub control, asa cum sugereaza calmul celor de la PAID. Contactati de Ziare.com in
urma cu o luna pentru a raspunde unor intrebari despre modul greoi in care se fac asigurarile
obligatorii, reprezentantii CSA nu au raspuns nici pana acum.

De ce nu functioneaza asigurarea obligatorie

Dar care e adevarata problema a asigurarii obligatorie a locuintelor? In opinia avocatului

Marius Silvian Diaconeasa, e vorba de modul in care sunt colectate aceste prime. Asigurarea
obligatorie ar fi mult mai eficienta daca prima s-ar plati impreuna cu impozitul si nu sa
obligam proprietarii sa se adreseze unui asigurator care participa la program.
"Oamenii nu percep asigurarea obligatorie ca pe un lucru benefic. (...) Oamenii nu au fost
informati. Stiu doar ca trebuie sa scoata din buzunare inca 20 de euro pe an. Atat. Pe cand,
daca asigurarea apare la impozit, omul o va simti ca o obligativitate si va aparea ca o dare
catre stat", a explicat Marius Diaconeasa pentru Ziare.com.
El a dat exemplul vechiului ADAS de pe vremea comunistilor, creat imediat dupa cutremurul
din 1977.
"Ceausescu a introdus aceasta asigurare exact cu metoda de care va spun. Foarte multi
oameni nici nu stiau ca au locuintele asigurate. La Fisc ii aparea atata impozit si atata
asigurarea. Dar el platea. Statul colecta. (...) Daca vrei sa obligi cetateanul nu mai stai sa
comentezi, nu mai stai sa il rogi pentru ca asta dureaza ani si ani", a adaugat avocatul.
Daca statul ar putea sa impuna o astfel de colectare a primelor de asigurare, ar trebui sa se
stranga aproape 130 de milioane de euro pe an care ar fi suficienti pentru despagubirea cu
suma maxima a 6.500 de proprietari.
"Daca avem de despagubit 6.500 de locuinte inseamna ca avem o catastrofa. Se merge pe o
medie de 1400 de case cum a fost anul acesta la inundatii. Sa zicem 2.000. Si tot raman din
130 de milioane", a mai explicat Marius Diaconeasa, care propune si ca un procent din suma
sa fie folosit in fiecare an pentru construirea unor diguri sau baraje. "Si actionarilor PAID le
va conveni pentru ca, dand acesti bani, in momentul in care sunt diguri facute inseamna ca la
anul nu vor mai fi evenimente. Deci vor ramane bani care pot fi destinati actionarilor", a
adaugat avocatul.
De asemenea, se vede ca legea privind asigurarea obligatorie nu functioneaza si din faptul ca
oamenii vor primi bani ca sa-si reconstruiasca locuintele in aceleasi zone lovite de

Cum se incheie asigurarea obligatorie a locuintei

Polita obligatorie costa 10 sau 20 de euro pe an, in functie de tipul locuintei, spre deosebire
de una facultativa care costa peste 100 de euro, dar care acopera mai multe tipuri de riscuri.
Asigurarea obligatorie nu acopera decat trei riscuri: inundatiile, cutremurul si alunecarile de
teren, iar valoarea despagubirii este de 10.000, respectiv 20.000 de euro.
Proprietarii de locuinte trebuie sa isi incheie polita obligatorie in urmatoarele patru luni, in
caz contrar urmand sa plateasca o amenda intre 100 si 500 de lei, care va fi incasata de
primariile localitatilor in care se afla casa.
Legea imparte locuintele in doua categorii. Este vorba de locuintele Tip A, cu structura de
rezistenta din beton armat, metal, lemn sau cu pereti exteriori din piatra, caramida arsa sau
din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic si locuintele de
Tip B, cu pereti exteriori din caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui
tratament termic si/sau chimic. In a doua categorie se afla si casele de la tara construite din
paianta sau chirpici.
Singurii care nu vor putea sa incheie asigurarea obligatorie sunt proprietarii unor locuinte cu
bulina rosie.
In cazul proprietarilor care au deja o asigurare pentru locuinta, legea prevede ca cea
obligatorie trebuie facuta la cel mult cinci zile dupa expirarea celei facultative. De asemenea,
pentru a avea acoperita valoarea reala a bunurilor si a casei, acestia isi vor incheia o alta
asigurare pentru restul daunelor.
Despagubirea asigurarii obligatorii nu acopera, insa, nici valoarea reala a casei si nici
lucrurile din casa, pentru acest lucru fiind necesara o asigurare facultativa. Aceasta costa in
mod normal de 10 ori mai mult.
Pentru incheierea asigurarii obligatorii trebuie contactata una dintre cele 13 firme de asigurari
de pe piata locala fac parte din PAID: Groupama, Astra, Uniqa, Generali, Ardaf, Euroins,
Carpatica Asig, Grawe, Credit Europe, ABC Asigurari, Certasig, City Insurance si Platinum.

Asigurari si reasigurari – conf.univ.dr. Petru POPESCU

Acuzatii in sectorul financiar: Sunt

probleme in piata de asigurari?
Astra va cere convocarea unei adunari generale extraordinare a UNSAR pentru o
analiza a declaratiilor presedintelui asociatiei, Cristian Constantinescu, privind
industria, pe care seful asiguratorului, Radu Mustatea, le considera
"iresponsabile si deplasate", acuzatii respinse insa de Constantinescu.
PUBLICITATE:

"Astra a perceput recentele afirmatii ale presedintelui UNSAR,

Cristian Constantinescu, ca fiind facute in numele Allianz-
Tiriac Asigurari si venind din partea unui angajat al acestei
companii, si nu din partea unei persoane care ocupa aceasta
pozitie in uniune. Afirmatiile lui Constantinescu, total
deplasate in opinia mea, sunt o declaratie de lupta
competitionala pentru ca scoate in evidenta Allianz-Tiriac si ii
bagatelizeaza pe ceilalti asiguratori", a declarat presedintele
Directoratului Astra Asigurari, Radu Mustatea (foto sus),
potrivit Mediafax.
Constantinescu a spus ca declaratiile cu privire la industria asigurarilor sunt personale
si se bazeaza pe rezultatele analizei cifrelor oficiale.

"Este vorba despre o opinie personala, bazata pe experienta mea in analizarea

cifrelor oficiale, publicate de societati, care nu implica in niciun fel compania
Allianz-Tiriac, in cadrul careia nu mai detin nicio functie executiva. Si, mai ales, nu am
facut nici o trimitere la comparatii intre Allianz-Tiriac si orice alta societate", a aratat
el.Saptamana trecuta, Constantinescu a declarat ca majoritatea asiguratorilor locali nu
sunt pregatiti sa faca fata, din punct vedere financiar, efectelor unui cutremur similar
celui din martie 1977, principalul motiv fiind lipsa reasigurarii sau reasigurarea
insuficienta a riscurilor de catastrofa acoperite.
"Daca va uitati pe rapoartele anuale veti observa ca gradul de reasigurare pe
segmentul imobiliar (property) este foarte redus. Multi asiguratori nu cedeaza in
reasigurare aceste riscuri dintr-un un simplu motiv: costa. Ei spera ca evenimentul
asigurat pe care il acopera sa nu se intample si, la finalul contractului, sa ramana cu
banii din prima in buzunar", a spus atunci Constantinescu.El precizat ca, in cazul
Allianz-Tiriac, societatea pe care a condus-o pana in mai 2010 si unde detine pozitia
de membru CA, pentru fiecare leu incasat ca prima de asigurare pentru o polita tip
property se cedeaza in reasigurare circa 30%. "Multe societati nu au mai mult de 5%
din portofoliul property cedat in reasigurare", a aratat Cristian Constantinescu (foto
jos). (Vezi aici si alte declaratii ale lui Constantinescu)

Mustatea spune ca astfel de afirmatii, venite din partea presedintelui UNSAR,

asociatia profesionala a companiilor de asigurari, genereaza confuzie atat in piata de
profil, cat si in randul clientilor.

"Cand spui ca ceilalti nu ofera protectie adecvata inseamna ca slabesti

increderea in acest sector si in produsele de asigurare, in conditiile in care piata este
in scadere, la fel ca si intreaga economie nationala", a mentionat Mustatea.

Astra este principalul asigurator local dupa nivelul suscrierilor in primele noua luni ale
anului 2010, depasind Allianz-Tiriac Asigurari, care, in 2009, s-a plasat pe prima
pozitie, potrivit datelor din raportul anual al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.

"Dorim ca afirmatiile presedintelui UNSAR sa fie discutate si analizate atat in

adunarea generala extraordinara a Uniunii cat si in Comisia de etica comerciala si
disciplina", a mai spus Mustatea. (Citeste aici si alte declaratii ale sale)
Seful Astra a afirmat ca diferentele dintre cifrele privind reasigurarea companiilor pot fi
explicate prin apartenenta sau nu la un grup multinational si de tipul contractului de
reasigurare incheiat intre cele entitati.Potrivit datelor companiei, Astra si-a reasigurat
riscurile de catrastrofa in proportie de 100% la nivelul anului 2010, la reasiguratori
internationali, contractele incheiate oferind premizele recuperarii daunelor platite in
proportie de peste 95%.

"Spre exemplu, daunele produse de inundatiile din perioada 19.06-09.07.2010 au

afectat un numar de 22 de judete si au fost in suma de 1,64 milioane de euro.
Conform clauzelor contractelor de reasigurare pentru riscuri de catastrofa, Astra a
recuperat de la reasiguratori suma de 1,14 milioane de euro", a explicat Mustatea.La
declaratiile lui Constantinescu a reactionat si CSA, care, printr-un comunicat de presa
transmis la inceputul saptamanii afirma ca asiguratorii nu se confrunta cu probleme
majore, reusind, in pofida scaderii subscrierilor, sa mentina rezervele tehnice la un
nivel similar cu cel din 2009, si dispun de lichiditati pentru a-si onora obligatiile
asumate fata de asigurati.

"CSA analizeaza periodic indicatorii specifici precum lichiditatea, constituirea

rezervelor tehnice, suficienta si dispersia activelor admise sa acopere rezervele
tehnice si solvabilitatea, pentru a detecta din timp eventualele probleme majore care
ar putea afecta capacitatea financiara a societatilor de asigurare autorizate, indiferent
de cota de piata detinuta de acestea", se spunea in comunicat. UNSAR este
organizatia profesionala a companiilor de asigurare, constituita in anul 1994, la
initiativa a 13 asiguratori, in scopul dezvoltarii, extinderii, colaborarii si cooperarii in
domeniul asigurarilor si reasigurarilor pe plan intern si international.

Membrii Uniunii au o pondere de peste 90% in totalul subscrierilor.

Constantinescu conduce UNSAR din anul 1994 si a fost reales, in aprilie 2010, pentru
un mandat de trei ani .
Figura 1. Forme de asigurare.

Nota:

º: si sub forma unor Clauze Speciale de asigurare;

¹: si in varianta: 'Asigurarea cladirilor, continutului si a altor bunuri - gajate';

 ²: 'si/sau pe timpul transportului';

³: in fapt, produsul intra in grupa a V a: 'Asigurari complexe'.

1. Elementele tehnice ale asigurarii.

1.1. Subiectii asigurarii - Asiguratul: persoana fizica sau juridica, in calitate de proprietar,
chirias, administrator, custode sau alta calitate stabilita legal1[1]

Daca interesul asigurat este altul decat dreptul de proprietate

asupra bunului asigurat, contractantul va trebui sa declare acest fapt in
scris, in mod explicit, inainte de incheierea politei.

1.2. Obiectul asigurat.

q Acoperire:

a) la categoria cladiri si constructii:

1. cladiri de locuit2[2]: case, vile, apartamente la blocuri sau vile, cabane sau alta
constructie destinata locuirii permanente sau temporare (case de vacanta) avand
dotarile necesare acestui scop.

Sunt cuprinse si:

 elementele fixe sau detasabile de fundatie sau impamantare;

 instalatiile fixe aferente cladirilor: hidraulice, igenico-sanitare, instalatii utilizate

pentru incalzirea localurilor asigurate, lifturi, ascensoare pentru marfuri, instalatii
fixe de iluminat3[3], instalatii de aer conditionat, etc.4[4]

2. dependintele si anexele gospodaresti5[5] ca: magazie, sopron, grajd, garaj, sauna,

piscina, boxe, fantani, bucatarii de vara, sere, foisor, solarii, patule, cotete, porti,

1[1] Asiguratul trebuie sa aiba un interes asupra bunului asigurat.

2[2] Cladirea independenta cu destinatie de locuinta se asigura in integritatea ei

constructiva respectiv cu fundatie, soclu, pereti, plansee, acoperis, pardoseli,
ferestre, usi, scari, putul liftului.

3[3] Si corpuri de luminat tip plafoniera sau spot inglobate in acestea. Nu se

considera ca facand parte din cladire corpurile de iluminat tip candelabru, lustra si
lampi electrice.

4[4] Amenajari constructive, utilitare sau artistice speciale - stucaturi, semineuri,

sobe de teracota speciale cu valoare deosebita, vitralii, pereti cortina, picturi
murale, bazoreliefuri - se considera ca fiind asigurate numai daca valoarea
acestora este cuprinsa in suma asigurata si daca au fost mentionate expres in
polita sau in specificatia de asigurare (anexa la polita).
 imprejmuiri, etc. Acestea se asigura numai ca extindere la asigurarea cladirii cu
acordul asiguratorului si mentionarea expresa in polita de asigurare.

b) la categoria continut:

masini, utilaje, instalatii: masini; utilaje (inclusiv cele agricole, dar numai in cadrul
incintei); ustensile; piesele de schimb pentru acestea precum si postamentele
respective; echipamente; instalatii de prevenire si alarma; utilaje de ridicare si
instalatii diferite de cele cuprinse in categoria cladiri; rezervoare si silozuri, altele
decat cele zidite si din beton; mijloace de cantarire, de tractiune, precum si mijloace
de transport neinmatriculabile, etc.;

mobilier, birotica, etc.: mobilier, birotica, aparatura electrica, electrotehnica, dulapuri

blindate, seifuri, case de marcat, etc.;

stocuri: materii prime, materiale, produse semifabricate, produse finite, bunuri in curs
de fabricatie, materiale de consum, ambalaje, rebuturi, deseuri de fabricatie,
suporturi, etc.;

bunuri casnice: mobilier, aparatura electrocasnica si alte bunuri de uz casnic si

personal al asiguratului si al persoanelor cu care acesta coabiteaza6[6].

c) cheltuieli, ca extindere la asigurarea cladirii si anexelor:

 de evitare sau micsorare a daunelor7[7];

 legate de interventia pompierilor pentru stingerea incendiilor8[8];

 de curatare a locului ca urmare a producerii riscurilor asigurate;

 de expertiza a daunei;

 de proiectare.

n Excluderi.

5[5] In cazul apartamentului in bloc, cu mentionarea expresa in polita, se pot

asigura si anexele acestuia: boxa, garaj, camera de serviciu, amplasate in afara
apartamentului.

6[6] Cu conditia ca acestea sa fie cuprinse in cererea de asigurare sau intr-o anexa
la polita de asigurare.

7[7] Demolarea, demontarea sau mutarea in alt loc a cladirii sau unei constructii in
care se aflau bunurile asigurate daca aceasta se face pentru a opri intinderea
incendiului, sau la o amenintare brusca de incendiu, inundatie, prabusire sau
alunecare de teren, etc.

8[8] In cazul in care asiguratul este obligat potrivit legii la plata acestora.
 1. Nu sunt asigurate bunurile scoase din uz sau bunurile care nu mai pot fi folosite
potrivit cu destinatia lor datorita degradarii.

2. Nu sunt asigurate:

• tuneluri, cai ferate, drumuri, canale;

• bani (inclusiv valutele), pietre pretioase, obiecte din platina, aur, argint, marci
postale, tablouri, monede de colectie, sculpturi, colectii sau alte obiecte care au o
valoare artistica, stiintifica sau istorica, hartii de valoare, documente, registre sau
titluri, acte, manuscrise, inregistrari pe benzi magnetice, dischete si alte suporturi de
pastrare a informatiilor in vederea prelucrarii automate, blanuri9[9];
• nave, avioane, ambarcatiuni, vagoane de cale ferata, autovehicule care necesita
inmatricularea;
• culturi agricole si rodul viilor, plantatii, paduri;
• animale vii;
• efecte personale ale reprezentantilor, prepusilor sau altor angajati ai asiguratului ori
ale persoanelor aflate in tranzit la adresa mentionata la adresa mentionata in polita de
asigurare.
• Nu sunt asigurate obiectivele:

 construite in zone in care organele in drept au interzis acest lucru prin acte
publice sau comunicate asiguratului;

 pentru care nu exista autorizatii legale de constructie, procese verbale de

receptie precum si autorizatiile / avizele de functionare emise de organele in
drept.

1.3. Riscuri.

9[9] Pentru acestea se pot incheia asigurari, dar in Conditii Speciale.

 q Figura 1.2. Riscuri acoperite10[10]:

¹ Fire, Lightening, Explosion, Aircraft

Un alt exemplu de organizare a acoperirii oferite11[11] este:

Pachet simplu = 1 + 7 + 1912[12];

Pachet optim = 1 + 15 + 19;

Mega - asigurarea = 1 + 7 +15 + 19 + 17

Se pot adauga:

10[10] Prezentare sistematizata potrivit conditiilor de asigurare Astra S.A., Omniasig

S.A., Asirom S.A.

11[11] Societatea de asigurare 'Interamerican S.A.'.

12[12] Pentru continutul cladirilor asigurate.

 * Clauze Speciale:

1) 'Inundatie provocata ca urmare a spargerii conductelor de apa, canal sau incalzire'

13
[13] 14[14];

2) 'Inundatie din apa provenita de la vecini';

3) 'Daune provocate elementelor asigurate ale cladirii prin vandalism fara efractie';

4) 'Distrugeri provocate de animale';

5) 'Furtul elementelor cladirii prin efractie si acte de talharie';

6) 'Bunuri casabile din alcatuirea cladirii (constructiei) impotriva riscurilor specifice';

7) 'Cladiri in constructie, de catre proprietar';

8) 'Centrale termice pentru cazurile de avarii accidentale'.

* Clauze Aditionale:

1. 'Domiciliu temporar';
2. 'Raspundere civila pentru incendiu';
3. 'Asigurarea pentru accidente de persoane'.

Precizari necesare:

1. Incendiu. Acoperire

Varianta A) Varianta B)

a) Incendiu provenit din padure, Definitie:

pepiniera
Prin care se intelege un foc de mare intindere
(plantatie), de arbori sau arbusti sub forma de flacari deschise care insotesc
(tufisuri), din arderea si care s-a produs in absenta unei
vetre destinate acestui scop sau a iesit din

13[13] In oferta societatilor de asigurare: 'Allianz Tiriac S.A.', 'SAR Transilvania

S.A.', 'BCR Asigurari S.A.'.

14[14] Excluderi Speciale:

a) pagubele produse instalatiilor insasi si costurile aferente repararii acestora;

b) pagubele produse in timpul lucrarilor de constructii sau reparatii;

c) pagube produse ca urmare a neinchiderii din neglijenta a robinetelor de oprire

a apei.
 livezi sau pasuni sau care are vatra, avand forta de a se extinde prin propria
legatura cu sa putere.

destelenirea solului; Excluderi speciale:

b) Incendiu datorat unui scurt-circuit, • pagube cauzate de incendiu rezultat din

supraturarii, crearii unui arc voltaic
sau
scaparii (pierderii) de curent electric;
cutremur sau eruptii vulcanice;
• pagube produse direct sau indirect prin
actiunea dispozitivelor explozive sau
armelor de foc;

c) Incendiu datorat exploziei unui • pagubele produse la aparate si instalatii

cazan de care sunt consecinte ale unui incendiu sau
explozii datorate uzurii sau defecte de
incalzire centrala, boiler, butelie de material ori slabei intretineri.
gaz,

aparatelor sau instalatiilor de gaz

si/sau

petrogaz, cazan de producere a

aburului sau

compresor;

d) Incendiu provocat de trasnet;

e) Incendiu produs intr-o constructie

vecina si

care a provocat daune bunurilor

asigurate.

Suplimentar poate figura: incendiu, inclusiv pagube materiale directe produse prin:

- carbonizare totala sau partiala si topire cu si fara

flacara;

- degajare de fum, gaze sau vapori ca urmare a incendiului.

2. Trasnet prin care se intelege o descarcare electrica luminoasa care se produce intre un
nor si sol sau obiecte aflate pe sol, pagubele producandu-se prin transferul nemijlocit al
efectului asupra bunului asigurat, chiar daca trasnetul nu a fost urmat de incendiu.

Excludere speciala: paguba produsa echipamentelor electrice de orice natura ca urmare a

transmiterii catre acestea a efectului trasnetului prin intermediul unor conductori.
3. Explozie.

Acoperire

Varianta A) Varianta B)

a) Explozie cauzata de cazanele de

Definitie:
incalzire centrala, butelii de gaz, de
Prin care se intelege o eliberare brusca de
aparate sau instalatii de gaz si
energie provocata de tendinta unor gaze sau
petrogaz; aburi de a se dilata, chiar daca explozia nu a
fost urmata de incendiu. Se considera paguba
b) Explozie cauzata de cazanele de provocata de explozie la un rezervor (cazan,
producere a aburului sau de conducta, etc.) numai daca peretii acestuia sunt
compresoare; fisurati in asa masura incat are loc o echilibrare
brusca a presiunii dintre interiorul si exteriorul
c) Explozia motoarelor Diesel. rezervorului.

Excluderi speciale:

• pagube produse direct sau indirect prin

actiunea dispozitivelor explozive sau
armelor de foc;

• pagube produse la aparate si instalatii care

sunt consecinte ale unei explozii datorate
uzurii sau unor defecte de material sau
slabei intretineri. Nu se acopera in nici un
caz obiectul in sine care a explodat.

4. Caderea aparatelor de zbor (aeronave si vehicule spatiale), a unor parti ale acestora
sau a obiectelor transportate sau impactul cu acestea, cu exceptia dispozitivelor
explozive.

5. Izbirea din exterior.

Acoperire

Varianta A) Varianta B)

Izbirea din exterior, de catre Lovirea de catre vehicule terestre care nu

autovehicule, altele decat cele apartin asiguratului, cu exceptia daunelor
apartinand asiguratului, a cladirii cauzate de vehicule in miscare in incinta
asigurate. asigurata.

6. Boom sonic, unda de soc provocata de avioane.

7. Inundatii º. Acoperire
 Varianta A) Varianta B) Varianta C)

Daunele produse accidental Definitie: acoperirea unei Inundatii si aluviuni

bunurilor asigurate din portiuni de uscat cu o provenind din revarsarea
urmatoarele cazuri: mare cantitate de apa, ca apelor de suprafata
urmare a revarsarii peste (curgatoare sau statatoare)
- iesirea din matca a apelor marginile cursurilor de precum si din precipitatii
curgatoare; apa. atmosferice temporare,
inclusiv din topirea zapezii
- ruperea digurilor. sau ghetii.

8. Ploaie torentiala º. Acoperire

Varianta A) Varianta B) Varianta C)

Pagubele produse de Daunele generate de Pagubele produse de ploaie

curgerea sau acumularea ploaie torentiala inclusiv torentiala - efectul direct
apei de ploaie. efectele indirecte ale inclusiv cele cauzate de
acesteia. patrunderea apei prin
sparturile si rupturile
provocate acoperisului,
peretilor, usilor si ferestrelor
prin manifestarea violenta a
fenomenelor atmosferice
manifestate concomitent cu
ploaia torentiala.

9. Grindina º. Acoperire

Varianta A) Varianta B)

Daunele generate de grindina. Pagubele produse de grindina - efecte directe.

10. Furtuna º. Acoperire

Varianta A) Varianta B) Varianta C)

Furtuna, vijelie. Furtuna, uragan, Furtuna, prin care se intelege o

vijelie, tornada. perturbatie atmosferica violenta
Se va despagubi si la care viteza vantului depaseste
contravaloarea invelitorii 75km/h.
afectate de acestea.

11. Prabusire si/sau alunecare de teren ¹.

12. Avalanse de zapada º.

13. Acoperire
 Varianta A) Varianta B)

Greutatea zapezii si/sau ghetii. Greutatea stratului de zapada sau de gheata ori
avalanse de zapada.

14. Caderea accidentala de corpuri (stanci, copaci, stalpi, etc.) cu excluderea cazurilor

in care aceasta a fost provocata:

 cu intentie;

 ca urmare a unor acte rauvoitoare - vandalism (distrugere

salbatica si nejustificata).

15. Cutremur de pamant º ¹. Acoperire

Varianta A) Varianta B) Varianta C)

Cutremur de pamant. Cutremur de pamant, Cutremur de pamant cuprinzand

inclusiv pagube produse de si daunele produse de alunecari
un incendiu sau explozie de teren sau avalanse, incendiu
provocate ca urmare a unui sau explozii provocate de
cutremur. cutremur.

Nota:

º Excluderi speciale. Nu sunt acoperite pagubele produse de:

solul slab al fundatiei (fenomenul de tasare);

apa freatica;

cresterea nivelului de apa si deversarea raurilor si lacurilor care se stie ca se intampla

in mod regulat (anual);

inundatii produse in timpul formarii unor lacuri de acumulare sau in timpul

schimbarii artificiale a cursurilor de apa;

revarsarea apei din sistemul de canalizare;

lucrarile in subteran, prospectiuni, explorari sau exploatari miniere sau petroliere,

tuneluri, cariere de piatra, nisip, pietris, extractii de argila;

infiltrarea apei de ploaie, a grindini sau a zapezii prin geamuri neinchise, neetanse sau
alte deschizaturi, in afara cazului in care aceste deschizaturi sunt produse de riscurile
asigurate;
 infiltrarea prin sol in interiorul cladirii a apelor provenite din ploi sau din topirea
zapezii;

apa patrunsa in cladire prin acoperis, datorita proastei izolatii, fenomenul de igrasie,
condens, mucegai, aburi, inghet;

ploi acide;

neremedierea din culpa asiguratului a unor situatii cunoscute generatoare de pagube

prin inundare cu apa provenita din ploi, topirea zapezii sau ghetii, precum si de
infiltrarea prin pereti sau plafoane a apei provenind de la instalatii sanitare defecte,
prost intretinute, uzate, etc.

¹ Excluderi speciale.

a) Nu sunt acoperite daunele provocate constructiilor datorate unor incarcari peste

limita de rezistenta a acestora;

b) Pentru cladirile care au fost afectate de cutremurele anterioare, asiguratul este obligat
sa puna la dispozitia societatii de asigurare documentatia intocmita de catre Comisia
de Expertiza Tehnica cat si documentatia de executie a consolidarilor si reparatiilor
efectuate dupa cutremurul respectiv.

16. Vandalism prin efractie sau talharie º. Acoperire

Varianta A) Varianta B)

Vandalism prin efractie sau talharie
- fapta persoanei / grupului care
patrunzand in cladirea asigurata
devasteaza elementele constructive
ale acesteia.
Pagube produse datorita actiunii rauvoitoare a unor
persoane - vandalism, prin care se intelege numai
paguba materiala produsa bunurilor asigurate, cu
conditia ca aceste pagube sa nu fie acoperite
printr-un contract special de asigurare pentru
geamuri, oglinzi si alte bunuri casabile.

17. Terorism º - situatiile produse de oameni care starnesc un climat de violenta, teama si
nesiguranta, prin tulburarea linistii publice sau de drept prin diverse mijloace de timorare,
inclusiv materiale explozive.

18. Riscuri politice º. Acoperire

Varianta A) Varianta B)

Riscuri politice (greve si tulburari Riscuri politice (greve, contra-greve, manifestatii,

civile) si actiuni ale unor tulburari civile), prin care se intelege numai
rauvoitoare. paguba materiala produsa bunurilor asigurate in
timpul grevelor, revoltelor, tulburarilor civile
(inclusiv spargerea geamurilor cu conditia, ca
aceste pagube sa nu fie acoperite printr-un contract
special de asigurare, pentru geamuri, oglinzi si alte
 bunuri casabile).

Excludere speciala: pierdere financiara de orice fel

(datorita intreruperii activitatii sau alte cauze).

Nota:

º: Excluderi speciale, paguba cauzata de:

- asigurat sau un membru al familiei acestuia;

- angajatii companiei ale carei cladiri, bunuri sunt asigurate;

- participarea directa a acestora la asemenea actiuni.

19. Furtul. Acoperire

Varianta A) Varianta B)

I.) Furt, prin care se convine a acorda 1. Se acopera furtul total sau partial al
despagubiri pentru pagubele produse de: continutului locuintei. Sunt cuprinse, de
asemenea si daunele care eventual vor fi
- furtul prin efractie al bunurilor asigurate provocate constructiei cat si obiectelor
comis prin spargerea peretilor, asigurate, de catre hoti, in timpul furtului.
acoperisului, tavanelor, usilor, ferestrelor,
dusumelelor sau prin stricarea sau fortarea 2. Pentru acoperirea furtului trebuie ca:
dispozitivelor de inchidere, cu conditia
ca usile exterioare sau caile de a) bunurile asigurate sa se afle in spatiu
acces in localul asigurat sa fie inchis acoperit15[15], descris in contractul
incuiate cu dispozitive de de asigurare sau anexa la contract.
inchidere, iar incaperile situate la Cladirea trebuie sa fie prevazuta cu usi,
parterul cladirii sa aiba toate ferestre, luminatoare si eventual alte
geamurile aparate cu sisteme de deschideri ale sale sa fie bine protejate;
alarma sau obloane de lemn ori
bare de fier sau grilaje de fier b) furtul sa fie produs prin spargere (adica
incastrate sau incuiate cu sa se fi patruns cu forta in cladire) sau sa
dispozitive de inchidere, cu fi precedat sau sa fie urmat, in mod
exceptia cazurilor cand acestea dovedit, agresiunea sau vre-un act de
sunt acceptate de asigurator; violenta impotriva asiguratului, a

15[15] Pierderile si daunele care sunt produse bunurilor asigurate ce se gasesc in

spatii deschise, chiar daca sunt acoperite; in spatii ingradite; in cladiri apropiate; in
dependinte; in baraci; in curtea cladirii indicata in cererea - declaratia de asigurare,
nu se acopera.
- furtul comis de persoane ramase membrilor familiei sale sau asupra
clandestin in incinta asigurata, cu conditia angajatilor sai;
ca transportarea bunurilor furate sa se faca
in timp ce incintele asigurate sunt inchise c) comiterea furtului in modurile aratate
cu respectarea conditiilor de siguranta de mai sus trebuie sa fie atestata in registrul
la punctul anterior; (jurnalul) evenimentelor autoritatilor de
politie competente, iar asiguratul se
- furtul prin acte de talharie al bunurilor obliga sa depuna la societatea de
sau furtul comis prin folosirea cheilor asigurare dovada inregistrarii
originale obtinute prin efractie sau prin evenimentului. Altfel spus,
acte de talharie. asiguratul trebuie sa depuna
plangere impotriva autorilor
II.) Excluderi speciale: furtului, chiar daca sunt
necunoscuti si sa depuna o copie
- furtul simplu; la societatea de asigurare.

- furt prin inselatorie; 3. Exceptari. Nu se acopera:

- furt cu intrebuintarea de chei potrivite; 2.1. Furtul cu cheie (adica prin folosirea
cheii
- furtul bunurilor aflate in locuri deschise
sau in aer liber, pe terase, balcoane, etc.; normale - pierdute sau furate - a incuietorii)
sau cu o dublura a cheii sau cu o cheie
- acte comise intentionat sau din neglijenta fabricata dupa mulaj.
grava de catre asigurat, de membri ai
familiei sale sau cei care traiesc si 2.2. Furtul ce s-a infaptuit, fie si intr-unul
gospodaresc cu asiguratul sau prepusii sai; dintre

- falsificare, frauda; modurile acceptate de asigurator, insa

asiguratul a neglijat sa informeze imediat
- lipsuri la inventar, pierderi, lipsuri despre acest lucru autoritatile de politie
datorate greselilor de contabilitate, erori competente, in cel tarziu 24 de ore de la
de calcul sau greseli facute cu ocazia constatarea acestuia precum si societatea de
inventarelor, sustrageri suferite in timpul asigurare.
orelor de program din cauza neatentiei sau
neglijentei; 2.3. Furtul ce a fost infaptuit avand ca
autor -
- furtul in timpul producerii unor
evenimente asigurate (incendii, explozii, chiar si moral - sau drept complice orice
alte calamitati naturale inclusiv cutremur colocatar sau membru al familiei sau angajat
de pamant). sau ajutor al casei.

III.) Suplimentar se acorda despagubiri 2.4. Furtul oricarui tip de bijuterii,

si pentru: precum si de

a) pagubele produse incaperilor in care obiecte ce sunt excluse conform Conditiilor

se afla bunurile asigurate; Generale ale contractului de asigurare.
 b) cheltuieli de curatare si costuri de 2.5. Furtul ce s-a produs in locuinta
inlocuire a asigurata ce

incuietorilor avariate. a ramas nelocuita peste 40 de zile, in afara

cazului in care a fost instiintata anterior,
societatea de asigurare incasandu-se prima de
asigurare suplimentara corespunzatoare.

n Excluderi generale.

1. Pagube indirecte, ca:

- reducerea valorii dupa reparatie;

- scaderea preturilor bunurilor, chiar ca urmare a unei cauze cuprinse in

asigurare;

- intarzieri in livrarea bunurilor;

- lipsa de locatie, de profit;

- intreruperea productiei;

- nefolosirea bunurilor.

2. Pagube produse bunurilor din cauza:

a) uzurii, fermentatiei, oxidarii, caldurii precum si cele produse de afumare,

patare, parlire provenite dintr-o sursa normala de caldura;

b) presiunii marite sau joasei presiuni a apei;

c) producerii sau distributiei anormale a frigului sau scurgerii lichidului

frigorific16[16];

3. Pagube produse de erori sau defecte deja existente la data intrarii in vigoare a politei de
care asiguratul sau reprezentantii sai au avut sau nu cunostinta;

4. Cheltuieli facute pentru transformarea sau imbunatatirea starii bunului in

comparatie cu cea dinaintea daunei si nici cele pentru reconditionari, reparatii sau
restaurari nereusite;

5. Culpa grava a asiguratului, beneficiarului sau contractantului, reprezentantilor legali

sau a oricaror alte persoane care au actionat cu stiinta acestora. Se considera culpa
grava:

16[16] Chiar daca sunt cauzate de riscuri acoperite prin contractul de asigurare.
 a) folosirea focului deschis, inclusiv a unei surse de lumina cu flacara
deschisa (chiar aparata de sticla sau sita) in incaperi in care sunt
depozitate sau manipulate produse usor combustibile (furaje, in, canepa,
bumbac, etc.) produse inflamabile sau usor inflamabile (titei, benzina, alte
derivate petroliere, etc.);

b) aprinderea si nesupravegherea focului deschis in apropierea locuintei

asigurate;

c) folosirea unor produse usor inflamabile pentru curatarea parchetului,

dusumelelor, hainelor, etc. sau pentru alte scopuri ori manipularea unor
asemenea produse, in aceeasi incapere si in acelasi timp in care este aprins
focul (chiar in soba, plita sau masina de gatit), in care arde lumina cu
flacara (chiar aparata de sticla sau sita) sau in care functioneaza resouri ori
radiatoare electrice;

d) fumatul in incaperi in care sunt depozitate produse combustibile ori

inflamabile ori in incaperi care sunt folosite pentru manipularea acestora;

e) efectuarea de improvizatii neautorizate de constructor sau producator;

f) amplasarea cladirilor sau altor constructii in zone periclitate de calamitati

naturale (inundatii, prabusiri sau alunecari de teren), daca organele in
drept au interzis construirea prin acte publicate sau in comunicari in scris
catre asigurat, inainte de construire;

6. Pagubele consecinte ale razboiului (chiar nedeclarat), invaziei, actiunii unui dusman
extern, razboiului civil, revolutiei, revoltei, insurectiei, rebeliunii, grevei, tulburarilor
civile, dictaturii militare, uzurparii de putere, unor persoane rauvoitoare care actioneaza
in numele sau in legatura cu orice organizatie politica, conspiratiei, confiscarii,
nationalizarii, exproprierii cu forta, sechestrarii, rechizitionarii, distrugerii sau avarierii
din ordinul oricarui guvern de drept sau de fapt sau oricarei autoritati publice, actelor de
terorism, vandalism sau sabotaj;

7. Pagubele rezultate ca urmare a influentei exploziei atomice, radiatiilor sau infestarii

radioactive;

8. Pagubele si cheltuielile generate de poluare si/sau contaminare provocate direct sau

indirect.

1.4. Suma asigurata.

Bunurile se asigura pentru sumele declarate de asigurat, sume care nu trebuie sa

depaseasca valoarea reala la data asigurarii.

Prin valoarea reala a bunurilor la data asigurarii se intelege:

 1. la mijloacele fixe si obiecte de inventar, valoarea din nou17[17] (Vn), valoarea de
inlocuire, din care

se scade uzura (Uz), altfel zis, valoarea ramasa (Vr).

Vr = Vn - Uz

Uzura se stabileste in raport cu vechimea, intrebuintarea si starea de intretinere a

bunului respectiv.

2. la mijloacele circulante, cu exceptia obiectelor de inventar, dupa caz, costul, pretul

de productie sau pretul de achizitie respectiv:

a) valoarea maxima a stocului existent la un moment dat;

b) valoarea medie a stocurilor existente pe perioada asigurarii;

c) valoarea stocului existent la data incheierii asigurarii ajustata periodic pe

baza declaratiei asiguratului.

3. la bunuri casnice valoarea ramasa.

4. pentru colectii si obiecte de arta: valoarea de circulatie (de piata) determinata pe
baza de cataloage si/sau expertiza.
5. la valori:

- pentru bani numerar, valoarea nominala;

- pentru platina, aur, argint in stare neprelucrata, bunuri de platina, aur, argint,
bijuterii, perle, pietre pretioase si altele asemenea: pretul pietei determinat de
cataloage si/sau expertiza.

La stabilirea sumei asigurate nu se include valoarea terenului aferent constructiei.

Pe durata asigurarii, sumele asigurate pot fi majorate, reevaluate sau indexate, cu

plata corespunzatoare

a primelor de asigurare18[18].

Sumele asigurate evidentiate in polita de asigurare fara a se specifica valuta sunt

considerate a fi in lei.

17[17] Costul construirii, producerii sau achizitionarii bunului respectiv sau al unui
bun similar din punct de vedere al parametrilor functionali si constructivi, la
preturile uzuale de piata.

18[18] In Conditiile Generale de asigurare se va indica si modalitatea, de exemplu

prin raportare la rata inflatiei, comunicata de catre Comisia Nationala de Statistica
sau prin raportare la devalorizarea leului fata de USD sau Euro.
 Suma asigurata poate fi stabilita in lei sau intr-o valuta agreata de parti.

1.5. Prima de asigurare.

1. Este suma obtinuta prin inmultirea valorii asigurate cu cota tarifara de prima anuala.

Cotele tarifare sunt diferentiate pe:

a) obiectul asigurat:

- cladiri;

- continutul acestora.

b) tipul de polita subscris, iar

la polita completa sau toate riscurile pe zone seismice:

 zona 0: judetele Satu-Mare, Maramures, Bistrita, Bihor, Salaj, Cluj, Mures,

Arad, Hunedoara, Alba.

 zona 1: judetele Caras-Severin, Mehedinti, Gorj, Valcea, Sibiu, Brasov,

Covasna, Harghita, Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Ialomita, Calarasi, Timis,
Tulcea;

 zona 2: judetele Dolj, Olt, Arges, Teleorman, Dambovita, Prahova, Giurgiu,

Buzau, Vrancea, Braila, Galati, Bacau, Vaslui, Constanta, mun. Bucuresti.

c) grupe de vechime,

spre exemplu in conditiile de asigurare ale S.C. 'ARDAF' S.A. sunt 4 grupe:

 › 77 inseamna ca anul constructiei cladirii este dupa 1977 exclusiv;

 ‹ 77 inseamna ca anul constructiei cladirii este inainte de 1977 inclusiv;

 40-77 inseamna ca anul constructiei cladirii este intre 1940 si 1977;

 ‹ 40 inseamna ca anul constructiei cladirii este inainte de 1940 exclusiv.

2. La asigurarile incheiate pe o perioada de un an, la cererea asiguratului plata primelor de

asigurare

poate fi efectuata si in mod esalonat in rate subanuale19[19] 20[20].

19[19] A se vedea Anexa 5.1.

20[20] In cazul contractelor de asigurare incheiate pe o perioada mai mica de un

an, dar nu mai putin de o luna, primele de asigurare se calculeaza potrivit
3. Asiguratorul nu are obligatia de a aminti asiguratului scadenta obligatiilor de plata.

4. Prima de asigurare se achita in aceeasi valuta in care a fost stabilita suma asigurata.

5. Unii asiguratori pentru plata integrala a primei de asigurare acorda o reducere21[21].

6. Potrivit conditiilor de asigurare ale unor societati se acorda reduceri de prima in anii
urmatori primului an de asigurare daca nu au fost platite despagubiri sau nu se datoreaza de
pagubiri si asigurarea se reinnoieste pentru aceleasi bunuri.

Spre exemplu: S.C. 'ASIROM' S.A. acorda reduceri de prime astfel:

- in anul al 2 lea de 10%;

- in anul al 3 lea de 25%;

- in anul al 4 lea si urmatorii de 30%.

1.6. Perioada de asigurare.

Polita de asigurare se incheie pe durata de 1 an de la data intrarii ei in vigoare. La unele

societati de asigurare polita se poate incheia si pe durate subanuale 22[22], dar se precizeaza o
perioada minima de o luna. Perioada de asigurare pentru asigurarile suplimentare este inclusa
in perioada de asigurare a contractului initial.

1.7. Teritoriul acoperit.

Asigurarea este valabila pentru bunurile (de felul celor descrise anterior) aflate pe teritoriul
Romaniei.

2. Mecanismul derularii asigurarii.

2.1. Incheierea asigurarii.

Asigurarea se considera incheiata numai prin incasarea primei sau de asigurare sau a celei
dintai rate de

prima si emiterea politei de asigurare. Pentru a incheia o asigurare este necesara

parcurgerea urmatoarelor etape:

1. agentul prezinta potentialului asigurat oferta de asigurare;

procedeului 'pro rata temporis', in functie de numarul de zile cuprinse in asigurare.

21[21] A se vedea Anexa 5.1.

22[22] Regulamentele de asigurare prevad o durata minima, spre exemplu 3 luni, in

cazul S.C. 'ARDAF' S.A.
 2. in cazul acceptarii acestei oferte se trece la completarea de catre
asigurat a Cererii de Asigurare;

3. se completeaza de catre agentul de asigurare polita

(autocopiativa) si se semneaza de catre asigurat;

4. originalul politei ramane la asigurat, iar copia se returneaza

societatii de asigurare;

5. datele din Cerea de Asigurare completata se introduc in baza de

date a sucursalei asiguratorului pe raza careia se afla bunurile
asigurate.

2.2. Raspunderea asiguratorului.

1. se declanseaza - variante potrivit conditiilor asiguratorilor:

a) incepand cu data fixata in polita, dar in nici un caz inainte de orele 24ºº ale zilei
in care s-a platit prima sau dupa caz cea dintai rata si s-a incheiat contractul de
asigurare;

b) dupa 24 de ore de le expirarea zilei in care s-a achitat prima de asigurare si s-a
emis polita.

2. inceteaza:

a) la ora 24ºº a ultimei zile a perioadei de asigurare;

b) la epuizarea termenelor de pasuire acordate de la scadentele stabilite (15

zile23[23], 30 de zile24[24], 60 de zile25[25]): 'contractul de asigurare se considera
reziliat de drept fara punere in intarziere sau alta somatie';

c) in cazul instrainarii bunului asigurat in afara cazului in care asiguratorul si-a dat
acordul expres pentru continuarea raspunderii;

d) in urma expertizei tehnice se constata dauna totala a bunurilor asigurate;

e) in situatia denuntarii unilaterale a contractului de asigurare sau rezilierii acestuia.

2.3. Obligatiile asiguratului.

1. Inaintea intrarii in vigoare a asigurarii si in timpul derularii acesteia:

23[23] S.C. Allianz Tiriac S.A., S.C. Asiban S.A.

24[24] S.C. Ardaf S.A., S.C. Omniasig S.A., S.C. Astra S.A.

25[25] S.C. Asirom S.A.

 a) sa raspunda in scris la chestionarele asiguratorului cu privire la imprejurarile
esentiale, referitoare la risc, pe care le cunoaste;

b) sa informeze societatea de asigurare despre incheierea unei asigurari cu un alt

asigurator pentru aceleasi bunuri si acelasi risc aferent aceleasi durate asigurate;

c) daca imprejurarile esentiale privind riscul, asa cum au fost declarate de asigurat,
se modifica in cursul valabilitatii contractului, sa comunice in scris asiguratorului
schimbarea, imediat ce a cunoscut-o urmand ca prima sa fie ajustata
corespunzator daca este cazul;

d) sa plateasca primele de asigurare in cuantumul si la termenele prevazute in

contractul de asigurare. Dovada platii primelor revine asiguratului,
inscrisul constatator fiind chitanta, ordinul de plata sau alt
document probator al platii, iar cel final fiind polita de asigurare
in care se mentioneaza plata primei;

e) sa intretina bunul asigurat in bune conditii si sa ia toate masurile necesare in

scopul prevenirii riscului asigurat;

f) sa nu faca si/sau sa nu permita modificari care ar duce la marirea riscului, cu

exceptia cazului in care continuarea asigurarii este confirmata in scris de
asigurator;

g) sa permita reprezentantilor asiguratorului sa verifice modul in care bunul asigurat

este intretinut, ori de cate ori acestia considera ca este necesar;

h) sa se conformeze recomandarilor facute de asigurator privind masurile de

prevenire a daunelor cu ocazia inspectiilor de risc;

i) sa solicite acordul asiguratorului pentru continuarea asigurarii in situatia

instrainarii bunului asigurat;

j) sa tina evidenta bunurilor asigurate in conformitate cu dispozitiile legale, astfel

incat sa fie exclusa posibilitatea pierderii sau distrugerii evidentelor impreuna cu
bunurile asigurate.

2. In cazul producerii evenimentului asigurat:

a) sa instiinteze deindata unitatile de pompieri, politia sau alte organe de cercetare

abilitate prin lege cel mai apropiat de locul producerii evenimentului asigurat,
cerand intocmirea de acte cu privire la cauzele si imprejurarile producerii
evenimentului, precizarea eventualilor vinovati si pagubele provocate;

b) sa ia, potrivit cu imprejurarile masuri pentru limitarea pagubei, salvarea bunurilor

asigurate, pastrarea si paza bunurilor ramase si pentru prevenirea degradarii
ulterioare;
 c) sa instiinteze in scris asiguratorul despre producerea evenimentului asigurat
in26[26]:

 24 de ore de cand a luat cunostinta de evenimentul generator de dauna;

 maximum 48 de ore de la producerea acestuia;

 maximum 2 zile lucratoare de la realizarea riscului asigurat.

d) sa pastreze starea de fapt existenta in urma producerii evenimentului asigurat, in

afara masurilor ce se impun la lit. b);

e) sa permita asiguratorului sa faca investigatii cu privire la cauza si marimea

pagubei si la marimea despagubirii pe care o are de platit;

f) sa puna la dispozitia asiguratorului toate actele intocmite de organele competente

si cele

necesare pentru verificarea existentei bunurilor si a valorii lor in vederea stabilirii

dreptului de

despagubire (registre contabile, facturi, etc. cerute de asigurator, expertii sau

imputernicii acestuia).

g) sa ia toate masurile pentru conservarea dreptului de regres al asiguratorului si in

mod deosebit, trebuie:

 sa se abtina de la orice recunoastere fata de terti a responsabilitatii in cazul

evenimentului asigurat;

 sa se abtina de la incheierea oricarei tranzactii, de la renuntarea la drept sau

de la incasarea oricarei despagubiri fara acordul scris al asiguratorului;

 sa indeplineasca toate actele legate de procedura judiciara si/sau

extrajudiciara necesare pentru exercitarea dreptului de regres cerut de
asigurator;

h) sa faca dovada (proba) interesului asigurat cu privire la bunurile asigurate;

i) sa nu recurga la nici o reparatie a bunurilor afectate si in general sa nu recurga la

nici o schimbare a spatiului asigurat fara acordul societatii de asigurare.

In cazul in care polita este semnata de un contractant acesta trebuie sa respecte

obligatiile care deriva din polita. Asiguratului / Beneficiarului ii este opozabila neindeplinirea
de catre contractant a obligatiilor asumate prin polita.

2.4. Constatarea si evaluarea pagubei, stabilirea si plata despagubirilor.

26[26] Variante potrivit conditiilor de asigurare ale principalilor asiguratori.

1. Constatarea si determinarea pagubei se face de asigurator direct sau prin imputerniciti
impreuna cu asiguratul sau imputernicitii sai, inclusiv prin experti daca s-a convenit in
acest mod de cele doua parti.

2. Rezultatele se inscriu in procesul-verbal de constatare a daunei.

3. Cuantumul pagubei (Pg) se calculeaza in functie de specificul daunei:

a) in caz de dauna totala27[27]este valoarea reala (VR) a bunurilor la data

producerii riscului asigurat, din care se scade, dupa caz, valoarea la aceeasi data a
resturilor (R) ce se mai pot intrebuinta sau valorifica:

Pg = VR - R

b) in caz de dauna partiala28[28] reprezinta costul reparatiei partilor componente

sau pieselor avariate ori costul de inlocuire, reconditionare sau restaurare29[29]
(Vdev30[30]) din care se scade o uzura (Uz) stabilita in functie de vechime, stare
de conservare, folosinta si de alti factori similari. Din valoarea rezultata se mai
scade valoarea la data producerii riscului asigurat a eventualelor resturi care se
mai pot intrebuinta sau valorifica (R):

Pg = Vdev - Uz - R

4. La avarierea unui ansamblu sau subansamblu, la calculul cuantumului daunei se ia in

considerare numai inlocuirea partilor componente care au fost avariate, chiar daca in cadrul
reparatiei se inlocuieste intregul ansamblu sau subansamblu. Partile componente sau
piesele avariate se pot inlocui numai daca valoarea reparatiilor egaleaza
sau depaseste valoarea reala a acestora, ori daca procesele tehnologice
existente nu permit reparatia.

5. Asiguratorul nu despagubeste taxele suportate de asigurat in strainatate sau in Romania si

pe care acesta are dreptul sa le recupereze conform legii (exemplu: TVA, etc.).

27[27] Prin dauna totala se intelege pierderea sau distrugerea in intregime a

bunurilor sau in asa mod incat refacerea prin reparare, inlocuire, reconditionare
sau restaurare a partilor componente sau pieselor avariate nu mai este posibila
sau costul acestora depaseste valoarea asigurata (Sa) la data producerii
evenimentului asigurat.

28[28] Prin dauna partiala se intelege avarierea bunurilor in asa fel incat acestea
se pot reface ori mai pot fi folosite prin repararea partilor componente sau a
pieselor avariate ori prin inlocuirea, reconditionarea sau restaurarea lor.

29[29] La stabilirea cuantumului pagubei se considera preturile uzuale de piata.

Acestea nu include adaosuri pentru munca prestata in regim exceptional, spre
exemplu: adaosuri datorate muncii in regim de ore suplimentare, zile libere sau
sarbatori legale, transport rapid sau aerian, alte prestatii in regim de urgenta.

30[30] Valoarea devizului de reparatii.

6. La producerea unei pagube pentru care s-a formulat o cerere de despagubire, asiguratorul
sau orice alta persoana autorizata de acesta, poate, fara a-si afecta drepturile decurgand din
contract sau a-si mari responsabilitatea care-i revine:

- sa preia si sa mentina controlul asupra bunurilor;

- sa administreze in mod rezonabil conservarea acestor bunuri.

Bunurile preluate aflate sub controlul sau in administrarea asiguratorului nu pot fi

abandonate de asigurat in favoarea societatii de asigurare.

7. In determinarea sumei de despagubit se include si:

a. pagubele produse de avarii sau distrugeri prilejuite de masurile de salvare

luate in timpul producerii evenimentului asigurat;

b. cheltuielile ocazionate de efectuarea lucrarilor de curatare a locului unde

s-a produs paguba (ridicarea molozului, aluviunilor, etc.) daca sunt
necesare in urma unor daune produse din cauze cuprinse in asigurare.

Dar, toate, in limita unui procent din suma asigurata (5%, 10%) si uneori conditiile de
asigurare prevad si un plafon valoric (2.000.000 lei sau 5.000.000 lei).

8. Despagubirea nu poate depasi suma la care s-a facut asigurarea, nici cuantumul pagubei si
nici valoarea reala a bunurilor din momentul producerii riscului asigurat.

9. Despagubirea se va stabili in functie de sistemul de acoperire prevazut in conditiile de

asigurare.

Astfel,

a) in cazul acoperirii limitate cu fransiza deductibila pe eveniment, asiguratorul nu

va fi raspunzator si nu va despagubi fransiza (care urmeaza sa fie suportata de
catre asigurat de fiecare data cand se produce evenimentul asigurat). In plus,
conditiile unor asiguratori prevad: 'in cazul in care pe polita de asigurare este
mentionat la fransiza un procent, fara explicitarea bazei de calcul, acest procent se
considera intotdeauna a fi din suma asigurata totala';

b) daca in momentul producerii evenimentului asigurat valoarea reala a bunului

asigurat depaseste suma asigurata, la stabilirea despagubirii, cuantumul daunei se
reduce proportional, corespunzator raportului dintre suma asigurata si valoarea
reala a bunului la data producerii evenimentului asigurat;

c) in cadrul sistemului acoperirii primului risc, in limita sumei asigurate, respectiv

sumei asigurate ramase, pagubele pot fi acoperite integral.

10. In cazul in care, la data daunei, asiguratul nu are achitata integral prima de asigurare,
asiguratorul are dreptul de a retine din despagubirea cuvenita ratele de prima datorate pana la
sfarsitul perioadei de asigurare.
11. In situatia in care asigurarea aceluiasi risc este repartizata intre mai multi asiguratori in
cote determinate (coasigurare) fiecare dintre acestia este 'tinut' sa plateasca despagubirea
numai proportional cu cota respectiva, chiar daca polita este unica si semnata de toti
asiguratorii.

12. In cazul asigurarilor multiple daca totalul despagubirilor care ar trebui platite in
conformitate cu toate contractele de asigurare depaseste valoarea pagubei, asiguratorul va
plati numai o parte a despagubirii. Ea rezulta din repartizarea proportionala a despagubirilor
datorate de catre toti asiguratorii, fiind exclusa orice responsabilitate solidara, astfel incat,
despagubirea totala platita asiguratului sa nu depaseasca valoarea daunei.

13. Dupa fiecare paguba, suma asigurata se micsoreaza cu incepere de la data producerii
evenimentului asigurat pentru restul perioadei asigurate, cu suma cuvenita drept despagubire,
asigurarea continuand pentru suma ramasa31[31].

14. La cererea expresa a asiguratului, asiguratorul poate sa acorde avansuri din despagubire
pe baza unui deviz antecalcul intocmit pe baza preturilor de catalog si a tarifelor de manopera
la data producerii evenimentului asigurat, dar numai ca urmare a unei daune deja constatate.

15. Termenul in care se face plata despagubirii difera de la un asigurator la altul, cele mai
uzuale formulari sunt:

a) 15 zile de la data furnizarii intregii documentatii cerute de asigurator;

b) 30 de zile de la data incheierii instrumentarii dosarului de dauna;

c) 90 de zile de la data producerii evenimentului generator de dauna.

Exceptie face riscul de furt, caz in care plata se va efectua dupa cel putin 30 de zile,
60 de zile, 90 de zile de la data producerii riscului asigurat, cu conditia primirii
raportului oficial al organelor de cercetare (politie, procuratura) privind stadiul
investigatiilor sale.

16. Asiguratorul este indreptatit sa amane plata despagubirii daca, in legatura cu paguba, a
fost deschisa impotriva asiguratului o ancheta de catre politie sau o procedura penala pana la
finalizarea anchetei, respectiv a anchetei penale.

17. In cazul contractelor de asigurare care au ca obiect bunuri ipotecate sau gajate in favoarea
unui creditor, polita fiind cesionata de catre asigurat creditorului, in caz de dauna,
despagubirea va fi platita direct creditorului, respectiv, pana la concurenta valorii dreptului
sau, instiintand in scris asiguratul despre aceasta, iar asiguratului i se achita numai diferenta.
Cu acordul expres al creditorului, despagubirea poate fi acordata asiguratului.

18. Despagubirea cuvenita se plateste:

a. pentru politele la care prima de asigurare a fost platita in lei, despagubirea se

plateste in lei.

31[31] Prima de asigurare pentru aceeasi perioada ramane neschimbata.

 In situatia in care documentele de plata sunt in valuta despagubirea
cuvenita se va determina prin aplicarea cursului valutar de referinta
din ziua incheierii instrumentarii dosarului de dauna; daca
depunerea tuturor documentelor s-a efectuat in termenul prevazut
in conditiile de asigurare.

In cazul depasirii acestui termen despagubirile se vor calcula in

functie de cursul valutar de referinta valabil la ultima zi a
termenului;

b. pentru politele la care prima a fost platita in valuta:

- pentru cazul daunei totale despagubirea se achita in aceeasi valuta sau alta
valuta agreata de parti;

- pentru cazul daunei partiale despagubirea se achita in valuta pentru facturile

in valuta, respectiv in lei pentru facturile in lei.

19. Dreptul la despagubire in caz de dauna apartine asiguratului, iar contractantul nu poate
exercita acest drept, chiar daca se afla in posesia politei, cu exceptia cazului in care este
imputernicit in acest sens de asigurat.

20. Conditiile de asigurare prevad ca prin plata despagubirii se sting orice pretentii ale
asiguratului sau dupa caz beneficiarului, fata de asigurator, in legatura cu dauna respectiva.

21. Dreptul de a ridica pretentii fata de asigurator privind achitarea despagubirii se stinge in
termen de 2 ani din momentul nasterii acestui drept.

22. Litigiile aparute intre parti se rezolva prin conciliere intre parti, pe cale amiabila, arbitraj
sau in cazuri in care acest lucru nu este posibil de catre instantele de judecata competente din
Romania.

Clauze de comentat.

* 'La plata despagubirii, in cazul unei daune

totale, Asiguratorul are dreptul sa ceara, iar Asiguratul este obligat sa puna la dispozitie bunurile
pentru care s-a platit despagubirea'.

* ' In lipsa unei prevederi contrare, in cazul

in care bunul instrainat, contractul de asigurare se reziliaza de drept. Asiguratul sau Contractantul
care nu anunta in termen de 3 zile instrainarea bunului asigurat, pierde dreptul la restituirea partii
proportionale de prima'.

* 'In baza prezentului contract nu se acorda

despagubiri pentru daunele cauzate direct sau indirect de pagubele produse unei parti din cladire
care are o destinatie sau o functiune comuna, in conditiile in care cladirea nu este integral
asigurata ( pentru partea ce excede cota ce i se cuvine asiguratului din respectiva parte de
cladire).

* 'In cazul in care asigurarea a fost

incheiata, cu intentie, de catre Asigurat sau Contractant, pentru o suma care depaseste valoarea
reala a bunului asigurat, Contratul de Asigurare inceteaza fara restituirea primelor.

Daca Contractantul sau Asiguratul nu a

actionat cu intentie, Contractul de Asigurare este eficace pana la concurenta valorii reale a
bunului asigurat'.

* 'In locul despagubirii banesti, Societatea

poate sa inlocuiasca sau sa repare bunurile distruse, pentru a le aduce in starea in care se aflau
inainte de distrugere'.

* 'Daca insa despagubirea este mai mare

decat jumatatea sumei asigurate sau daca pericolele au fost transformate (modificate) substantial
ca urmare a daunei, atunci Contractul de Asigurare se reziliaza de drept, fara obligatia Societatii
de a rambursa primele de asigurare'.

* 'Dupa fiecare dauna, suma asigurata se

micsoreaza, cu incepere de la data producerii sau aparitiei oricarui eveniment asigurat, pentru
restul perioadei de asigurare, cu suma cuvenita drept despagubire si cu fransiza, asigurarea
continuand cu suma ramasa, fara ca aceasta sa afecteze prima de asigurare stabilita'.

* 'Asiguratul este obligat sa trimita in scris la

Asigurator pretentiile de despagubire in termen de 10 zile de la momentul producerii sau aparitiei

evenimentului asigurat'.

* 'Partile vor fi exonerate de raspundere in

conditiile in care vor dovedi ca nerespectarea obligatiilor asumate se datoreaza fortei majore'.

* 'Asiguratorul este indreptatit sa dobandeasca

dreptul de proprietate asupra bunului asigurat in starea in care acesta se gaseste dupa producerea
sau aparitia oricarui eveniment asigurat, prin plata despagubirii in caz de dauna totala; acest drept
inceteaza, daca nu a fost exercitat, dupa scurgerea a 60 de zile de la achitarea despagubirii'.

* 'In asigurarea de bunuri, persoanele pagubite se

pot indrepta impotriva persoanelor responsabile de producerea daunei, potrivit dreptului comun,
pentru tot ceea ce depaseste despagubirea cuvenita conform politei'.

* 'Daca interesul asigurat nu exista contractul

eventual incheiat este nul de drept, iar Asiguratorul are dreptul de a retine primele incasate in
cazul in care Contractantul / Asiguratul este de rea credinta'.

* 'In cazul in care, la data producerii sau aparitiei

oricarui eveniment acoperit de prezenta polita, exista legiferata obligativitatea contractarii unei
sau unor asigurari specifice pentru anumite categorii de bunuri si/sau riscuri asigurate in baza
prezentei polite, aceasta nu va acoperi nici un astfel de eveniment care, la data producerii sau
aparitiei acestuia, este sau ar trebui sa fie acoperit in baza unei sau unor astfel de asigurari
obligatorii, cu exceptia oricarei diferente intre suma recuperabila sau care ar trebui sa fie
recuperabila in baza unei sau unor astfel de asigurari obligatorii si limita sau sub-limita de
despagubire corespunzatoare prevazuta in Specificatia Politei sau in Clauzele aditionale anexate
la Polita, cu aplicarea fransizei specifice prevazute in aceste documente. Aceasta conditie se
aplica daca Asiguratul este sau despagubit in baza unei sau unor astfel de asigurari obligatorii'.

Intrebari:

1. Ce fel de asigurari suplimentare se pot incheia pe parcursul perioadei asigurate?

2. Care sunt modificarile care pot fi aduse politei de asigurare 'cladiri, constructii,
continut'?

3. In ce conditii se:

a) reziliaza;

b) denunta;

c) anuleaza;

polita de asigurare 'cladiri, constructii, continut'?

4. Prezentati situatiile in care asiguratorul este indreptatit sa nu acorde

despagubiri.

' TESTE - GRILA:

1. La asigurarea cladirilor si constructiilor riscul de 'prabusiri sau alunecari de teren' intra in

acoperirea politei:

a) Standard;

b) Extinse;

c) 'Toate riscurile';

d) Standard si 'Toate riscurile';

e) Extinse si 'Toate riscurile';

 f) Standard, Extinsa si ' Toate riscurile'.

2. In care dintre situatiile enumerate mai jos asiguratul nu are dreptul la despagubiri:

a) daca a anuntat asiguratorul in termen de 36 ore de la producerea evenimentului

asigurat;

b) in perioada de pasuire;

c) nu a comunicat asiguratorului modificarea valorii reale a bunului asigurat.

3. La asigurarea cladirilor si constructiilor riscul de 'cutremur de pamant 'intra in acoperirea

politei:

a) Standard;

b) Extinse;

c) 'Toate riscurile';

d) Standard si 'Toate riscurile';

e) Extinse si 'Toate riscurile';

f) Standard, Extinsa si ' Toate riscurile'.

4. La asigurarea cladirilor si constructiilor riscul de' inundatii 'intra in acoperirea politei:

a) Standard;

b) Extinse;

c) 'Toate riscurile';

d) Standard si 'Toate riscurile';

e) Extinse si 'Toate riscurile';

f) Standard, Extinsa si ' Toate riscurile'.

5. La asigurarea cladirilor si constructiilor riscul de 'ploaie torentiala' intra in acoperirea politei:

a) Standard;

b) Extinse;

c) 'Toate riscurile';

d) Standard si 'Toate riscurile';

e) Extinse si 'Toate riscurile';

 f) Standard, Extinsa si ' Toate riscurile'.

6. La asigurarea cladirilor si constructiilor riscul de' lovire de catre vehicule rutiere ce nu apartin
asiguratului' intra in acoperirea politei:

a) Standard;

b) Extinse;

c) 'Toate riscurile';

d) Standard si 'Toate riscurile';

e) Extinse si 'Toate riscurile';

f) Standard, Extinsa si ' Toate riscurile'.

' Chestiuni de discutat. . Teme colective / individuale

de lucru:
1. Comentati efectele juridice si
implicatiile aferente pentru parti ale 1. Construirea clauzelor unui contract de
perioadelor de pasuire. asigurare a locuintei.

2. Asigurarea obligatorie a cladirilor si 2. Potentiala cerere pentru produsele de

constructiilor - argumente pro si asigurare: 'cladiri, constructii, continut'
contra. - segmentare si caracterizare.

3. Asigurarea echipamentelor
electronice.
 ' Bibliografie selectiva:

1. Bistriceanu, Gh., Bercea, Fl., Macovei, E., I., Lexicon de protectie sociala, asigurari si
reasigurari, Ed. Karat, Bucuresti, 1997.

2. Cistelecan, L., Cistelecan, R., Asigurari comerciale, Ed. Dimitrie Cantemir, Tg-Mures,
1997,

pag. 207-229;

3. Ciurel, V., Asigurari si Reasigurari: Abordari Teoretice si Practici Internationale, Ed.

All Beck, Bucuresti, 2000, pag. 359-412;

4. Constantinescu, D., Ag. si colaboratori, Asigurari si Reasigurari - Culegere de

probleme si studii de caz, Colectia Nationala, Vol. 21, Ed. Semne, Bucuresti, 1999, pag.
84-107;

5. Negoita, I., Asigurari si Reasigurari in Economie, Ed. Polsib, Sibiu, 1998, pag. 149-199
si 281-354;

6. Negoita, I., Aplicatii Practice in Asigurari si Reasigurari, Ed. Etape, Sibiu, 2001, pag.
283-399;

7. Vacarel, Il., Bercea, Fl., Asigurari si Reasigurari, Ed. Marketer Expert, Bucuresti, pag.
137-157;

' Site-uri de vizitat:

http://www.allianz.com

http://www.ardaf.ro

http://www.astra.ro

http://www.generali.ro

http://www.interamerican.ro

http://www.primm.ro

http://www.sar.ro

http://www.1asig.ro
CURS 3
ASIGURĂRI sI REASIGURĂRI

ASIGURAREA DE BUNURI (continuare)

În cadrul asigurarii de bunuri, societatea de asigurari se obliga

ca la producerea riscului asigurat sa plateasca asiguratorului
(beneficiarului) o despagub 16316h73q ire. Nu este obligatoriu ca
asiguratorul sa plateasca întreaga suma pentru refacerea situatiei
financiare a asiguratului care a suferit o dauna, deoarece în contract
pot exista prevederi care limiteaza suma asigurata.

Asigurari de bunuri pot încheia persoane fizice si persoane

juridice cu domiciliul, sediul sau resedinta în România.

Într-un contract de asigurare de bunuri, asiguratul trebuie sa

aiba un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat. O
persoana are un interes patrimonial daca producerea unui
eveniment asigurabil poate cauza o pierdere (prejudiciu) persoanei
respective. În cazul în care în contractul de asigurare este mentionat
un beneficiar, altul decât persoana asigurata, acesta trebuie sa aibe
un interes patrimonial fata de bunul asigurat.

O regula generala în asigurarea de bunuri este aceea ca

interesul patrimonial sa existe atât în momentul încheierii
asigurarii, cât si în momentul producerii riscului asigurat.

În asigurarea de bunuri, interesul patrimonial decurge, de

regula, din statutul de proprietate al persoanei care doreste sa se
asigure. Exista situatii în care si alte persoane decât proprietarul pot
avea interes fata de un bun, cum ar fi:

1) proprietate în comun - o persoana care detine un bun în

comun cu una sau mai multe persoane are dreptul de a
asigura bunul respectiv la întrega valoare. Aceasta nu
înseamna ca, în caz de distrugere a bunului asigurat, aceasta
persoana va fi singura despagubita, ci va beneficia de
despagubire doar în limita dreptului ei de proprietate;

2) proprietatea ipotecata - în caz de ipoteca, ambele parti

au un interes asigurabil: debitorul ipotecar - în calitate de
proprietar, iar societatea ipotecara - în calitate de creditor. În
aceste situatii se încheie un contract de asigurare în numele
ambelor parti;

3) proprietatea inchiriata - în cazul în care chiriasul încheie

un contract de asigurare, o face în numele si folosul
proprietarului, deci nu poate pretinde încasarea despagubirii,
ci numai restituirea primelor de asigurare de la proprietar;
 4) proprietatea aflata în custodie - custodele are un interes
asigurabil, în ceea ce priveste bunul pe care îl detine în
custodie, pentru ca, din punct de vedere legal, este
responsabil pentru orice dauna produsa bunului respectiv;

5) persoanele din familia proprietarului - pot beneficia de

utilizarea bunului asigurat, ceea ce determina existenta unui
interes asigurabil al acestora fata de bunul respectiv.

În concluzie, pot fi asigurate bunuri apartinând persoanelor

fizice si persoanelor juridice, bunuri primite în folosinta sau aflate
spre pastrare, reparare, prelucrare, vânzare sau pentru a fi expuse
în cadrul muzeelor si expozitiilor si bunuri ce fac obiectul
cantractului de închiriere sau locatie de gestiune.

• Perioda de asigurare

În general, asigurarea de bunuri se încheie pe o perioada de un

an, dar, la cererea asiguratului, se poate încheia si pe o perioada
mai mica, de trei sau sase luni.

• Începutul si încetarea raspunderii

Asigurarea se considera încheiata prin plata primei de

asigurare si emiterea de asigurator a politei de asigurare, fiind
valabila numai pentru bunurile si riscurile specificate în polita la
adresele încheiate în aceasta.

Raspunderea asiguratorului începe la ora 000 a zilei mentionate

în polita ca reprezentând începutul asigurarii, cu conditia ca prima
de asigurare sa fi fost achitata, si înceteaza la ora 2400 a zilei la care
înceteaza asigurarea. Raspunderea asiguratorului mai înceteaza si în
cazul în care contractul de asigurare este reziliat, situatie ce apare în
urmatoarele împrejurari:

 prima de asigurare se plateste în rate, iar asiguratul nu a

achitat o rata la termenul stabilit si nici în termenul de gratie
oferit de asigurator;

 asiguratul a dat raspunsuri inexacte sau incomplete sau nu a

comunicat asiguratorului schimbarile esentiale la
împrejurarile privind riscurile.

Dupa încheierea contractului de asigurare, producerea

evenimentului asigurat a devenit imposibila.
Riscul asigurat
În asigurarea de bunuri exista o clasificare a riscurilor în:

 riscuri civile - asociate cladirilor care folosesc ca locuinte si

birouri si a bunurilor din acestea;

 riscuri comerciale si industriale - asociate cladirilor ce

folosesc ca unitati de productie si comercializare si bunurile
aflate în acestea.

În general, în asigurarea de bunuri riscurile preluate în

asigurare de societatile de asigurare sunt:

 incendiu;

 traznet;

 explozie;

 ploaie torentiala;

 grindina;

 inundatie;

 furtuna;

 cutremur;

 prabusiri si alunecari de teren;

 greutatea stratului de zapada cu gheata;

 avalanse de zapada;

 caderea pe cladiri a altor corpuri;

 lovirea de catre un autovehicul.

Unele societati de asigurare ofera asigurare pentru masini,

utilaje si instalatii, pentru cazurile de avarie accidentala. În astfel de
polite sunt acoperite riscuri cum sunt:

 ruperi sau deformari în timpul functionarii;

 ciocniri sau izbiri cu alte corpuri;

 explozii;
  efectele unor substante chimice;

 scurtcircuit; etc.

Bunurile sau alte valori (numerar, timbre postale) pot fi

asigurate si în vederea furtului sau jafului. Unele societati trateaza
aceste riscuri ca fiind de sine statatoare, în timp ce altele le asigura
complementar, cu plata primei corespunzatoare sau le refuza.

Cele mai multe societati de asigurare ofera polite de asigurare

pe mai multe nivele care, în functie de riscurile acoperite, pot fi:

 polite de asigurare împotriva incendiului;

 polite de asigurare standard (acopera riscurile de: incendiu,

trasnet, explozie si cadere de corpuri);

 polite de asigurare care acopera, pe lânga riscurile cuprinse

în polita standard, si câteva riscuri suplimentare;

 polite de asigurare totale, care acopera toate riscurile (all

risks) în care nu sunt nominalizate riscurile acoperite, ci cele
excluse.

Desi de mai multe ori termenul de excludere e rezervat

clauzelor politei identificate în mod clar drept excluderi, termenul
poate desemna orice clauza a politei, a carei functie este de a
elimina acoperirea pentru anumite expuneri la daune.

În general, în polita de asigurare de bunuri nu se acorda

despagubiri pentru pagubele provocate de razboi, invazie, revolutie,
nationalizare sau rechizitionare.

Alte excluderi se refera la uzura fizica, la pagubele provocate

în urma actelor intentionate ale asiguratilor sau la alte evenimente
non-accidentale, în urma radiatiei nucleare sau a viciului intern al
bunului (de exemplu: rugina fierului).

Suma asigurata
Aceasta nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a bunurilor în
momentul încheierii contractului de asigurare. Suma la care sunt
asigurate bunurile trebuie sa fie în deplina concordanta cu valoarea
reala a acestora.

Pentru prevenirea subasigurarii, majoritatea societatilor de

asigurare aplica principiul raspunderii proportionale.
 Prin valoarea bunurilor la data asigurarii se întelege:

a) la cladiri si constructii - valoarea de înlocuire (costul

constructiei sau achizitionarii cladirii respective sau a uneia
similare la preturile uzuale pe piata locala) din care se
scade uzura (în raport de vechime si starea constructiei);

b) la mijloacele fixe si obiecte de inventar - valoarea de

înlocuire a acestora, din care se scade uzura (în raport
de vechime si starea de întretinere a acestora);

c) la materii prime, materiale, produse finite, marfuri - pretul

de cost sau de achizitie al acestora;

d) colectii si obiecte de arta - valoarea de circulatie (de

piata) determinata pe baza de cataloage sau expertize.

În general, sumele asigurate se stabilesc fie separat, pe fiecare

bun, fie global, pentru toate bunurile din aceeasi grupa prevazuta în
tariful de prime. Pentru obiectele de arta sumele se stabilesc pentru
fiecare obiect în parte.

Prima de asigurare
La asigurarea de bunuri, prima de asigurare se determina prin
înmultirea sumei asigurate cu cota de prima tarifara, ce se exprima
în procente sau promile.

În cele mai multe cazuri, cotele de prime asigurate sunt

diferentiate:

- pe tipuri de localitati (municipii, orase, comune);

- pe grupe de bunuri (locuinte, mobilier, aparatura audio-

video).

În cazul unitatilor de productie, a magazinelor si depozitelor,

cotele de prima se diferentiaza în functie de natura produselor
folosite în procesul productiei în:

- produse care nu sunt combustibile, inflamabile sau

explozibile;

- produse combustibile;

- produse inflamabile;

- produse explozibile.
Obligatiile asiguratului
Asigurarul trebuie sa îndeplineasca o serie de obligatii
specificate în conditia de asigurare, a caror neîndeplinire poate duce
la rezilierea contractului sau la refuzul asiguratorului de a plati
despagubirea.

Exista obligatii corespunzatoare producerii unei daune si

obligatii care trebuie urmate de asigurat la producerea unei daune.

Una din obligatiile asiguratului este de a întretine si folosi bunul

asigurat în bune conditii, în scopul prevenirii riscurilor asigurate.
Daca prin nerespectarea acestor obligatii s-ar putea produce
pagube, asiguratorul are dreptul sa renunte la asigurare, fara
restituirea primelor de asigurare.

Constatarea si evaluarea daunei si stabilirea despagubirii

Când se produce un risc asigurat, în urma caruia asiguratul
înregistreaza o paguba, se declanseaza, automat, mecanismul
despagubirii.

Despagubirea se face în raport cu starea bunului în momentul

producerii evenimentului asigurat, iar valoarea acestuia nu poate
depasi cuantumul pagubei - suma asigurata, nici valoarea bunului în
momentul producerii evenimentului asigurat.

La asigurarea de bunuri exista trei principii care se aplica la

acoperirea pagubei:

• principiul raspunderii proportionale;

• principiul primului risc;

• principiul raspunderii limitate.

Cuantumul pagubei se stabileste în functie de tipul pagubei

(totala sau partiala).

Prin paguba totala se întelege:

a) la cladiri - distrugerea cladirilor în asemenea grad

încât refacerea lor, prin reparare sau restaurare, nu
mai este posibila sau cheltuielile ar depasi suma
asigurata;
b) la bunurile a caror cantitate se exprima în unitati de masura
(l, kg, m, m2, m3) - acea parte din cantitatea totala care
a fost distrusa în întregime sau a disparut;

c) la celelalte bunuri - distrugerea bunurilor într-un

asemenea grad încât refacerea, prin reparare sau
restaurare, nu mai este posibila sau cheltuielile ar
depasi suma asigurata.

Prin paguba partiala se întelege:

a) la cladiri - distrugerea sau deprecierea partiala a lor,

astfel încât prin repararea acestora poate fi readusa
la starea initiala dinaintea producerii evenimentului
asigurat;

b) la bunurile a caror cantitate se exprima în unitati de masura

(l, kg, m, m2, m3) - deprecierea unei parti din cantitatea
totala care a ramas dupa producerea evenimentului
asigurat si care scade valoarea bunurilor;

c) la celelalte bunuri - avarierea bunului astfel încât, prin

refacerea sau reparare, poate fi adus la starea
initiala.

Cuantumul pagubei reprezinta, în caz de dauna totala:

a) la cladiri - valoarea de înlocuire a cladirii distruse, la

data producerii evenimentului asigurat, din care se scade
uzura la acea data si valoarea resturilor care se pot
întrebuinta sau valorifica;

b) la bunurile a caror cantitate se exprima în unitati de masura

- valoarea reala la data producerii evenimentului asigurat;

c) la celelalte bunuri - valoarea reala la data producerii

evenimentului asigurat a bunului distrus, din care se scade
valoarea, la aceiasi data, a restuilor care se pot
valorifica.

Cuantumul daunei, în caz de dauna partiala, reprezinta:

a) la cladiri - costul reparatiei din care se scade uzura si

valoarea, la data producerii evenimentului asigurat, a
resturilor care se pot valorifica sau întrebuinta;

b) la bunurile a caror cantitate se exprima în unitati de

masura - valoarea pierderii din cantitate a aceleiasi
 parti din cantitatea totala care diminueaza valoarea
totala;

c) la celelalte bunuri - costul reparatiilor partilor

compoonente sau a pieselor avariate sau costul de
înlocuire a acestora, din care se scade uzura
corespunzatoare si valoarea resturilor care se pot
valorifica.

În limita sumei asigurate, societatea de asigurare acorda

despagubiri si pentru:

• cheltuielile facute în scopul limitarii daunei;

• cheltuielile legate de îndepartarea resturilor de la locul

producerii evenimentului asigurat;

• daunele provocate bunurilor mentionate în contractul de

asigurare prin distrugerea sau avarierea lor, datorita
masurilor de salvare luate de asigurat pentru limitarea sau
împiedicarea consecintelor producerii riscurilor.

Din cuantumul pagubei se scad:

• franchisa prevazuta în contractul de asigurare;

• primele datorate pâna la sfârsitul perioadei de asigurare.

Exista situatii în care societatea de asigurari poate refuza plata

despagubirilor, si anume:

• daca dauna a fost provocata, în mod intentionat, de una din

urmatoarele parti:

- asiguratul sau beneficiarul;

- persoane fizice majore care locuiesc împreuna cu

asiguratul sau gospodaresc, împreuna cu acesta, bunul
asigurat;

- un membru din conducerea persoanei juridice

asigurate;

- reprezentanti ai asiguratului sau beneficiarului.

• în cazul în care una din aceleasi persoane enumerate mai

sus nu a luat masurile necesare pentru evitarea sinistrului
sau limitarea acestuia, desi putea sa faca acest lucru;
 • daca cererea de despagubire este facuta cu rea credinta
sau daca asiguratul a contribuit, în mod deliberat sau prin
neglijanta, la producerea daunei.

În cazul în care asiguratul a încheiat mai multe contracte de

asigurare, pentru aceleasi riscuri, asiguratorul datoreaza numai o
parte a despagubirii, si anume acea parte care rezulta din
repartizarea proportionala a despagubirii datorate de toti
asiguratorii. În felul acesta se urmareste ca despagubirea platita
asiguratului sa nu depaseasca valoarea pagubei.

Dupa fiecare dauna, suma asigurata se diminueaza cu valoarea

despagubirii acordate cu începere de la data producerii
evenimentului asigurat. Pentru restul perioadei de asigurare,
asigurarea continua pentru suma ramasa.

Revenirea la suma asigurata initial se poate face la cererea

asiguratului, printr-o asigurare suplimentara, contra platii diferentei
de prima corespunzatoare.

Caracteristicile asigurarilor de bunuri

Asigurarea joaca un rol important in protejarea bunurilor(mobile si imobile) de care
cineva dispune.Asigurarea de bunuri compenseaza cheltuielile impuse de repararea sau de
inlocuirea acelor bunuri care sunt avariate,distruse sau pierdute.

In asigurarea de bunuri,asiguratorul se obliga ca la producerea riscului asigurat sa

plateasca asiguratului sau beneficiarului desemnat o despagubire.Asiguratul trebuie sa aiba un
interes patrimonial cu privire la bunul asigurat.In cazul in care a fost desemnat un beneficiar al
asigurarii incheiate,aceasta conditie trebuie indeplinita de acel beneficiar.Asigurari facultative
de bunuri pot incheia persoanele fizice si cele juridice cu domiciliul,sediul sau resedinta in
Romania.Aceasta masura creeaza posibilitatea ca si regiile autonome si societatile cu capital de
stat,precum si institutiile publice sa incheie contracte de asigurare a bunurilor de care dispun.

Asigurarea se incheie pe o perioada de un an,iar la cerere-si pe perioade mai scurte in

baza declaratiei de asigurare semnata de asigurat.Asigurarea se considera incheiata prin plata
primelor de asigurare si emiterea de catre asigurator a contractului de asigurare si este valabila
numai pentru bunurile si riscurile specificate in contract,la adresele indicate in acesta.

Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori,chiar daca exista un inceput de

dovada scrisa.Primele de asigurare se stabilesc de asigurator,raspunderea acestuia incepe,de
regula,dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care s-au platit acestuia primele de asigurare si s-a
intocmit contractul de asigurare.In cazul in care inainte de a incepe raspunde 20320r1724u rea
asiguratorului,evenimentul asigurat s-a produs si asigurarea a ramas fara obiect,precum si atunci
cand,dupa inceperea raspunderii asiguratorului,producerea evenimentului asigurat a devenit
imposibila,contractul de asigurare se reziliaza de drept,iar primele de asigurare platite pentru
perioada ulterioara rezilierii se restituie.Daca asiguratul a dat raspunsuri inexacte sau
incorecte,ori daca nu a facut de indata asiguratorului comunicarea referitoare la schimbarea
imprejurarilor esentiale privind riscul,asiguratorul are dreptul,inainte de producerea
evenimentului asigurat,sa propuna asiguratului modificarea corespunzatoare a contractului sdau
sa-l denunte,in cazul in care,cunoscand exact imprejurarile,nu ar fi incheiat contractul.

Asiguratul este obligat sa intretina bunurile asigurate in bune conditii si in conformitate

cu dispozitiile legalem,in scopul prevenirii producerii evenimentelor asigurate.Daca prin
nerespectarea de catre asigurat a acestor obligatii s-ar putea produce pagube,asiguratorul are
dreptul sa denunte asigurarea,fara restituirea primelor achitate.Despagubirea datorata de
asigurator nu poate depasi valoarea bunului in momentul producerii evenimentului
asigurat,cuantumul pagubei si nici suma la care s-a facut asigurarea,daca nu s-a prevazut altfel
in conditiile de asigurare.

Dupa producerea evenimentului asigurat,asiguratorul achita despagubirea cuvenita

asiguratului,numai dupa ce acesta din urma a probat legitimitatea sa de a incasa indemnizatia,a
declarat daca a mai incheiat asigurari cu alte societati pentru acelasi risc,a predat asiguratorului
intreaga documentatie necesara subrogarii acestuia pentru a exercita actiuniiu de
subrogare.Dupa fiecare paguba,suma asigurata se micsoreaza,cu incepere de la data producerii
evenimentului asigurat,pentru restul perioadei asigurarii,cu suma cuvenita drept
despagubire;asigurarea continua pentru suma ramasa,prima de asigurare pentru aceasta perioada
ramanand neschimbata.La cererea asiguratului,suma ramasa poate fi completata printr-o
asigurare suplimentara contra platii diferentei de prima corespunzatoare.

Interesul asigurabil
O cerinta de baza pentru existenta oricarui contract de asigurare este interesul
asigurabil.Daca pentru un contract de asigurare nu exista interes asigurabil,acesta nu va fi valid
din punct de vedere juridic.O persoana are interes asigurabil daca producerea unui eveniment
asigurabil poate cauza o pierdere financiara sau un prejudiciu persoanei respective.In cazul
asigurarii de bunuri,prin interes asigurabil se intelege valoarea pecuniara a bunului,expusa
pierderii,sau valoarea patrimoniala ce poate fi pierduta de asigurat sau beneficiar,ca urmare a
producerii evenimentului asigurat.

Conditiile esentiale pentru existenta unui interes asigurabil sunt:

-In cazul pierderii sau degradarii bunului,asiguratul sa sufere o dauna,ce poate fi

evaluata in bani;

-Bunul mentionat sa constituie obiectul asigurarii;

-Asiguratul sa aiba un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat,altfel

spus,asiguratul sa aiba o relatie directa,recunoscuta legal,cu obiectul asigurarii,astfel incat sa
aiba de suferit in urma distrugerii acestuia.

Regula generala la asigurarile de bunuri este ca interesul asigurabil sa existe atat in

momentul incheierii asigurarii,cat si in momentul producerii riscului asigurat.De
regula,interesul asigurabil decurge din sdtatutul de proprietar al persoanei care doreste sa se
asigure.Insa,in afara proprietarului bunului,mai exista si alte persoane care pot avea interes
asigurabil,in situatii cum ar fi:

-proprietate in comun:o persoana care detine in comun cu una sau mai multe persoane
un bun sau o cladire are dreptul de a asigura bunul sau cladirea respectiva la intreaga valoare;

-proprietate ipotecata:in cazul unui contract de ipoteca, ambele parti au interes

asigurabil,de obicei in astfel de cazuri se incheie o astfel de asigurare in numele ambelor parti.
 -proprietate inchiriata:chiriasul nu este obligat sa incheie un contract de asigurare, dar
daca o face, el o incheie in numele si in folosul proprietarului, neputand pretinde incasarea
despagubirii in urma producerii unui risc asigurat,ci doar sapretinda proprietarului restituirea
primelor de asigurare.

-proprietate aflata in custodie:custodele are interes asigurabil,deoarece este

responsabil,din punct de vedere legal, pentru orice dauna produsa bunului pe care il detine in
custodie.

-asiguratul sa faca parte din familia proprietarului,persoanele din familia proprietarului

pot utiliza obiectul asigurarii,ceea ce determina existenta unui interes asigurabil al acestora fata
de bunul respectiv.

OBIECTUL ASIGURARII SPECIFICAT IN CONTRACTELE DE ASIGURARE

PENTRU BUNURI

In contractele de asigurari de bunuri si cladiri pot fi asigurate facultativ:

-bunuri apartinand persoanelor fizice sau juridice cu domiciliul,sediul sau resedinta in

Romania;

-bunurile primite in folosinta sau aflate la acestea spre pastrare,reparare, prelucrare,

curatare,vopsire,vanzare sau spre a fi expuse in cadrul muzeelor,expozitiilor;

-bunurile care fac obiectul unor contracte de cesionare,inchiriere sau locatie de gestiune;

-bunurile si riscurile ce pot fi asigurate,precum si situatiile in care se adauga despagubiri

sunt prevazute in conditiile speciale stabiliote pentru fiecare fel de asigurare.In principiu,nu se
pot asigura bunurile care,din cauza degradarii,nu mai pot fi folosite potrivit destinatiei.

PRINCIPALELE RISCURI ASIGURATE

In asigurarile de bunuri exista o clasificare a riscurilor in:

-riscuri civile:asociate cladirilor care servesc ca locuinte si birouri si bunurile aflate in

acestea;

-riscuri comerciale si industriale:asociate cladirilor care servesc ca unitati deproductie si

comercializare a bunurilor aflate in acestea;

In general,societatile de asigurari acorda despagubiri in caz de pierdere sau avariere a

bunurilor asigurate,produse de: incendiu, traznet, explozie, ploaie torentiala, grindina, inundatie,
furtuna, uragan, cutremur de pamant, prabusire sau alunecare de teren, greutate a stratului de
zapada sau de gheata etc.

Pentru cladiri sau constructii se mai acorda despagubiri si:

-in cazul in care,datorita iminentei unui incendiu,a unor inundatii, prabusiri sau
alunecari de teren, a fost necesara daramarea sau demontarea cladirii asigurate sau mutarea ei in
alt loc.

-in cazul in care, ca urmare a unei inundatii, prabusiri sau alunecari de teren, a devenit
imposibila folosirea cladirii si este necesara demontarea sau mutarea acesteia din loc.
 -pentru cheltuielile reclamate de curatarea locului unde s-a produs paguba.

Pentru alte bunuri decat cladirile,se mai acorda despagubiri si pentru pagubele produse
ca urmare a: -carbonizarii si topirii acestora.

-avariilor accidentale produse de instalatiile de gaz,apa,canal sau incalzire centrala.

-daramarii,demontarii sau mutarii in alt loc a cladirilor in care se afla bunurile asigurate,
sau a unor cladiri invecinate, in cazul iminentei unui incendiu, inundatii, prabusiri sau alunecari
de teren.

-pierderii sau disparitiei bunurilor asigurate,cauzate direct de riscuri asigurate.

Unele societati de asigurare ofera asigurari pentru bunuri si in cazul avariilor

accidentale;in astfel de polite se acopera riscuri precum:ruperi sau deformari in timpul
finctionarii,coocniri sau izbiri cu alte corpuri,explozie,lipsa apei din cazane sau
recipiente,efectul unor substante chimice,actiunea curentului electric si alte asemenea.

In ceea ce priveste furtul prin efractie sau talharie,unele societati de asigurare le trateaza
ca societati de sine-statatoare,altele le asigura in mod complementar prin plata unei prime
corespunzatoare,in timp ce altele le refuza.Astfel,unele societati emit polite distincte pentru
doua categorii de bunuri asigurate:a)bunuri din locuinte si birouri;b)bunuri din unitati de
productie si comercializare.

In caz de furt,atunci cand acesta este insotit de alte daune(spargerea

usii,geamului,peretelui etc),produse incaperii in care s-a aflat obiectul asigurarii,se pot acorda
despagubiri in limita sumei asigurate..In ceea ce priveste asigurarea hartiilor de
valoare,principalul risc asigurat este furtul prin efractie sau talharia.Astfel exista:

-polite de asigurare impotriva incendiului.

-polite FLEXA, adica Fire Lightening Explosion and Aircraft(care include urmatoarele
riscuri:incendiu, traznet, explozie, caderea aparatelor de zbor, parti ale acestora si obiecte
transportate de acestea).

-polite de asigurare standard (care acopera riscurile de incendiu, traznet, explozie si

caderi de corpuri).

-polite de asigurare extinse (care acopera,pe langa riscurile prevazute in polita standard
si cateva riscuri suplimentare).

-polite de asigurare “toate riscurile” (in care nu sunt numite riscurile acoperite, ci doar
excluderile).

PRINCIPALELE EXCLUDERI PREVAZUTE IN CONTRACTE LA

ASIGURARILE DE BUNURI

Exista situatii in care asiguratorul nu acorda despagubiri pentru pagubele produse

bunurilor asigurate,aceste situatii sunt prevazute in contractul de asigurare ca
excluderi.Termenul de “excludere” poate desemna orice clauza a politei a carei functie este de a
elimina acoperirea pentru anumite expuneri la dauna, clarifica acoperirea acordata de asigurator
si, de asemenea, elimina posibilitatea acoperirii unor riscuri considerate neasigurabile de catre
asigurator.
 In general, in baza politelor de asigurare de bunuri nu se acorda despagubiri pentru
cauze de razboi, de invazie, de insurectie, de revolutie, altele se refera la uzura fizica, la
pagubele rezultate in urma actelor intentionate ale asiguratului,in urma radiatiei nucleare sau a
viciului intern (rugina fierului, putrefactia lemnului, deteriorarea cauciucului). Nici una dintre
aceste excluderi nu reuseste sa cuprinda,in mod suficient,macar una dintre caracteristicile unei
expuneri la paguba,ideal asigurabile.

MODALITATI DE STABILIRE A SUMEI ASIGURATE

In cazul asigurarii de bunuri,suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a

bunului in momentul incheierii asigurarii,deoarece asigurarea este astfel conceputa,incat sa nu
permita acordarea unei despagubiri mai mari decat pierderile efectiv suferite de asigurati.Suma
la care sunt asigurate bunurile trebuie sa fie stabilita in deplina concordanta cu valoarea reala a
acestora,deoarece o supraevaluare a acestora poate conduce la slabirea preocuparii asiguratului
pentru prevenirea pagubelor,iar o subevaluare nu permite,in caz de dauna,ca despagubirea
acordata sa acopere in totalitate pierderea suferita.Pentru prevenirea acestui lucru,societatile de
asigurare aplica principiul raspunderii proportionale,conform caruia,in conditiile in care
contractul de asigurare a fost incheiat pentru o suma inferioara valorii bunului,despagubirea
acordata se reduce proportionalcu raportul dintre suma asigurata si valoarea bunului respectiv.

Prin valoarea bunului la data asigurarii se intelege:

-la cladiri si constructii-valoarea de inlocuire din care se scade uzura,in raport cu

vechimea,cu gradul de intrebuintare si cu starea de intretinere a cladirii\constructiei asigurate.

-la mijloacele fixe si obiectele de inventar-valoarea de inlocuire din care s-a scazut
uzura,in raport cu vechiomea,intrebuintarea si starea de intretinere a bunurilor respective.

-pentru bunuri casabile-valoarea de inlocuire.

-la materii prime,materiale,produse finite,marfuri si altele asemanatoare-pretul de cost

sau pretul de achizitie al acestora.

-pentru bani in numerar,timbre sa librete de economii-valoarea nominala.

-pentru hartii de valoare-pretul pioetei,sau,dupa caz,catatia la inchiderea bursei din

ultima zi lucratoare,inainte de data completarii cererii de asigurare.

-pentru metale nobile neprelucrate,bunuri din metale nobile,bijuterii,pietre

pretioase,precum si altele asemenea-pretul pietei.

-pentru colectii si obiecte de arta-valoarea de circulatie calculata pe baza de cataloage

si\sau expertize.

In asigurarea de bunuri se foloseste o varietate de limite in ceea ce priveste suma

asigurata.Aceste limite de suma asigurata se pot aplica unui singur articol(asemenea cladirii)
sau unei categorii de bunuri(bunuri personale).Bunurile personale nu sunt de obicei identificate
sau inventariate separat si astfel limitele de suma asigurata din cadrul politei se aplica tuturor
bunuril;or neidentificate apartinand categoriei de bunuri acoperite.Insa,poate exista situatia in
care bunurile sunt identificate,intocmindu-se o lista in care fiecare obiect este inventariat si
precis identificat prin descrieri,numar de serie etc,in acest caz se stabileste suma asigurata
pentru fiecare bun identificat.
 O alta problema in stabilirea cu exactitate a sumei asigurate o constituie rata
inflatiei,care in ultinul deceniu a fost accelerata,efectul acesteia fiind resimtit prin cresterea
valorii bunurilor.Anumiti asiguratori solutioneaza problema inflatiei prin cresterea automata a
sumei asigurate si a primelor la fiecare reinnoire anuala,in afara cazului in care cresterile sunt
refuzate de asigurat.Valoarea acestei cresteri se bazeaza,de obicei,pe rata medie anuala a
inflatiei.Aceasta metoda nu garanteaza limite de acoperire adecvate pentru detinatorii de
polite,din urmatoarele motive:

-detinatorul politei,care este subasigurat la inceputul perioadei de asigurare,va fi

subasigurat si dupa reinnoire.

-chiar daca acoperirea este corespunzatoare la inceputul perioadei fiecarei polite,aceasta

va fi probabil inadecvata la momentul producerii pagubei-in special daca paguba totala se
produce chiar inaintea reinnoirii.

Societatile de asigurare mai folosesc ometoda,prin care sumele de asigurare cresc

automat,conform unei metode prestabilite,pe timpul perioadei politei,dar aceasta reduce
problemele asociate cresterii valorii bunului pe o perioada de un an,insa nu face nimic pentru
cresterea corespunzatoare fiecarea perioade de trei luni(perioada in care suma asigurata poate fi
marita cu un anumit procent).O alta metoda folosita pentru corelarea sumei asigurate cu
valoarea bunului este indexarea,adica exprimarea sumei asigurate in finctie de un indice al
preturilor.

STABILIREA PRIMEI DE ASIGURARE Prima de asigurare este un element

important al unui contract de asigurare si reprezinta suma de bani pe care o primeste
asiguratorul de la asigurat,in schimbul preluarii in asigurare a riscului la care acesta este
expus.Primele de asigurare se stabilesc de catre asigurator si se achita fie anticipat si integral,fie
in rate subanuale.Prima de asigurare se stabileste aplicandu-se cota de prima la suma asigurata
si se plateste integral si anticipat sau se plateste in rate.Cota de prima este diferentiata,in functie
de felul bunului asigurat,de frecventa si intensitatea producerii riscurilor asigurate.In cazul
asigurarilor de bunuri,societatile de asigurare diferentiaza bunurile asigurate pe clase de risc,iar
pentru fiecare clasa se stabileste o cota de prima specifica.

RELATIA DINTRE FRANSIZA SI VALOAREA PAGUBEI Fransiza este un alt

element important al contractului de asigurare de bunuri si cladiri reprezentand partea din
valoarea fiecarei daune care este suportata de catre persoana asigurata si care,in general,are
urmatoarele functii:-incurajeaza masurile de control al riscului:anumiti asigurati nu sunt dispusi
sa-si cheltuiasca timpul,efortul sau banii pentru a preveni pagubele care,daca se vor produce,vor
fi platite de societatea de asigurari.-reduce cheltuielile efectuete de asigurator in legatura cu
despagubirea:de cele mai multe ori,in cazul despagubirilor de mica valoare,cheltuielile
administrative ale asiguratorului efectuate in vederea solurionarii cazului de despagubire pot fi
mai mari decat suma platita efectiv asiguratului ca despagubire si existenta fransizei reduce
numarul de cereri de despagubire pentru pagubele de mica valoare.-reduce nivelul primei de
asigurare pe care asiguratul trebuie sa o plateasca:deoarece fransiza reduce cheltuielile efectuate
de asigurator in legatura cu despagubirea de unde rezulta si reducerea primelor de asigurare
platite de asigurat.Fransiza poate fi deductibila sau atinsa.In cazul fransizei atinse,asiguratorul
acopera in intregime paguba-pana la nivelul sumei asigurate-daca aceasta este mai mare decat
fransiza.Fransiza deductibila se scade,in toate cazurile,din valoarea daunei,indiferent de
volumul acesteia din urma,deci despagubirea se acorda numai pentru partea de dauna care
depaseste fransiza.Aceasta se poate stabili pe eveniment sau ca suma agregata pentru intreaga
perioada de asigurare.Fransiza pe eveniment se aplica pentru fiecare dauna in parte,iar cea
agregata se aplica pe o anumita perioada de timp.
4. Introducerea lucrăriiÎn introducerea lucrării va trebui
pentru început să prezentaţi stadiul actual al cunoaşterii în
domeniul abordat motivând alegerea temei şi reliefând
importanţa cercetării pe care aţi derulat-o. Apoi, descrieţi pe
scurt fiecare dintre capitolele ce fac cuprinsul lucrării.(max. 5
pagini)5. Tehnoredactarea lucrăriiRecomandăm
următoarele reguli de tehnoredactare ale capitolelor lucrării de
licentă/disertaţie: Capitolul 1. Titlul
capitolului (14pt, bold, left) 1.1. Titlul
subcapitolului 1 (13pt, bold, italics, left)
1.1.1. Titlul paragrafului (12pt, bold, italics, left)
Recomandări:
1. Este de preferat o structură cât mai compactă a capitolelor astfel
că ar
trebui evitată fărâmiţarea excesivă a subcapitolelor în paragrafe de
câteva rânduri.
2. Formatul paginii pe care îl recomandăm este următorul:
'Formatul paginii: A4;
' Margini: Top 2,54 cm, Bottom 2,54 cm, Left 3,17 cm, Right 3,17
cm, Gutter – left 0,5 cm, Header 1,27 cm, Footer 1,27 cm;
' Aliniat nou: Tab stop: 1,27 cm;
' Font: Times New Roman 12 pt, line space 1,5 lines, justified.
3. Este obligatorie folosirea diacriticelor.
4. Pentru a face trimitere la anumite lucrări în cadrul textului se va
utiliza
următoarea formă (Autori, anul: paginile).
5. Graficele şi tabelele vor fi centrate şi numerotate după cum
urmează
6. Numerotarea paginilor trebuie să fie continuă începând cu prima
pagină din Introducere.
7. Se recomandă ca fiecare capitol al lucrării să fie redactat într-un
document Word separat.
6. Concluzii şi propuneriAcest ultim capitol se recomandă a fi
alocat concluziilor finale ce se desprind din cercetarea întreprinsă
precum şi propunerilor pe care le consideraţi oportune şi care
derivă, în fapt, din concluziile asumate.
7. Bibliografia Recomandări:
1. Titlurile bibliografice vor fi trecute numerotat, în ordinea
alfabetică a autorilor respectând următoarele tehnici de
redactare:'Cărţi:1. Vorzsak, M., Toader, V. (2004), Microeconomie,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
' Articole de specialitate:2. Stancu, I., Treanta, S., Dumitru, I.
(2010), Financing tools for supporting SME’s in Romania, Studia
Negotia, vol. 55, no. 1, p. 99-116.
' Articole sau documente descărcate de pe Internet:3. Neely,
A., Adams, C. (2001), Perspective on Performance. The Performance
Prism, available on-line at
www.som.cranfield.ac.uk/som/cbp/adn.htm, accesat în 10.02.2009
' Pagini web: 4. *** www.insse.ro.
' Documente interne: 5. *** Planul strategic al firmei X S.A.
' Alte documente (HG, documente elaborate de organisme
naţionale/internaţionale, anuare statistice etc.)6. World Business
Council for Suistainable Development (WBCSD), WBCSD Annual
Review 2004 – A decade of action and learning, www.wbcsd.ch.
7. Institutul Naţional de Statistică (2008), Anuarul Statistic al
României, Indicele
preţurilor de consum 2007.
2. Se recomandă trecerea la bibliografie doar titlurilor la care se
face trimitere în textul lucrării

8. Recomandări finale
1. Lucrările de licenţă/disertaţie se vor axa pe latura practică a
cercetării întreprinse. Noţiunile teoretice vor viza exclusiv
cercetarea
practică realizată şi vor fi prezentate succint.
2. Se recomandă ca lucrarea de licenţă să fie de max. 70 de
pagini iar
lucrarea de disertaţie de max. 50 de pagini;
3. Lucrarea se tipăreşte doar pe o faţă a unei coli format A4 şi
va fi
legată în coperte cartonate (NU spiralată).
4. Un exemplar al lucrării precum şi formatul electronic al
acesteia (pe
CD) se vor preda la secretariatul facultăţii odată cu depunerea
dosarului de înscriere la licenţă/disertaţie

http://www.3la3.ro/DATA/documente/LucraredizertatieIoanaRog
ojan.pdf
ÎN ATENŢIA STUDENŢILOR DIN
ANUL II ZI şi ANUL II ID
ŞI A ABSOLVENŢILOR studii de ZI şi ID

STUDENŢII DIN ANUL II ZI şi ANUL II ID ŞI ABSOLVENŢII CARE

DORESC SĂ SUSŢINĂ LUCRAREA DE DISERTAŢIE ÎN SESIUNEA
IUNIE/IULIE 2011, VOR DEPUNE LA CENTRU CEREREA PENTRU
SUSŢINEREA LUCRĂRII DE DISERTAŢIE (formularul de cerere este disponibil
pe www.cse.uaic.ro la secţiunea DISERTAŢIE) PÂNĂ LA DATA DE 17.01.2011.
 COORDONATORUL LUCRĂRII POATE FI ORICE TITULAR AL DISCIPLINELOR STUDIATE PE
PARCURSUL MASTERULUI.
- un exemplar din lucrare, însoţit de referatul de apreciere* al profesorului
coordonator (*cu excepţia cazurilor în care profesorul se angajează să predea
direct la Centru referatul de apreciere);
- un CD cu rezumatul lucrării (3 pagini, times new roman, font 12, spaţiu rând
1.5, în limba română şi în engleză sau franceză); pe CD se vor scrie cu un
marker special următoarele: nume şi prenume, titlul lucrării, profesorul
coordonator şi sesiunea;
- certificatul de naştere în copie legalizată;
- certificatul de căsătorie sau documentul care atestă schimbarea numelui
(dacă este cazul), în copie legalizată.

NU SE ADMIT DEPUNERI DE LUCRĂRI DUPĂ ACEASTĂ DATĂ

Ce trebuie sa stim despre asigurarea obligatorie a locuintei

Paula Alexandrescu, 28 Octombrie 2009

Incepand din luna iulie a anului viitor, pentru orice cladire care are ca destinatie locuirea
permanenta sau provizorie va trebui incheiata o Asigurare Obligatorie a Locuintei (AOL). Afla
cele mai importante aspecte ale acestei polite, riscurile acoperite si ce companii ofera acest
produs.

Polita de asigurare obligatorie a locuintei (AOL) va acoperi riscurile acestea de cutremur,

indundatii si alunecari de teren, fiind astfel un produs standardizat.

Asigurarea obligatorie este mai mult o masura sociala, astfel ca nu trebuie confundata cu
politele facultative de locuinte, produse pe care societatile de asigurari le vor oferi in paralel si
la alegerea clientilor care doresc sa-si asigure locuinta si impotriva altor riscuri.

In cazul producerii unuia din cele trei riscuri acoperite de AOL, in cazul necontractarii acestei
polite, proprietarul nu va primi nicio despagubire de la bugetul de stat.

Politele vor fi emise de companiile care au semnat actul de aderare la Poolul de Asigurare
Impotriva Dezastrelor (PAID).

Societatile de asigurari care au semnat actul constitutiv de infiintare a PAID si care vor emite
politele obligatorii, de la care se vor putea cumpara acestea, sunt Astra Asigurari, Groupama
Asigurari, Clal Romania, Uniqa Asigurari, City Insurance, Certasig, Ardaf, Generali Asigurari,
Carpatica Asig, EuroIns Romania, Grawe Romania Asigurare, Credit Europe Asigurari si ABC
Asigurari.

O astfel de polita acopera suma maxima de 20.000 de euro pentru locuintele de tip A si de
10.000 de euro pentru locuintele de tip B.

Astfel, prima obligatorie este de 20 euro in cazul locuintelor tip A si de 10 euro in cazul
locuintelor tip B. La cumpararea politei, plata se va face la cursul stabilit de Banca Nationala a
Romaniei in ziua contractarii politei.

O locuinta de tip A este, potrivit reglementarilor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor

(CSA), o constructie cu structura de rezistenta din beton armat, metal ori lemn sau cu pereti
exteriori din piatra, caramida arsa ori din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament
termic si/sau chimic.

Locuinta de tip B presupune constructia cu pereti exteriori din caramida nearsa sau din orice
alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic.

In vederea regularizarii unei daune in cazul producerii unuia dintre riscurile acoperite de AOL,
dosarul de daune trebuie sa contina, potrivit unui raport CSA, cel putin avizarea in scris a
daunei, procesul-verbal de constatare a pagubelor, fotografii ale elementelor de constructie
avariate in evenimentul asigurat, documente de evaluare a pagubei si stabilire a cuantumului
despagubirii, cererea de despagubire completata de asiguratul/beneficiarul Politei de Asigurare
Importiva Dezastrelor Naturale - PAD si referatul intocmit de lichidatorul de daune.

Exista si anumite excluderi de la contract despre care puteti citi mai multe aici.

Tinand cont de componenta de obligativitate, de primele mici platite si

de suma asigurata, de asemenea, mica, asigurarea obligatorie de locuinta
(AOL) are un puternic caracter social. Pentru a asigura locuinta la
valoarea justa, specialistii recomanda, de asemenea, contractarea unei
asigurari facultative de locuinte, care pe langa diferenta dintre suma
asigurarii obligatorii si valoarea adevarata a locuintei mai ofera si
protectie in cazul producerii altor riscuri decat cele acoperite de AOL.

Totodata, trebuie stiut ca proprietarii care nu isi vor asigura locuintele

(potrivit Legii 260/2008) vor risca o amenda cuprinsa intre 100 si 500 de
lei, iar constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre primari si de
persoanele imputernicite in acest scop.

Amenzile contraventionale stabilite prin lege si aplicate de CSA se fac venituri la bugetul de
stat in cota de 40%, venituri la bugetul Comisiei in proportie de 40%, iar restul de 20% se face
venit la bugetul autoritatilor locale de pe raza teritoriala in care este situata locuinta respectiva.

EXCLUDERI

Persoanele fizice sau juridice care nu isi asigura locuintele aflate in proprietate, in
conditiile Legii nr. 260/2008, nu beneficiaza, in cazul producerii unuia dintre dezastrele
naturale definite potrivit legii, de niciun fel de despagubiri de la bugetul de stat sau de la
bugetul local pentru prejudiciile produse locuintelor.
NU se vor acorda despagubiri in paza politei obligatorii de asigurare daca:

1. Asiguratul/contractantul nu si-a indeplinit obligatiile decurgand din contract

2. In declaratiile contractantului/beneficiarului sau ale reprezentantilor acestuia, care au stat la

baza incheierii contractului de asigurare sau care sunt facute cu ocazia cererii de despagubire ori
cu oricare alt prilej, se constata neadevaruri, falsuri, aspecte frauduloase, exagerari sau
omisiuni care conduc la inducerea in eroare a asiguratorului, respectiv PAID

3. Beneficiarul nu prezinta dovezi suficiente pentru justificarea dreptului sau la plata

despagubirii

4. Pagubele au fost favorizate sau agravate din culpa, pentru partea de dauna care s-a marit
cu intentie de catre asigurat/beneficiar ori de persoanele care locuiesc impreuna cu
asiguratul/beneficiarul la locuinta asigurata, de prepusii asiguratului/beneficiarului, de
persoanele autorizate sa reprezinte beneficiarul pentru obtinerea de despagubiri ori de
contractantul asigurarii

Conform Legii nr. 260/2008, se considera culpa in producerea/marirea pagubei numai

urmatoarele cazuri:

a) Agravarea intentionata a efectelor unui eveniment asigurat in scopul distrugerii cladirii,

daca aceste fapte rezulta din actele incheiate de organele in drept (politia, pompierii, instantele
judecatoresti etc.)

b) Construirea de cladiri in zone periclitate de inundatii, prabusiri si alunecari de teren,

daca organele in drept au interzis prin acte publicate sau au comunicat in scris asiguratului
(inainte de construire) interdictia de a se construi in acea zona, iar pagubele au fost produse de
inundatie, prabusire sau alunecare de teren.

c) Beneficiarii asigurarii si asiguratii care, dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 260/2008, vor
proceda la construirea, largirea sau modificarea locuintelor fara autorizatie de construire,
emisa in conditiile legii, sau cu nerespectarea autorizatiei respective, afectand structura de
rezistenta a locuintelor si favorizand expunerea la unul dintre riscurile asigurate obligatoriu, nu
vor fi despagubiti in baza asigurarii obligatorii, in cazul producerii riscului asigurat.

Asigurarea pentru cutremur - Ce optiuni avem?

Paula Alexandrescu, 13 Mai 2009

Lipsa de educatie financiara si informarea este cea mai mare problema a romanilor cand vine
vorba despre protectia locuintei si a bunurilor. Specialistii in domeniul asigurarilor consultati
de Wall-Street au explicat de ce trebuie sa ne asiguram locuinta, mai ales in cazului unui
cutremur, care sunt costurile, reglementarile si ofertele din piata.

Slide 1
Asigurarea de locuinta, ca metoda de protectie

„Starurile de la Hollywood nu stiu ce sa-si mai asigure, iar in Romania nu ne asiguram nici
macar bunurile elementare. Nici macar cei care isi construiesc case somptuoase nu au asigurari,
ci doar alarme sofisticate, insa, un sistem de protectie si paza nu compenseaza pierderile
suferite, oricat de performant ar fi. De ce asteptam doar obligativitatea de la lege?”, a declarat
Ileana Horvath (foto), presedintele directoratului Uniqa.

Ceea ce trebuie sa intelegem in legatura cu acest produs este ca incheierea unei polite de
asigurare se rezuma, in primul rand, la o metoda de protectie, sunt de parere specialistii cu
consultati de Wall-Street.

„Asigurarea este menita sa ne aduca siguranta ca, orice s-ar intampla, bunurile noastre sunt la
adapost de orice pericol. In general, asigurarea trebuie privita ca un instrument care ofera
siguranta, daca ne gandim la cheltuielile pe care le-am angaja in cazul producerii unui risc
neasigurat”, a declarat Adrian Marin, director asigurari generale in cadrul Generali Asigurari.

El a detaliat necesitatea acestui tip de protectie, exemplificand ca in cazul unui cutremur similar
celui din ’77 ne-am confrunta cu o pierdere anuala de 105 miliarde de euro, iar in Romania, din
cele peste 8 milioane de locuinte, doar 800.000 sunt asigurate in prezent.

„Nu trebuie sa asteptam cutremurul ca sa ne asiguram, asigurarea este o metoda de protectie nu

numai in cazul cutremurelor, pentru ca exista si alte riscuri care se pot produce si de care tara
noastra s-a lovit (inundatii, tornada - vezi cazul Facaeni)”, spune Horvath.

O astfel de asigurare reprezinta o cheltuiala in plus doar pana in momentul producerii riscurilor
pentru care ne asiguram locuinta si bunurile, insa la momentul declansarii acestora plata
primelor de asigurare devine economisire.

“Ceea ce trebuie constientizat de catre proprietarii de locuinte este tocmai amploarea pagubelor
care pot fi produse de catre riscurile asigurate in intervale foarte scurte de timp. Aici discutam
atat de riscurile catastrofice (asa cum sunt ele definite de catre legislatia in vigoare): cutremur,
inundatie, alunecari de teren, cat si despre riscuri asigurate de catre aceste produse existente pe
piata: incendiu, explozie, furtuna”, a declarat Cristian Voicu, director asigurari generale in
cadrul Grawe Romania Asigurare.

Voicu a accentuat faptul ca, mai ales in actualul context economico-financiar, cu atat mai mult
este necesara protectia prin asigurare. „Cred ca ar trebui sa actionam pentru protejarea
proprietatilor noastre cedand riscurile la care sunt supuse acestea, si nu sa ne hazardam in
suportarea de catre noi a acestora”, a explicat Voicu.

Mai mult decat atat, oficialul Uniqa a mentionat ca asigurarea de locuinta trebuie privita ca o
investitie in viitorul asiguratului. „Noi nu dam inapoi bunul, ci pretul, valoarea lui pentru a
putea fi inlocuit in cazul producerii riscului”, a subliniat Horvath.

Slide 2
Ce ne pune la dispozitie piata?

Politele de asigurare de locuinta ofera flexibilitate, avand disponibile mai multe variante de
acoperire. Varianta aleasa depinde de bugetul fiecarui asigurat si de riscurile la care locuinta lui
este expusa. Punand in balanta optiunile fiecaruia, se poate identifica varianta optima de
asigurare.
Clientul unei companii de asigurari poate opta pentru o varianta de baza a pachetului de produse
de asigurare, apoi, in functie de posibilitatile si riscurile fiecaruia, polita se poate personaliza,
clientul opteaza in functie de nevoile sale in cazul producerii unei anumite game de riscuri.

Generali Asigurari a lansat recent produsul Eurocasa Completa Plus, care acopera o gama larga
de riscuri, se incheie fara franciza si nu are limita maxima de despagubire pentru riscurile de
furt sau talharie si avarii la instalatiile de apa.

“Pentru a veni in intampinarea cerintelor clientilor, variantele de asigurare pot fi completate cu

diverse clauze speciale - bunuri speciale, obiecte de pret, centrale termice, spargerea
suprafetelor vitrate, arme de foc, carti de specialitate sau chiar cladiri in amenajare”, a adaugat
Adrian Marin (foto).

Exista, de asemenea, asigurari speciale pentru chiriasi, care asigura riscul locativ. In cazul
acestui gen de produs oferit de Generali, polita acopera daunele cauzate imobilului prin
incendiu sau explozie, provocate din vina asiguratului, in calitate de chirias.

„Produsele Grawe (Domus is Rezidenz) sunt si ele flexibile, oferind variante de acoperire de la
cele mai simple, contra unor prime de asigurare accesibile, la cele mai elaborate, suma asigurata
putandu-se stabili atat conform principiului primului risc, cat si conform valorii de nou, iar din
punctul de vedere al riscurilor acoperite, asiguratul isi poate alege pachetul optim, in functie de
necesitati si de bugetul alocat”, a explicat Voicu la randul sau.

In Romania, produse de asigurare de locuinta mai ofera si companii ca: Allianz-Tiriac

Asigurari, Omniasig, BCR Asigurari, etc.

Slide 3
Asigurarile de locuinte, produse scumpe?

Costul anual al unei asigurari pentru locuinta si bunuri casnice este, in general, intre 0,15% si
0,25% din valoarea asigurata.

„Conform unui calcul simplu, ar trebui sa economisim suma platita anual pentru asigurarea
locuintei timp de mai mult de 400 de ani pentru a ajunge la valoarea acesteia. Deci, ce este mai
ieftin, sa platim an de an aceasta prima de asigurare, iar in cazul producerii unui risc sa putem
beneficia de protectia politei de asigurare, sau sa suportam singuri costurile de reparatii sau
inlocuire a bunurilor afectate?”, a spus Cristian Voicu (foto).

Valorile primelor de asigurare pornesc de la 100 lei pentru asigurarea proprietatilor si 75 lei
pentru asigurarea bunurilor casnice, crescand in functie de valoarea asigurata si acoperirea
aleasa in cazul Grawe.

Cota de prima anuala pentru apartamente este cuprinsa intre 0,07%-0,2% din suma asigurata, in
functie de riscurile asigurate. „De exemplu, pentru asigurarea Eurocasa Completa Plus, lansata
de noi in aceasta primavara, un calcul estimativ arata ca, pentru un apartament asigurat la o
suma de 182.000 lei, un client Generali va plati 1 leu pe zi. Beneficiul este deloc neglijabil,
tinand cont ca este vorba de o asigurare ce acopera intreaga paleta de riscuri”, a spus Marin.

Nivelul de trai al romanilor nu are legatura, in opinia Ilenei Horvath, cu numarul scazut al
politelor de asigurare de locuinte contractate de romani. „Nivelul de trai al romanilor nu are
legatura cu achizitionarea politelor de asigurari de locuinte. Cel putin in cazul Uniqa, produsele
se pliaza pe veniturile fiecarui client, care poate contracta polita in functie de suma pe care o
poate aloca, riscul impotriva caruia vrea sa se asigure etc.”, a spus Horvath.

Apoi, produsele se pot incheia in rate, nu sunt neaparat produse cu prima unica, a mai detaliat
seful Uniqa. „Cand iti organizezi cosul zilnic dupa alte produse decat dupa principiul protectiei,
atunci sari peste asigurarea de locuinta. Ceea ce lipseste romanilor este educatia, lipsa de
informare si intelegerea a ceea ce inseamna aceste produse - protectie”, a mai comentat
Horvath.

In ceea ce priveste plata daunelor in conformitate cu prevederile contractuale, plata

despagubirilor se va face nu mai tarziu de doua saptamani de la finalizarea dosarului de dauna
(de la data depunerii ultimului document).

Slide 4
Schimbarile legislative, in continuare asteptate de jucatori

Jucatorii au mentionat ca piata asteapta cu mare interes schimbarile preconizate la Legea

privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau
inundatiilor, „schimbari care sa fie acceptate de societatile de asigurare implicate si sa asigure
un start bun al acestui proiect”, mai spune Voicu.

In actuala forma, Legea 260 nu este aplicabila. De altfel, la data de 13 mai reprezentantii pietei
se intalnesc cu autoritatile pentru a discuta modificarile necesare aplicarii acestei legi.

„Doresc sa mentionez, in mod special, faptul ca recomandam incheierea unei polite de asigurare
facultative, chiar si dupa ce vor fi introduse asigurarile obligatorii de locuinte. Acestea vor
asigura doar riscurile de cutremur, inundatii si aluviuni, in timp ce nevoile locuintei fiecaruia
dintre noi sunt mult mai diverse de atat si pot fi acoperite printr-o varianta de asigurare
facultativa potrivita”, a declarat Marin.

„In Germania, tara mai putin supusa riscului de cutremur decat Romania, asigurarea in cazul
acestuia este obligatorie”, a comentat Horvath.

Slide 5
Cat platim la asigurare anual pentru un aparatament cu doua camere din capitala ?

Pentru a afla cat plateste un roman pentru o asigurare facultativa de locuinta, Wall-Street a luat
cazul ipotetic al unui apartament cu doua camere din capitala, confort unu, cu o valoare
cuprinsa intre 50-65.000 de euro. Riscurile asigurate sunt cele in caz de cutremur, inundatii,
furtuna, incendii.
Mai jos va prezentam cateva din ofertele existente pe piata la aceasta data, pe baza
informatiilor furnizate de cei mai importanti jucatori din piata, care au raspuns solicitarii
Wall-Street

Mentionam ca in functie de informatiile pe care le furnizati asiguratorului despre apartament,

valoarea primei de asigurare este variabila.

Compania de Valoarea primei anuale

asigurari (euro)
40 (acoperire minima)
Asirom
147(acoperire totala)
Generali Asigurari 65
Grawe 60-81
Uniqa 80-100
68-88 (platibil integral)
Omniasig
80-104 (in 4 rate)

www.tvn.hu_b26185dba25eff91c9b08fb174548f31.png">