PARTEA I
Anul 189 (XXXIII) — Nr. 594 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 161 din 4 martie 2021 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din
Codul de procedură penală ........................................
Decizia nr. 169 din 9 martie 2021 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a sintagmei „stagiile complete de
cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei
situații” din art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, în
interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din
15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, precum și a dispozițiilor art. 1692
din aceeași lege ........................................................
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
612. — Hotărâre pentru aprobarea Amendamentului nr. 3
convenit între Guvernul României și Banca Europeană
de Investiții, prin scrisoarea semnată la Luxemburg la
2 martie 2021 și la București la 12 martie 2021, la
Contractul de finanțare dintre România și Banca
Europeană de Investiții — Proiectul privind infrastructura
municipală în domeniul alimentării cu apă, semnat la
București la 8 martie 2002 ..........................................
613. — Hotărâre privind actualizarea valorilor de inventar
ale unor imobile aflate în administrarea Serviciului
Român de Informații, ca urmare a efectuării unor lucrări
de investiții puse în funcțiune, precum și trecerea din
domeniul privat al statului în domeniul public al statului
a unui imobil aflat în administrarea Serviciului Român
de Informații................................................................
Luni, 14 iunie 2021
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI
356. — Decizie privind numirea domnului Aurelian
Mihăilescu în funcția de consilier de stat în cadrul
2–3
aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului ...... 14
357. — Decizie privind constituirea și atribuțiile Comitetului
pentru redactarea unor propuneri de lege ferenda în
vederea conformării cu dispozițiile Deciziei Curții
Constituționale a României nr. 601/2020 referitoare la
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 164
alin. (1) din Codul civil, în materia punerii sub
interdicție a persoanelor cu dizabilități ...................... 14–15
4–8
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
345. — Ordin al ministrului tineretului și sportului privind
recunoașterea oficială a practicării în România a
ramurii de sport „TEQBALL” ...................................... 15
991. — Ordin al ministrului economiei, antreprenoriatului și
turismului pentru aprobarea Procedurii de
9–11 implementare a schemei de ajutor de stat prevăzute
de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 224/2020
privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin
financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului,
alimentației publice și organizării de evenimente, a
căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei
12–13 de COVID-19.............................................................. 16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 161
din 4 martie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2)
din Codul de procedură penală
Valer Dorneanu — președinte
Cristian Deliorga — judecător
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Oana-Cristina Puică — magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală,
excepție ridicată, din oficiu, de instanța de judecată în Dosarul
nr. 2.473/111/2015 al Curții de Apel Oradea — Secția I civilă și
care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale
nr. 2.802D/2017.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 4 iunie 2020,
cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Răzvan Horațiu Radu, și au fost consemnate în încheierea de
ședință din acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat
pronunțarea la 9 iulie 2020, dată la care, potrivit prevederilor
art. 57 și ale art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a
dispus amânarea pronunțării la 29 septembrie 2020. La această
dată, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea la
29 octombrie 2020, când, potrivit prevederilor art. 57 și ale
art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a dispus
amânarea pronunțării la 18 noiembrie 2020 și, ulterior, pentru
același temei legal, la 15 decembrie 2020. La această dată,
având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor
art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a
amânat pronunțarea la 26 ianuarie 2021 și, ulterior, pentru
același temei legal, la 23 februarie 2021, dată la care, potrivit
prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea
nr. 47/1992, a dispus amânarea pronunțării la 3 martie 2021,
când, în temeiul dispozițiilor art. 50 și ale art. 57 din Legea
nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de
4 martie 2021, dată la care a pronunțat prezenta decizie.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
3. Prin Încheierea din 15 mai 2017, pronunțată în Dosarul
nr. 2.473/111/2015, Curtea de Apel Oradea — Secția I civilă a
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din
Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată, din oficiu,
de instanța de judecată cu ocazia soluționării apelului formulat
într-o cauză civilă având ca obiect repararea prejudiciului în
cazul privării nelegale de libertate.
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța
de judecată, autoare a acesteia, susține, în esență, că
dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală
încalcă principiile fundamentale privind valorile statului de drept,
egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la un proces
echitabil, libertatea individuală, răspunderea patrimonială a
statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare,
înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești și folosirea căilor de
atac. În acest sens, arată că „soluția legislativă cuprinsă în
dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală este
constituțională numai în măsura în care, în cazul unei soluții de
netrimitere în judecată sau de achitare, nu limitează dreptul la
repararea pagubei al persoanelor împotriva cărora s-a luat o
măsură preventivă numai la ipotezele în care există ordonanță,
încheiere sau hotărâre definitivă prin care să se fi stabilit că
privarea de libertate a fost nelegală”. De asemenea, susține că
„modul acesta de interpretare a prevederilor art. 539 alin. (2) din
Codul de procedură penală, care îngrădește dreptul persoanelor
lipsite de libertate în cauze finalizate prin achitare sau
netrimitere în judecată să ceară despăgubiri decât dacă au o
hotărâre ce constată nelegalitatea arestării, este neconstituțional,
deoarece este contrar scopului pentru care art. 504 alin. 2 din
vechiul Cod de procedură penală a fost modificat, anume pentru
extinderea dreptului la repararea pagubei”. Consideră astfel că
o asemenea interpretare restrictivă a dreptului la despăgubiri
este în contradicție cu deciziile Curții Constituționale nr. 45 din
10 martie 1998 și nr. 255 din 20 septembrie 2001. În continuare,
apreciază că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale cu
privire la dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură
penală, este o chestiune de interpretare ce revine instanțelor
judecătorești dacă acordarea despăgubirilor civile pentru lipsirea
de libertate în mod nelegal este condiționată de existența unei
hotărâri judecătorești prin care se constată nelegalitatea măsurii
arestului preventiv, interpretare care excedează competențelor
Curții Constituționale (Decizia nr. 48 din 16 februarie 2016,
paragraful 18, Decizia nr. 179 din 29 martie 2016, paragraful 23,
Decizia nr. 271 din 10 mai 2016, paragraful 21, și Decizia nr. 133
din 9 martie 2017, paragraful 21). Arată că, prin Decizia nr. 15
din 18 septembrie 2017, pronunțată în recurs în interesul legii,
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în interpretarea și
aplicarea dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură
penală, caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de
libertate trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale
prevăzute în cuprinsul acestuia, hotărârea judecătorească de
achitare, prin ea însăși, neputând constitui temei al stabilirii
caracterului nelegal al măsurii privative de libertate. De
asemenea, arată că, prin deciziile mai sus citate, Curtea
Constituțională a statuat obligația instanțelor penale de a se
pronunța asupra legalității măsurii lipsirii de libertate în ipoteza
prevăzută de dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură
penală (Decizia nr. 179 din 29 martie 2016, paragraful 16,
Decizia nr. 271 din 10 mai 2016, paragraful 15, și Decizia nr. 133
din 9 martie 2017, paragraful 16). Concluzionează că, în lipsa
unei încheieri definitive sau a unei hotărâri definitive a instanței
de judecată învestite cu judecarea cauzei prin care să se
constate nelegalitatea lipsirii de libertate, „persoana care a fost
lipsită de libertate în cursul procesului penal, iar la final a fost
achitată, este lipsită de remediul efectiv de a accede la
despăgubiri pentru paguba, evidentă și de necontestat, suferită”.
Mai arată că nicio normă de procedură penală nu obligă instanța
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021 3

care pronunță o soluție de achitare ori de încetare a procesului
penal să facă o analiză a legalității încheierilor definitive prin
care s-au dispus măsuri preventive cu privire la inculpatul care
a fost achitat sau față de care procesul penal a încetat. Totodată,
menționează că instanța civilă nu poate cenzura hotărâri
judecătorești intrate în puterea lucrului judecat, „critica legalității
ori temeiniciei oricărei hotărâri judecătorești devenită definitivă
fiind prohibită de lege, potrivit dispozițiilor art. 430—431 din
Codul de procedură civilă”. Așadar, nici instanța penală care
pronunță achitarea inculpatului ori încetarea procesului penal și
nici instanța civilă învestită cu judecarea acțiunii în despăgubiri
nu au competența procedurală de a cenzura o încheiere penală
intrată în puterea lucrului judecat, cu scopul de a constata dacă
o măsură preventivă care nu mai este în curs a fost sau nu
legală. Cenzura hotărârilor judecătorești definitive se poate face,
atât în materie penală, cât și în materie civilă, doar în căile
extraordinare de atac, în condițiile expres și limitativ impuse de
normele de procedură incidente. Astfel, condiționarea obținerii
de despăgubiri de existența încheierii prin care s-a constatat
nelegalitatea măsurii arestului preventiv implică o probă
imposibil de realizat. De asemenea, consideră că imposibilitatea
de a obține despăgubiri în temeiul textului de lege criticat
generează un tratament discriminatoriu pentru persoanele
achitate raportat la persoanele condamnate definitiv care
beneficiază de deducerea din pedeapsa aplicată a perioadei de
arest preventiv.
5. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
6. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
7. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
8. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, care
13. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
au următorul cuprins: „(2) Privarea nelegală de libertate trebuie
să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin
încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a
judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea
definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată
învestită cu judecarea cauzei.”
9. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de
lege, instanța de judecată, autoare a excepției, invocă
încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind
valorile statului de drept, ale art. 16 referitor la egalitatea în
drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 23
alin. (1), (6) și (7) privind libertatea individuală, ale art. 52
alin. (3) referitor la răspunderea patrimonială a statului pentru
prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, ale art. 124 alin. (1) și
(2) referitor la înfăptuirea justiției, ale art. 126 alin. (2) privind
instanțele judecătorești și ale art. 129 referitor la folosirea căilor
de atac, precum și a prevederilor art. 6 referitor la dreptul la un
proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale.
10. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
observă că — ulterior sesizării sale cu această excepție — prin
Decizia nr. 136 din 3 martie 2021*), nepublicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii,
a constatat că soluția legislativă din cuprinsul art. 539 din Codul
de procedură penală, care exclude dreptul la repararea pagubei
în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal
soluționat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)—d) din
Codul de procedură penală, sau achitare, este neconstituțională,
întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 23 alin. (1) și ale
art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție.
11. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției
prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie
anterioară a Curții Constituționale” și ținând cont de faptul că
Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, mai sus citată, a fost
pronunțată ulterior sesizării instanței de contencios constituțional
în prezenta cauză, Curtea constată că excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de
procedură penală a devenit inadmisibilă.
12. În acord cu jurisprudența constantă a Curții
Constituționale, în temeiul deciziei anterior menționate, prin care
s-a admis excepția, prezenta decizie poate constitui motiv al
unei cereri de revizuire (Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2020,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din
26 mai 2020, paragraful 34).

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură
penală, excepție ridicată, din oficiu, de instanța de judecată în Dosarul nr. 2.473/111/2015 al Curții de Apel Oradea — Secția I civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Oradea — Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

*) Decizia Curții Constituționale nr. 136 din 3 martie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 12 mai 2021.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 169
din 9 martie 2021

referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei „stagiile complete de cotizare

prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații” din art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69
din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și a dispozițiilor art. 1692 din aceeași lege

Valer Dorneanu — președinte nr. 3.830/97/2017, nr. 190/97/2018, nr. 800/97/2018,

Cristian Deliorga — judecător
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Patricia Marilena Ionea — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 1691 alin. (3) teza finală și ale art. 1692 din
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Excepția a fost ridicată de Adrian Pasternek în Dosarul
nr. 348/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia — Secția I civilă și
constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 315D/2019.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este
legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții
Constituționale nr. 438D/2019, nr. 439D/2019, nr. 524D/2019—
nr. 526D/2019, nr. 713D/2019, nr. 828D/2019—nr. 833D/2019,
nr. 835D/2019—nr. 838D/2019, nr. 1.109D/2019—nr. 1.112D/2019,
nr. 1.207D/2019, nr. 1.217D/2019—nr. 1.219D/2019, nr. 1.221D/2019—
nr. 1.224D/2019, nr. 1.763D/2019—nr. 1.772D/2019,
nr. 2.062D/2019, nr. 2.064D/2019—nr. 2.067D/2019,
nr. 2.105D/2019, nr. 2.106D/2019, nr. 2.651D/2019,
nr. 2.985D/2019 și nr. 2.987D/2019, având ca obiect excepția
de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție
ridicată de Ioan Orosz, Florin Dragoșa, Gheorghe Militaru, Ioan
Vigh, Nicolae Goadă, Nicolae Moise, Profirel Neștian, Corneliu
Roșcan, Cârja Gheorghe, Alexandru Constantin Găncean,
Zoltan Virag, Johan Back, Marius Rădoi, Levente Harangozo,
Dănuț Rus, Iosif Antal, Antal Bene, Gheorghe Maftei, Danil
Dioane, Miltiade Gîtan, Vasile Caloian, Dorel Vlaic, Gheorghe
Colda, Liviu Marc, Dionisiu Barabași, Ioan Cioloboc, Ioan Lucian
Duncea, Octavian Iancu Caragea, Ion Bălășoiu, Fernando
Szacsko, Șofron Coste, Pavel Adrian Mingyart, Ionel Blaj, Mihai
Ababei, Daniel Iosif Manea, Onoriu Vasile Berar, Sandu
Hermeneanu, Ioan Gheorghe Duna, Nicolae Cotocel, Mihail
Blaga, Ioan Dioane, Dumitru Szocs, Dumitru Deliu, Sterian
Casapu, Candin Bogar, Valeria Mocanu, Maria Mirci-Dănicar și
Iosif Moldovan în dosarele nr. 4.094/97/2017, nr. 1.144/97/2018,
nr. 1.659/97/2018, nr. 1.956/97/2018, nr. 3.160/97/2018,
nr. 1.953/97/2018, nr. 43/85/2018, nr. 609/97/2018,
nr. 1.569/107/2018, nr. 1.189/97/2018, nr. 317/97/2018,
nr. 268/97/2018, nr. 373/97/2018, nr. 1.365/97/2018,
nr. 376/97/2018, nr. 403/97/2018, nr. 384/97/2018,
nr. 892/97/2018, nr. 780/97/2018, nr. 474/97/2018,
nr. 1.965/97/2018, nr. 701/97/2018, nr. 921/97/2018,
nr. 608/97/2018, nr. 410/97/2018, nr. 3.495/97/2018,
nr. 349/97/2018, nr. 770/97/2018, nr. 692/97/2018,
nr. 3.829/97/2017, nr. 2.386/97/2018, nr. 2.385/97/2018,
nr. 1.339/97/2018, nr. 3.086/97/2018, nr. 4.139/97/2017,
nr. 4.095/97/2017, nr. 3.644/97/2017, nr. 781/97/2018,
nr. 1.182/97/2018, nr. 718/97/2018, nr. 1.341/97/2018,
nr. 703/97/2018, nr. 2.929/97/2018, nr. 2.978/97/2018 și
nr. 1.822/107/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia — Secția I civilă.
4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este
legal îndeplinită.
5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de
neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema
conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de
acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5)
din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 438D/2019,
nr. 439D/2019, nr. 524D/2019—nr. 526D/2019, nr. 713D/2019,
nr. 828D/2019—nr. 833D/2019, nr. 835D/2019—nr. 838D/2019,
nr. 1.109D/2019—nr. 1.112D/2019, nr. 1.207D/2019,
nr. 1.217D/2019—nr. 1.219D/2019, nr. 1.221D/2019—
nr. 1.224D/2019, nr. 1.763D/2019—nr. 1.772D/2019,
nr. 2.062D/2019, nr. 2.064D/2019—nr. 2.067D/2019,
nr. 2.105D/2019, nr. 2.106D/2019, nr. 2.651D/2019,
nr. 2.985D/2019 și nr. 2.987D/2019 la Dosarul nr. 315D/2019,
care a fost primul înregistrat.
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Arată că
interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție —
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept dispozițiilor
de lege criticate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 nu
contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), întrucât
rolul instanței supreme este cel de a asigura interpretarea și
aplicarea unitară a legii. De asemenea, consideră că nu este
încălcat art. 16 din Constituție, întrucât categoriile de persoane
comparate se află în situații diferite, unele dintre ele beneficiind
de stagii de cotizare reduse, în timp ce alții nu au avut acest
beneficiu, astfel că le-a fost majorat punctajul anual. Totodată,
arată că nu sunt susținute criticile privind încălcarea dreptului
de proprietate, deoarece prevederile constituționale nu
garantează cuantumul pensiei. În ceea ce privește dispozițiile
art. 1691 din Legea nr. 263/2010, arată că acestea nu contravin
prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, argumentele invocate
de autorii excepției referindu-se la probleme de interpretare și
aplicare a legii, care sunt de competența instanței judecătorești,
sau la diferite lacune legislative, ce revin competenței
Parlamentului. Referitor la prevederile art. 21 și art. 129 din
Constituție, invocate în critica de neconstituționalitate de autorii
excepției, arată că acestea nu sunt incidente.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată
următoarele:
7. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2019, pronunțată în
Dosarul nr. 348/97/2018, încheierile din 12 februarie 2019,
pronunțate în dosarele nr. 4.094/97/2017 și nr. 1.144/97/2018,
încheierile din 26 februarie 2019, pronunțate în dosarele
nr. 1.659/97/2018, nr. 1.956/97/2018 și nr. 3.160/97/2018,
Încheierea din 7 martie 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 1.953/97/2018, încheierile din 19 martie 2019, pronunțate în
dosarele nr. 43/85/2018, nr. 609/97/2018, nr. 1.569/107/2018,
nr. 1.189/97/2018, nr. 317/97/2018, nr. 268/97/2018,
nr. 373/97/2018, nr. 1.365/97/2018, nr. 376/97/2018 și
nr. 403/97/2018, încheierile din 4 aprilie 2019, pronunțate în
dosarele nr. 384/97/2018, nr. 892/97/2018, nr. 780/97/2018 și
nr. 474/97/2018, Încheierea din 16 aprilie 2019, pronunțată în
Dosarul nr. 1.965/97/2018, încheierile din 18 aprilie 2019,
pronunțate în dosarele nr. 701/97/2018, nr. 3.830/97/2017 și
nr. 921/97/2018, încheierile din 4 aprilie 2019, pronunțate în
dosarele nr. 190/97/2018, nr. 800/97/2018, nr. 608/97/2018 și
nr. 410/97/2018, încheierile din 30 mai 2019, pronunțate în
dosarele nr. 3.495/97/2018, nr. 349/97/2018, nr. 770/97/2018,
nr. 692/97/2018, nr. 3.829/97/2017, nr. 2.386/97/2018,
nr. 2.385/97/2018, nr. 1.339/97/2018, nr. 3.086/97/2018 și
nr. 4.139/97/2017, încheierile din 6 iunie 2019, pronunțate în
dosarele nr. 4.095/97/2017 și nr. 3.644/97/2017, încheierile din
13 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 781/97/2018,
nr. 1.182/97/2018 și nr. 718/97/2018, încheierile din 27 iunie
2019, pronunțate în dosarele nr. 1.341/97/2018 și
nr. 703/97/2018, Încheierea din 26 septembrie 2019, pronunțată
în Dosarul nr. 2.929/97/2018, Încheierea din 23 octombrie 2019,
pronunțată în Dosarul nr. 2.978/97/2018, și Încheierea din
23 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.822/107/2018,
Curtea de Apel Alba Iulia a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1691 alin. (3)
și ale art. 1692 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice. Excepția a fost ridicată de Pasternek Adrian
Dănuț, Ioan Orosz, Florin Dragoșa, Gheorghe Militaru, Ioan
Vigh, Nicolae Goadă, Nicolae Moise, Profirel Neștian, Corneliu
Roșcan, Cârja Gheorghe, Alexandru Constantin Găncean,
Zoltan Virag, Johan Back, Marius Rădoi, Levente Harangozo,
Dănuț Rus, Iosif Antal, Antal Bene, Gheorghe Maftei, Danil
Dioane, Miltiade Gîtan, Vasile Caloian, Dorel Vlaic, Gheorghe
Colda, Liviu Marc, Dionisiu Barabași, Ioan Cioloboc, Ioan Lucian
Duncea, Octavian Iancu Caragea, Ion Bălășoiu, Fernando
Szacsko, Șofron Coste, Pavel Adrian Mingyart, Ionel Blaj, Mihai
Ababei, Daniel Iosif Manea, Onoriu Vasile Berar, Sandu
Hermeneanu, Ioan Gheorghe Duna, Nicolae Cotocel, Mihail
Blaga, Ioan Dioane, Dumitru Szocs, Dumitru Deliu, Sterian
Casapu, Candin Bogar, Valeria Mocanu, Maria Mirci-Dănicar și
Iosif Moldovan. În cauzele în care a fost invocată excepția de
neconstituționalitate, autorii excepției au solicitat recalcularea
pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016 și creșterea
punctajelor anuale pentru perioadele în care au lucrat în condiții
superioare de muncă, respectiv în condiții deosebite sau speciale.
8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii
acesteia arată că textele de lege criticate nu sunt clare, precise
și predictibile, ceea ce dă posibilitatea unor interpretări opuse
în ceea ce privește determinarea punctajului mediu anual cu
prilejul recalculării. Astfel, din conținutul acestora nu reiese dacă
se are în vedere stagiul complet de cotizare prevăzut de legea
în vigoare la data recalculării, așa cum s-a stabilit prin Decizia
nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, sau stagiul de cotizare stabilit la data
pensionării, așa cum rezultă din Decizia nr. 11 din 25 mai 2015,
pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul
5
competent să judece recursul în interesul legii, și din art. 116 din
Legea nr. 263/2010. Pentru lipsa de claritate a sintagmei
„stagiile complete de cotizare prevăzute de lege,
corespunzătoare fiecărei situații”, dispozițiile art. 1691 din Legea
nr. 263/2010 contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5).
Dovada neclarității textului de lege este dată de soluțiile diferite
pronunțate de diferitele instanțe cu privire la înțelesul acestei
sintagme. Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de
Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, cu „multiple concluzii logice
și legice”, nu rezolvă problema de drept referitoare la stabilirea
stagiilor de cotizare care vor fi avute în vedere cu prilejul
recalculării pensiilor.
9. Autorii excepției susțin că dispozițiile art. 1691 alin. (3) din
Legea nr. 263/2010 contravin și prevederilor art. 16 alin. (1) din
Constituție, întrucât, pentru aceeași categorie de persoane,
dispozițiile s-au aplicat diferit în ceea ce privește stabilirea
stagiului complet de cotizare cu prilejul recalculării pensiei.
10. Totodată, lipsa de claritate a dispozițiilor art. 1691 alin. (3)
din Legea nr. 263/2010 duce la încălcarea principiului securității
juridice, astfel că sunt înfrânte prevederile constituționale ale
art. 21 alin. (1).
11. De asemenea, sunt încălcate prevederile art. 44 din
Constituție, întrucât stagiul de cotizare stabilit la data pensionării
reprezintă un element substanțial al punctajului mediu anual,
care intră în calculul acestuia. Prin stabilirea dreptului la pensie
și a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorii excepției
consideră că au dobândit un drept de proprietate constând într-o
anumită pensie pentru limită de vârstă. Retragerea elementului
de calcul reprezentat de stagiul complet de cotizare stabilit la
data pensionării echivalează cu încălcarea dreptului la garanția
pensiei și constituie o expropriere inutilă, nedreaptă,
neprevăzută de lege și lipsită de despăgubire.
12. Dispozițiile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010
contravin și art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, deoarece
persoanele interesate nu pot exercita o cale de atac și nu au
dreptul la un recurs efectiv, așa cum este consacrat acesta de
art. 13 din Convenția europeană a drepturilor omului.
13. Cât privește dispozițiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010,
autorii excepției arată că acestea nu conferă predictibilitate,
precizie și claritate, deoarece sunt date în aplicarea art. 1691
din Legea nr. 263/2010 și nu conțin nicio majorare de punctaje,
ci doar conduc la un paralelism legislativ, contrar art. 16 din
Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative. În același timp, textul de lege
criticat limitează acordarea creșterilor prevăzute de art. 1691 din
Legea nr. 263/2010 numai pensionarilor care au beneficiat de
recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege. Astfel,
arată că art. 1692 din Legea nr. 263/2010 aduce „limitări
întâmplătoare beneficiarilor de creșterea de punctaje anuale,
fără să modifice ori să abroge art. 1691 și s-a dispus după
epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale
(1 ianuarie 2016—31 decembrie 2017)”.
14. Autorii excepției consideră că art. 1692 din Legea
nr. 263/2010 „nu are nicio rațiune sau logică juridică în privința
destinatarilor cărora li s-a aplicat art. 1691 din Legea
nr. 263/2010 sau în privința categoriilor de pensionari care au
primit decizii de recalculare pe art. 1691”. De asemenea, textul
de lege criticat „nu face referiri la ce se întâmplă cu cei cărora
nu li s-au aplicat prevederile art. 1691 din Legea nr. 263/2010”.
15. Dispozițiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare
nici în ceea ce privește stagiul complet de cotizare la care se
referă, respectiv dacă este cel de la data stabilirii dreptului la
pensie sau cel de la data recalculării pensiei.
16. De asemenea, autorii excepției susțin că nu se poate
deduce la ce anume se poate raporta art. 1692 alin. (2) din
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021
Legea nr. 263/2010, de vreme ce alin. (1) al aceluiași articol de
lege este neclar.
17. Dispozițiile art. 1692 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu
sunt clare în ceea ce privește situația pensiilor ce vor fi supuse
recalculării și nici în privința a ceea ce se întâmplă în cazul
pensionarilor cărora nu li s-a aplicat deloc creșterea prevăzută
de art. 1691 din Legea nr. 263/2010 ori cărora li s-a respins
cererea de recalculare în temeiul aceluiași articol de lege.
18. Lipsa de predictibilitate, concizie și claritate a textelor de
lege criticate încalcă și art. 21 alin. (1) din Constituție, întrucât
blochează accesul la justiție. De asemenea, este încălcat și
art. 129 din Constituție, deoarece se face trimitere la hotărâri
judecătorești al căror obiect nu este conturat și care nu pot fi
supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă
sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii.
19. Autorii excepției susțin și că dispozițiile art. 1692 alin. (3)
din Legea nr. 263/2010 încalcă principiul securității juridice și
art. 78 din Constituție, întrucât mențin în vigoare 2 date de
intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub
incidența art. 1691 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
20. Curtea de Apel Alba Iulia — Secția I civilă apreciază că
excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât
vizează interpretarea și aplicarea legii, atribuții care, potrivit
art. 126 din Constituție, intră în competența instanțelor de
judecată.
21. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate
președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului,
precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de
vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de
vedere solicitate.
C U R T E A,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
24. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 1691 alin. (3) și ale art. 1692 din Legea
nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din
20 decembrie 2010, așa cum a fost completată prin articolul unic
din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, respectiv
prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 661 din 30 iulie 2018. Textele de lege criticate au următorul
conținut:
— Art. 1691 alin. (3): „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2),
la numărul total de puncte realizate de acestea până la data
prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte
corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor
alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se
stagiile complete de cotizare prevăzute de lege,
corespunzătoare fiecărei situații.”;
— Art. 1692: „(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora
li s-au aplicat prevederile art. 1691 beneficiază de recalcularea
pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a
stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau
a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei
aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie
2015.
(2) În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1),
rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu
anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și
cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din
oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie
2018.
(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin
de la data de 1 octombrie 2018.”
25. Din analiza motivării excepției rezultă însă că, în ceea ce
privește dispozițiile art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010,
critica de neconstituționalitate privește doar sintagma „stagiile
complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare
fiecărei situații”. Mai mult decât atât, autorii critică art. 1691 alin. (3)
din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestuia de către
Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din
15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Soluția Înaltei Curți de
Casație și Justiție este cea potrivit căreia sintagma „stagiile
complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare
fiecărei situații” se referă la legea în vigoare la data recalculării
pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea
nr. 263/2010.
26. Ca atare, Curtea se va pronunța asupra constituționalității
sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege,
corespunzătoare fiecărei situații” din art. 1691 alin. (3) din Legea
nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de
Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018.
27. Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt
contrare următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (5)
privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a
legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile,
art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21
alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un
proces echitabil, art. 44 alin. (1), (2), (3) și (8) privind dreptul de
proprietate privată, art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii,
art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 148 alin. (2) referitor
la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, autorii
excepției susțin că au fost încălcate prevederile art. 13 din
Convenția europeană a drepturilor omului privind dreptul la un
recurs efectiv.
28. Examinând criticile de neconstituționalitate aduse
dispozițiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea
reține că un prim aspect invocat de autorii excepției privește
pretinsa lipsa de claritate și previzibilitate a legii. În acest sens
este invocată practica neunitară a instanțelor de judecată și se
susține că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de
Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept, nu lămurește care sunt
stagiile de cotizare ce vor fi avute în vedere la recalcularea
pensiei în temeiul art. 1691 din Legea nr. 263/2010.
29. Față de această critică, Curtea reține că, prin Decizia
nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, paragrafele 18
și 19, a analizat critici similare aduse prevederilor art. 1691 alin. (3)
din Legea nr. 263/2010, constatând, în esență, că Decizia
instanței supreme nr. 69 din 15 octombrie 2018 clarifică modul
de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată de
instanța supremă sintagmei „stagiile complete de cotizare
prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații” este
constituțională.
30. Faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate
stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021
prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații” în sensul
dorit de ei, ca referindu-se la stagiile de cotizare stabilite la data
pensionării, și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data
recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv
la Legea nr. 263/2010, nu poate fi privit ca un argument care să
atragă sancționarea ca neconstituțional a art. 1691 alin. (3) din
Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5)
din Constituție.
31. În continuare, analizând criticile de neconstituționalitate
raportate la prevederile art. 16 din Constituție, Curtea constată că
acestea vizează diferența de tratament generată de interpretarea
și aplicarea diferită de către instanțele de judecată a dispozițiilor
art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Or, Curtea amintește
că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta
Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, invocată chiar de autorii excepției, a dat o
interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că susținerile
acestora apar ca fiind lipsite de susținere.
32. Pentru aceleași considerente se apreciază că sunt
neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând
încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un
proces echitabil.
33. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate
raportată la prevederile art. 44 din Constituție, Curtea reține că
autorii excepției invocă, în esență, o atingere adusă dreptului la
pensie, prin modificarea stagiului de cotizare stabilit la data
pensionării. Astfel, susțin că prin stabilirea dreptului la pensie și
a unui punctaj mediu anual determinat precis au dobândit un
drept de proprietate constând dintr-o anumită pensie pentru
limită de vârstă.
34. Față de aceste critici, Curtea reține că, în jurisprudența
sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă
din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin
lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat
procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se
naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului
să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de
principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și
indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în
perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate
de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul
principiului contributivității și de a asigura mijloacele de
subzistență a celor care au dobândit acest drept în condițiile legii
(perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul
are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării
acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de
natură a limita dreptul la asigurări sociale. [] Cuantumul
pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie
într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate
fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite
sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana
în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în
cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității;
astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la
pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația
statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării
acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie”
(Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial
României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010).
35. Or, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor art. 1691 alin. (4)
din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării
prevederilor alin. (1)—(3), rezultă un punctaj mediu anual mai
mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat
în plată sau cuvenit la data recalculării.” Prin urmare, constată
că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului
pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea
7
elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează
dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.
36. În sfârșit, cât privește critica de neconstituționalitate
adusă art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu
art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și în raport cu
art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, Curtea constată că autorii excepției
invocă încălcarea dreptului de a exercita căile de atac împotriva
hotărârilor judecătorești. Or, având în vedere obiectul de
reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte
procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, Curtea
apreciază că dispozițiile constituționale și convenționale
invocate nu sunt incidente în cauză.
37. Analizând în continuare excepția de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 1692 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată
că obiectul acțiunilor în care a fost ridicată această excepție a
privit obligarea caselor județene de pensii de a emite decizii de
recalculare a pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016, în
temeiul art. 1691 din aceeași lege. În majoritatea cauzelor în
care au fost formulate aceste acțiuni, casele județene de pensii
nu au emis deciziile de recalculare a pensiilor în termenul de
24 de luni prevăzut de art. 1691 alin. (5) din Legea nr. 263/2010.
Întrucât la data la care au fost formulate excepțiile de
neconstituționalitate dispozițiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010
erau deja în vigoare și având în vedere că aspectele criticate de
autorii excepțiilor în raport cu acest text de lege se referă, între
altele, și la neîndeplinirea obligației caselor de pensii de a
recalcula pensiile în termenul prevăzut de lege, Curtea
apreciază că excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile
art. 1692 din Legea nr. 263/2010 îndeplinește condiția de
admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, potrivit căreia dispozițiile de lege care sunt supuse
controlului de constituționalitate trebuie să aibă legătură cu
soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul
acestuia.
38. Criticile aduse dispozițiilor art. 1692 din Legea
nr. 263/2010 se referă, în esență, la două aspecte: un prim
aspect vizează lipsa de claritate, întrucât se instituie o
reglementare paralelă cu cea a art. 1691 din același act
normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune
legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu
reiese dacă art. 1692 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil și
persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul
art. 1691 din aceeași lege.
39. Examinând primul aspect de neconstituționalitate, Curtea
reține că, potrivit dispozițiilor art. 1692 alin. (3) și (4) din Legea
nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de
lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la
data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor,
potrivit art. 1692 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare,
distinct și ulterior celui prevăzut de art. 1691 din aceeași lege,
care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Așa fiind,
este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile art. 1692
din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ.
40. Mai mult, Curtea constată că cele două texte de lege la
care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut
diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și
Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71—77,
dispozițiile art. 1692 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare
a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 1691 din
aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de
1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și
a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de
cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter
special. Or, dispozițiile art. 1691 din Legea nr. 263/2010 au
prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără a fi luate în
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021

calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile
speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de
cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.
41. Examinând în continuare critica potrivit căreia dispozițiile
art. 1692 din Legea nr. 263/2010 nu reglementează situația
persoanelor care se încadrează în ipoteza art. 1691 alin. (1) din
aceeași lege — respectiv sunt pensionarii sistemului public de
pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit
legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat
activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa
a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie
2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții
deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii —, dar ale căror
pensii nu au fost recalculate în termenele prevăzute de lege,
Curtea reține că recalcularea pensiei în temeiul art. 1691 din
Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din
oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Deși textul de
lege nu se referă în mod expres la aplicabilitatea din oficiu a
procedurii de recalculare, dispozițiile art. 134 alin. (14) din
Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, așa cum au fost
completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului
nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că „recalcularea drepturilor
de pensie conform prevederilor art. 1691 din lege se efectuează
din oficiu”.
42. Justificarea faptului că dispozițiile art. 1692 din Legea
nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea
pensiilor în temeiul art. 1691 din aceeași lege nu a avut loc se
găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de
lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de
recalculare a pensiilor în temeiul art. 1691 se putea considera ca
fiind finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de
pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula
pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 1691 din
Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un
impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 1692 din
aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este
obligatoriu, nerealizarea sa neputând fi imputată titularilor
dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să
conducă la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 1692 alin. (1)
din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat în continuare ca
aplicându-se tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie
recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 1691 din aceeași lege.

43. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Pasternek, Ioan Orosz, Florin Dragoșa,
Gheorghe Militaru, Ioan Vigh, Nicolae Goadă, Nicolae Moise, Profirel Neștian, Corneliu Roșcan, Cârja Gheorghe, Alexandru Constantin
Găncean, Zoltan Virag, Johan Back, Marius Rădoi, Levente Harangozo, Dănuț Rus, Iosif Antal, Antal Bene, Gheorghe Maftei, Danil
Dioane, Miltiade Gîtan, Vasile Caloian, Dorel Vlaic, Gheorghe Colda, Liviu Marc, Dionisiu Barabași, Ioan Cioloboc, Ioan Lucian Duncea,
Octavian Iancu Caragea, Ion Bălășoiu, Fernando Szacsko, Șofron Coste, Pavel Adrian Mingyart, Ionel Blaj, Mihai Ababei, Daniel Iosif
Manea, Onoriu Vasile Berar, Sandu Hermeneanu, Ioan Gheorghe Duna, Nicolae Cotocel, Mihail Blaga, Ioan Dioane, Dumitru Szocs,
Dumitru Deliu, Sterian Casapu, Candin Bogar, Valeria Mocanu, Maria Mirci-Dănicar și Iosif Moldovan în dosarele nr. 348/97/2018,
nr. 4.094/97/2017, nr. 1.144/97/2018, nr. 1.659/97/2018, nr. 1.956/97/2018, nr. 3.160/97/2018, nr. 1.953/97/2018, nr. 43/85/2018,
nr. 609/97/2018, nr. 1.569/107/2018, nr. 1.189/97/2018, nr. 317/97/2018, nr. 268/97/2018, nr. 373/97/2018, nr. 1.365/97/2018,
nr. 376/97/2018, nr. 403/97/2018, nr. 384/97/2018, nr. 892/97/2018, nr. 780/97/2018, nr. 474/97/2018, nr. 1.965/97/2018,
nr. 701/97/2018, nr. 921/97/2018, nr. 3.830/97/2017, nr. 190/97/2018, nr. 800/97/2018, nr. 608/97/2018, nr. 410/97/2018,
nr. 3.495/97/2018, nr. 349/97/2018, nr. 770/97/2018, nr. 692/97/2018, nr. 3.829/97/2017, nr. 2.386/97/2018, nr. 2.385/97/2018,
nr. 1.339/97/2018, nr. 3.086/97/2018, nr. 4.139/97/2017, nr. 4.095/97/2017, nr. 3.644/97/2017, nr. 781/97/2018, nr. 1.182/97/2018,
nr. 718/97/2018, nr. 1.341/97/2018, nr. 703/97/2018, nr. 2.929/97/2018, nr. 2.978/97/2018 și nr. 1.822/107/2018 ale Curții de Apel Alba
Iulia — Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații” din
art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din
15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum
și dispozițiile art. 1692 din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia — Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 9 martie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021 9

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Amendamentului nr. 3 convenit între Guvernul României și Banca Europeană de
Investiții, prin scrisoarea semnată la Luxemburg la 2 martie 2021 și la București la 12 martie 2021,
la Contractul de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții — Proiectul privind
infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, semnat la București la 8 martie 2002
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 82/2002 privind ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții — Proiectul privind
infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, semnat la București la 8 martie 2002, aprobată prin Legea nr. 566/2002,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Se aprobă Amendamentul nr. 3 convenit între dintre România și Banca Europeană de Investiții — Proiectul privind
Guvernul României prin Ministerul Finanțelor și Banca Europeană infrastructura municipală în domeniul alimentării cu apă, semnat la
de Investiții, prin scrisoarea*) semnată la Luxemburg la 2 martie București la 8 martie 2002, ratificat prin Ordonanța de urgență a
2021 și la București la 12 martie 2021, la Contractul de finanțare Guvernului nr. 82/2002, aprobată prin Legea nr. 566/2002.

PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎȚU
Contrasemnează:
Ministrul finanțelor,
Alexandru Nazare

București, 27 mai 2021.

Nr. 612.

*) Traducere.

Prin curier

Ministerul Finanțelor
Bulevardul Libertății 16, sectorul 5
RO-050706 București
România

În atenția domnului Alexandru Nazare, ministrul finanțelor

Luxemburg, 2 martie 2021 JU/OPS2/SEE/AF/ark nr

BEI — uz intern

Ref: România — Infrastructura municipală de apă

(FI Nr. 21.491 — SERAPIS 2000-0412)
Contract de finanțare între România („Împrumutatul”) și Banca Europeană de
Investiții („Banca”) semnat la 8 martie 2002 („Contractul de finanțare”)
Amendamentul nr. 3 la Contractul de finanțare

Stimate domn,
Ne referim la Contractul de finanțare, la modificarea acestuia din 5 iunie 2007 și la scrisoarea dumneavoastră
„Infrastructura municipală de apă — Contractul de finanțare nr. 21.491 (ISPA I) din 23 iulie 2020.
Cu excepția cazului în care contextul impune altfel sau dacă nu este definit altfel în această scrisoare de amendament
(„Scrisoarea”), termenii definiți în Contractul de finanțare și expresiile utilizate în Contractul de finanțare au același sens atunci când
sunt folosiți în această scrisoare.
1. Amendamente la contractele de finanțare
Începând cu data intrării în vigoare, Contractul de finanțare va fi amendat așa cum este prezentat mai jos:
1.1. Graficul actual de amortizare, anexa B, se va aplica exclusiv celei de-a treia trageri în temeiul Contractului de finanțare.
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021

1.2. Noul Grafic de amortizare atașat, anexa B1, se va aplica primei și celei de-a doua trageri în temeiul Contractului de
finanțare — prin care fracțiunea de 1/38 este aplicabilă pe întreaga durată a rambursărilor de capital (de la 15.03.2008 la
15.09.2026) în loc de 2,63% pentru 15.03.2008—15.03.2026 și 2,69% pentru 15.09.2026.
2. Reprezentări
Reprezentările și garanțiile care se repetă în temeiul și în conformitate cu Contractul de finanțare sunt considerate repetate
(prin raportare la faptele și circumstanțele existente atunci) de Împrumutat (i) la data la care Împrumutatul contrasemnează această
scrisoare și (ii) la data intrării în vigoare.
3. Diverse
3.1. În afară de conformarea cu articolul 1 (amendamente la contractele de finanțare) din această scrisoare, nicio dispoziție
a acestei scrisori nu va restricționa, limita sau în niciun alt mod nu va amenda oricare dintre drepturile Băncii în cadrul Contractului
de finanțare.
3.2. Prezenta scrisoare nu este (și nu va fi considerată a fi) un consimțământ, un acord, o modificare sau o renunțare cu
privire la orice termeni, prevederi sau condiții ale Contractului de finanțare, cu excepția cazului în care s-a convenit în mod expres
aici. Banca își rezervă orice alt drept sau remediu pe care îl poate avea acum sau ulterior.
3.3. Termenii și condițiile din Contractul de finanțare sunt confirmate prin prezenta și vor rămâne în vigoare și cu efectele
depline, iar termenii acestei scrisori vor fi strict interpretați și fără a aduce atingere drepturilor și puterilor Băncii în temeiul
Contractului de finanțare, inclusiv toate drepturile și remediile cu privire la orice altă neconformitate care: (i) nu a fost dezvăluită
înainte de data prezentei scrisori către Bancă; (ii) continuă și nu s-a renunțat înainte de data acestei scrisori de către Bancă;
sau (iii) care apare la sau după data prezentei scrisori.
3.4. Banca emite prezenta scrisoare acționând bazându-se pe informațiile furnizate Băncii de către Împrumutat până la
data prezentului document în legătură cu faptul că aceste aspecte sunt adevărate, complete și exacte. Acesta nu va aduce atingere
oricăror drepturi pe care Banca le poate avea în orice moment în legătură cu orice altă circumstanță sau problemă, altele decât
cele menționate în mod specific în prezenta scrisoare sau în legătură cu orice astfel de informații care nu sunt adevărate, complete
și exacte, care drepturi vor rămâne în vigoare și efect.
3.5. Împrumutatul va face, la cererea Băncii și pe cheltuiala sa, toate aceste acte și lucruri necesare sau de dorit pentru
a pune în aplicare modificările efectuate sau care vor fi efectuate în conformitate cu prezenta scrisoare.
3.6. Dispozițiile Contractului de finanțare referitoare la legea care reglementează Contractul de finanțare și litigiile
referitoare la Contractul de finanțare se aplică acestei scrisori mutatis mutandis.
4. Data intrării în vigoare
Prezenta scrisoare va intra în vigoare la data la care este semnată în mod corespunzător de către Bancă și de Împrumutat,
Împrumutatul furnizând dovezi, satisfăcătoare Băncii, că executarea acestei scrisori de către Împrumutat a fost autorizată în mod
corespunzător și că persoana respectivă sau persoanele care semnează această scrisoare în numele Împrumutatului este/sunt
autorizate în mod corespunzător să o facă. Aceste dovezi trebuie furnizate cel târziu împreună cu această scrisoare semnată
corespunzător, cu excepția cazului în care a fost livrată anterior Băncii și Împrumutatul confirmă în scris că nu s-a produs nicio
modificare în legătură cu autoritatea respectivă a persoanei sau persoanelor autorizate să semneze prezenta scrisoare, în numele
Împrumutatului („Data intrării în vigoare”).
De la data intrării în vigoare, referințele din Contractul de finanțare la „prezentul Contract” și referințe similare vor fi citite
și interpretate ca trimiteri la respectivul Contract de finanțare, astfel cum au fost amendate prin dispozițiile prezentei scrisori.
Pentru a confirma acordul cu cele de mai sus, vă rugăm să datați și să semnați în mod corespunzător fiecare dintre cele
3 (trei) originale ale acestei scrisori în numele României, reprezentată de Ministerul Finanțelor, în calitatea sa de Împrumutat, și
să returnați Băncii, în atenția doamnei Adela-Ioana Florescu (tel. +352 4379 88542, e-mail: a.florescu@eib.org), 2 (două) originale
semnate nu mai târziu de 15 martie 2021.

Cu stimă,
BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

[semnătură indescifrabilă] [semnătură indescifrabilă]

Manuel Dueñas Massimo Novo

Acceptat și agreat pentru și în numele

României
reprezentată de Ministerul Finanțelor
în calitate de Împrumutat
[semnătură indescifrabilă]

Nume: Alin Chitu

Funcție: secretar de stat
Data: 12 martie 2021
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021 11

ANEXA B.1

R O M Â N I A — P R O I E C T U L I N F R A S T R U C T U R A M U N I C I PA L Ă D E A P Ă
Grafic de amortizare

Dată scadentă a ratei de rambursat Sume de rambursat exprimate ca procent1) din împrumut

1. 15 martie 2008 1/38

2. 15 septembrie 2008 1/38
3. 15 martie 2009 1/38
4. 15 septembrie 2009 1/38
5. 15 martie 2010 1/38
6. 15 septembrie 2010 1/38
7. 15 martie 2011 1/38
8. 15 septembrie 2011 1/38
9. 15 martie 2012 1/38
10. 15 septembrie 2012 1/38
11. 15 martie 2013 1/38
12. 15 septembrie 2013 1/38
13. 15 martie 2014 1/38
14. 15 septembrie 2014 1/38
15. 15 martie 2015 1/38
16. 15 septembrie 2015 1/38
17. 15 martie 2016 1/38
18. 15 septembrie 2016 1/38
19. 15 martie 2017 1/38
20. 15 septembrie 2017 1/38
21. 15 martie 2018 1/38
22. 15 septembrie 2018 1/38
23. 15 martie 2019 1/38
24. 15 septembrie 2019 1/38
25. 15 martie 2020 1/38
26. 15 septembrie 2020 1/38
27. 15 martie 2021 1/38
28. 15 septembrie 2021 1/38
29. 15 martie 2022 1/38
30. 15 septembrie 2022 1/38
31. 15 martie 2023 1/38
32. 15 septembrie 2023 1/38
33. 15 martie 2024 1/38
34. 15 septembrie 2024 1/38
35. 15 martie 2025 1/38
36. 15 septembrie 2025 1/38
37. 15 martie 2026 1/38
38. 15 septembrie 2026 1/38

1) Nota traducătorului: pentru a asigura corespondența între titlul coloanei, conținutul acesteia și prevederile alineatului 1.2,
în care se menționează în mod expres înlocuirea tranșelor exprimate în procente cu tranșe exprimate în fracție de 1/38, termenul
„procent” din anexa B.1 se înlocuiește cu termenul „fracție”.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind actualizarea valorilor de inventar ale unor imobile aflate în administrarea
Serviciului Român de Informații, ca urmare a efectuării unor lucrări de investiții puse în funcțiune,
precum și trecerea din domeniul privat al statului în domeniul public al statului
a unui imobil aflat în administrarea Serviciului Român de Informații
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 286 alin. (2), art. 288 alin. (1), art. 296 alin. (1) și (7) și
art. 299 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
și al art. 863 lit. e), art. 867 și 868 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă modificarea valorilor de inventar ale unor
imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea
Serviciului Român de Informații, având datele de identificare
prevăzute în anexa nr. 1, ca urmare a efectuării unor lucrări de
investiții puse în funcțiune în condițiile legii.
Art. 2. — (1) Se aprobă trecerea unui imobil, având datele
de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din domeniul privat al
statului în domeniul public al statului și în administrarea
Serviciului Român de Informații.
(2) Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor
din domeniul public al statului a imobilului prevăzut la alin. (1),
precum și declararea acestuia ca fiind de interes public național.
Art. 3. — Serviciul Român de Informații, împreună cu
Ministerul Finanțelor, va opera modificările corespunzătoare ale
anexei nr. 43 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru
aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 4. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta
hotărâre.

PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎȚU
Contrasemnează:
Directorul Serviciului Român de Informații,
Eduard Raul Hellvig
Ministrul finanțelor,
Alexandru Nazare

București, 27 mai 2021.

Nr. 613.

ANEXA Nr. 1

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
ale imobilelor la care se majorează valorile de inventar,
ca urmare a efectuării unor lucrări de investiții puse în funcțiune

Cod fiscal Denumire

Serviciul Român
1. Ordonator principal de credite 4204291
de Informații
2. Ordonator secundar de credite
3. Ordonator terțiar de credite
4. Regii autonome și companii/societăți naționale subordonate ordonatorului principal
CLASA: 8 Bunuri publice de stat
GRUPA 8.19: Bunuri destinate apărării naționale și cu destinație specială
Elemente de identificare
Codul Valoarea
Nr. Nr.
de Denumirea Adresa de inventar actualizată Baza legală
crt. MFP
clasificație — lei —

Procese-verbale de recepție
Municipiul
1 105.991 8.19.01. Sediu 16.763.547,49 la terminarea lucrărilor nr. 4.146
București
din 14.06.2018 și 4.147 din 27.06.2018
Proces-verbal de recepție
Județul
2 105.946 8.19.01. Sediu 66.684.047,16 la terminarea lucrărilor nr. 4.746
Giurgiu
din 4.03.2020
 ANEXA Nr. 2

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
ale imobilului care trece din domeniul privat al statului în domeniul public al statului și în administrarea Serviciului Român de Informații
și care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Cod fiscal Denumire

1. Ordonator principal de credite 4204291 Serviciul Român de Informații

2. Ordonator secundar de credite

3. Ordonator terțiar de credite

4. Regii autonome și companii/societăți naționale subordonate ordonatorului principal

CLASA: 8 Bunuri publice de stat

GRUPA 8.19: Bunuri destinate apărării naționale și cu destinație specială

Elemente de identificare

Situația juridică
Codul Valoarea
Nr. Tipul Descrierea Anul dobândirii/
de Denumirea Vecinătăți Adresa de inventar
MFP bunului tehnică dării în folosință Administrare/
clasificație — lei — Baza legală
Concesiune

Hotărârea Guvernului
Se va atribui
nr. 365/1994,
ulterior de către
Județul Hotărârea Guvernului
Ministerul Finanțelor 8.19.01. Imobil Sediu 1994 5.566.460 Administrare
Ilfov nr. 880/2003
și se va comasa
și Hotărârea Guvernului
cu nr. MF 105.933.
nr. 502/2015
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021
13
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind numirea domnului Aurelian Mihăilescu în funcția
de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru
al viceprim-ministrului
Având în vedere propunerea domnului viceprim-ministru Ilie-Dan Barna,
înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/4.030 din 8 iunie 2021,
în temeiul art. 19, 21, 29 și al art. 31 lit. c) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul
Aurelian Mihăilescu se numește în funcția de consilier de stat în cadrul aparatului
propriu de lucru al viceprim-ministrului.
PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎȚU
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Tiberiu Horațiu Gorun
București, 14 iunie 2021.
Nr. 356.

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind constituirea și atribuțiile Comitetului pentru redactarea unor propuneri de lege ferenda
în vederea conformării cu dispozițiile Deciziei Curții Constituționale a României nr. 601/2020
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 164 alin. (1) din Codul civil,
în materia punerii sub interdicție a persoanelor cu dizabilități
Având în vedere Nota nr. 41/SH din 22.04.2021, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/10.220/THG
din 27.04.2021,
în temeiul art. 29 și al art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Art. 1. — Se constituie Comitetul pentru redactarea unor persoanele cu dizabilități, concretizat în propuneri de amendare
propuneri de lege ferenda în vederea conformării cu dispozițiile a legislației primare și secundare în domeniu.
Deciziei Curții Constituționale a României nr. 601/2020 Art. 3. — În vederea îndeplinirii scopului prevăzut la art. 2,
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Comitetul are următoarele atribuții:
art. 164 alin. (1) din Codul civil, respectiv neconstituționalitatea a) colectarea de date statistice, documentarea, analiza,
punerii sub interdicție a persoanelor cu dizabilități, denumit în dezbaterea mecanismelor de suport pentru persoanele cu
continuare Comitetul, organism interministerial, fără dizabilități și evaluarea impactului reglementării propuse;
personalitate juridică, având următoarea componență:
b) redactarea unor propuneri de lege ferenda în vederea
a) Cancelaria Prim-Ministrului;
conformării cu dispozițiile Deciziei Curții Constituționale a României
b) Ministerul Justiției;
c) Ministerul Sănătății; nr. 601/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a
d) Ministerul Muncii și Protecției Sociale; dispozițiilor art. 164 alin. (1) din Codul civil.
e) Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Art. 4. — (1) Comitetul înaintează prim-ministrului un raport
Dizabilități, Copii și Adopții. final cu privire la activitatea desfășurată și la propunerile de lege
Art. 2. — Scopul Comitetului este de a asigura o abordare ferenda, în vederea conformării cu dispozițiile Deciziei Curții
coerentă și coordonată a procesului de reglementare privind Constituționale a României nr. 601/2020 referitoare la excepția de
noile măsuri de ocrotire și suport în luarea deciziei pentru neconstituționalitate a dispozițiilor art. 164 alin. (1) din Codul civil.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021 15

(2) Comitetul înaintează textele propunerilor de lege ferenda
prevăzute la alin. (1) Ministerului Justiției, în vederea inițierii și
promovării proiectelor de acte normative, în condițiile legii, în
calitate de inițiator.
Art. 5. — (1) Comitetul este condus de consilierul de stat cu
atribuții în domeniu din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, în
calitate de președinte.
(2) Ministerele sunt reprezentate la reuniunile Comitetului la
nivel de secretar de stat, iar celelalte instituții publice, la nivel
de președinte, vicepreședinte sau director general, care sunt
membri cu drept de vot.
(3) La reuniunile Comitetului participă și reprezentanți la nivel
tehnic desemnați de membrii acestuia.
(4) La propunerea membrilor, la reuniunile Comitetului pot
participa invitați din partea altor autorități sau instituții publice cu
atribuții și competențe care pot oferi date sau informații relevante
pentru buna desfășurare a lucrărilor, reprezentanți ai Consiliului
Superior al Magistraturii, Ministerului Public și ai societății civile.
(5) Secretariatul tehnic al Comitetului este asigurat de
cabinetul consilierului de stat cu atribuții în domeniu din cadrul
Cancelariei Prim-Ministrului, care are calitatea de președinte.
Art. 6. — (1) Comitetul se reunește, de regulă, o dată pe lună
sau ori de câte ori este necesar, prin grija Secretariatului tehnic.
(2) Reuniunile Comitetului sunt conduse de președinte.
(3) Agenda fiecărei reuniuni a Comitetului se întocmește de
către Secretariatul tehnic, pe baza propunerilor formulate de
către membrii acestuia.
(4) Procesele-verbale ale reuniunilor Comitetului sunt
semnate de către membrii acestuia și înregistrate de
Secretariatul tehnic.
Art. 7. — Comitetul aprobă regulamentul propriu de
organizare și funcționare prin care sunt stabilite condițiile pentru
cvorum și modalitatea de luare a deciziilor.

PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎȚU
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Tiberiu Horațiu Gorun
București, 14 iunie 2021.
Nr. 357.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI

ORDIN
privind recunoașterea oficială a practicării în România a ramurii de sport „TEQBALL”
Având în vedere prevederile art. 27 din Hotărârea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere
în aplicare a dispozițiilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000,
ținând cont de prevederile Ordinului ministrului tineretului și sportului nr. 1.349/2020*) pentru constituirea Comisiei de
analiză și verificare a cererilor privind recunoașterea existenței și practicării oficiale a unei ramuri de sport pe teritoriul României,
ca urmare a Raportului Comisiei de analiză și verificare a cererilor de recunoaștere oficială a practicării ramurilor de sport în
România nr. 6.479/27.05.2021 cu privire la cererea de recunoaștere oficială a practicării în România a ramurii de sport „TEQBALL”,
în temeiul art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului
și Sportului, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul tineretului și sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se — Serviciului resurse umane;

recunoaște practicarea în România a ramurii de sport „TEQBALL”. — direcțiilor județene pentru sport și tineret și a municipiului
Art. 2. — Prezentul ordin se difuzează prin Direcția politici
București.
pentru sport, astfel:
— Direcției tehnologia informației și evidența datelor — Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
Registrul sportiv; României, Partea I.

p. Ministrul tineretului și sportului,

Nicoleta Hancia,
secretar general adjunct
București, 3 iunie 2021.
Nr. 345.

*) Ordinul ministrului tineretului și sportului nr. 1.349/2020 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 594/14.VI.2021

MINISTERUL ECONOMIEI, ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI

ORDIN
pentru aprobarea Procedurii de implementare
a schemei de ajutor de stat prevăzute de Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri
pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile
din domeniul turismului, alimentației publice și organizării
de evenimente, a căror activitate a fost afectată
în contextul pandemiei de COVID-19
Având în vedere prevederile:
— Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri
pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului,
alimentației publice și organizării de evenimente, a căror activitate a fost afectată
în contextul pandemiei de COVID-19, aprobată prin Legea nr. 160/2021;
— Referatului de aprobare nr. 356.046 din 7.06.2021, întocmit de către
Direcția generală ajutor de stat,
în temeiul prevederilor:
— art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2021 pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020
privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din
domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism,
a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și
privind unele măsuri fiscale, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 159/2021;
— art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 315/2021 privind organizarea
și funcționarea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului,
ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului emite următorul
ordin:
Art. 1. — Se aprobă Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat
prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele
măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul
turismului, alimentației publice și organizării de evenimente, a căror activitate a
fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, prevăzută în anexa*) care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Se desemnează Direcția generală ajutor de stat din cadrul
Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în parteneriat cu agențiile
pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului,
să implementeze schema de ajutor de stat.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului,
Claudiu-Iulius-Gavril Năsui
București, 14 iunie 2021.
Nr. 991.
*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 bis, care se poate achiziționa
de la Biroul pentru relații cu publicul din Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|325345]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72,
e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594/14.VI.2021 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495