BRATU Teodor, CATRINA Flavia, NOVIȚCHI Mihaela (8)

 Descrierea turnului putea fi făcută cu mai multă atenție, iar modul de explicare a
valorilor trebuia nuanțat.
 Pentru starea de degradare erau necesare precizări concrete urmărindu-se bibliografia
temei (vezi EwaGlos – European illustrated glossary of conservation terms for wall
paintings and architectural surfaces...). În acest sens și planșele degradărilor puteau fi
mai detaliate.
 Analogiile cu mănăstirile Plumbuita și Brebu sunt posibile, dar nu determinante.
Totodată raportarea la două exemple nu poate constitui un studiu ce urmărește analogia
volumelor, formelor sau detaliilor. Mai mult am discutat că este necesară alegerea unor
exemple relevante pentru ceea ce urmează să studiați (vezi discuția din 1.04.2021). Între
similitudini menționați: turnul de acces, zidurile de incintă, existența unei case
domnești, ori aproape orice mănăstire conține aceste componente.
 Este notabil efortul de a compune un text care să urmărească o structură bine articulată.
 Propunerea nu este lipsită de calități, existând însă inabilități care puteau îsă fi relativ
ușor corectate (copiere a vechilor forme, deși acest lucru nu este posibil în unele cazuri,
modul de recompunere a cornișei superioare, rezolvarea ancadramentului interior al
ferestrei principale de la ultimul nivel).
 Atenție la detaliu 1 – În zona streșinii. Există grinzi care ies în consolă, iar peste este
desenat un „mortar de prindere”, acesta neputând fi fixat între golurile a două grinzi
consecutive. Racordul între șorțul/picurător și învelitoare este imperfect, iar utilizarea
mortarului de ciment nu este recomandabilă pentru structurile istorice.

CIOBANU Alexandra Maria, OPRESCU Lucia Clara (7,5)

 Analogiile cu mănăstirile Brebu și Frumoasa din Iași nu sunt relevante sau elementele
comune nu sunt suficient înțelese (stil arhitectural, principii compoziționale).
 Exemplul castelului Matrera trebuia analizat urmărind principiile de restaurare enunțate
de cartele internaționale.
 Propunerea (din caietul de studii) de desfacere a zidăriei parterului pentru realizarea
circulațiilor nu este susținută din punct de vedere istoric. Totodată nu există o
argumentare consistentă a soluției alese (vezi conținutul proiectului).
 Exemplele din spațiul european sunt bine alese.
 Observațiile realizate in situ sau urmărind fotografiile puteau fi mai detaliate.

1
 Degradările puteau să fie mai bine analizate (vezi bibliografia temei EwaGlos –
European illustrated glossary of conservation terms for wall paintings and
architectural surfaces...). Trecerea timpului este o degradare?
 Observațiile făcute pe releveul temei sunt bine conturate, deși puteau urmări mai multe
detalii.
 Prezentarea soluției trebuia să surprindă mai multe probleme (modul de intervenție
asupra tencuielilor istorice, modul în care sunt interpretate toate urmele unor elemente
constructive/arhitecturale anterioare).
 În cazul detaliilor se pot menționa probleme în ceea ce privește modul de prindere a
sticlei de structura metalică și racordul cu jgheabul.
 Tratarea proiectului, în ansamblul său, este un pic cam prea generală, poziție vizibilă și
de-a lungul celor patru întâlniri pe care le-am avut.

CORDOȘ Petru, GOGIU Victor, POPESCU Darian (8,8)

 Comentariile realizate au o notă personală (inclusiv cele ce privesc regiunea), poziție
care a fost apreciată în cadrul evaluării.
 Este apreciabilă și analiza atentă a documentației pusă la dispoziție prin temă, dar și
cercetarea in situ.
 Analogia cu turnul Mănăstirii Plumbuita este un pic forțată. Similar pentru Potlogi și
Turnul Roșu. Poate o analiză urmărind părți ale construcției ar fi fost mai utilă.
 În principiile de fundamentare a proiectului, raportarea la doctrinele de restaurare
cuprinse în cartele internaționale ar fi fost utilă.
 Modul de rezolvare al acoperișului turnului ridică semne de întrebare.

CRISTEA Alexandra, DRAGOMIR Valentin, RAZEM Ana (7,3)

 Extrasele din documentele istorice sunt bine contrurate, dar era necesară sublinierea
acelor paragrafe/fragmente care să conducă la opțiuni/decizii în proiectul de restaurare.
 Numărul exemplelor analizate este apreciabil, dar analiza ar fi fost bine să nu se rezume
la descrieri.
 În cazul releveului era necesară și interpretarea acestuia – nu doar ilustrarea grafică.
 Raportarea la principiile formulate de Cesare Brandi este corectă (inițiativă pe care am
remarcat-o la primul atelier – 1.04.2021. Această direcție ar fi trebuit dezvoltată). Ar fi
fost necesar ca și celelalte intervenții să urmărească principii doctrinare clare.

2
 Starea de degradare putea fi mai bine caracterizată în planșele desenate (și în text).
 Planșele puteau oferi mai multe indicații cu privire la soluțiile adoptate. Lipsa
intervențiilor la nivelul ruinei (completări locale ale materialului dispărut, consolidări
ale straturilor trebuiau luate în considerare).
 Detaliul de acoperire este mai degrabă unul de principiu. Ar fi fost mult mai utile
detaliile de sprijin. Ușa de acces în partea sudică a turnului pare din PVC (plan), opțiune
care nu este una prea reușită. Nici forma propusă (vezi elevația) nu este una care să fie
bine căutată.

CULINCU Cosmina, MANOLE Paula, POPA Theodora (7,8)

 Analiza cartografică a hărților și studiul bibliografic sunt bine cercetate. Bravo!
 Referințele care privesc turnul din Hotărani sunt foarte bune pentru proiectul studiat.
 Trimiterile constante la principiile de restaurare menționate în carta de la Veneția sunt
binevenite (puteau fi însă mai bine dezvoltate).
 Reprezentarea propunerii nu avantajază proiectul. Diferența de culoare între existent și
propunere este mult prea mare.
 Fatadele și secțiunile puteau fi lucrate cu mai multă atenție.
 În documentația prezentată sunt informații/detalii care au fost „uitate” (goluri ale
fostelor grinzi, tratarea ancadramentelor prezente pe fațadele de est și vest). Rezolvarea
acoperirii ridică și ea semne de întrebare.
 Detaliile lipsesc.
 Propunerea de arhitectură trebuia să se ridice la același nivel cu documentarea.

GEORGESCU Mihai Florin, GRADINARIU Ștefan, POPA Vlad Andrei (7)

 Capitolele memoriului trebuiau mai bine structurate, iar accentul trebuia pus pe
elementele care defineau direcții în intervenția de restaurare.
 Exemplele nu sunt rău alese, dar trebuia insitat pe elmentele comune.
 „Restauratorul trata monumentul ca pe o operă de imaginație...”? degradare
„traumatică”? „90% din clădirile de zidărie nearmată din California....”? Textele
planșelor 04 și 05 trebuiau revăzute, fiind vizibile exprimări greoaie, dar și unele care
pot provoca controverse – „trebuie verificat, dacă aceasta corespunde normelor de
termoizolație curentă”. Nu era necesară denumirea unor produse comenrciale (Mapei,
Rofix), de fapt în realitate menționarea produselor într-un proiect trebuie evitată.

3
 „Armături înglobate în beton”. Era indicat ca întregul discurs să fie orientat spre
deciziile de conservare/restaurare în acord cu principiile disciplinei și mai puțin pe
găsirea unor soluții tehnice (care, așa cum am spus deja generează discuții și în
principiu corespund unei alte faze de proiectare).
 Planșele care cuprind degradările sunt sugestive.
 Modul de prezentare a soluțiilor de intervenție putea fi mai bine detaliat – sunt eliminate
sau tratate neconvingător informații cunoscute (asize, profiluri, timpanele volumelor
laterale) și nu există propuneri de refacere a materiei degradate.
 Propunerea nu este lipsită de interes.
 Detaliile prezintă multiple probleme.

GROȘARIU Georgiana, HAMZA Diana-Maria, SHALBAF Nazanin (7)

 Textul trebuia detaliat, fiind necesare citări ale unor informații sau explicații
suplimnetare. Informația cu privire la consolidarea cu tiranți și centuri în 1948 de unde
este? Sau: „Prin analogie cu restul golurilor unde există un ancadrament din piatră, sau
astupat canalele din golurile ferestrelor”? „Se pot observa multiple straturi de
tencuială”? – Nu sunt multiple straturi. Sunt straturile curente (grund și tinci) și mai
multe straturi de zugrăveală. „Fundația lipsă este recuperată cu beton de var (...) profile
din lemn ancorate pe pânză de piatră”? Treducerile făcute din diverse surse trebuie să
fie corecte în limba română.
 Descrierea ansamblulului și analogiile trebuiau să se concentreze mai mult pe
problemele specifice proiectului de restaurare/conservare, iar dacă trimiterile către
doctrinele de restaurare erau mai numeroase, atunci materialul predat era și mai bine
apreciat.
 Încercarea de identificare a valorilor este apreciabilă. Sunt necesare însă completări ale
acestora.
 Utilizarea diacriticelor este necesară în toate textele proiectului (vezi pl. 12).
 Planșele releveului trebuiau interpretate – observații care să ajute la forularea unor
deciții în cadrul proiectului.
 În cazul degradărilor era necesară o marcare mai detaliată a acestora (vezi bibliografia
temei EwaGlos – European illustrated glossary of conservation terms for wall
paintings and architectural surfaces...). Infiltrațiile de apă nu sunt degradări –
generează degradări: cruste de săruri, favorizează dezvoltarea biodeteriogenilor,

4
 exfolieri, decoeziuni, decolărări, fisuri etc. Poza martor pe care ați ales-o pentru a
exemplifica prezența mortarului de ciment nu este potrivită întrucât nu conține mortar
de ciment.
 Planșele care conțin informații despre intervențiile propuse sunt oportune.
 Era necesară o diferențiere a materialului existent față de cel adăugat (vezi cazul
tencuielilor). Cum de altfel erau necesare intervenții de consolidare/restaurare a
elementelor turnului – inclusiv completări ale elementelor care prezintă riscul
desprinderilor. Menținerea ruinei în starea anterioară intervenției nu este o opțiune bine
argumentată.
 Modul de acoperire conduce la probleme tehnice viitoare. După colectarea perimetrală a
apelor, acestea trebuie evacuate. Profilul perimetral „H” nu este oportun, așa cum este
utilizat. Modalitatea de descărcare a eforturilor nu este optimă (pe cele două tălpi).
 Parapetul golului etajului 1 are rezolvări diferite în fațade și în perspective.

MĂNĂILESCU Alexandru, NEGRU Alexandru, SCALINCIUC Crina (7,5)

 Mențiunile istorice trebuiau să sublinieze valorile identificate.
 Ar fi fost utilă o recitire a textului înainte de predare. „În adăugire există câteva urme le
nivel de mărturii ale existenței unor vechi partiuri de locuire”? Planșa 09 „Zone de
marș”?, „Zona dintre profilul precis și pereții neregulați aruncată de pietriș care
evidențiează ambele și conciliază neregularitatea cu frontul drept fără compromisuri”?
O asemenea frază nu este acceptabilă într-un proiect realizat de studenți. Urmează și alte
exemple în următoarele planșe. „Cărămidă de apă”?
 Interpretarea formelor arhitecturale (vezi pl. 05) conduce la completări care nu
constituie certitudini. Această situație trebuie evitată într-un proiect de restaurare. Poate
explicații suplimentare privind modul de interpretare ar fi fost necesare.
 Planșa 08 este destul de schematică.
 Schițele (pl. 11) sunt destul de sugestive, dar aveau un potențial mai mare.
 Releveul de degradări este bine configurat.
 Explicarea principiilor intervenției este apreciabilă, deși puteau fi mai bine punctate
elementele proprii obiectivului asupra căruia se intervine. Soluția verificării cu ciocanul
a stabilității și durității tencuielii conduce la pierderi regretabile. Poate într-o intervenție
pe o casă lipsită de valoare pierderea unor suprafețe tencuite nu constituie o problemă.
Aici însă situația este diferită.

5
 Soluția de acoperire nu este lipsită de interes (șorțul de la baza coifului este însă
nerealist), și îmbucurător este faptul că v-ați gândit la diverse detalii, pe care mulți
dintre colegii voștri le-au omis. Scara este bine gândită.
 Fațadele laterale nu corespund formelor care sunt vizibile în celelalte fațade (vezi
acoperirea volumelor mai mici).

NICA Andi, POPESCU Andrei, ROMEGHEA Alexandru (7,3)

 Pentru orice text este necesară utilizarea diacriticelor.
 Istoricul monumentului are o importantă componentă descriptivă.
 Argumentarea valorilor putea fi mai convingătoare.
 Exemplele internaționale comentate puteau să aibă în prim-plan elemente cu tratări
similare obiectului analizat sau puteau fi comentate prin prisma doctrinelor de
restaurare.
 Planșele cu fotografii, lipsite de explicații, nu sunt de un mare ajutor – mai degrabă pot
fi apreciate din punct de vedere grafic.
 Planșele cu releveul neinterpretat sunt aproape inutile demersului vostru.
 Cotarea planului nu este oportună în acest proiect. Accentul trebuia pus pe soluțiile
propuse.
 Propunerea nu este greșită, deși o cercetare mai atentă putea conduce la rezultate mai
bune. Sunt omise o serie de detalii (decorul ancadramentelor golurilor, proporții ale
elementelor). Rezolvarea șarpantei corpurilor mai scunde ridică probleme tehnice.
 Detaliul de streașină este impropriu (streașină înfundată). Acoperirea cu țiglă trasă este
improprie atâta timp cât există mărturii scrise care menționează acoperirea cu „tablă de
fier”.
 Detaliul de încastare al grinzilor nu este unul specific, ridicând și probleme
constructive. Cum este introdus profilul metalic care leagă grinzile consecutive?
Prinderile mecanice par imposibil de executat.

SILIVESTRU Sergiu-Ștefan, TALCAL Carmen, ZARAF Andrei (5)

 Textul care privește istoricul și valorile este destul de sumar – mai degrabă formulat
pentru îndeplinirea unor cerințe ale temei.
 Principiile intervențiilor de restaurare enunțate presupun mai multe acțiuni decât cele
descrise de voi, care în general râmân într-o formă generală.

6
 Comentariile exemplelor studiate puteau fi mai bine structurate, insistându-se mai mult
pe principiile de restaurare. Simpla traducere, menționarea costurilor intervenției sau
precizări generale nu ajută foarte mult demersului.
 Citările trebuie să identifice sursa „vechiul clopot ‹‹a fost dus acum mult timp›› în
Bulgaria”, altfel citarea nu poate fi nicum identificabilă, iar credibilitatea ei scade
corespunzător. De fapt această observație a fost făcută la întâlnirea din 1.04.2021.
 Releveul transmis într-o forma aproape similară celui primit nu constituie un argument
pentru proiectul predat. Era necesară interpretarea acestuia.
 Releveul degradărilor este insuficient elaborat((vezi EwaGlos – European illustrated
glossary of conservation terms for wall paintings and architectural surfaces...,
publicație menționată în bibliografie și accesibilă pe internet).
 Realizarea unei scări, fără intervenție propriu-zisă de conservare/restaurare nu constituie
o poziție corectă pentru o intervenție care urmărește prezervarea valorilor patrimoniale.
 Proiectrul este incomplet. Acestui lucru i se adaugă și interesul scăzut pe care l-ați
manifestat de-a lungul proiectului, fiind notate doar două corecturi unde discuțiile nu au
depășit nivelul unor principii generale.