Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.Istoric
II.Incidents
III.Indicatii
IV.Contraindicatii
V.Tehnica OC
VI.Uter dcatriceal
L ISTORIC
scoala pentru pregatirea moaselor pe langa spitalul ,,L' Hotel Dieu" din Paris.
incurajap de catre Louis al XVI-lea, unii chirurgi devin obstetricieni.
Este cunoscut faptui ca Louise Bourgeois, moasa Mariei de Medici, apela
doar in cazurile dificile de nastere la ajutorul chirurgilor, cu toate acestea 1/8
din primipare continuau sa decedeze.
Prima OC cu succes a fost efectuata in an. 1581 in Elvepa, de catre Jacques
Nufer, macelar de porci, sotiei sale. Se spune ca dupa aceasta operatic, femeia
a mai nascut inca cinci copii. insa date certe si documentate despre OC apar
doar in an. 1610, cand chirurgul I. Trautman din Vittenberg, efectueaza cu
succes OC, cu extragerea unui copilul viu. Cu toate acestea lauza a decedat
peste 4 saptamani, cauza nefiind legata de efectuarea intervenpei.
Publicatiile stiintifice referitor la OC isi au inceputui oficial in an. 1581,
odata cu aparitia monografiei lui Francois Rousset ..Traite Nouveau de
l 'hysterotomie au enfantement Caesarien ", lucrare care a provocat numeroase
discutii. Cu toate acestea, in acea perioada de timp, rezultatele OC ramaneau a
fi dezastruoase. Urmatoarele sase OC efectuate intre aa. 1740-1787 in Franta,
s-au finalizat, de fiecare data, cu decesul matem.
In sec. al XVIII-lea, OC continua sa ramana o interventie periculoasa, cu o
rata inalta de mortalitate, cauzele de deces fiind hemoragia, infectia ca rezultat
al lipsei suturarii plagii uterine si al nivelului primitiv de respectare a asepsiei
si antisepsiei.
Un progres in ceea ce priveste OC il constatam dupa ce G. Rein si E. Por-
ro, in a. 1876, au propus, dupa extractia copilului de inlaturat uterul (histerec-
tomia supravaginalis), care reprezenta o sursa de hemoragie si infectie.
Astfel, perfecponarea tehnicii OC mentionate, propusa de Saenger si
Kehrer, care consta in suturarea plagii in mai multe planuri, introducerea ele-
mentelor de asepsie si antisepsie de catre Lister si Semelweiss, a anesteziei
de catre Wells, Morton si Simpson, a utilizarii antibioticelor (penicilinei) de
catre A. Fleming (1928), incizia la nivelul segmentului inferior recomanda-
ta de Frank (1908) si modificata de Sellheim Pfannenstiel, au contribuit la
scaderea vadita a deceselor mateme in urma efectuarii OC. Catre inceputui
sec. al XX-lea, decesele mateme legate de OC au avut o tendinta de scadere
rapida, constituind dupa Lewis (1909) - 8%, dupa Beck (1921) - 3,6% si
dupa Greenhill (1937) - 1,74%.
in Rusia, prima OC a fost efectuata de catre G. Erasmus in a. 1756. in
Romania, primele date despre OC apar in a douajumatate a sec. al XIX-lea.
Profesorul V. Bejan publics la lasi in a. 1889 observatiile asupra unui caz de
OC.
Asadar, istoria OC este cu adevarat cumplita atunci cand ne referim la
numeroasele sacrificii aduse in evolutia progresului acestei interventii, astfel
incat nu putem sa nu admiram acesti oameni, care pe parcursul secolelor
si-au manifestat curajul, ideile performante, care au dus la obtinerea rezulta-
telor pozitive in evolutia OC. Este cunoscut si faptui ca nicio operape chirur-
OBSTETRICA PATOLOGICA 557
II. INCIDENTA
III. INDICATII
In prezent, survenirea sarcinii dupa stimularea ovulatiei, fecundarea extra-
corporala, efectuarea OC la cererea si dorinta pacientei, au contribuit la schim-
bSri esenpale ale indicatiilor catre aceasta operatic. Revizuirea unor patologii
obstetricale, ca patologia placentei, gestozele tardive in stadii avansate, pre-
zentapile pelviene si deflectate ale fatului, sarcina supramaturata, sarcina mul-
tipla, nasterea in caz de prematuritate si de retard de dezvoltare intrauterina al
fatului, patologia cordonului ombilical etc., precum si deciderea de a inlocui
unele manevre obstetricale, cum ar fi versiunea interna a fatului, extragerea fa-
tului prin aplicarea forcepsului etc., au largit indicatiile catre efectuarea OC.
in afara factorilor obstetricali trebuie luati in considerare si factorii socio-
demografici, statutui femeii contemporane, transformarile in structura familiei,
dorinta cuplurilor de a naste un singur copil, sporirea numarului primiparelor
peste 30 de ani si influenta culturii, traditiilor nationale si religioase.
in literatura contemporana exista numeroase pareri in ceea ce priveste
structura indicatiilor catre OC, acestea fiind divizate in indicatii absolute si
relative, mateme si fetale. in ultima perioada de timp, multi autori considers ca
terminologia de indicatii absolute si relative trebuie inlocuita cu indicatii catre
OC in timpul sarcinii si in timpul nasterii.
@ Bazin anatomic stramtat de gradele II-III (conjugata vera < 7,5 cm);
@ Tumoare sau deformapi ale oaselor bazinului;
@ Antecedente de interventii chirurgicale pe articulapile coxo-femurale
si oasele bazinului;
@ Malformapi ale uterului si vaginului;
@ Tumori ale colului uterin si ale organelor din regiunea bazinului mic,
care ar putea bloca caile de nastere (obstacole praevia);
@ Deformapi cicatriceale ale colului uterin si ale vaginului in urma ope-
raplor plastice (status dupa plastie vaginala, dupa corecpa de fistule
urogenitale si rectogenitale);
@ Cicatrice pe perineu in urma suturarii rupturilor de gradul III in naste-
rea precedents;
@ Varice promulgate pe vagin si vulva;
@ Miom uterin multiplu, voluminos; localizarea istmico-cervicala a mio-
mului sau degenerarea nodului miomatos;
@ Chist ovarian voluminos;
@ Preeclampsie severa si eclampsie, care nu se supun terapiei timp de
24-72 h, in asociere cu lipsa de pregatire a cailor de nastere;'
@ Sarcina asociata cu patologie extragenitala severa (boli cardiovascu-
lare cu manifestari de decompensare, tuberculoza pulmonara cu insu-
ficienta respiratorie, miopie de grad inalt, patologia SNC etc.);
@ Situs transversus fetal;
@ Sarcina gemelara sau multipla cu fep siamezi, sau cu rise de acrosare;
@ Prezentatie pelviana asociata cu masa fatului peste 3600 g sau sub
1500 g si deflexia craniului de gradul III;
@ Prezentatie pelviana in caz de situs transvers al primului fat dintr-o
sarcina gemelara sau multipla;
@ Insuficienta feto-placentara cronica cu suferinta fetala, retard de dez-
voltare intrauterina al fatului;
@ Inseminare artificials sau extracorporala, fertilizare in vitro (in asocie-
re cu antecedente obstetricale si ginecologice agravante);
@ Primiparitatea la varsta de peste 30 de ani, in asociere cu antecedente
obstetricale si ginecologice;
@ Sarcina dupa un tratament indelungat al sterilitapi;
@ Sarcina suprapurtata cu fat supramaturat si antecedente agravante, si
cai de nastere nepregatite; sau esecul inductiei travaliului;
@ Boala hemolitica fetala in lipsa pregatirii cailor de nastere;
@ Izoimunizare de grup si dupa factorul Rh cu antecedente agravante;
@ Cancer de col uterin;
@ Cancer extragenital;
@ Infectie genitals herpetica in acutizare.
570.....................................................................,........,..,...,.,,,,,..,,.....,..,,,,,,...,. GH. PALADI,OL
IV. CONTRAINDICATII
it
In ultimele decenii, datoritS perfectionarii tehnicii OC, folosirii materi-
alului de suturare nou si a antibioticelor cu spectru larg de acpune si impli-
mentarii metodelor noi de anestezie si reanimare, a fost posibila restrangerea
contraindicatiilor catre aceasta interventie.
Una din contraindicatii catre OC este infectia, care poate sa prezinte un
pericol in perioada post-partum. Dar luand in considerare realizarile obtinu-
te in domeniul terapiei antibacteriene, OC poate fi efectuata si in prezenta
unei infecpi, atunci cand lipsesc conditii pentru terminarea nasterii per vias
naturalis, iar situapa obstetricala prezinta pericol atat pentru mama, cat si
pentru fat.
in prezent, chiar si perioada alichidiana peste de 18-24 h nu este contra-
indicape categories pentru efectuarea OC. Decizia despre conduita sarcinii si
metoda de declansare a nasterii in aceasta situatie trebuie sa fie luata individu-
al, in functie de starea generals a gravidei, termenul de gestatie si prezen^a al-
tor complicatii. Sigur ca in aceste cazuri, pentru a preveni dezvoltarea infecpei
(endometritei, peritonitei, sepsisului), o importanta deosebita o are dirijarea
corecta in perioada postoperatorie.
OBSTETRICA PATOLOGICA 571
^ ^
Plica vezico-
uterina @~r Tunica
seroasa
Miometru
Vezica uterina
Incizia joasa
a uterului
576 GH. PALADI, OLGA CERNETCHI
Fatui extras din cavitatea uterului se separa de mamS prin excizia ombili-
cului si se transmite moasei care impreuna cu medicul neonatolog trebuie sS
fie intotdeauna prezenp in sala de operatic. Cu scopul reducerii pierderii de
sange si pentru contractarea uterului, in muschiul uterului sau in perfuzie se
introduce 20 UI de oxitocina.
Bibliografie
16. Lin H.-Ch,, Yirasagar S., Institutional factors in caesarean delivery rates:
policy and research implications, J Obstet and gynecol, 103:128-136,
2004
17. Lydon-Rochelle M., Holt V.L., Easterling T.R., Martin D.P, Risk of uterine
rupture during labor among women with prior caesarean delivery. N Engi
J Med., 5(345):3-8, 2001
18. Lynch C.M., Keamey R., Turner M.J., Maternal morbidity after elective
repeat caesarean section after two or more previous procedures. Eur J
Obstet Gynaecol Reprod Biol., 106(1); 10-3, 2003
19. MakohaF.W., Felimban H.M., Fathuddien M.A., Roomi F.,GhabraT,
Multiple cesarean section morbidity. Int J Gynaecol Obstet., 87:227-32,
2004
20. Menacker F., Trends in caesarean rates for first births and repeat caesarean
rates for low-risk women: United States, 1990-2003. Nati Vital Stat Rep.,
54:1-8, 2005
21. Mert G., Ali B., CetinA., Leylant 0., Levent Y, Levent K., Does manual
removal of the placenta affect operative blood loss during caesarean
section? Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol Volume 112 Issue 1, 15:57-60,
2004
22. Michael W.H., Thompson H.O., Boutt A., Schreiber F.R., Michael SL.,
Karo J., Caesarean section on the rise. Lancet, 356: 1697, 2000
23. Minkoff H., Powderly K.P., Chervenak F., McCollough L.B., Ethical
dimensions of elective primary cesarean delivery. Obstet Gynecol.,
103:387-92,2004
24. Molina-Sosa A., Galvan-espinosa H., Gabriel-Guzman J., Valle R.F., Self-
inflicted caesarean section with maternal and fetal survival, I J ofGynecol
and Obstet, 84, pp. 287-290, 2004
2 5. Munteanu I., Operafia cezariana, Manevre si tehnici operatorii obstetricale,
in Tratat de obstetrics, pp. 590-61, 2000
26. Parekh N., Husaini S.W., Russell I.F., Caesarean section for placenta
praevia: a retrospective study of anaesthetic management. Br J Anaesth.,
84(6):725-30, 2000
27. Ramadani H., Caesarean setion intraoperative blood loss and mode of
placental separation. International journal of Gynecology and Obstetrics,
87, pp. 114-118,2004
28. Rortveit G., Daltveit A.K., Hannestad Y.S., Hunskaar S., Urinary
incontinence after vaginal delivery or caesarean section, N Engi J Med.,
348:900-7, 2003
29. Rozenberg P., Goffinet F., Phillippe H.J., Nisand I., Thickness of lower
uterine segment: its influence in the management of patients with previous
caesarean sections. Eur J Obstet Gynaecol Reprod Biol., 87:39-45, 1999
OBSTETRICA PATOLOGICA 581