Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INUNDAŢII
1.1. Generalităţi
Inundaţie – fenomenul de acoperire cu apă a teritoriului aferent albiei râului, mai sus de
cotele revărsării obişnuite a apei în albia majoră.
Este cunoscut faptul, că starea şi dezvoltarea învelişului geografic (mai cu seamă a
biosferei), precum şi a societăţii umane este strâns legată de starea resurselor acvatice. În
ultimele decenii un număr tot mai mare de specialişti şi politicieni, din toate problemele care
stau în faţa omenirii pe primul plan plasează problema apei. Problemele acvatice apar în
patru cazuri:
- când apa lipseşte sau se simte insuficienţa ei,
- când calitatea apei nu corespunde cerinţelor sociale, ecologice şi comunale,
- când regimul obiectelor acvatice nu corespunde funcţionării normale a ecosistemelor,
iar regimul transportării ei spre consumător nu satisface cerinţelor sociale şi economice,
- când din cauza surplusului de apă teritoriile populate suferă de inundaţii.
În aspect global primele trei probleme au devenit acute în secolul trecut, iar a patra –
însoţeşte omenirea din timpurile străvechi. Cât n-ar fi de paradoxal, dar pe parcursul multor
secole omenirea, depunând eforturi colosale în domeniul protecţiei contra inundaţiilor, aşa şi
nu a atins rezultate apreciabile în aceste activităţi. Invers, din secol în secol daunele
provocate de inundaţii continuă să crească. Deosebit de puternic, aproape de 10 ori, ele au
crescut în a doua jumătate a secolului trecut. Suprafaţa terenurilor inundabile pe Glob
constituie cca. 3 mil. km2, unde locuiesc peste 1 miliard de oameni. Pierderile anuale din
cauza inundaţiilor în unii ani depăşesc 200 miliarde dolari, decedează zeci şi mii de oameni.
În prezent istoricii, arheologii şi alţi specialişti au depus enorme eforturi în domeniul
cercetării miturilor vechi despre marele potop în diferite ţări. Doar din enumerarea acestor
mituri reiese, că marile inundaţii, ca şi în prezent, au avut loc practic în toate regiunile
Globului. Este impresionantă chiar şi lista miturilor despre marele potop: Babilonean, Iudaic,
a Greciei antice, a Indiei antice, la fel şi miturile din Asia de Est, insulele arhipelagului
Malaiez, Australia, Noua Guinee, Polinezia şi Micronezia, America de Sud, America
Centrală şi Mexic, America de Nord, Africa.
Paralel cu creşterea numărului populaţiei pe Glob, defrişarea pădurilor şi intensificarea
altor tipuri de activităţi umane, inundaţiile, inclusiv şi cele distrugătoare, au devenit tot mai
frecvente şi de o intensitate tot mai mare.
Cu mici excepţii orice suprafaţă de pe Glob poate fi supusă inundaţiilor (excepţie
prezintă teritoriile dominate de gheţari, adică Antarctida, Groenlanda, precum şi regiunile
aride de deşert, adică unele pustiuri – Atacama, Namib, etc.). În cazul dat Republica
Moldova nu este o excepţie.
Despre urmările nefaste ale inundaţiilor ne vorbesc cifrele creşterii pierderilor provocate
de inundaţii. Dacă la începutul sec. XX pierderile medii anuale condiţionate de inundaţii în
SUA alcătuiau 100 mln. dolari, în a doua jumătate a secolului ele au depăşit 1 miliard dolari,
iar în ultimii ani – 10 miliarde.
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 1/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Frecvenţa
Categoria Scara răspândirii inundaţiei
(ani)
Afectează teritorii mici aferente malurilor, inundă
Inundaţii cca. 10% din terenurile agricole, situate în Aproximativ în
mici locurile joase. Provoacă daune relativ mici şi fiecare an
practic nu dereglează ritmul activităţii populaţiei.
Cuprind suprafeţe largi din văile râurilor, inundă
cca. 10-50% din terenurile agricole. Provoacă
Inundaţii substanţiale daune materiale, dereglează
20-25
mari activitatea economică şi cotidiană a populaţiei.
Este necesară o evacuare parţială a populaţiei şi
animalelor
Cuprind bazine fluviale întregi, inundă cca. 50-
70% terenuri agricole, unele localităţi rurale şi
urbane. Provoacă daune considerabile,
Inundaţii
paralizează activitatea economică şi încalcă 50-100
excepţionale
modul de viaţă a populaţiei. Conduc la evacuarea
în masă a populaţiei şi bunurilor materiale din
zona afectată.
Inundaţii Afectează teritorii imense în limitele mai multor 100-200
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 2/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 4/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Toate culturile agricole, cu excepţia orezului, sunt mai sensibile la inundaţiile de vară
decât la cele de primăvară. De exemplu în cazul inundaţiei cu apă caldă lucerna piere peste 2-
3 zile, iar la inundarea cu apă rece ea rezistă 10-15 zile. Pentru moartea plantelor o mare
importanţă o are înălţimea stratului de apă, turbiditatea ei, temperatura şi viteza torentului de
apă. Pierderile cresc brusc la adâncimea inundării mai mare de 0,4-0,5 m. În timpul înfloririi
culturilor agricole pierderile sunt mai mari, decât în timpul coacerii lor.
Consecinţe serioase a inundaţiilor de frecvenţă rară sunt puternicele deformaţii a albiilor
râurilor, când stratul fertil de sol este spălat complet sau invers este acoperit cu un strat gros
de nămol, fapt ce conduce la scăderea recoltelor.
Sursele mass-media aproape în fiecare săptămână comunică despre inundaţii care au loc
într-un loc sau altul pe Globul Pământesc. În anii deosebit de „roditori” inundaţiile
catastrofale au loc în intervale de 2-3 zile. În aprilie, mai, iunie 1998 inundaţiile catastrofale
pe Glob au fost menţionate practic în fiecare zi. Spre regret, sursele mass-media, care
făcându-ne între-un fel participanţi la aceste evenimente, nu comunică practic nimic despre
cauzele inundaţiilor. Ele însă sunt foarte variate. Vom cerceta principalele cauze naturale.
În majoritatea regiunilor Globului inundaţiile sunt generate de ploile abundente şi
intensive, ca o cauză a activităţii cicloanelor. Râurile regiunilor temperate suferă de inundaţii
în rezultatul topirii intensive a zăpezilor, formarea zăpoarelor şi obstrucţiilor de gheaţă. Văile
montane şi premontane sunt afectate de inundaţiile dependente de spargerea lacurilor glaciale
şi de prăbuşire. În regiunile de litoral sunt frecvente inundaţiile provocate de denivelările de
vânt şi tsunami – generate de cutremurele de pământ şi erupţiile vulcanice submarine.
În anul 1966, în rezultatul ploilor de lungă durată râurile Po şi Arno şi-au părăsit albia.
Nivelul apei în r. Arno s-a ridicat cu 11 m, ceea ce-i cu 6 m mai sus de digurile de protecţie.
Apele râului au inundat oraşele Florenţa şi Pisa, iar râul Po – Câmpia Padului. Acelaşi ciclon
puternic a adus mari mase de apă din largul mării, cauzând o denivelare a mării, inundând
oraşul Veneţia. Dar cel mai mult a suferit Florenţa. După retragerea apei, oraşul semăna cu o
mlaştină murdară. Pierderile materiale au fost colosale. Au fost distruse 300 mii ha de
terenuri agricole, au pierit 50 mii vii cornute mari. În total s-au estimat pagube de cca. 600
mln. dolari. A suferit cultura mondială – au fost distruse 400 manuscripte vechi, 2 mii de
cărţi rare, au suferit galeriile de artă plastică, frescele de perete şi alte obiecte de artă şi
istorice.
Anual de-asupra oceanului se formează 80-100 cicloane tropicale. Anual, din cauza
uraganelor şi inundaţiilor provocate de ele pier cca. 250 mii oameni, iar pagubele economice
se estimează la 7 mlrd. dolari. Este stabilit faptul, că din cauza consecinţelor catastrofale a
cicloanelor tropicale suferă anual populaţia a 50 state din lume. Alt exemplu, în 1979 în India
s-a declanşat o inundaţie catastrofală în pustiul Tar (nord-vestul ţării). După ploi lungi şi
abundente aduse de musonul sud-vestic, r. Luni, care iarna de obicei seacă, şi-a părăsit albia.
În statul Rājasthān au decedat câteva sute de oameni, au fost distruse peste o mie de sate, au
pierit 107 mii vite cornute mari. În timpul viiturii din r. Yangtze din China în 1931 au fost
inundate peste 300 mii km2, ce depăşeşte de două ori suprafaţa Marii Britanii. În timpul
stihiei au pierit peste 140 mii locuitori, au fost distruse 4 mil. case. În unele oraşe stratul de
apă s-a păstrat în decurs de 4 luni, iar adâncimea revărsării pe alocuri atingea 6 m.
August 2005. Uraganul „Catrina” s-a năpustit peste oraşul New Orleans din SUA. Au
decedat 1836 persoane, iar pagubele materiale se estimează la 81,2 miliarde de dolari. Dacă
până la uragan în oraş locuiau 445 mii persoane, acum populaţia lui constituie 189 mii
locuitori.
26 septembrie 1962. Inundaţia generată de cantitatea catastrofală de precipitaţii, căzută în
Spania, a fost cauza decedării a 445 de persoane, peste 10 000 locuitori au rămas fără
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 5/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
acoperiş. Renumiţii pictori Salvador Dali şi Pablo Picasso şi-au pus operele la licitaţie,
pentru a ajuta nefericiţii rămaşi fără locuinţe în Barcelona. Una din cele mai catastrofale
inundaţii contemporane a afectat iniţial oraşul Costa Brava, apoi oraşele vecine Sabadell şi
Terrassa. Daunele provocate Barcelonei s-au reflectat chiar şi în economia ţării.
Septembrie – decembrie 1983. Ploile musonului, irigând Thailanda timp de 3 luni, au
adus pagube materiale peste 400 miliarde dolari. Au murit peste 10 000 oameni din cauza
inundaţiilor, 15 000 locuitori au fost evacuaţi şi 100 000 s-au îmbolnăvit de boli infecţioase.
Ploile au condiţionat cea mai straşnică inundaţie în ultimii 40 ani în capitala ţării – Bangkok.
Aceste viituri au accentuat atenţia proiectatorilor la faptul că Bangkok, ca şi Veneţia, lent se
lasă în jos. Oraşul este construit în depresiune, şi timp de două secole desecarea se efectua
printr-o reţea de canale – hlonguri. Oraşul se lărgea şi aceste canale se acopereau sau
rămâneau sub parapet. Dereglarea sistemei de drenaj a favorizat inundaţia în timpul
musonului, unele străzi a oraşului semănau cu albiile râului umplute cu bolovani şi prundiş.
Ciclonul grandios „Sidr” s-a năpustit asupra statului mic Bangladesh şi a dus cu sine
viaţa a 3500 persoane. Peste 20 mln. locuitori au rămas fără acoperiş de-asupra capului. Fără
lumină electrică a rămas tot sudul ţării. Viteza vântului atingea 200 km/oră.
Apele mari de primăvară, în brâul temperat, se formează în rezultatul topirii zăpezii din
bazinele râului, la fel şi în râurile cu alimentare glaciară. Caracterul mersului fenomenului
este dependent de creşterea rapidă şi stabilă a temperaturii primăvara, la fel şi de rezervele de
apă din zăpadă. Apele mari de primăvară pot avea un caracter catastrofal în cazul, când
capacităţile de infiltrare a solului au scăzut cu mult, din cauza saturării cu umezeală
condiţionată de ploile abundente de toamnă şi îngheţului adânc în iernile aspre. Declanşarea
mai dură a fenomenului poate fi favorizată şi de ploile de primăvară suprapuse pe procesul
topirii zăpezii.
Anume aşa s-a declanşat inundaţia catastrofală în partea superioară a bazinului râului
Volga în anul 1908. Din cauza primăverii timpurii şi rapide, zăpada, rezervele căreia au
depăşit norma cu 170-200%, s-a topit într-un interval foarte scurt de timp. Solul a îngheţat
bine în iarna aspră. Situaţia s-a agravat de faptul, că la sfârşitul lunii aprilie, timp de câteva
săptămâni au căzut ploi abundente. În rezultat sub apă au nimerit zeci de mii ha de terenuri
însămânţate, fără acoperiş au rămas peste 50 mii locuitori.
Alt exemplu din trecutul apropiat. La sfârşitul lunii mai anul 1983 în SUA peste Munţii
Stâncoşi s-a abătut un puternic ciclon însoţit de ninsori abundente. În continuare a urmat o
încălzire rapidă şi în perioada 6-28 iunie scurgerea maximă a constituit 210% din normă.
Pentru prima dată din istoria existenţei sale s-a umplut marele lac de acumulare situat pe r.
Colorado-Mid şi Pauell, la fel şi alte 12 acumulări situate în cascadă. Sistemul a intrat în
pericol şi nu era în stare să potolească stihia. Pe parcursul apelor mari au fost otrăvite
fântânile, avariate sute de case, apa revărsată a devenit cauza zborului miriadelor de ţânţari.
Preşedintele SUA Ronald Reagan a anunţat un şir de raioane drept zone de pericol. Numai
pagubele directe au constituit 80 mil. dolari.
În munţi, în perioada topirii zăpezilor este deosebit de important rolul ploilor. Aici se
suprapun şi surplusul de căldură, şi activitatea distructivă a picăturilor de ploaie, şi energia
numeroaselor pâraie mici. Anume în aşa situaţii se formează viiturile excepţionale din Alpi,
Carpaţi, Crimeea, Caucaz, etc.
Râurile care-şi iau obârşia din munţi, continuându-şi cursul prin deşerte se saturează
intensiv cu aluviuni. La debite de apă mari râurile în multe locuri sparg grindurile de pe
îndreptându-se spre depresiuni. În acest aspect este interesantă istoria or. Turtkul. În 1932
albia migratoare a r. Amudaria s-a apropiat nemijlocit de oraş, însă malul a fost întărit cu
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 6/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
succes. Au trecut zece ani şi într-o noapte de iarnă a anului 1942 râul şi-a continuat ofensiva
asupra oraşului. Malul se distrugea văzând cu ochii. Fragmente enorme de mal se prăbuşeau
unul după altul şi grohot cădeau în apa înfuriată, pierzându-se în vârtejuri. Populaţia arunca
în râu saci cu nisip, pietre, bârne de lemn etc. Însă nimic nu a ajutat. Oraşul a fost distrus.
Centrul regiunii a fost transferat în or. Nukus.
Spre deosebire de apele mari de primăvară viiturile pot să se repete de câteva ori pe an.
Un pericol deosebit prezintă viiturile rapide (flash flood) condiţionate de aversele foarte
intensive. Viiturile pot decurge şi iarna, în timpul moinelor asociate cu activitatea cicloanelor.
Emisfera de Nord suferă de inundaţiile pe râuri în timpul de iarnă condiţionate de
zăpoare şi obstrucţii de gheaţă.
Obstrucţia de gheaţă pe râu – fază a procesului de îngheţare a râului. La început pe
oglinda apei râului se scurg boţuri de zai şi inei, uneori mici sloiuri de gheaţă. Apoi scurgerea
sloiurilor se înteţeşte, începe să crească nivelul apei. În continuare toată suprafaţa râului se
acoperă cu gheaţă plutitoare. Unele sloiuri alunecă pe gheaţa lipită de mal, altele se răstoarnă,
se frâng şi torentul le atrage spre fund, altele se opresc la mal, lipindu-se de el, astfel podul
de gheaţă înaintează în amonte. Nivelul apei permanent creşte, ea se revarsă pe terenurile
aferente. La momentul formării podului stabil de gheaţă, în punctul dat, nivelul apei atinge
cote maxime. Fenomenul este răspândit pentru râurile mari şi medii cu curs rapid, precum ar
fi Amudaria, Sîrdaria, Neva, Angara, Mackenzie, Yukon ş.a. Deoarece inundaţiile
condiţionate de obstrucţiile de gheaţă se formează la începutul iernii, sau la mijlocul ei,
durata lor este de 1,0-1,5 luni. Apa revărsată îngheaţă ulterior este necesar de a o sfărâma şi
transporta din localităţi, unde uneori se acumulează în procesul revărsării.
Zăporul – fenomen asemănător cu obstrucţiile de gheaţă, se manifestă primăvara. P
râurile ce îngheaţă iarna (din Emisfera de Nord) depinde, în primul rând, de descătuşarea
neuniformă a râului de gheaţă la sfârşitul iernii. Este specific râurilor cu o lungime mare şi
care curg de la sud spre nord. Scurgerea sloiurilor pe sectoarele deschise de râu formează
baraje de gheaţă în aval ciocnindu-se cu podul de gheaţă încă tare. Sloiurile pot forma baraje
şi la cotituri bruşte a albiei. Ca rezultat al fenomenului creşte cu mult nivelul apei în râu pe
fondul încetinirii cursului..
În 1955 nivelul apei r. Lena la 40 km aval de or. Iakutsk s-a ridicat, în rezultatul
zăporului peste 10 m. Aceste inundaţii mai depind şi de specificul condiţiilor geomorfologice
şi hidrodinamice. Zăpoarele, îngheţând, pot forma baraje compacte de gheaţă, cu mari
aglomerări de sloiuri pe maluri, care la fel provoacă mari daune gospodăriilor. În SUA aceste
inundaţii provoacă pagube, care se estimează la 25% din toate pagubele provocate de
inundaţii.
În anul 1943 în r. Enisei, la 60 km amonte de or. Turuhansk s-a format un zăpor colosal
de gheaţă. Apa înaltă a pătruns în gura r. Suhaia Tunguska, unde ierna flota fluvială. Timp de
20-30 minute a fost distrusă 1/3 din flota râului.
În luna mai 2001 în r. Lena, în aval de or. Lensk s-a format un zăpor puternic de gheaţă
datorită condiţiilor nefavorabile de iarnă. Ultima a fost foarte aspră, gheaţa pe râu a atins
grosimi de 1,5-2,0 ori mai mult decât media multianuală. Primăvara, în cursul superior al
râului temperatura aerului a crescut brusc şi s-a început scurgerea sloiurilor de gheaţă, iar în
cursul mediu descătuşarea a început în termenii normali. Nivelul apei a crescut brusc,
atingând valoarea maximă de 2012 cm (nivelul critic - 1380). Oraşul Lensk a fost inundat la
90%. Au fost distruse 3231 case cu un etaj şi 100 cu două etaje. Au suferit cca. 30,8 mii
persoane, au decedat – 9. Practic toate comunicaţiile au fost distruse.
La poalele munţilor şi în văile montane sunt frecvente inundaţiile provocate de spargerea
lacurilor glaciare şi de barare. Ultimele se formează la bararea albiilor de către limbile
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 7/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
decurge chiar şi iarna în perioada moinelor). Scurgerea nivală provoacă ridicarea nivelului de
apă din râu mai ales dacă în această perioadă cad precipitaţii lichide. Pentru râurile mari
(Nistru şi Prut) fenomenul poate dura până în luna iunie, pentru râurile interne – în mediu
până în martie – începutul lunii aprilie.
Debitele maxime instantanee ale apelor mari de primăvară pe toată perioada de
observaţii la SHS
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 9/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Practic fiecare viitură sau ape mari de primăvară provoacă inundaţi pe teritoriul ţării. În
continuare se prezintă unele caracterizări laconice a inundaţiilor din ultimii ani care au avut
loc pe teritoriul ţării.
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 10/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Anul 1991
În rezultatul inundaţiilor pluviale din bazinele râurilor mici provocate de precipitaţiile
abundente de vară au decedat 21 persoane, 50 au fost internate în spitale, au suferit cca. 8 mii
de case din care 516 au fost distruse complet, 1100 obiecte industriale.
Au fost inundate peste 400 ha terenuri agricole. Inundaţia a distrus 413 km de drumuri
auto şi 18 km de comunicaţii feroviare, cca. 300 poduri şi punţi, 63 obiecte de asigurare cu
energie electrică, 67 km de linii de tensiune înaltă, 140 km de comunicaţii electrice.
Pagubele materiale au depăşit 705 mln. ruble (în preţul anului 1991). A avut de suferit în
special r-l Şoldăneşti.
Anul 1994
În perioada 23-28 august pe teritoriul central al ţării, în rezultatul ploilor abundente au
căzut peste 200 mm precipitaţii, care în principiu depăşesc norma lunară de peste 3-5 ori.
Aceste precipitaţii au condiţionat umplerea cu apă a lacurilor din cascadă pe r. Călmăţui.
Multe lacuri erau în stare avariată sau în genere nu aveau deversori de apă. Drept rezultat
ruperea primului lac a dus la o avalanşă de apă în aval, formându-se un torent furtunos.
Fenomenul nu a fost singular, dar s-a declanşat în 16 raioane.
În rezultatul tragediei au decedat 29 persoane, a dispărut fără urmă o persoană, au suferit
3137 case din care 802 au fost distruse iar în stare de avariere au rămas 1909. Au fost
distruse 343 km de drumuri auto (asfaltate) şi 2 km de comunicaţii feroviare. Au fost avariate
114 poduri mici. Căile de comunicare electrice au fost avariate pe o lungime de 567 km, iar
de tensiune înaltă – 353 km.
Din terenurile agricole au fost inundate 40 mii ha, au pierit 130 vite cornute mari, peste 1
mie ovine şi porcine, peste 20 mii de păsări.
Pierderile materiale au constituit (pentru tot anul 1994) cca. 1 mlrd. 600 mln. lei
(Conform datelor Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale).
Anul 1998
Inundaţiile de primăvară a anului respectiv se vor caracteriza pe diferite raioane ale ţării.
În Raionul Nisporeni la 24-25 mai în urma ridicării nivelului apei în râul Prut cu 3 m în
satele Grozeşti, Bărboieni, Zberoaia şi Bălăureşti au fost inundate 60 ha semănături şi 155 ha
păşune.
În satul Bărboieni au fost parţial inundate 2 case de locuit.
Paguba materială a constituit circa 339 mii lei.
În Raionul Ungheni la 25-28 mai în urma viiturii în râul Prut cu 3 m în oraşul Ungheni,
satele Măcăreşti, Zagarancea, Costuleni, Valea Mare şi Petreşti au fost inundate 76 ha
semănături şi 300 ha păşune.
Paguba materială a constituit circa 106 mii lei.
La 24-25 iunie în urma viiturii în râul Nistru şi ieşirea apei în luncă a fost parţial inundată
zona de odihnă din Vadul lui Vodă. Parţial au fost inundate 11 baze de odihnă.
În raionul Criuleni la 25 iunie în urma ridicării nivelului apei în râul Nistru cu 6 m şi
ieşirea în luncă în oraşul Criuleni, satele Ohrincea, Răculeşti şi Bălăbăneşti au fost inundate 6
ha grădini particulare şi 182 ha păşune.
În raionul Anenii Noi la 25 iunie în urma ridicării nivelului apei în râul Nistru cu 2 m şi
ieşirea în luncă în satele Teliţa, Calfa Nouă şi Şerpeni au fost inundate 33 ha semănături, 7 ha
grădini particulare şi 243 ha păşune.
Paguba materială a constituit circa 121,6 mii lei.
În raionul Soroca la 25 iunie în urma ridicării nivelului apei în râul Nistru cu 5 m şi
ieşirea în luncă în satul Holoşniţa au fost inundate 10 ha sfeclă de zahăr.
Paguba materială a constituit circa 39 mii lei.
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 11/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
În raionul Ştefan Vodă la 25 iunie în urma ridicării nivelului apei în râul Nistru şi ieşirea
în luncă în satul Cioburciu au fost parţial inundate 4 case de locuit şi inundate 40 ha păşune.
Anul 1999
În anul 1999 inundaţiile de primăvară au provocat daune în multe raioane, de exemplu
În raionul Călăraşi la 24-25 februarie s-a ridicat nivelul apelor în râurile mici Cula cu 0,9
m, Bâc cu 0,6 m şi Ichel cu 0,7 m.
Ca urmare apa a ieşit în luncă şi au fost afectate 300 ha semănături în satele Hogineşti,
Meleşeni, Ţibirica, Vălcineţ, Peticeni, Novaci, Onişcani, Hârbovăţ, Răciula şi Bravicea.
Paguba materială a constituit circa 767 mii lei.
În raionul Edineţ la 10 martie în satul Feteşti, din cauza ploii îndelungate, s-a rupt digul
iazului şi ca urmare au fost parţial inundate 7 case de locuit şi 4 ha grădini particulare.
Anul 2005
În anul 2005 în raionul Cantemir la 13 iunie, în urma ploilor precedente, s-a ridicat
nivelul apei în canalele de irigare şi evacuare a apelor cu 0,5 m şi ca urmare în satul Goteşti
au fost inundate 240 ha semănături, inclusiv:
- porumb – 120 ha;
- floarea soarelui – 90 ha;
- lucernă – 30 ha.
Paguba materială a constituit circa 623,6 mii lei.
La 18-19 august Mun. Chişinău în urma ploii torenţiale însoţită de vînt puternic au fost
deconectate de la reţeaua de alimentare cu energie electrică 9 localităţi.
Oraşul Chişinău
Au fost inundate:
- case de locuit – 58, dintre care 9 case s-au distrus, 42 case se află în stare
avariată şi 4 case au fost deteriorate;
- magazine – 1;
- licee – 1;
- subsoluri – 50;
- fântâni – 80;
- Piaţa centrală, Piaţa de lângă gara feroviară;
- cartierul de pa str. Tăbăcăria Veche şi Holtei;
- pasajul subteran de pe str. Ismail.
Cei mai nefavorabilă situaţie s-a creat pe străzile Hipodromului, Calea Orheiului,
Bulbocica, Cucorilor, Iazului, Pietrăriei.
Din casele distruse şi avariate au fost evacuate 70 persoane la liceele “Cuza Vodă” şi
“Lomonosov”
oraşul Cricova
Au fost deteriorate:
- case de locuit – 2;
- şcoli – 1;
- drumuri auto – 2,3 km.
Au fost inundate 12 case de locuit.
oraşul Grătieşti
A fost distrusă conducta de gaz.
Au fost deteriorate:
- poduri – 5;
- podeţe – 4;
- piloni a reţelelor electrice – 12;
- reţele de apă potabilă – 1,4 km;
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 12/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 13/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 14/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 15/16
12/03/2020 RISCUL ÎNGHEŢULUI ŞI BRUMEI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
Rambler's
Top100
old.meteo.md/hazard/inundatii.htm 16/16