'$.

RAPITA

1.5.1. Importanta.Raspandire

Importanta. Rapita este o valoroasa planta de cultura, in prezent pe plan mondial este
una din cele mai importante specii oleifere. Semintele de rapita au un continut ridicat de
grasimi, 42- 48%, dar ~i un continut ridicat de substante proteice, 19- 24%.
Uleiul de rapita. ca atare, sau in urma transformarilor suferite prin hidrogenare,
oxidare etc, are multiple intrebuintari in industria textila, industria pielariei, a vopselelor ~i
lacurilor, in industria poligrafica, a sapunurilor, ca lubrefiant foarte bun.
In ultimul timp o pondere tot mai importanta o are uleiul de rapita in alimentatia
oamenilor, in mod direct, sau in industria alimentara (fabricarea margarinei). Datorita
compozitiei sale chimice, uleiul de rapita poseda o valoare nutritiva ridicata, recunoscuta in
prezent de oamenii de ~tiinta.
Sroturile care raman dupa extragerea uleiului se intrebuinteaza in hrana animalelor,
deoarece sunt bogate in proteina (38- 40%), cu valoare biologica ridicata. Din 100 kg seminte
de rapita se obtin 30-35 kg ulei ~i 50-55 kg ~roturi (N. Saulescu, 1947).
In prezent o pondere tot mai mare, din productia de ulei, o au intrebuintarile
nealimentare ale acestuia. Astfel, in urma unui proces de transesterificare este folosit pentru
obtinerea diesterului . Diesterul este un carburant comparabil cu motorina, fiind folosit, in
amestec, pentru motoarele disel.
Rapita se cultiva ~i ca planta de nutret verde, putand fi utilizata in hrana animalelor
primavara timpuriu cand se seamiina toamna, sau toamna tarziu cand se seamana la sfar~itul
verii.
Rapita este ~i o valoroasa planta agricola:
- este o planta care se poate cultiva in zonele umede ~i racoroase unde nu reu~esc alte
plante uleioase.
- se recolteaza devreme fiind o excelenta planta premergatoare pentru graul de
toamna.
- in conditii de irigare dupa rapita urmeaza o cultura succesiva, de regula
porumb pentru boabe.
- se seamana ~i se recolteazii in afara campaniilor aglomerate
- este o cultura complet mecanizata, tara sistema specifica de ma~ini
- ridica fertilitatea solului prin cantitatea de resturi organice pe care le lasa pe sol
(aproximativ 10 tone SU).
- aduce la suprafata solului cantitati insemnate de calciu ~i potasiu
- valorifica foarte bine ingra~amintele minerale ~i se poate cultiva pe o gama
larga de soluri
- este o buna planta antierozionala
- o excelenta planta melifera
Pe langa avantajele mentionate, rapita prezinta ~i unele neajunsuri (inconveniente),
care due la nesiguranta culturii, :facand din aceasta o ,cultura riscanta,.
Raspandire. La nivelul anului 2010 rap ita s-a cultivat in lume pe o suprafata de 31 ,6
mil.ha cu o productie medie de 18,6 q/ha.
Suprafetele cele mai mari cultivate cu rapita se intalnesc in China 7,3 mil.ha, India
5,5 mil.ha, Canada 5,80 mil.ha. In Romania, in anul2010, rapita s-a cultivat pe o suprafata de
527.175 ha.
 Rapita colza (Brassica napus L. ssp. oleifera DC) este o crucifera rezultata prin
incrucisarea snontanii 'lntre Rr::t<;<;ic:ll c:llmnt><;tri<: T (')n = ')()) -:i Hr<><:<:;,,., ,,1"''"""~~, T {")" -1 R\
din care a rezultat o specie noua, amfidiploida, Brassica napus L. (2n = 38 ). Aceasta noua
soecie. s-a diversificat in douii subsoecii distincte: Brassica naous sso. oleifera (colza) si
Brassica napus ssp.napobrassica (gulia furajera) (F .Bonciarelli, 1987)
Pentru ulei se cultiva Brassica naous L.sso. oleifera (raoita colza) si Brassica camoestris L
sso. oleifera (raoita naveta).

1.5.3. Comoozitia chimidi.

Semintele de raoita au un continut ridicat de 2:rasimi (tab. 1.45). In comoozitia chimica

a uleiului de rapita, pentru soiurile traditionale, intra intr-o proportie foarte ridicata acidul
erucic (45%) si acidul eicosenoic (8%). (tab. 1.46).
Tabelul 1.45
Comoozitia chimica a semintelor si turtelor de raoita
Componente In samanta ( % ) In turte degresate ( % )

Apa 5,2- 7,3 variabila

Lipide 37,2-49,6 -
Proteine 19,6-23,8 38,1-41,9
Glucide 17,8- I9,I 31,5-36,6
Celuloza 5,8- 7,4 11,9- 14,4
Cenu~a 4,1 - 5,2 7,9-9,8

Tabelul 1.46
Comoonenta acizilor 2:rasi (%) in uleiul raoitei colza de toamna
Acizi de baza Soiuri bogate in acid Soiuri sarace in acid
erucic erucic
Palmitic (16:0) 3-4 4-5
Stearic ( 18:0) 0,6- 1,3 1,1- 1,6
Oleic ( 18: I) 8- I4 40-48
Linoleic ( 18:2) II - 15 IS- 25
Linolenic ( I8: 3) 6- 11 7- 14
Eicosenoic ( 20: 1 ) 6- IO 3- 16
Erucic ( 22: 1 ) 45-54 3- 11

Pentru folosirea uleiului de rapitii in scopuri alimentare, a fost necesara reducerea ~i

chiar eliminarea din comoozitia sa chimica a acidului erucic (C,Ht,O,). considerat cu
influenta negativa asupra organismului uman.
Prin lucrarile de ameliorare s-a reusit sa se obtina soiuri cu continut redus de acid
erucic, cu numai I - 2%, ca apoi sa se creeze numeroase soiuri fiira acid erucic notate cu , 0 ,
(zero erucic). Prin eliminarea acestui acid a crescut orooortia acidului oleic de Ia 14% Ia 64%
~i a acidului linoleic de Ia 13% Ia 2I%, in uleiul de rapita (L. Toniolo, I981). Pentru
alimentatie s-a acceotat uleiul de raoita cu oana Ia 15% acid erucic.
Compozitia uleiului de rapitii continua sa se inbunatateasca prin reducerea continutului
in acid linolenic. acid cu 3 duble le!!aturi. sensibil la oxidare. limitand din aceasta cauza
folosirea lui Ia salate. Prin descomounere. acidul linolenic formeaza comousi aromatici care.
prin mirosul lor caracteristic, strica gustul alimentelor. Se urmare~te, prin ameliorare,
rPnJwPrP~ rontinntnlni in :win linniPnir ~1 niPiulni oP rolz:=~ tie 1::~ R - 9% dlt :=JTP in nrezP-nt 1::~
maximum 3% (A.V. Vranceanu, 1986).
Proteinele de ranitii au 9:)% oin v:=~ loa rea hioJogica :=1 nroteinelor din soi::~_ cunrinzfino
toti aminoacizii esentiali. Valoarea biologica a proteinelor din colza este lnsa diminuatii de
nrezenta unor !!lucozinolati (!!lucosinolati) narticulari. care contin sui f. cei mai renrezentativi
fiind progroitrina ~i glucobrassicanapina. Sub actiunea enzimei mirozinazii, glucozinolatii
formeaza comnusi toxici cu sulf. Este necesar ca turtele si fiiina de colza sa fie nastrate In
stare uscatii pentru a lmpiedica lnceperea unui proces de hidrolizii a glucozinolatilor. Prin
ameliorare s-au creat soiuri de colza cu continut redus de !!lucozinolati . In nrezent sunt
numeroase soiuri de colza fiira acid erucic si fiira !!lucozinolati (tinul .. 00 .. ).

1.5.4. Particularitati biolo!!ice.

Ciclul biologic al rapitei colza (soiurile cultivate In tara noastra) este bienal, cu o
durata de 270 - 300 zile. In aceastii oerioada Ia colza se remarca urmatoarele faze de ve!!etatie:
1. semanat - rasarit
2. rasarit- initierea florala
3. perioada de iama
4. reluarea ve!!etatiei - inflorire
5. lnflorire - maturitate
Timoul necesar oentru rasarirea olantelor deoinde in orincioal de conditiile climatice.
respectiv umiditatea ~i temperatura solului, in corelatie cu calitatea patului germinativ, de care
deoinde adancimea de semanat si calitatea contactului dintre samanta si sol.
In conditii coresounzatoare de umiditate rasarirea olantelor are Joe in 10 - 15 zile.
perioada in care sunt acumulate 130 - 170°C (Lt >0°C). Primele frunze care apar sunt frunzele

Dupa rasarit mugurele terminal al plantei formeaza In mod ritmic primordii foliare. La
outin timo duoa formarea fiecarui orimordiu foliar aoare Ia subsuoara sa un mu!!Ure care
functioneaza In continuare ca mugurele terminal. Ritmul de formare a primordiilor poartii
denumirea de olastocron. Acesta deoinde de suma !!fadelor zilnice de temoeratura care seoara
aparitia a doua primordii foliare succesive.
Acest mod de functionare are Joe oana Ia initierea florala a mu!!Urelui terminal. In
acest moment, numarul maxim de frunze pe tulpina principala este stabilit.
Unele ffunze sunt deia fotosintetizante active. iar altele raman .Jn stoc.. Ia nivelul
apexului (in stare de primordii foliare ). Acestea vor apare mai tiirziu ~i vor constituii in cea
mai mare oarte suorafata fotosintetica din orimavara.
La intrarea in iamii, pentru a lnlatura riscul pierderilor datorat temperaturilor scazute
din iarnii.. olantele de raoitii trebuie sa aiba 8 - 9 frunze in rozetii. diametrul Ia colet sa fie de
8 mm, iar pivotul sa fie de 15 - 18 em lungime.
In timoul ve!!etatiei din toamna oot aoare doua fenomene nedorite:
- alungirea primelor intemoduri ale tulpinii principale. Aceastii aluttgire este~
determinatii In orincioal de comoetitia olantelor oentru lumina. Un indice foliar ridicat ca
urmare a unei densitati mari de plante pe unitatea de suprafatii, provoaca alungirea plantelor ~i
astfel sensibilizarea lor Ia temoeraturile sciizute din timoul iernii.
- caderea frunzelor, care se pare ca depinde, in interactiune cu temperatura, de
conditiile de nutritie. Astfel. s-a ous in evidenta efectul oozitiv al azotului in suoravietuirea
frunzelor. Pe de alta parte, stressul hidric din aceastii perioada accelereaza senescenta
frnn7Plnr
 Paralel cu cre~terea ~i dezvoltarea partii epigee are loc ~i cre~terea sistemului radicular.
La sio;;temul mdicular al ranitei se diferentiaza: nivntul. care renrezinta locul de acumulare al
glucidelor de rezerva ~i riidiicinile secundare (ramificatiile) care exploreaza lateral solul .
Initierea florala este deoendenta de numerosi factori. externi ( fotonerioada.
temperatura) ~i intemi ( varsta plantei sau starea de cre~tere ~i dezvoltarea acestora ).
Factorul orincioalinsa. oentru initierea florala 11 reorezinta temoeratura .
In oerioada din iarna. olantele de raoita au o crestere foarte redusa. oractic se soune ca
ve!.!etatia s-a oorit. Insa. fotosinteza continua Ia temoeraturi suoerioare lui ooc si o anumita
cantitate de asimilate este dirijata ~i stocata in pivot, de unde apoi este utilizata in procesele de
or!.!ano!.!eneza florala.
In orimavara. Ia temoeraturi mai mari de soc este reluata ve!.!etatia orin alun!.!irea
intemodurilor bazale. Viteza de cre~tere a plantelor in aceasta etapa, depinde, in principal, de
suorafata foliara.
Fiorile la rapitll, dispuse in inflorescente racem sunt caracteristice familiei crucifere.
Fructul este o silicva. lun!.!a de S - 10 em. cu doua camele. desoartite orintr-un oerete
membranos, de care raman prinse semintele cand acestea se deschid. 0 silicva cuprinde 11 -
24 seminte ( P. Diaconu. 1990 ).
La maturitate silicvele de colza olesnesc foarte usor (riscul oierderilor Ia recoltare). In
ultimii ani s-au facut insa progrese deosebite in obtinerea de soiuri cu grad de dehiscenta
redus. suficient oentru a inlatura oe aceasta cale oierderile de recolta orin scuturare.
Relatiile planta - factori de vegetape. Rapita este o planta cu cerinte moderate fata
de temoeratura si da rezultate bune in re!.!iunile cu clima temoerata. Pentru oerioada de
vegetatie, care Ia rapita colza de toamna dureaza 270 - 300 zile, plantele acumuleaza 2300 -
2400°C (n >0°C). Raoita colza realizeaza randamentele cele mai mari. in re!.!iunile cu
temperaturi medii anuale de 7 - 9°C, dar randamente economice asigura ~i in zonele cu
temoeraturi anuale de 10 - 11 °C.
De Ia semanat pana Ia intrarea in iama, rapita colza de toamna vegeteaza bine la
temoeraturi de 8 - 1S°C. temoeraturi care oermit dezvoltarea coresounzatoare a olantelor si
pregatirea acestora pentru temperaturile scazute din timpul iemii. Suma temperaturilor
necesare oentru oerioada de ve!.!etatie din toamna este de circa 800°C (n >0°C). sau de 400 -
4S0°C (n >6°C).
In iarna olantele de raoita. normal dezvoltate. rezista Ia temoeraturi de -1S.-18°C. daca
acestea nu survin brusc si solul nu este orea umed. In cazul solului orea umed. rezistenta Ia
ger este mult mai mica, plantele putand fi distruse la temperaturi de -7°C Ia - 10°C. Din punct
de vedere al rezistentei Ia !.!er. raoita se aseamana mult cu orzul de toamna (N.Saulescu.
1947).
In orimavara. raoita colza isi reia vegetatia foarte reoede. chiar Ia temoeraturi de 2°C.
Dar, inceputul primaverii pentru rapita se considera atunci cand temperaturile medii zilnice
sunt oeste soc (lnceoe alungirea tuloinii). Duoa reluarea vegetatiei in orimavara si oana Ia
inflorire rapita colza solicita temperaturi medii zilnice de 12 - 1S°C (planta microterma).
Brumele din oerioada de inflorire determina distrugerea intregii recolte. Duoa inflorire. colza
vegeteaza bine la temperaturi medii zilnice de 1S- 20°C (planta mezoterma).
Fata de umiditate raoita este o olanta oretentioasa avand un consum specific ridicat de
SSO- 7SO. Perioada critica oentru aoa Ia raoita este considerata ca inceoe cu cateva zile inainte
de inflorire ~i dureaza toata perioada de inflorire ~i maturare a silicvelor. In aceasta perioada
se stabilesc toate componentele randamentului: numarul de silicve/m2, numarul de boabe in
silicva, masa medie a bobului.
 Consumul de apa pentru diferite faze de vegetatie se cuprinde intre : 95 - 130mm,
semanat - reluarea vegetatiei; 55 - 75 mm. reluarea vegetatiei - inceputul infloririi; 80 -
100 mm Ia inflorire; 170 - 290 mm, sffir~itul infloririi - matritate.
La noi in tara sunt probleme. in general. in zonele de S si SE. cu asigurarea umiditatii
solului necesara rasaririi plantelor in toamna. Seceta, inainte ~i dupa semanat este daunatoare
pentru rasaritul si cresterea plantelor de rapita (riscul rasaririi plantelor).
In primavara. datorita reluarii vegetatiei devreme rapita foloseste in optim umiditatea
solului acumulata in timpul iemii.
Fata de sol. rapita colza are pretentii ridicate. Asigura randamente ridicate pe solurile
profunde, cu capacitate mare de retinere a apei, textura lutoasa, luto-argiloasa, soluri bogate in
humus. cu forme accesibile de P. S. K. Ca si cu pH neutru ( 7 ).
in tara noastrii. rapita gaseste cele mai bune conditii de vegetatie in Campia de vest.
Campia Dunarii, Dobrogea ~i in jumatatea de sud a Moldovei pe soluri brun ro~cate,
cemoziomuri si aluviuni. Totusi rapita valorifica si soluri mai putin fertile. cum sunt solurile
brun - luvice cu pH acid.

1.5.5.Rotatia culturii.

Pentru rapita cele mai bune premergatore sunt plantele care se recolteaza cat mai
timpuriu. pentru a putea pregati terenul corespunzator pana la semanat.
Premergatoare bune sunt : mazarea, borceagul de toamnii, cartofii timpurii, orzul de
toamnii. trifoiul rosu. Urmeaza apoi graul de toamna si alte plante care se recolteaza in prima
iumatate a lunii iulie. In zonele cu climat mai umed se pot lua in consideratie ca
premergatoare ~i acele plante care se recolteaza mai tarziu (porumbul siloz, cartoful).
Rapita nu suporta monocultura. poate reveni pe aceeasi suprafata numai dupa 4 - 5 ani.
Rapita la randul sau este o foarte buna premergatoare pentru cerealele de toamnii,iar in
cultura irigata se obtine a doua recolta pana in toamna de porumb boabe. porumb furaier.
varza. fasole pastai etc.

1.~ 6 l?Prtilh:area

Rap ita colza este o mare consumatoare de elemente nutritive. Astfel, pentru 100 kg
seminte, plus partea aferenta din productia secundara, rapita consuma : 6 - 7 kg N, 2,5 -
3 kg P20s, 10 kg KzO, 2,5- 3 kg MgO, 2,5- 4 kg S. Pentru o productie de 35 q/ha o cultura
de rapitii consuma :

Exporta Restituie Necesar total Exportat in

(kg) (kg) (kg) %din total
Potasiu 35 315 350 10
Azot 110 134 244 45
Calciu 17 157 174 10
Magneziu 14 73 87 16
Sulf 72 143 215 33
Fosfor 47 41 88 53

Cea mai mare cantitate de potasiu ( 90% ) revine in circuitul agricol prin resturile
vegetale, in timp ce 45% din azotul total ~i 53% din fosforul total absorbit se exporta din
circuitul agricol prin productia de seminte.
 Rapita colza este o planta foarte recunoscatoare la aplicarea ingra~amintelor mineale,
in special la cele azotate ~i fosfatice. Prin aplicarea ingra~amintelor cu azot la rapitii, in
diferite conditii pedoclimatice, s-au obtinut la rapita sporuri cuprinse intre 6 ~i 10 q/ha. In
functie de solul pe care se cultiva, cantitatile de azot ce se administreaza la cultura de rapitii
colza se cuprind intre 90 ~i 130 kg/ha (90 kg/ha pe cemoziomuri, 130 kg/ha pe sol uri luvice).
Aceste cantitati pot fi marite in functie de planta premergatoare ~i de umiditatea solului.
Astfel, in conditii de irigare dozele de azot cresc cu 30 - 40kg/ha ( Cr. Hera, Z. Borlan,
1980).
In toate tarile in care se cultiva rapita colza se iau in considerare pentru fertilizarea cu
azot doze foarte mari. F. Bonciarelli (1987) mentioneaza referindu-se la numeroase cercetari,
180 - 200 kg/haN . V. Bimaure (1979), citeaza pentru o recolta de circa 30 q/ha in Suedia,
cantitati de 120- 140 kg/haN.
La stabilirea epocii de aplicare a ingra~amintelor cu azot trebuie avut in vedere faptul
ca rapita colza absoarbe in toamna ( pana la venirea iemii ) circa 40 - 60% din cantitatea
totala de azot (Cr. Hera). Se recomanda in general, ca 50% din doza calculata sa se
administreze inainte de semanat ~i 50% primavara. Cercetatorii francezi recomanda aplicarea
ingra~amintelor cu azot in doua sau trei etape (tab.l.47)
Tabelul 1.47.
Aplicarea ingra~amintelor cu azot la rapitii

Momentul aplicarii Fractionarea dozei cu azot

2 3
1-a fertilizare ( ianuarie - februarie ) 30 - 50 % din doza 30% din doza
2-a fertilizare intre C2 ~i D2 50 - 70 % din doza 50% din doza
3-a fertilizare in E - 20% din doza

Fosforul prezinta importanta deosebita in vegetatia rapitei colza, prin faptul ca asigura
o buna inriidacinare a plantei ~i favorizeaza procesul de adaptare la conditiile de iemare.
Sporul de recolta prin interactiunea azot-fosfor uneori se dubleaza fatii de sporul asigurat
numai de azot. Fosforul aplicat singur asigura la rapita un spor de 6- 7%.
In conditiile de aprovizionare cu fosfor mobil al solurilor pe care se cultiva rapita in
tara noastrii, sunt recomandate cantitati de 60 - 80 kg/ha P2 0s administrate inainte de
efectuarea araturii.
Potasiul are rol deosebit in adaptarea plantelor de rapita la temperaturile din iama, la
cre~terea rezistentei acestora la cadere ~i boli,precum ~i la acumularea grasimilor in seminte.
Dozele de potasiu se stabilesc in functie de gradul de aprovizionare a solului cu acest
element. Solurile care au un continut in potasiu de 146- 162 ppm (18- 20 mg K20/100g sol)
se considera ca sunt bine aprovizionate cu potasiu. Pe solurile slabe sau mijlociu
aprovizionate cu potasiu mobil, sub 130 ppm, se recomanda administrarea a 60 - 80 kg/ha
K20, sau chiar 150 kg/ha inainte de aratura.
Rapita reactioneaza foarte bine ~i la ingra~amintele organice. Gunoiul de grajd, in
cantitate de 20 - 30 t/ha, se incorporeaza sub aratura imediat dupa recoltarea plantei
premergatoare. Cu toate ca gunoiul de grajd este bine valorificat de rapitii, nu poate fi luat in
considerare pentru aceasta cultura din cauza timpului redus intre recoltarea plantei
premergatoare ~i semanatul acesteia.

1.5.7. Lucririle solului.

Realizarea unui pat germinativ,de foarte buna calitate constituie pentru rapitii, in
conditiile din tara noastrii, una din cele mai importante probleme prin care se poate reduce
riscul de rasarire al plantelor.
 Imediat dupa reco1tarea p1antei premergatoare, dacii umiditatea so1ului este
corespunzatoare, se executa aratura fiira a scoate bu1gari. Daca solul nu are umiditatea care sa
permita executarea unei araturi de calitate, se recomanda 1ucrarea cu cizelul care afaneaza
solul tara sa lntoarca brazda.
Inainte de semanat pregatirea patului germinativ se face numai cu combinatorul.

1.5.8. Samanta ~i semanatul.

Samdn(a. Pentru semanat se recomanda fo1osirea de samanta care a fost reco1tata in
ace1a~i an (in vara), cu puritatea minima de 95 % ~i capacitatea de germinatie de eel putin
R5%.
Samanta de rapita se pastreaza greu ~i dupa 3 ani i~i pierde facultatea de germinatie
(Gh. Ionescu- Sh;;e~ti, 1938).
Inainte de semanat este necesara tratarea seminte1or cu unu1 din produsele: Rapco1 T 7
(6 kg/100 kg seminte), sau Rovral50 WP, Ronilan 50 WP, Sumilex WP (1kg/tona).
Epoca de semanat. Pentru conditiile de 1a noi din tara s-a stabilit ca pentru vegetatia
din toamna rapita colza are nevoie de 800 - 900°C (Lt > ooq sau de circa 400 - 450°C (Lt >
6°C). Cu aceasta cantitate de caldura ~i in conditii corespunzatoare de umiditate, planta de
rapita formeaza pana Ia intrarea in iarna o rozetii de 6 - 8 frunze, o riidacinii putemica ( pivotul
are 15 - 18 em lungime) ~i a,junge intr-o stare fiziologica ce ii confera rezistenta Ia
temperaturile sciizute din timpul iemii.
Conditiile mentionate se realizeaza prin semiinatu1 rapitei colza in perioada 5 -
15 septembrie in zona de sud a tarii ~i 1 - 10 septembrie in cele1alte zone (vestul, nordul ~i
estul tarii ).
Densitate plantelor. In tarile cu1tivatoare de rapitii din Europa, densitatea p1antelor Ia
recoltare recomandata este de 70- 80 pe m2 (F. Bonciarelli, E. Spaldon, V. Bimaure, 1990). In
recomandari1e Ministerului Agricu1turii din tara noastrii, pentru anu1 1990, se mentioneaza Ia
recoltare densitatea de 80- 100 pllm2 • In Germania de nord
s-au obtinut productii practic egale in 1imitele de 30- 60 p1ante recoltabi1e/m2 (J.Statenberg,
1979), iar in E1vetia cu 30-50 pl/m2 (P. Vollioud, 1992).
Densitatea optima la rapita colza este in mica masura influentata de particularitatile
morfologice ale soiurilor aflate in cultura. La densitate mai mica, plantele ramifica putemic ~i
se ajunge 1a 150- 200 silicve/plantii, iar Ia densitati mari plantele ramifidi mai putin formand
60 - 80 silicve/planta.
Daca se tine seama de biologia rapitei colza, inflorire, fructificare ~i maturare
e~alonata Ia o ramificare abundentii, prin tehnologia de cultivare trebuie sa se obtina plante cu
coacere cat mai uniformii, intr-un interval mai scurt, evitand astfel pierderi1e Ia recoltare prin
scuturare. Aceste obiective se realizeazii printr-o densitate mai mare a plantelor recoltabile,
respectiv 100- 110 plante/m2 (Gh. Bilteanu, 1993)
La ie~irea din iama se face un control al lanului de rapitii, pentru a constata starea
cu1turii, pagubele produse de ger, de exces de umiditate etc. Dacii Ia ,smulgerea,, plantei din
pamant aceasta rezistii, inseamna ca este sanatoasa ~i i~i va relua vegetatia. In cazul cand Ia
,smulgere, planta nu rezista ~i se desprinde u~or de sol, aceasta a fost afectata de ger ~i nu i~i
mai poate relua vegetatia. In cazul cand o cultura a fost afectata de ger, pentru soiurile cu
ramificare viguroasii, daca Ia ie~irea din iamii, sunt 15 - 20 plante/m2 cu o repartitie uniforma
pe teren, cultura nu este compromisa ~i poate fi lasata in vegetatie. Pentru soiurile cu
ramificare redusa este necesar sa existe 30 - 35 plante/m2 cu o repartizare uniforma pe teren.
Cantitatea de semin(e Ia hectar prin care se asigura densitatea optima a p1ante1or este
de 8 - 12 kg/ha, luand in considerare cii, riisarirea p1antelor in camp se reduce la 70% sau
chiar mai mult din semintele germinabile semiinate, la care se adauga pierderile de plante ce
se pot inregistra pe timpul iemii.
 Existi:i posibilitatea ca rapita sa se cultive ca planta pra~itoare (40-45 em intre randuri)
~i sa fie semanata bob cu bob, situatie in care cantitatea de samanta este sub 2 kg/ha.
Distanta intre randuri adoptata in tara noastra este de 12,5 em.
Adancimea de semiinat a rapitei este de 2 - 3 em. Semanatul se executa cu
semanatoarea universala.
1.5.9. Lucrarile de in~ri.iire.
Combaterea buruienilor. Pana Ia semanatul rapitei colza exista toate conditiile pentru
combaterea buruienilor prin lucrarile superficiale ale solului arat. Totu~i folosirea erbicidelor
apare obligatorie, intrucat, gramineele ~i samulastra de grau sau orz (cand acestea sunt plante
premergatoare) pot influenta negativ randamentele la rapita.
Combaterea bolilor $i diiuniitorilor. Rapita colza este o cultura atacata de numeroase
boli care due Ia reducerea insemnata a randamentului, cum sunt : putregaiul alb (Sclerotinia
sclerotiorum), putregaiul cenu~iu (Botrytis cinerea), altemaria (Alternaria sp.), rainare
(Erysiphe communis).
Masurile de combatere sunt in primul rand preventive, respectiv masuri fitotehnice,
cum sunt: respectarea rotatiei (nu se cultiva dupa plante cu boli comune: fasole, soia lucema,
floarea-soarelui), fertilizarea echilibrata, semanatul in epoca optima, evitarea excesului de
umiditate, combaterea buruienilor, tratarea semintelor inainte de semanat.
Dintre daunatori pagube mai insemnate sunt produse de: puricii de pamant (Phylotreta
sp.) care se combat cu PEB + Lindan 3+5 (25 kg/ha), gargaritele cruciferelor (Ceuthorrynchus
sp.) ~i gandacul lucios al rapitei (Meligethes sp) se combat prin tratamente cu Sinoratox 35
CE (3 I p.c.lha), iar in perioada de inflorire cu produse selective ca Melipax 60 CE (3 I
p.c./ha) sau Fastac 0,1 (1 I p.c./ha).
Irigarea. De regula, perioada in care se seamana rapita este secetosa. Foarte adesea,
cultura nu reu~e~te din cauza secetei din toamna Ia semanat. Astfel, perioada de vegetatie din
toamna, trebuie considerata pentru rapita ca o perioada critica. Irigarea in vara (toamna)
pentru rapita constituie o masura de reu~ita a culturii (se inlatura riscul rasaririi plantelor)
Udarea poate apare ca necesara pentru pregatirea solului, indeosebi a patului
germinativ sau dupa semanat pentru rasarit (de preferat insa inainte de semanat). Se folose~te
o norma de udare redusa, 350-400 m3/ha.
In primavara, daca aceasta este secetoasa, se recomanda o udare Ia inceputul formarii
prime lor silicve (G 1 ), cu o norma de 400 - 500 m3lha.
1.5.10. Recoltarea. Rapita este o planta Ia care stabilirea momentului optim de
recoltare, cat ~i recoltarea in sine, solicita o deosebita atentie fiind foarte dificile. Recoltarea
mecanica a rapitei se poate face divizat, in doua etape, sau direct.
Momentul optim pentru recoltarea divizata este atunci cand intreg lanul a capatat o
culoare galbena-ruginie, silicvele au o culoare galbena-liliachie, iar pe majoritatea semintelor
care sunt inca verzi, a aparut un punct cafeniu. In acest stadiu semintele contin 25- 35% apa.
In prima etapa, plantele se taie cu vindroverul ~i sunt lasate pe miri~tea inalta de 30- 40 em,
pana Ia maturizarea semintelor (12 - 14 % apa). Este momentul cand se intra cu combina,
echipata cu aparat de taiere, pentru a taia miri~tea de sub plantele recoltate. In felul acesta sunt
reduse foarte mult pierderile la recoltare, iar samanta obtinuta are o umiditate redusa ~i o
puritate ridicata.
Recoltarea rapitei direct cu combina este insa metoda cea mai practica ~i mai
raspandita. Momentul optim pentru recoltare este atunci cand semintela sunt brunificate iar
umiditatea este de 16- 18 %, sau dupa unii autori chiar 15% (D. Soltner, 1990). Este necesara
reglarea corespunzatoare a combinei pentru a reduce cat mai mult pierderile prin scuturare.
Dupa recoltare semintele se curata de impuritati ~i pe cale artificiala sau naturala se
reduce umiditatea sub I 0 %.