- 26-

2.4. PORUMBUL

2.4.1. Importanta. Raspandire

Importanta. Porumbul prezinta o importanta deosebita ca urmare a

potentialului productiv mai ridicat decat al tuturor celorlalte cereale ( cu
circa 50°/o), precum ~i datorita multiplelor utilizari pe care le capata.
Porumbul este folosit in alimentatia omului mai ales sub forma de
faina din care se obtin diferite preparate culinare, ca boabe din care se
prepara ,fulgi, ~i floricele ~i mai rar ca boabe nemature fierte sau coapte.
In furajarea animalelor se utilizeaza fie Ia fabricarea nutreturilor
combinate sub forma de boabe mature ~i uruite, sau ca boabe ajunse Ia
coacerea in ceara, transformate in "pasta" sau "fulgi" ~i insilozate. in
furajare 1kg boabe de porumb echivaleaza cu 1,17- 1,3o unitati nutritive ~i
contine 70 - 80 g proteina digestibila.
Plantele de porumb ajunse Ia coacerea in lapte-ceara, tocate cu
~tiuleti cu tot ~i insilozate constituie un nutret suculent foarte bun pentru
perioada de stabulatie. Cocenii dupa recoltarea ~tiuletilor se folosesc ca
furaj grosier, iar daca sunt tocati ~i insilozati cu adaos de melasa sau uree
produc un furaj suculent valoros.
In industrie boabele de porumb au multe ~i diverse utilizari. Din
100 kg boabe se pot obtine: 77 kg faiha, sau 63 kg amidon, sau 44 I alcool,
sau 71 kg glucoza, Ia care se adauga 1,8 - 2,7 I ulei ~i 3,6 kg turte.
Porumbul s-a extins in cultura (ocupa locul trei intre plantele de
cultura) ~i datorita urmatoarelor insu~iri: este mai productiv, mai rezistent
Ia seceta ~i cadere comparativ cu celelalte cereale; valorifica foarte bine
precipitatiile din a doua jumatate a verii, irigatiile, ingra~amintele organice
~i minerale; este o planta pra~itoare, buna premergatoare pentru
majoritatea culturilor; suporta monocultura mai multi ani; cultura se poate
realiza in conditii de mecanizare totala.
Raspandire. Pe plan mondial, dupa datele statistice din anul 2004,
porumbul se cultiva pe 147,3 mil. ha cu o productie medie de 49,2q/ha.
Cele mai mari suprafete cu porumb sunt cultivate in SUA (29,8 mil. ha cu
100,6q/ha), China (25,4 mil. ha cu 51,2q/ha), Brazilia (12,4 mil. ha cu
33,7q/ha), Mexic (7,7 mil.ha cu 28,2q/ha), India (7,5 mil.ha cu 18,8q/ha),
Franta (1,8 mil.ha cu 89,9q/ha).
in Romania porumbul se cultiva pe cca 3 mil.ha cu o productie medie
de 46,9 q/ha.

2.4.2. Compozitia chimica

Boabele de porumb contin in medie: apa 13,5°/o; proteine 10,0°/o;
glucide 70,7°/o; din care : amidon 61°/o; pentozani 6,0°/o; celuloza 2,3°/o;
dextrine 1,4°/o; grasimi 4,0°/o; saruri minerale 1,4°/o (dupa Martin R.J. ~i
colab., 1970).
Amidonul este format din amilopectine (72 - 77°/o) ~i amilaza (21 -
28°/o). Din totalul amidonului, 98°/o se depune 'in endosperm, 1,3°/o 'in
embrion ~i 0,7°/o in pericarp.
 - 27-

Proteinele se acumuleaza, in conditiile tarii noastre in proportie de

8 - 15°/o. Din totalul proteinelor 73,1 °/o se acumuleaza in endosperm, 23°/o
in embrion ~i 2,2°/o in pericarp. Proteinele porumbului contin: 45°/o
prolamine, cea mai importanta fiind zeina, 35°/o gluteline ~i 20°/o globuline.
Lipidele reprezinta 4 - 4,5°/o din masa bobului ~i au urmatoarea
repartitie: 83,2°/o in embrion, 15°/o in endosperm ~i 1,2°/o in pericarp.

2.4.3. Sistematica. Hibrizi

Porumbul apartine familiei Gramineae !Poaceae), subfamilia
Panicoideae, tribul Maydeae, specia Zea mays L. In functie de structura
endospermului ~i caracterele ~tiuletelui, specia Zea mays cuprinde mai
maulte convarietati: indurata, indentata (porumb dinte de cal), aorista,
saccharata, amylacea, amyleosaccharata, ceratina, tunicata. .
in prezent in cultura se cultiva numai hibrizi. Ace~tia au fost introdu~i
in cultura in SUA incep€md cu anul 1933, iar in tara noastra dupa anul 1954.
Dupa modul de obtinere, hibrizii pot fi: simpli (HS), dubli (HD) ~i
tri I in i aIi ( HT).
Clasificarea hibrizilor in functie de durata vegetatiei se face in toate
tarile dupa sistemul international FAO conform caruia se delimiteaza
9 grupe, fiecare avand ca etalon durata de vegetatie a unui hibrid creat ~i
cunoscut in SUA. Dintre ace~tia prezinta importanta numai 5 grupe (tabelul
2.2, dupa I. Borcean, 1995)
Tabelul 2.2
Clasificarea hibrizilor dupa perioada de vegetatie
Grupa de precocitate Clasificarea Clasificarea FAO
romaneasca (nr. cod)
(nr. cod)
Hibrizi foarte timpurii sub 100 100- 200
Hibrizi timpurii 100- 199 200- 300
Hibrizi semitimpurii 200- 299 300- 400
Hibrizi semitarzii 300- 399 400 - 500 si 500 - 600
Hibrizi tarzii peste400 650- 700

Pentru hibrizii de porumb, cultivati Ia noi in tara, s-au stabilit trei

zone ecologice pe baza sumei temperaturilor mai mari de 10°C (biologic
active) pentru intreaga perioada de vegetatie:
- zona I - :Et > 10°C este cuprinsa intre 1400 - 1600°C
-zona a II-a -:Et > 10°C este cuprinsa intre 1200- 1400°C
- zona a III-a -:Et > 10°C este cuprinsa intre 800 - 1200°C

2.4.4. Particularitatile biologice $i relatiile cu factorii de

vegetatie

2.4.4.1. Particularitatile biologice

Porumbul este o planta erbacee, anuala. In cursul perioadei de
vegetatie de 100 - 180 zile se pot diferentia urmatoarele perioade de
vegetatie(fig. 2.16):
1 - semanat - rasarit
2 - rasarit-aparitia inflorescentei mascule(paniculul)
 - 28-

3 - inflorit
4 - forma rea ~i umplerea boa bel or ( cariopselor)
5 - uscarea boabelor
In cursu! acestor perioade de vegetatie, porumbul trece prin diferite
stadii de cre~tere ~i dezvoltare. Identificarea acestor stadii de cre~tere se
face dupa numarul frunzelor pentru etapa vegetativa (pana Ia aparitia
stigmatelor) ~i dupa evolutia cre~terii ~i maturarii bobului pentru etapa
generativa. Dupa aceste criterii s-au delimitat in ciclul ontogenetic al
porumbului 11 stadii, numerotate dupa sistemul zecimal, cu 0 - 5 in etapa
vegetativa ~i 6 - 10 in etapa generativa (dupa 1. Borcean, 1995).
Semanat - rasarit dureaza 8 - ~-------------------------.
15 zile in functie de temperatura ~i
umiditatea solului. Germinarea
boabelor se declan~eaza numai dupa
ce acestea au absorbit o cantitate
suficienta de apa (35 - 40°/o din masa
bobului uscat) iar temperatura in sol
este de eel putin 8°C.
Cre~terea incepe prin alungirea
radiculei care, protejata de coleoriza,
strapunge coaja bobului, iar in directie
opusa bobul este strapuns de coleoptil
care protejeaza in interiorul lui
plumula. In momentul in care Fig. 2.8 - incoltirea porumbului
coleoptilul iese Ia suprafata solului i~i a- radacinuta embrionara;
inceteaza cre~terea, iar plumula b- radacini adventive seminate;
strabate coleoptilul ~i formeaza prima c- radacini coronare; d -coleoptil;
frunza (fig. 2.8). e - plumula; f - primele frunze
Rasarit - aparitia paniculului
dureaza 7 - 8 saptamani in functie de hibrid ~i conditiile climatice, pentru
un hibrid semitardiv cultivat intr-o zona favorabila porumbului ~i. in conditii
climatice normale.Aceasta perioada se caracterizeaza prin cre~terea ~i
dezvoltarea organelor vegetative ~i reproductive.
Sistemul radicular temporar, care asigura planta cu apa ~i substante
nutritive in primele 2 - 3 saptamani, este format dintr-o singura radacina
embrionara ~i 3 - 7 radacini seminate care pornesc din mezocotilul
embrionului. Dupa rasarire, din fiecare nod subteran al tulpinei (in numar
de 6 - 10), pornesc cate 4 - 10 (16) radacini coronare (adventive)
permanente care preiau rolul principal in absorbtia apei ~i hranei. Din
nodurile tulpinale de Ia suprafata solului (primele 2 - 7), se pot forma
radacini adventive cu dublu rol: de ancorare in sol ~i absorbtie.
Radacinile porumbului patrund in sol pana Ia 2,5 m, iar lateral ajung Ia
60 - 75 em, astfel ca o planta de porumb ,exploreaza, circa 6 m 3 de sol (I.
Borcean, 1995).
Tulpina porumbului este formata din 7 - 15 (21) internoduri pline cu
maduva. inaltimea tulpinii, in mod obi~nuit de 1,5 - 3 m (dar ~i cu forme
avand tulpini de 0,3 - 9 m), se coreleaza cu durata de vegetatie, formele
tardive fiind mai inalte ~i viguroase decat cele timpurii.
 - 29-

Diametrul tulpinii este variabil: circa 2o mm Ia baza, 60 mm Ia mijloc

~i 5 - 10 mm sub inflorescenta mascula. Din nodurile de Ia baza se
formeaza lastari denumiti copili.
In ameliorarea porumbului se urmare~te ~i reducerea taliei, dar nu
prin reducerea numarului de internoduri ci a lungimii acestora. In felul
acesta numarul de frunze ram€me neschimbat ~i se poate mari densitatea
culturii, ceea ce conduce Ia obtinerea unor sporuri de recolta de 11 - 26°/o
(Gh. Bilteanu, V. Birnaure, 1979).
Frunzele se in~ira altern, pe doua randuri, de-a lungul tulpinii, cate
una Ia fiecare nod. Ritmul de cre~tere al frunzelor se coreleaza, in mare
masura, cu temperatura medie a acestei faze de vegetatie.
Suprafata foliara a plantei ajunge Ia dezvoltare maxima, in culturile
neirigate, Ia aparitia paniculului iar in cele irigate cre~terea suprafetei
foliare continua pana Ia aparitia stigmatelor. Indicele suprafetei foliare Ia
care se obtin recolte bune are valori de 4 - 5 in culturile neirigate ~i de 5 - 6
in culturile irigate.
inflorirea dureaza in jur de 2 saptamani ~i se caracterizeaza prin
alungirea rapida a tulpinii. Porumbul este o planta unisexuat monoid~.
Fiorile mascule sunt grupate intr-o inflorescenta de tip panicul cu o lungime
de 15 - 20 em, iar cele femele sunt grupate in inflorescente de tip spadice
(spic cu rahisul mult ingro~at, denumit obi~nuit - ~tiulete), lung de 10 - 30
(SO)cm, prins de tulpina printr-un peduncul lung de 5 - 10 em, ~i protejat
de frunze modificate (panusi).
Dupa aparitia stigmatelor (,matasii,) are Joe polenizarea ~i
fecundarea ovulelor. Porumbul este o planta protandra, polenul apare din
antere cu 5 - 7 zile inaintea aparitiei stigmatelor. in conditii de seceta
decalajul poate sa depaseasca chiar 10 - 12 zile, determinand cre~terea
procentului de flori femele nefecundate Si deci reducerea numarului de
boabe pe planta (,~tiuleti babe,).
Formarea ~i umplerea boabelor. Dupa circa 12 zile de Ia aparitia
stigmatelor incepe acumularea substantelor de rezerva in boabe. In aceasta
perioada toata activitatea plantei este orientata pentru a furniza substantele
organice ce se depoziteaza in bob. Pe masura ce rezervele de glucide Si
substante proteice, stocate in tulpina si frunze, sunt translocate in
boabe,planta sufera un proces de ingalbenire (uscare). Boabele de porumb,
pe parcursul perioadei de umplere, tree prin cele trei stadii caracteristice
(lapte, ceara si bob matur).
La maturitate, masa a 1000 de boabe are valori cuprinse intre 40 -
1100 g, dar frecvent 200 - 400 g, iar masa hectolitrica este de 72 - 88 kg.
Din masa bobului, pericarpul reprezinta 7 - 10°/o, endospermul 80 - 87°/o,
iar embrionul 10 - 12°/o.
Uscarea boabelor incepe de fapt din perioada de umplere a lor Si se
continua si dupa ajungerea Ia maturitatea fiziologica, daca conditiile de
temperatura sunt favorabile acestui proces.

2.4.4.2. Relatiile plantei cu factorii de vegetatie

Porumbul datorita plasticitatii ecologice a hibrizilor realizati, se cultiva
in prezent in nord pana Ia latitudinea de 59° (Rusia), iar in sud pana Ia 42°
(Noua Zeelanda).
 - 30-

Cerintele fata de temperatura. Porumbul este pretentios fata de

d31dura, care reprezinta principalul factor limitativ in extinderea culturii.
Arealul optim de cultura a porumbului pentru boabe nu trebuie insa sa
depaseasca decat cu putin zona de cultura a vitei de vie. in afara acestei
zone porumbul nu este indicat a fi cultivat decat pentru nutret.
Semintele germineaza Ia 8 - 10°C, dar temperatura optima este de 30
- 32°C. Daca in sol se mentine nivelul minim de temperatura pentru
germinare (8 - 10°C) porumbul rasare dupa 16 - 20 zile, in timp ce Ia
temperaturi de 15 - 18°C rasare dupa 8 - 10 zile, iar Ia 21 oc rasare in 5 - 6
zile.
Dupa rasarire, in cursul perioadei de crestere a organelor vegetative Si
reproductive, cerintele fata de temperatura sunt mai mari si cresc pe
masura ce planta se apropie de inspicat. Pentru o buna crestere a
porumbului, temperatura medie nu trebuie sa scada sub 13°C in luna mai si
sub 18°C in perioada iunie - august. Daca temperatura scade sub 10°C in
perioada aparitiei frunzelor ( etapa vegetativa), cresterea inceteaza, iar
plantele se ingalbenesc sau albesc.
La inflorirea plantelor temperatura trebuie sa fie cuprinsa intre 19 -
24°C. Temperaturile ridicate in aceasta faza determina un pronuntat decalaj
intre aparitia paniculelor si cea a stigmatelor, cu implicatii negative asupra
procentului de flori femele fecundate.
Oscilatiile de temperatura, peste 30°C ziua si sub 10°C noaptea, ce
survin in perioada umplerii boabelor, impiedica acumularea substantelor de
rezerva conducand Ia manifestarea fenomenului de sistavire. in stadiul de
coacere in lapte a boabelor scaderea temperaturii pana Ia 1,5-3°C provoaca
oprirea procesului de acumulare a substantelor, inegrirea si distrugerea
bobului, iar temperaturi de ooc due Ia blocarea tuturor proceselor fiziologice
(,oparirea plantelor,).
Cerintele fata de umiditate. Prin extinderea culturii in climatul
temperat ontinental, porumbul s-a adaptat Ia consumuri relativ modeste de
apa. Consumul specific are valori cuprinse intre 233 - 445 (5. Aldrich si
colab., 1975). Porumbul rezista bine Ia seceta mai ales in prima parte a
perioadei de vegetatie datorita particularitatilor sale biologice.
Pentru germinare, in functie de temperatura, porumbul absoarbe o
cantitate de apa ce echivaleaza cu 27 - 44°/o din masa bobului. incoltirea si
rasarirea rapida Si uniforma a plantelor se realizeaza cand, pe langa
temperatura favorabila, umiditatea solului reprezinta peste 70°/o din
capacitatea de camp pentru apa.
Dupa rasarire o aprovizionare moderata cu apa in straturile
superficiale ale solului, este de dorit pentru a stimula cresterea in adancime
a radacinilor. Necesarul de apa al porumbului se maraste pe masura ce
plantele inainteaza in vegetatie, consumul maxim inregistrandu-se in
perioada premergatoare inspicatului si pana Ia inceputul fazei de coacere in
ceara. in aceasta perioada porumbul consuma 68-74°/o din cantitatea totaia
de apa necesara.
Scaderea umiditatii solului dupa ce planta a format 8 - 10 frunze
influenteaza negativ productia de boabe Ia porumb Pentru conditiile din
tara noastra, J. Humlum (1942) a stabilit ca productia de boabe Ia hectar
depaseste media cand cantitatea de precipitatii este mai mare 40 mm in
 - 31-

luna mai, de 60 mm in iunie, 60 mm in iulie ~i sub 80 mm in august.

Repartizarea optima a precipitatiilor, dupa acela~i autor, este urmatoarea:
mai 60-80 mm; iunie 100-120 mm; iulie 100-120 mm; august 60-80 mm.
0 deosebita importanta prezinta pentru porumb rezerva de apa a
solului in primavara, Ia semanat, pentru stabilirea densitatii optime a
plantelor.
Cerintele fata de sol. Porumbul cu sistemul sau radicular dezvoltat,
care prezinta ~i capacitate ridicata de absorbtie a substantelor nutritive,
asigura produqii pe soluri foarte variate. ,Dintre toate plantele, porumbul
este acela care valorifica eel mai bine pamanturile slabe, (Gh. Ionescu
Si~e~ti, 1955, citat de Gh. Bilteanu, 1979).
Cele mai bune randamente se obtin insa pe solurile adanci, fertile,
permeabile, cu textura mijlocie. Astfel, solul sa prezinte o textura lutoasa,
sa contina peste 3°/o humus, peste 8 mg P20s1100 g sol, peste 20 mg
K20/100 g sol, cu pH de 6,5 - 7,5. Porumbul asigura rezultate bune pe
solurile aluviale, pe cernoziomuri, dar ~i pe brun ro~cate ~i brune de padure
care au o textura argiloasa. Suprafete mari sunt cultivate cu porumb pe
solurile luvice, soluri cu fertilitate redusa, reci, compacte ~i greu
permeabile. Pe asemenea soluri se pot obtine produqii ridicate numai daca
se aplica corect toate masurile agrofitotehnice.
Zone ecologice. Pentru stabilirea zonelor de favorabilitate Ia cultura
porumbului din tara noastra s-au luat in considerare cerintele acestei plante
fata de temperatura. Astfel, pe baza datelor referitoare Ia potentialul termic
al fiecarei zone (temperaturi mai mari de 10°C) s-au stabilit trei zone de
favorabilitate pentru cultura porumbului (fig. 2.9).

Fig. 2.9 - Zonele de cultura a porumbului.

2.4.5. Tehnologia de cultivare
2.4.5.1. Rotatia
Porumbul, de~i se spune ca are cerinte reduse fata de planta
premergatoare, cultivat dupa diverse plante da productii diferite. Cele mai
bune rezultate se obtin dupa leguminoasele anuale pentru boabe ~i furajere
(mazarea, fasolea, borceagurile, trifoiul dupa prima coasa etc). Lucerna,
leguminoasa perena furajera, care contribuie Ia refacerea structurii solului ~i
lasa in sol cantitati insemnate de azot (120-160 kg/ha), nu este considerata
 - 32-

o premergatoare buna pentru porumb In zonele secetoase neirigate, datorita

consumului mare de apa. Pe terenurile irigate lucerna devine o foarte buna
planta premergatoare pentru porumb. Produqii mari de porumb se obtin ~i
dupa: cerealele de toamna, in, canepa, cartof, sfecla, floarea-soarelui,
tutun.
In actuala structura a culturilor, principala planta premergatoare
pentru porumb este graul de toamna. Rotatia grau - porumb trebuie
intrerupta dupa 4 - 5 ani daca se constata atac de fuzarioza (boala comuna
ambelor specii).
Porumbul se poate cultiva in monocultura o perioada mai lunga de
timp daca se aplica ingra~aminte chimice ~i organice in cantitati
corespunzatoare ~i daca se combat bolile ~i daunatorii. In prezent tot mai
multe rezultate experimentale pledeaza impotriva cultivarii porumbului mai
mult de 2 - 3 ani pe acela~i teren, aceasta deoarece, chiar in conditiile
fertilizarii cu doze mari de ingra~aminte ~i ale irigarii, nivelul produqiilor
scade treptat. Produqiile cele mai eficiente se realizeaza in asolamente de
4- 5 ani.
Porumbul Ia randul sau, este o buna premergatoare pentru culturile de
primavara, fiind necesara insa o maruntire ~i o buna incorporare in sol a
resturilor vegetale. Cand se cultiva hibrizi timpurii devine buna
premergatoare ~i pentru graul de toamna.

2.4.5.2. Fertilizarea
Consumul specific de azot, fosfor ~i potasiu Ia porumb nu inregistreaza
valori mai mari decat Ia alte cereale (grau), dar prin productiile mari de
biomasa Ia unitatea de suprafata, porumbul este o planta mare
consumatoare de substante nutritive (tabelul 2.3 dupa Cr. Hera ~i
colab.,1980, citat de I. Borcean, 1995).
Tabelul 2.3
Consumul specific de elemente nutritive, kg/t, pentru productiade boabe ~i
partile epigee aferente, in functie de nivelul productiei
Elementul Productia de boabe (t/ha)
chimic 3-4 5-6 7-8 9- 10 11- 12 13- 14 14
N 28-26 24-23 22-21 21-20 20-19 5 19-18,5 18
P20s 14-11 10,5-10 9,8-9,6 9 5-9,0 8,9-8,8 8,7-8,6 8,6
K20 36-33 30-28 27-26 25,5-24,8 24,6-24,4 24,2-24,0 23,9

Datele din tabel scot in evidenta faptul ca pe masura ce produqia de

boabe cre~te consumul specific de azot, fosfor ~i potasiu se reduce.
Dupa F. Laza (citat de Gh. Bilteanu, 1989), care citeaza rezultatele
obtinute de alti 10 cercetatori, pentru 100 kg boabe (Ia care se adauga
celelalte parti ale plantei), se inregistreaza un consum de 2,43 kg N; 1,00
kg P20s ~i 2,14 kg K20.
Cea mai mare parte din elementele nutritive necesare se consuma de
catre porumb pana Ia inceputul formarii bobului. Astfel, in intervalul de Ia a
25-a pana Ia a 75-a zi dupa rasarire, cand s-a acumulat so - 55°/o din
substanta uscata totala, se consuma aproximativ 90°/o din cantitatea totala
de potasiu, 65°/o din azotul total ~i 55°/o din fosforul total.
 - 33-

Absorbtia azotului decurge intens din primele faze, pana Ia

maturitatea fiziologica. In conditii normale azotul favorizeaza cre~terea
rapida a plantelor. Insuficienta azotului incetine~te cre~terea plantelor ~i
schimba culoarea frunzelor din verde inchis, in verde galbui. Tulpinile
plantelor de porumb raman subtiri, cu ~tiuleti slab dezvoltati ~i incomplet
acoperiti cu boabe.
Excesul de azot determina cre~terea luxurianta a plantelor, intensifica
transpiratia ~i deci porumbul devine sensibil Ia seceta, sensibilizeaza
plantele Ia cadere ~i boli, prelunge~te perioada de vegetatie.
Absorbtia fosforului se realizeaza cam in acela~i ritm cu acumularea
substantei uscate in primele faze de cre~tere, dar ramane in urma acesteia
in perioada de umplere a boabelor. La formarea ~i umplerea boabelor se
reutilizeaza, ca ~i in cazul azotului, fosforul acumulat anterior in frunze,
tulpini ~i panu~i.
Fosforul, chiar daca se consuma in cantitati mai mici decat azotul, are
un rol Ia fel de important in nutritia porumbului. Insuficienta fosforului,
frecventa indeosebi in primele faze de vegetatie, determina o slaba
dezvoltare a radacinilor, un ritm lent de cre~tere, frunze inguste cu cre~tere
redusa de culoare verde-albastruie, tulpini subtiri cu ~tiuleti mici
neuniformi, de pe care pot lipsi randuri intregi de boabe .
Potasiul, de~i nu intra in structura compu~ilor organici, se consuma in
cantitati echivlente celor de azot. Potasiul anuleaza efectul negativ al
excesului de azot, marind rezistenta plantelor Ia cadere, seceta ~i boli.
Insuficienta potasiului conduce Ia scurtarea internodiilor, Ia frunze de
culoare verde deschisa cu varful ~i marginile arse, Ia ~tiuleti mici, cu varful
neacoperit de boabe ~i cu boabe ~i~tave.
Dintre microelemente, frecvent pe cernoziomurile cambice apare
carenta de zinc, manifestata prin aparitia dungilor decolorate intre marginea
frunzelor ~i nervura principala. Principala cauza care deregleaza nutritia
plantelor de porumb cu zinc o constituie valorile ridicate ale fosforului din
sol.
Fertilizarea chimici. Sinteza mai multor rezultate experimentale,
efectuate pe toate tipurile de sol din tara noastra, au dovedit reactie
pozitiva a porumbului Ia fertilizarea chimica. Sporul productiei de boabe
pentru 1 kg ingra~amant este diferit, in functie de tipul de sol (tabelul 2.4),
conditiile climatice ~i hibridul cultivat.

Tabelul 2.4 Chiar daca porumbul

Sporul productiei de boabe Ia porumb, realizeaza sporuri mai mari Ia
kg Ia 1 kg substanta activa de fertilizarea cu azot, productii
mgrav sam
v t
an
1\ 1\.

ridicate ~i constante nu se obtin

Tipul solului N P20s K20 decat Ia fertilizarea cu doze
optime de azot, fosfor ~i
Cernoziom 12 6 0-5 potasiu.
Brun-argiloiluvial 9 6 6 Reactia porumbului Ia
Brun ro~cat 9 4 3 fertilizare este puternic
argiloiluvial influentata de conditiile
AI uvial 13 5 0-5 pedoclimatice ale zonei de
cultura, precum ~i de hibridul
 - 34-

cultivat.

Dozele de lngdisaminte asigura nutritia normala a porumbului, fara

poluarea mediului, daca se diferentiaza In functie de urmatorii trei factori:
nivelul productiei planificate; consumul specific al elementelor nutritive si
rezervele existente In sol din aceste elemente nutritive (C. Vasilica, 1991).
Fertilizarea organica. Gunoiul de grajd asigura sporuri lnsemnate de
productie(35 - 110 kg boabe Ia tona) pe toate tipurile de sol din tara
noastra. Sunt recomandate cantitati de 20-40 t/ha, administrat direct
porumbului o data Ia 4-5 ani.

2.4.5.3. Lucrarile solului

Porumbul are nevoie de un sol profund, afanat, curat de buruieni, cu
rezerve cat mai mari de apa si cu o buna incorporare a resturilor vegetal e.
Lucrarile solului efectuate dupa eliberarea terenului de catre planta
premergatoare si pana In primavara Ia semanatul porumbului, trebuie sa
asigure realizarea acestor cerinte ale culturii de porumb.
Dupa premergatoare timpurii se executa aratura Ia 25 - 30 em, cu
plugul in agregat cu grapa stelata. Aratura de vara se mentine afanata si
curata de buruieni, pana in toamna, prin lucrari cu grapa cu discuri. Pe
solurile cu strat arabil mai subtire, adancimea araturii este conditionata de
grosimea acestuia.
Dupa premergatoare tarzii, dupa o eventuala maruntire a resturilor
vegetate, se ara Ia 25 - 30 em cu plugul in agregat cu grapa stelata.
La desprimavarare, cand umiditatea solului este corespunzatoare, se
executa o lucrare cu grapa cu colti reglabili pe terenurile nivelate sau o
lucrare cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti pe terenurile
denivelate Si imburuienate. Pregatirea patului germinativ este bine sa se
faca cu 0 zi inaintea semanatului, cu combinatorul.
Pe terenurile grele, din zonele cu exces de umiditate, se recomanda
scarificarea (afanarea profunda Ia 50 - 60 em) o data Ia 4 - 5 ani.

2.4.5.4. Samanta $i semanatul

Samanta trebuie sa aiba puritatea minima de 98°/o Si germinatia

minima de 90°/o. Pentru a se preveni fenomenul de ,clocirea semintelor, in
sol, provocata de atacul diferitilor agenti patogeni in conditii de temperatura
scazuta Si umiditate ridicata (Fusarium, Pythium, Penicillium etc), samanta
se trateaza cu unul din produsele: Tiradin 75 (3 kg/t), Metoben 70 (2kg/t),
Berlet MLX 360 (1,25 1/t).
De asemenea, prevenirea atacului daunatorilor (Agriotes sp.r
Tanymecus dilaticollis etc), se realizeaza prin tratarea semintelor cu unul
din insecticidele: Furadan 35ST (2Skg/t) 1 Diafuran 35ST (25 kg/t)r
Carbodan 35ST (25 kg/t) 1 Seedox 80WP (12 1 5 kg/t), sau alte produse
avizate.
 - 35-

Momentul optim pentru lnceperea semanatului Ia porumb este atunci

cand In sol, Ia adancimea de 8 - 10 em se realizeaza temperatura de soc, Ia
ora 7.
In conditii climatice normale, epoca optima a lnsamantarii porumbului
coincide calendaristic cu intervalele: 1 - 20 aprilie In Campia de sud-est ~i
de vest; 15 - 30 aprilie In zona centrala a Moldovei ~i 20 - 30 aprilie In
zonele subcarpatice ~i cele nordice.
Semanatul incepe intotdeauna cu hibrizii timpurii, mai rezistenti Ia
temperaturile sd3zute ~i pe solurile cu
textura u~oara care se zvanta mai Tabelul 2.5
repede.
Densitatea reprezinta factorul Densitatea plantelor Ia porumb
tehnologic de baza pentru realizarea
randamentului Ia porumb. Reactia Mii plante
porumbului Ia densitate este mai Grupa de recoltabile/ha
puternica decat reactia altor pra~itoare precocitate a Neirigat Irigat
(floarea-soarelui, sfecla), datorita hibrizilor
modificarii puternice a componentelor Timpurii 45- 60 65- 70
de produqie. La stabilirea densitatii Mijlocii 40- 55 60- 65
optime pentru cultura de porumb este Tarzii 40- so 60- 65
obligatoriu sa se tina seama de
urmatorii factori: hibridul cultivat,
umiditatea ~i fertilitatea solului.
In prezent, in urma rezultatel0r experimentale, densitatile
recomandate pentru cultura porumbului sunt prezentate In tabelul 2.5.
Semanatul porumbului se realizeaza cu semanatori specifice plantelor
pra~itoare, Ia distanta de 70 em intre randuri, iar intre plante pe rand
conform densitatii stabilite. Adancimea de semanat difera in funqie de
textura ~i umiditatea solului, avand valori cuprinse intre 5 - 8 (10) em.

2.4.5.5. Lucrarile de ingrijire

Lucrarile de ingrijire Ia cultura porumbului au ca scop combaterea

buruienilor, combaterea daunatorilor ~i acolo unde este posibil irigarea.
Combaterea buruienilor prezinta o importanta deosebita pentru cultura
porumbului, deoarece acestea pot reduce produqia de boabe cu 30 - 95°/o.
Se poate considera ca pierderile din productia de boabe Ia unitatea de
suprafata sunt egale cu masa buruienilor uscate de pe aceea~i suprafata.
Semanatul Ia timpul optim, cu samanta de calitate, intr-un pat
germinativ foarte bine pregatit, reduce intervalul de timp de Ia semanat Ia
rasarit, astfel incat in aceasta perioada nu este necesar sa se intervina
pentru combaterea buruienilor. in situatiile cand aceasta perioada se
prelunge~te, sau Ia suprafata solului s-a format crusta, se intervine printr-o
lucrare cu grapa cu colti reglabili ori cu sapa rotativa.
Dupa rasarirea plantelor, in eel mult 10 zile se executa prima pra~ila
mecanica, cu viteza redusa ( 4 km/ora) pentru a nu acoperi plantele cu
pamant. Cand plantele au 4 - 5 frunze, solul este uscat Ia suprafata, iar
vremea este insorita, o buna distrugere a buruienilor, pe toata suprafata, se
realizeaza prin lucrarea cu sapa rotaiva. in continuare distrugerea
 - 36-

buruienilor care apar se realizeaza prin pra~ile mecanice ~i manuale. Sunt

necesare pentru cultura porumbului 2- 3 pra~ile mecanice. Pra$ilele
mecanice vor fi urmate obligatoriu de pra~ile manuale pe rand.

Tabelul 2.5
Er b.ICI"d e f oIosite a eu tura porum b u Iu1.
Erbicidul Momentul administrarii Doza I sau kg/ha

Buruieni monocotiledonate ~i dicotiledonate

Eradicane 72 RPi* 6- 10
Diizocab 80 CE ppi 6- 10
Alirox 80 EC ppi 6- 10
Onezin 50 PU ppi/preem* * 5- 10
Gesaprim 80 WP ppi 3-6
Trophy ppijprem 2- 3
Guardian preemjppi 2- 215
AI i rox 80 EC + Onezi n 50 PU ppi 4-6+2-6
Diizocab 80 CE + ppi 4 - 6 + 1,2 - 3,8
Gesaprim80 WP
Primextra 50 PU ppi/preem/postem* * * 4-6
Onezin Combi 50 PU preem 10
Butizin 40 SC preem 6- 10
Dicotiledonate anuale ~i perene
SOMA Qostem 1,5- 2
Icedin forte postern 2
Laddok 48 SC postern 3,5- 4
Harmony 75 DF postern 15 g/ha
Sorghum hale_Qense din rizomi
Tell 75 WG postem,cand sorgul are10 40g/ha+O,S I
-15 em extra von
Titus 25 DF II 40- 60 g/ha
Mistral SL 950 II 1 - 115
* ppi - inainte de semanat ** preem - inainte de rasarit
***postern - dupa rasarit

Adancimea pra~ilelor meeaniee se diferentiaza in functie de

dezvoltarea rad~kinilor porumbului, fiind mai adanei (10 - 12 em) Ia prima
pra~ila $i mai Ia suprafata pentru a doua (7 - 8 em) ~i a treia (5 - 6 em).
Numarul pra~ilelor mecanice ~i manuale poate fi redus, sau chiar se
poate renunta Ia aceste lucrari, prin folosirea erbicidelor pentru eombaterea
buruienilor (tabelul 2.5).
Combaterea daunatorilor. In eonditiile tarii noastre pagube insemnate
produe porumbului viermii sarma (Agriotes sp.) ~i rati~oara porumbului
(Tanynecus dilaticollis). Se previne ataeul acestor daunatori prin tratarea
semintelor sau/~i prin aplicarea insecticidelor granulate pe rand Ia semanat.
Irigarea. Prin irigare se urmare~te aprovizionarea normala cu apa a
plantelor pe tot pareursul fazei eritiee pentru apa. Astfel, umiditatea solului
trebuie mentinuta Ia peste 50°/o din IUA pe adaneimea de 80 em, pe solurile
 - 37-

permeabile (cernoziomuri, aluviuni) ~i peste 70°/o din IUA pe solurile putin

permeabile (brun ro~cate, brune, Hkovi~ti).
Irigarea se realizeaza prin aspersiune sau prin brazde cu norme de
udare diferite, 700 - 800 m 3/ha pe solurile permeabile ~i 400 - 500 m 3/ha
pe cele mai putin permeabile.

2.4.5.6. Recoltarea

Porumbul poate fi recoltat mecanic sub forma de ~tiuleti depanu~ati

sau sub forma de boabe ~i manual sub forma de ~tiuleti sau plante intregi
care se transporta din camp iar ~tiuletii se desfac de pe planta Ia stationar.
Recoltarea mecanizata a porumbului, sub forma de ~tiuleti, incepe
cand umiditatea boabelor este de 32 - 30°/o ~i se termina cand aceasta
ajunge Ia 26°/o. In continuare, mecanizat, nu se poate recolta decat sub
forma de boabe pana cand umiditatea acestora ajunge Ia 20°/o. Sub 20°/o
multe boabe se pierd de pe ~tiuleti inainte de a intra in aparatul de treier al
combinei.
Bobele recoltate cu umiditatea de 20-26°/o trebuie aduse Ia umiditatea
de 14°/o pentru o buna pastrare.
Recoltarea mecanizata a porumbului atat sub forma de ~tiuleti cat ~i
sub forma de boabe, se poate realiia cu diverse combine prevazute cu
echipamente specifice modului de recoltare.
Manual ~tiuletii se recolteaza depanu~ati iar ulterior tulpinile se taie,
se leaga in snopi ~i se transporta in gospodarie. in zonele umede din
Moldova ~i din Transilvania se recolteaza plantele intregi, se a~eaza in glugi
sau se transporta in gospodarie unde se desfac ~tiuletii. in felul acesta se
elibereaza mai repede terenul.
Pastrarea ~tiuletilor se realizeaza in patule de diferite tipuri
constructive.