Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” Iași

Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial

Departamentul Tehnologia Construcțiilor de Mașini

Tehnologia Construcțiilor de Mașini II

Proiect

Profesor coordonator: Coteata Margareta

Student: Dediu Nicolae Razvan

1
 Tema proiectului

Sa se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanica prin aschiere a reperului

din anexa I, in conditiile unei productii de serie mijlocie luandu-se in consideraredoar masini
unelte universale sau specializate.
La final sa se intocmeasca documentatia tehnologica aferenta.

Anexa I

2
 CAPITOLUL I
Analiza datelor initiale

Reperul din anexa I reprezinta un butuc dintat, avand rol de a transmite

puteri mari intre arbori si asigura un raport de transmitere constant. In timpul functionarii
butucul dintat este solicitat la incovoiere, astfel materialul acestuia trebuie sa prezinte
rezistenta mare la oboseala si la presiune de contact. La alegerea angrenajelor se va tine cont
de sarcina maxima pentru care sunt calculate si de caracteristicile mediului in care lucreaza.
Montajul incorect sau prelucrarea imprecisa a rotilor conduc la o uzura rapida a angrenajului.
Flancurile profilului angrenajelor trebuie sa urmareasca curbe geometrice care sa asigure un
raport de transmitere constant.Una din aceste curbe este evolventa.

1.1. Analiza desenului de exectie

În urma analizei desenului de execuţie, s-au constatat următoarele:

 desenul a fost executat pe format standardizat A4 (297X210) la scara 1/2;
 pentru explicitarea corecta si completa a piesei in desen sunt necesare doua vederi;
 cotele existente sunt cele necesare, toate lanturile de dimensiuni inchizandu-se;
 tolerantele pentru cotele libere vor fi conform SREN ISO 2768 mk;
 suprafeţele ce alcătuiesc piesa sunt tehnologice, ele putându-se executa pe maşini-
unelte universale, piesa avand doar suprafete de revolutie, plane si canelate;
 Se recomanda completarea desenului de executie cu :
- abateri de forma de tip cilindrica pentru suprafata S5, S2 si S3;
- abateri de pozitie de tip circularitate intre suprafetele S5 si S2, respectiv S5 si
S3.
Se constată că la condiții tehnice sunt specificate următoarele:
 Materialul recomandat de proiectant este 13CrNi30,conform STAS 915/2-81 si STAS
915/3-81;
 Caracteristici tehnologice, ale materialului din care se realizează piesa sunt:

3
 -Rezistenţă la rupere la tracţiune: Rm = 880-1170 [MPa];
-Limita de curgere: Rp = 640 [MPa];
-Duritate: 60-62 HRC;
-Tratamente termice caracteristice: - cementare;
-Alungirea : A5=10%.

1.2. Analiza tehnologicitatii piesei

Prin tehnologicitatea constructiei unei piese se intelege ca fiind stiinta care studiaza
transformarile la care este supus materialul metalic in procesele tehnologice de lucru si le
aplica in vederea obtinerii produselor necesare societatii in conditii tehnico-economice
optime.
Tehnologiditatea unei piese reprezintă construcția piesei, ansamblului, mașinii-unelte
sau a instalației prin care acestea, fiind eficiente și sigure în exploatare, se pot executa la
volumul de producție stabilit, asigurându-se consumul de material și de muncă minim, deci și
de cost scăzut.
Piesa este tehnologică atat din punct de vedere funcțional cat și din punct de vedere al
prelucrabilității de așchiere al materialului utilizat (13CrNi30) al formei constructive, fiind
alcătuită din suprafețe plane si de revoluție ce pot fi ușor obținute prin așchiere, suprafete ce
au o precizie medie, deci se pot executa pe masini unelte universale.
Factorii care influenţează tehnologicitatea construcţiei sunt:
-prelucrabilitatea prin aşchiere;
-forma constructivă a piesei;
-stabilirea bazelor tehnologice şi de cotare ale piesei;
-gradul de precizie şi cel de rugozitate impus suprafeţelor;
-gradul de normalizare şi de unificare a piesei.

1.2.a. Notarea suprafetelor

1. suprafaţă frontală;
2. suprafaţă cilindrică exterioară;
3. suprafaţă cilindrica exterioara;
4. suprafaţă cilindrică dantura exterioara;

4
5. suprafata cilindrica interioara canelata;
6. suprafata frontala;
7. tesitura exterioara
8. teşitură exterioară;
9. tesitura dantura exterioara;
10. tesitura dantura exterioara;
11. suprafaţă frontala;
12. suprafaţă frontala;
13. suprafata canelura interioara;
14. suprafata dantura cilindrica exterioara;

Analiza tehnologicitatii piesei

Tabelul 1.1. Analiza suprafetelor piesei
Suprafa Forma/tip Dimensiu Toleranţe Tol. Tol. Tol. de Tol. Rugozit Ultima Obs.
ţa ul ni dimensiona de de orientare de bătaie ate prelucrare
suprafeţei nominale le formă poziţie Ra aplicată

[mm] [µm] [µm] [µm] [µm] [µm] [µm]

1-6 Frontala L = 160 T=400 T=160 T=500 T=250 6.3 Strunjire
de
degrosare
2 Cilindrică Ø80 T=30 T=80 T=250 T=160 3.2 Strunjire
exterioara -21 de
-9 finisare
3 Cilindrică Ø80 T=30 T=80 T=250 T=160 3.2 Strunjire
exterioara -21 de
-9 finisare
Cilindric T=45 T=80 T=250 T=160 3.2 Strunjire
4 a Ø108 -36 de finisare
danturata -9
5 Cilindrică Ø52 T=39 T=8 T=40 T=16 0.8 Alezare
interioara +39
0
7 Tesitura 2x45 ° 6.3 Strunjire
de
degrosare
8 Tesitura 2x45 ° 6.3 Strunjire
de
degrosare
9 Tesitura 2x45 ° 6.3 Strunjire
de
degrosare
10 Tesitura 2x45 ° 6.3 Strunjire
de

5
 degrosare
1 - 11 Suprafata L = 61 T=300 T=120 T=250 T=250 6.3 Stunjire
frontala de
degrosare
12 - 11 Suprafata L = 38 T=250 T=100 T=160 T=160 6.3 Strunjire
frontala de
degrosare
13 Cilindrica T=46 T=100- T=100- T=100 3.2 Mortezare
canelata Ø60 +46 200 200
interior 0
Cilindrica T=36 T=30 T=160 T=100 3.2 Frezare
dantura Ø92 -36
14
exterioara -9

1.2.b. Discutarea tehnologicitatii de fabricație a piesei

Din analiza desenului de execuție al piesei rezultă că forma constructivă asigură

prelucrarea în condiții favorabile. Forma este optima și asigura o prelucrare cu volum minim
de muncă și respectarea condițiilor de precizie dimensionale și starea suprafeței. Forma
constructivă a piesei asigură o rigiditate corespunzătore, suprafețele piesei ce urmează a fi
prelucrate prin așchiere sunt ușor accesibile și pot fi prelucrate cu scule obișnuite.
Piesa este tehnologică din punct de vedere funcțional, al prelucrabilității prin așchiere,
al materialului utilizat 13CrNi30 (STAS 791-80), avand urmatoarele caracteristici:
-Rezistenţă la rupere la tracţiune: Rm = 880-1170 [MPa];
-Limita de curgere: Rp = 640 [MPa];
-Duritate: 60-62 HRC;
-Tratamente termice caracteristice: - cementare;
-Alungirea : A5=10%.
Deoarece piesa nu prezintă suprafeţe cu toleranţe şi rugozităţi mici, nu necesită
prelucrare pe maşini de precizie ridicată.
Forma constructivă a piesei asigură numeroase posibilităţi de strângere şi fixare în
dispozitiv:
- Pentru operatia de strunjire piesa va fi fixata intre bacuri si varf.
- Pentru operatia de frezare piesa va fi fixata pe masa masinii.
- pentru operatia de mortezare piesa va fi fixata pe platoul rotativ al masinii.
Producţia este de serie mijlocie cu piese de greutate mijlocie (500 buc/an) .

1.3. Alegerea semifabricatului

6
 Având în vedere dimensiunile de gabarit, formă şi precizie impuse prin desenul de
execuţie de către proiectant, cu productiei de serie mijlocie cu 500 piese/an, se alege un
semifabricat tip bară laminata cu secţiune circulară. Acesta trebuie sa prezinte dimensiuni
apropiate de cele ale piesei finite, astfel in urma prelucrabilitatii, adaosul de prelucrare fiind
indepartat de pe semifabricat.
Materialul utilizat pentru executarea butucului dintat este 13CrNi30 (STAS 791-80).
Caracteristicile tehnologice ale materialului din care se realizează piesa sunt:
- Compoziția chimică:
- Rezistența la rupere la tracțiune: Rm=880 - 1170 N/mm;

- Limita de curgere: Rp0,2= 480 N/mm2;

- Duritate: 240 HB;

CAPITOLUL II

7
 Elaborarea traseului tehnologic

2.1. Aspecte generale

Procesul tehnologic reprezinta un amsamblu de operatii fizice , chimice, mecanice
care transforma materiile prime in bunuri sau realizeaza repararea, intretinerea sau
amsamblarea unui sistem tehnic.Un astfel de proces este un amsamblu de activitati corelate
sau interactive care transforma un produs la intrare in alt produs la iesire.
Procesele tehnologice se clasifica in:
 procese tehnologice de baza care determina direct operatiunea tehnologica;
 procese tehnologice auxiliare care le pregatesc si intretin pe cele de baza, cum ar fi :
transportul materiei prime pana in procesul de productie, producerea sculelor
necesare, repararea si intretinerea utilajelor de productie etc.

2.2. Succesiunea operatiilor si fazelor de prelucrare

Nr Denumirea Schita Masini Baza
. operatiei si fazei unelte, tehnologi
SDV ca

Fierastrau Suprafata
1. Debitare / cilindrica
Panza

2. Prelucrarea Strung
bazelor tehnologice normal
a)Prindere piesa in
universal:
2.1. Strunjire Suprafata
frontala suprafata 6 cilindrica
2.2. Centruire
suprafata 6
b) Desprindere,
întoarcere şi
prindere piesă în
universal
strunjire frontala:
2.3 Strunjire frontală
suprafata 1
2.4 Centruire
suprafata 1

Strunjire de
degrosare
a)Prindere intre

8
 varfuri si inima de
antrenare:
3.1. Strunjire
longitudinala de Strung Gauri de
degrosare a normal centrare
suprafetei 3
3.2. Strunjire
frontala de
degrosare a
3. suprafetei 12;
3.3.Strunjire
longitudinala de
degrosare
suprafata 4.
3.4. Strunjire
tesitura suprafata
10.
3.5. Strunjire
tesitura suprafata
7.
b) Desprindere,
intoarcere si
prindere piesa intre
varfuri si inima de
antrenare:
3.5. Strunjire
longitudinala de
degrosare a
suprafetei 2;
3.6. Strunjire
frontala de
degrosare a
suprafetei 11.
3.7. Strunjire
tesitura suprafata
9.
3.8. Strunjire
tesitura suprafata
8.
Strung Gauri de
4. normal centrare
Strunjire de
finisare, Ra ≤ 3.2
µm
a) prindere piesă
între vârfuri şi inimă
de antrenare
5.1.Strunjire de
finisare a suprafetei
2;

9
 5.2.Strunjire de
finisare a suprafetei
4;
b) Desprindere,
întoarcere piesă la
180o şi prindere între
vârfuri şi inimă de
antrenare:
5.3. Strunjire de
finisare a suprafetei
3.

5. Burghiere Strung Suprafata

normal cilindrica
Prindere piesa in 2
mandrina

6.1. Burgiere in plin

a suprafetei 5.
6.2. Alezarea
spurafetei 5

6. Mortezare Masina Suprafata

de cilindrica
Prindere pe mortezat 2.
platoul rotativ al (morteza)
masinii unelte:

7.1. Mortezare
canelura interioara
a suprafetei 13.

10
 7. Frezare melcata Masina Suprafata
Prindere intre de frezat/ frontala 1
cepuri freza si
Frezare dantura melcata suprafata
exterioara canelata
interior
13

8. Control
intermediar
9. Tratament termic

2.3. Caracteristicile masinilor unelte

Pentru operația 1, respectiv cea de debitare, se recomandă folosirea unui ferăstrău cu
bandă circulară continuă tip HBS 300.
Pentru operaţia 2, cea de prelucrare a bazelor tehnologice, pentru operația 3 care este
de strunjire de degroşare, respectiv pentru operatia 6 care este cea de gaurire, analizând
dimensiunile piesei se pot folosi strunguri SN 400 x 750 care are următoarele caracteristici:
-diametrul maxim de prelucrat h= 400 mm;
-lungimea maximă de prelucrat L= 750 mm;
-gama de turaţii a arborelui principal, rot/min: 12; 15; 19; 24; 30; 38; 46; 58; ….
-gama de avansuri longitudinale, mm/rot: 0,06; 0,08; 0,10…
-gama de avansuri transversale, mm/rot: 0.046; 0,050; 0,075; 0,092;....
-puterea P=7,5 kW.
Pentru operaţia 5 si operatia 8 care este o strunjire de finisare ce necesită o putere mai
redusă se foloseşte SN 250 x 500 care are următoarele caracteristici:
-diametrul maxim de prelucrat h=250 mm;
-lungimea maximă de prelucrat L=500 mm;
-gama de turaţii a arborelui principal ,rot/min: 63; 90; 125; 180; 250; 355; 500; 710;
1000; 1410; 1910; 2800.
-gama de avansuri longitudinale, mm/rot: 0,04; 0,05; 0,06; …..
-gama de avansuri transversale, mm/rot: 0,012; 0,015; 0,018; 0,021; ……
-puterea P=2,2 kW.
Pentru realizarea suprafeței 14 se va achiziționa o mașina de frezat universală UMF 6
cu următoarele caracteristici :

Dimensiunile mesei  
Sarcina suportată de masa (max.) 320x1.600 mm
Canale-T , numărul 300 kg
Canale-T , lățimea 3 Stück
Canale-T , distanța 18 mm

11
 70 mm
Curse  
Cursa axei-X 1.300 mm
Cursa axei-Y 290 mm
Cursa axei-Z 450 mm
Cap de frezare  
Domeniul de turație 60 - 1.800 min-1
Racord pentru axul principal SK 50
Distanța dintre mijlocul axei-masă 20 - 470 mm
Mers rapid  
Mers rapid axa-X 1.200 mm/min
Mers rapid axa-Y 800 mm/min
Mers rapid axa-Z 600 mm/min
Avans  
Viteza de avans axa-A 30 - 750 mm/min
Viteza de avans axa-Y 20 - 500 mm/min
Viteza de avans axa-Z 15 - 375 mm/min
Puterea de alimentare  
Puterea motorului de la antrenarea principala 5,5 kW
Puterea motorului de avans axa-X 1,5 kW
Puterea motorului de avans axa-Y 1,5 kW
Puterea motorului de avans axa-Z 1,5 kW
Puterea motorului pompei de răcire 0,09 kW
Tensiune de alimentare 400 V
 
 
Dimensiuni si greutăți  
Dimensiuni 2.520x2.100x1.870 mm
Greutatea 2.510 kg
 

Pentru operatia 7 care este cea de mortezare a canelurii interioare, se utilizeaza o

masina de mortezat de tip BM25, avand urmatoarele caracteristici:
- Putere motor 2,2/3 KW/HP
- Tensiune trifazică 380 V
- Putere hidraulică: 10 Tone
- Viteza de lucru: 24 mm/sec
- Viteza de revenire: 54 mm/sec
- Debit pompă: 7,5 l
- Traseu brosa: 600 mm
- Diametru gât: 600 mm
- Dimensiuni masa lucru 430x420 mm
- Dimensiuni (Lxlxh) 2320x1180x820 mm.
CAPITOLUL III
12
 Calculul adaosului de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare

Pentru suprafetele de revoluţie, adaosul de prelucrare intermediar minim se

calculează:
2 A pi min=2(Rz i−1 + Si−1 )+2 √ ρ2i−1 +ϵ 2i (1)
unde:
Rz i-1 – inaltimea neregularitatilor profilului, rezultata la operatia (faza) precedenta i-1;
Si-1 – adancimea stratului superficialdefect, format la operatia (faza) precedenta i-1;
ρi-1 – abaterile spatiale ale suprafetei de prelucrat fata de bazele tehnologice ale piesei,
ramase dupa efectuarea operatiei (fazei) precedente i-1;
έi – eroarea de instalare a suprafetei de prelucrat (initiala)la operatia sau faza
considerata i.
Adaosul de prelucrare nominal va fi:
Api nom = 2 Api min +Ti-1 (2)
Dimensiunile intermediare se calculează conform relaţiilor:
di-1max = di max+2Api nom (3)
di-1 min = d i-1 max - Ti-1 (4)
di-1 nom=dimax+2Apimin+| Ai| (5)
pentru calclul diametrului semifabricatului/ al barei laminate unde:
Api nom – adaosul nominal;
d i max – diametrul maxim care se obţine la operaţia curentă;
di-1max, di-1 min – diametrul maxim, respectiv minim care se obţine la faza anterioară;
Ti-1 – toleranţa cotei rezultate la prelucrarea precedentă;

Pentru suprafata 5 alezata: Ø52+0.0390

Pentru obţinerea suprafetei alezate sunt necesare următoarele operaţii:
- gaurire;
- alezare;
a) Alezarea, operatia precedenta este cea de gaurire, la care parametrii pentru calculul
adaosului de prelucrare astfel:
R z i−1=63
Si−1=80
2 ∙ A pimin =2 ∙( R z i−1 + Si−1 )
2 ∙ A pimin =2 ∙ ( 63+ 80 )=286 μm
Din tabelul 2.15 (Picos, vol. I, 1992) T i-1 = 300 µm, pentru treapta 12 de precizie
corespunzatoare gauririi cu burghiul. Adaosul nominal pentru burghiere este:
Api nom = 2 Api min +Ti-1=286+300=586 μm
Diametrul maxim după burgiere:
di-1max = di max-2Api nom
di-1max = 52-0,586=51.414 mm
se rotunjeste la: di-1 nom= 51.5 mm
di-1 min = d i-1 nom + Ti-1

13
 di-1 min = 51,5 + 0,3= 51. 8 mm
Operaţia de burghiere se va executa la cota Φ 51,5+0.3
0 mm.

Pentru suprafata 4 strunjita: Φ 108−0.036

−0,090 mm.

Pentru obţinerea suprafetei cilindrica exterioara sunt necesare următoarele operaţii:

- strunjirea de degrosare;
- strunjirea de finisare.
a) Calculul adaosului de prelucrare la strunjirea de finisare. Operaţia precedentă este
strunjirea de degrosare.
Din tabelul 4.9. [Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica prin Aschiere,
Vol.1, C. Picos] rezulta urmatorii parametri de calitate ai suprafetei: Rz i-1 =63 µm, Si-1 =60
µm.
Abaterea spatiala este ρi-1 = 2·Δc·Lc
Δc = 0,15 mm-1 µm( după interpretarea pe presă)
Lc = 38 mm
ρi-1 = 2·0,15·38=11.4 µm
Eroarea de instalare, εi, va fi considerata nula, intrucat prinderea piesei se face intre varfuri.
2 A pi min=2(Rz i−1 + Si−1 )+2 √ ρ2i−1 +ϵ 2i
2Api min = 2٠63+2٠60+2٠11=268 µm
Din tabelul 2.15 Ti-1 = 140 µm iar adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este :
Api nom = 2 Api min +Ti-1
Api nom =268+ 350 = 618 μm
Diametrul maxim după strunjirea de degrosare :
di-1max = di max+2Api nom
di-1max =107.96 +0.618 = 108.578 mm
se rotunjeste la di-1 nom=108.6 mm
Diametrul minim dupa strunjirea de degrosare va fi:
di-1 min = d i-1 nom - Ti-1
di-1 min =108.6– 0,35= 108.25mm

Operaţia de strunjire de degrosare se va executa la cota Φ 108.250−0,35 mm

b) Calculul adaosului de prelucrare la strunjirea de degrosare.

Operaţia precedentă  este: laminarea la cald.
Din tabelul 4. 5 rezulta urmatorii parametri de calitate ai suprafetei:
Rzi-1 =200 µm ; Si-1 = 300 µm.
Eroarea de instalare, εi, va fi considerata nulă, întrucât prinderea piesei se face între
vârfuri.
Abaterea spatiala va fi:

ρi-1 = √ ρ2c +ρ2centr (rel.4.2/216)

14
ρc = 2·Δc·lc = 2·0,15·38 = 11 µm ;
2
√
ρcentr = 0,25· T +1 mm
Pentru T = 2900 µm (tab.4.1), ρcentr = 0.725 mm
În final se obţine:
ρi-1 = √ 112 +7252=725 µm
2 A pi min=2(Rz i−1 + Si−1 )+2 √ ρ2i−1 +ϵ 2i
Adaosul minim pentru strunjirea de degrosare este
2 Api min =2450 µm
În tabelul 4.1 (Picos, vol I), abaterea inferioară Ai a barelor laminate Ai=-1900 µm.
Adaosul nominal calculat pentru strunjire :
Api nom = 2Api min+Ai = 2450 - 1900= 0.55 mm
Dimensiunile barei sunt:
dnom sf = dmax+2 Api nom +Ai, dmax = 108.6 mm dnom sf = 108.6+0.55=109.15 mm
+1000
Se alege o bară laminată cu diametrul standardizat STAS 333-87, d sf = 110−2000 mm
(tabel 4.1).
Se recalculeaza adaosul de prelucrare la strunjirea de degrosare:
2 Api nom = d sf - di max = 110 – 108.6 = 1.4 mm.

+0.021
Suprafaţa S2, S3, Ф 80+0 ,002 mm

Pentru obtinerea suprafetelor S2 si S3, la diametrul Ф 80+0.021

+0 ,002 sunt necesare
urmatoarele operatii:
- strunjire de degrosare;
- strunjire de finisare;

a) Calculul adaosului de prelucrare la strunjirea de finisare. Operaţia precedentă este

strunjire de degrosare.
Din tabelul 4.9. [Proiectarea Tehnologiilor de Prelucrare Mecanica prin Aschiere,
Vol.1, C. Picos] rezulta urmatorii parametri de calitate ai suprafetei: Rz i-1 =63 µm, Si-1 =60
µm.
Abaterea spatiala este ρi-1 = 2·Δc·Lc
Δc = 0,15 mm-1 µm
Lc = 61 mm
ρi-1 = 2·0,15·61=18.3 µm
Eroarea de instalare, εi, va fi considerata nula, intrucat prinderea piesei se face intre varfuri.
2 A pi min=2(Rz i−1 + Si−1 )+2 √ ρ2i−1 +ϵ 2i
2Api min = 2٠63+2٠60+2٠18=282 µm
Din tabelul 2.15 Ti-1 = 300 µm iar adaosul nominal pentru strunjirea de finisare este :
Api nom = 2 Api min +Ti-1
Api nom =282+ 300 = 582 μm
Diametrul maxim după strunjirea de degrosare :

15
 di-1max = di max+2Api nom
di-1max = 80.021+0.582 = 80.603 mm
se rotunjeste la di-1 nom=80.6 mm
Diametrul minim dupa strunjirea de degrosare va fi:
di-1 min = d i-1 nom - Ti-1
di-1 min = 80.6 – 0,3= 80.3 mm

0
Operaţia de strunjire de degrosare se va executa la cota Φ 80,6−0,3 mm

b) Calculul adaosului de prelucrare la strunjirea de degroşare. Operaţia precedentă 

este laminarea la cald.
Pentru strunjirea de degroşare, adaosul se determină prin diferenţa diametrelor de
semifabricat la strunjirea de degrosare:
1000
2Apinom=dsf-di max= 110−2000 – 80.6 = 29.44 mm
Strunjirea de degrosare pe aceasta treapta se face prin 7 treceri.

Suprafeţele frontale

Aceste suprafeţe de capat se prelucrează prin strunjire. Operaţia precedentă este

debitarea pe un strung normal cu un cutit de retezat, treapta 14 de precizie.
Rzi-1 + Si-1 = 200 µm, din tabelul 4.11. [C. Picos, Vol.1]
ρi-1 = 0,045·D=0,045·110 = 4.95 mm
Adaosul asimetric minim pentru strunjirea de degrosare a suprafetelor frontale se calculeaza
cu relatia:
A pi min =R z i−1+ Si−1 + ρ0i−1 +ϵ i0
Eroarea de instalare a semifabricatului in mandrina cu trei bacuri este ε = 30μm, conform tabel
1.37 [C. Picos, Vol.1].
Apimin = 200+4950+30=5180 μm
Toleranta la lungimea de debitare, in treapta 14 de precizie, este 870 μm = 0.87 mm (tab.
2.15) [C. Picos, Vol.1].
Abaterile limita la lungimea de debitare sint deci ± 0.435 mm s-au rotunjit ± 0.5 mm
Prin urmare, adaosul nominal calculat pentru strunjire frontala este:
2 A pi nom=A pi min +| A i| =5.18+|−0.5| =5.68 mm
Lungimea nominala pentru debitare este:
Lnom= 160 + 5.68= 165.68mm
Se rotunjeste Lnom 166mm
Adaosul de prelucrare la strunjirea frontala va fi:
2 A pi nom =¿ ¿ Lnom - Lp = 166 -160 = 7 mm;
La debitare se va respecta cota: 166 ± 0.5 mm.

Adaosuri de prelucrare intermediare dupa tabele normative [Cap.9, C. Picos,

Vol.1)

16
 Adaosul de
Suprafata de prelucrat Operatia de prelucrare prelucrare
Ap [mm]
Suprafetele frontale 1 si 6 (calcul analitic) debitare 2Ap = 7
Strunjire de degrosare 2Ap = 29.44
Suprafata cilindrica exterioara 2 (calcul Strunjirea de finisare 2Ap = 0.58
analitic)
Suprafata cilindrica exterioara 3 (calcul Strunjire de degrosare 2Ap = 29.44
analitic) Strunjire de finisare 2Ap = 0.58
Suprafata cilindrica exteriora 4 (calcul Strunjire de degrosare 2Ap = 1.4
analitic) Strunjire de finisare 2Ap = 0.618
Suprafata cilindrica interioara 5 (calcul Gaurire cu burghiul 2Ap = 51.5
analitic) Alezare 2Ap = 0.586
Suprafata frontala 11 Strunjire de degrosare 2Ap = 0.8
Suprafata frontala 12 Strunjire de degrosare 2Ap = 0.8
Suprafata exterioara cilindrica danturata 14 Frezare (freza de 2Ap = 1.4
degrosare - melcata)
Suprafata cilindrica interioara canelata 13 Mortezare 2Ap = 1.4

CAPITOLUL IV
Determinarea parametrilor regimului de aschiere

17
 Elementele componente ale regimultui de aschiere sunt:
 adanciumea de aschiere t care este definita ca marimea taisului principal aflat in
contact cu piesa de prelucrat, masurata perpendicular pe planul de lucru;
 viteza de aschiere v care este definita ca viteza la un moment dat, in directia miscarii
de aschiere, a unui punct de aschiere considerat pe taisul sculei;
 avansul s care este determinat de obicei in mm la o rotatie a piesei sau sculei.

4.1 Suprafața cilindrică interioara 5 (∅ 52+0.039

0 mm)
4.1.1 Gaurire cu burgiul la cota ∅ 51.5+0,3
0 mm.

Maşina unealtă aleasă este SN 400 x 750. (aleasă din cap. II).
Scula aşchietoare este un burghiu elicoidal cu duritatea HB 160.
D
Adâncimea de așchiere t=
2
D - diametrul burgiului [mm];
D=51500 μm
51500
t= = μm= 25.75 mm
2
Avansul: s=k s ∙C s ∙ D0.6
k s- coeficient de corectie in functie de lungimea gaurii [tab.16.8, C. Picos, Vol 2];
C s- coeficient de avans [tab.16.9, C. Picos, Vol 2];
k s=0.85
C s=0.046
s=0.85∙ 0.046 ∙ 510.6=0.41 [mm/rot].
Avansul adoptat va fi: sad=0.4 [mm/rot].
Viteza de aşchiere v:
C ∙ Dzv

V= vm y k vp[m/min];
T ∙s v

k vp=k Mv ∙ K Tv ∙ K lv ∙ K sv ;
Cv=12.4; z v =0.4; m=0.2; y v =0.5 [Tab.16.22, C. Picos, Vol.2]
k Mv =¿=0.86
Rm =880;
K Tv =1; K lv =1; K sv =1.
12.4 ∙ 510.4
V= ∙ 0.86 ∙ 1∙ 1∙ 1=31.74[m/min]
1100.2 ∙ 0.40.5
Fortele si momentele la gaurire
F=C F ∙ D X ∙ S Y ∙ K f [N]
F F

M t =C M ∙ D X ∙ SY ∙ K M [N.m];
M M

D- diametrul burghiului [mm];

s- avansul [mm/rot];

18
C F ; C M ; X F ; Y F; X M ; Y M - coeficienti si exponentii fortei si momentului; [tab.16.38, C.
Picos, Vol.2]
K f ; K M - coeficienti de corectie pentru forta si moment.
K f =K aF ∙ K saF ∙ K χ F ∙ K η F ;
K M =K η M ;
HB=207; X F =0.96; Y F=0.69; C F =880; X M =1.60 ; Y M =0.76 ; C M =85
K aF =0.75; K saF =1; K χ F=0.93; K η F=0.94; K η M =0.96 ;
K f =0.65 ; K M =0.96 .
F=13246 [N];
M=21946 [N.mm]
Puterea efectiva la gaurire
M t ∙n
N e= [KW]
9750
M t −¿momentul de torsiune la prelucrarea gaurilor [Nm];
n - turatia burghiului [rot/min]
v 1000 31.74 ∙1000
n calc= = =198.37 .
πD π ∙ 51
n ad ≤ ncalc ↔ nad =180;
πDn
v recalc = =28.83 [m/min]
1000
21946 ∙180
N e= =405.15[KW].
9750

4.1.2 Alezarea suprafetei cilindrice interioare la cota ∅ 52+0,039

0 mm.
Maşina unealtă aleasă este SN 400 x 750. (aleasă din cap. II).
Scula aşchietoare este un alezor monobloc din otel rapid.
Adâncimea de așchiere
t=0.2 [mm] [tab.16.52, C. Picos, Vol.2]
Avansul la alezare: s=Cs ∙ D0.7
C s- coeficient de avans [tab.16.53, C. Picos, Vol 2];
C s=0.06
s=0.06 ∙510.7=0.94 [mm/rot].
Avansul adoptat va fi: sad=0.7 [mm/rot].
Viteza de aşchiere v:
4900 ∙ D 0.3
V= 0.3 65 0.9 [m/min];
T ∙ s Rm
Cv=10.5; z v =0.3; m=0.4; y v =0.05; x v =0.2 [Tab.16.57, C. Picos, Vol.2]
T=120 [min]
4900 ∙ 510.3
V= =10.69[m/min]
1200.3 ∙ 0.7 0.65 ∙ 8800.9

.036
4.2. Suprafata cilindrica exterioara 4 (∅ 108−0
−0.090 mm)

19
 4.2.1 Strunjire exterioara de degroșare la cota Φ 108,250−0,35 mm.
Maşina unealtă aleasă este SN 400 x 750. (aleasă din cap. 2).
Scula aşchietoare este un cuţit cu plăcuţă dură cuţit 16x16 STAS 6385-80/P20.
2 Ap
Adâncimea de așchiere t= [Rel.10.3, C. Picos, Vol.1]
2
Ap- adaosul de prelucrare nominal:
2Ap=1400 μm
1400
t= =700 μm= 0.7 mm
2
Din tabelul 10.7 [C. Picos, Vol.1] se alege avansul s=0,8 mm/rot care se găseşte în gama de
avansuri ale strungului universal.
Avansul adoptat se va verifica:
a) Din punct de vedere a corpului cuțitului;

( hl ) R
√
Sadm= y 1

6 C 4 HB t
bh
n1 x 1
ai
(mm/rot) [Rel.10.8, C. Picos,Vol.1] unde:

h/l -raportul dintre înălţimea cuţitului şi lungimea în consolă;

b- lăţimea secţiunii cuţitului (mm);
Rai- efortul unitar admisibil la incovoiere al materialului corpului cuţitului (N/mm2);
C4- coeficient funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei aşchietoare
(tab.10.15);
t- adâncimea de aşchiere (mm);
x1, y1- exponenţii adâncimii şi avansului (tab. 10.21,C. Picos, Vol.1)
HB- duritatea materialului de prelucrat;
n1- exponentul durităţii materialului de prelucrat (tab. 10.22, C. Picos, Vol.1).
162∗200∗0.5
Sadm=0.75
√
6∗279∗2070.35∗0.7
Sadoptat < S adm
=0.93 [mm/rot]

b) Din punct de vedere al plăcuței:

8.3C 1,8
Sadm= 0,13 0.5 mm/rot unde:
t Rm
C-grosimea plăcuţei din carburi metalice, mm;
Rm-rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de prelucrat N/mm2.
8.3∗1,61,8
Sadm= 0,13 =0,69 mm/rot;
0.7 8800.5

c) Din punct de vedere al rigidității piesei:

L
Aceasta verificare se face numai pentru piese lungi >7
∆

20
 L 160
= =1.48
D 108
Viteza de aşchiere se calculează cu relaţia:
Cv
V= m X Y (m/min)
T t S ¿¿
v v

unde:
Cv-coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale
materielului sculei aşchietoare (tab.10.30);
T- durabilitatea sculei aşchietoare, min (tab. 10.3 );
m- exponentul durabilităţii (tab. 10.29);
t- adâncimea de aşchiere (mm);
S- avansul de aşchiere (mm/rot);
HB- duritatea materialului de prelucrat, în unităţi de măsură Brinell;
Xv,Yv- exponenţii adâncimii de aschiere şi avansului (tab.10.30)
n- exponentul durităţii materialului supus prelucrării;
k1- coeficientul ce ţine cont de influenţa sectiunii transversale a cuţitului:
q
k 1=( ¿ ¿ ε=(10.30-361), unde q este suprafaţa secţiunii transversale, în mm2;
20 x 30
ε-coeficient funcţie de materialul prelucrat;
k2-coeficient ce ţine seama de influenţa unghiului de atac principal:
ρ
k 2=( 45 ° ) (10.31-361), unde: ρ- exponent ce ţine seama de natura materialului prelucrat;
k
k3- coefficient ce ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar:
a 0,09
k 3=( ) (10.32);
k1
k4- coefficient ce ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului:
μ
k 4=( r ) (10.33), unde μ- exponent funcţie de natura prelucrării şi de materialul prelucrat;
2
k5-coeficient ce ține seama de influenţa materialului din care este confectionată partea
aşchietoare a sculei;
k6- coeficient ce ţine seama de materialul prelucrat;
k7- coeficient ce ţine seama de modul de obtinere a semifabricatelor;
k8- coeficient ce ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului;
k9- coeficient ce ţine seama de forma suprafeţei de degajare.

285
0.93∗1.93∗1.1∗0.93∗1∗1∗1∗1
V= 90 ∗0.7 ∗0.80.45∗240
0.15 0.18
=261.77 m/min
200
Turația calculată rezultă din:
1000∗V 1000∗261.77
n= = =771.54 rot/min
π∗∆ π∗108
Din gama de turații a strungului alegem turația imediat inferioară:
n adoptat=710 rot/min

21
 π∗∆∗n adoptat π∗108∗710
V recalculat = = =240.89 rot/min
1000 1000
1 1
V
T recalculat =T( ) m =90*( 261.77 ) 0.125 =175 min
V recalculat 240.89
Forța principală de așchiere se calculează conform formulei 10.7:
F z =C 4*t X * SY * HB n [N] , în care semnificațiile sunt aceleaşi ca la verificarea avansului.
1 1 1

F z =279*0.7 1*0,80.75 *2400.35=1124.84 [N]

Dublul moment de torsiune (10.27)
F ∆ 19500 N m η
2 M t= z [N*m]< =197.32[N*m]
1000 n
Nm=7.5 [KW]; η=0.85; n=710 rot/min
1124.84∗108
2 M t= =121.48[N*m]<197.32[N*m]
1000
Puterea efectivă:
F ∗V 112.484∗261.77
N e= z = =5.3 kW
6000 6000
Ţinând cont că pentru SN 400x750 N=7,5 kW => Ne< η×N.
4.2.2 Strunjire exterioara de finisare la cota (∅ 108−0.036 −0.090 mm)

Maşina unealtă aleasă este SN 400 x 750. (aleasă din cap. 2).
Scula aşchietoare este un cuţit cu plăcuţă dură cuţit 16x16 STAS 6385-80/P20.
2 Ap 0.618
Adâncimea de așchiere t= = =0.3 [Rel.10.3, C. Picos, Vol.1]
2 2
Ap- adaosul de prelucrare nominal:
Se adoptă s=0,16 mm/rot
Avansul adoptat se va verifica:
a) Din punct de vedere a calității suprafeței:
sadmisibil =C sr∗R ea ∗r e mm/rot
5 6

unde:+
C sr -coeficient ce depinde de unghiul de atac principal κ (10.24 );
e 5, e 6- exponenţi ai rugozităţii şi ai razei de racordare la vârf a sculei;
Ra -rugozitatea, în μm;
r- raza de racordare la vârf, în mm;
sadmisibil =0,0909*3,20,487*1=0,16 mm/rot
L
b) Din punct de vedere al rigidității piesei: <7
∆
285
0.93∗1.93∗1.1∗0.93∗1∗1∗1∗1
V= 90 0,125∗0,30.18∗0.160.45∗240 =703.98 m/min
200
1000∗703.98
n= =2074.86 mm/rot
π∗108
Din gama de turații a mașinii alegem:
π∗108∗1910
n adoptat=1910 rot/min =>V recalculat = =648.04 m/min.
1000

22
T recalculat =90¿=174.63 min
Forța principală de așchiere:
F z =279*0,31*0,16 0.75*2400.35=144.59 N
Dublul moment de torsiune:
8.17∗108
2 M t= =15.61[N*m]
1000
Puterea efectivă:
14.459∗703.98
N= =1.69 kW
6000

+0.021
4.3. Suprafetele cilindrice exterioare 2 si 3 (Ф 80+0 ,002 mm)
0
4.3.1 Strunjire exterioara de degroșare la cotaΦ 80,6−0,3 mm.
Maşina unealtă aleasă este SN 400 x 750. (aleasă din cap. 2).
Scula aşchietoare este un cuţit cu plăcuţă dură cuţit 16x16 STAS 6385-80/P20.
2 Ap
Adâncimea de așchiere t= [Rel.10.3, C. Picos, Vol.1]
2
Ap- adaosul de prelucrare nominal:
2Ap=29440 μm
29440
t= =14720 μm= 14.72 mm
2
Din tabelul 10.7 [C. Picos, Vol.1] se alege avansul s=0,8 mm/rot care se găseşte în gama de
avansuri ale strungului universal.
Avansul adoptat se va verifica:
a) Din punct de vedere a corpului cuțitului;

( hl ) R
Sadm= y
√ 1
bh

6 C 4 HB t
n1 x 1

16 2∗200∗0.5
ai
(mm/rot) [Rel.10.8, C. Picos,Vol.1]

Sadm=0.75
√
6∗279∗2070.35∗14.72
Sadoptat < S adm
=0.79 [mm/rot]

b) Din punct de vedere al plăcuței:

8.3C 1,8
Sadm= 0,13 0.5 mm/rot unde:
t Rm
8.3∗1,6 1,8
Sadm= =0,4 mm/rot;
14.720,13 8800.5

c) Din punct de vedere al rigidității piesei:

L
Aceasta verificare se face numai pentru piese lungi >7
∆
L 160
= =2
D 80

23
 Viteza de aşchiere se calculează cu relaţia:
285
0.93∗1.93∗1.1∗0.93∗1∗1∗1∗1
V= 90 ∗14.720.18∗0.80.45∗240
0.15
=151.26 m/min
200
Turația calculată rezultă din:
1000∗V 1000∗151.26
n= = =601.84 rot/min
π∗∆ π∗80
Din gama de turații a strungului alegem turația imediat inferioară:
n adoptat=500 rot/min
π∗∆∗n adoptat π∗80∗500
V recalculat = = =125.66 rot/min
1000 1000
1 1
V
T recalculat =T( ) m =90*( 151.26 ) 0.125 =396.6 min
V recalculat 125.66
Forța principală de așchiere se calculează conform formulei 10.7:
F z =C 4*t X * SY * HB n [N] , în care semnificațiile sunt aceleaşi ca la verificarea avansului.
1 1 1

F z =279*14.721*0,80.75 *2400.35=2365 [N]

Dublul moment de torsiune (10.27)
F ∆ 19500 N m η
2 M t= z [N*m]< =248.62[N*m]
1000 n
Nm=7.5 [KW]; η=0.85; n=500 rot/min
2365∗80
2 M t= =189.2[N*m]< 248.62[N*m]
1000
Puterea efectivă:
F ∗V 236.2∗151.26
N e= z = =5.95 kW
6000 6000
+0.021
4.3.2 Strunjire exterioara de finisare la cota (Ф 80+0 ,002 mm)
Maşina unealtă aleasă este SN 400 x 750. (aleasă din cap. 2).
Scula aşchietoare este un cuţit cu plăcuţă dură cuţit 16x16 STAS 6385-80/P20.
2 Ap 0.58
Adâncimea de așchiere t= = =0.29 [Rel.10.3, C. Picos, Vol.1]
2 2
Se adoptă s=0,16 mm/rot
Avansul adoptat se va verifica:
a) Din punct de vedere a calității suprafeței:
sadmisibil =C sr∗R ea ∗r e mm/rot
5 6

sadmisibil =0,0909*3,20,487*1=0,16 mm/rot

L
b) Din punct de vedere al rigidității piesei: <7
∆
285
0.93∗1.93∗1.1∗0.93∗1∗1∗1∗1
V= 90 ∗0,29 ∗0.160.45∗240
0,125 0.18
=708.29 m/min
200
1000∗703.98
n= =2818.21 mm/rot
π∗80
Din gama de turații a mașinii alegem:

24
 π∗80∗1910
n adoptat=1910 rot/min =>V recalculat = =480.03 m/min.
1000
T recalculat =90¿=60 min
Forța principală de așchiere:
F z =279*0,291*0,16 0.75*2400.35=139.36 N
Dublul moment de torsiune:
139.3∗80
2 M t= =11.14[N*m]
1000
Puterea efectivă:
14.459∗703.98
N= =1.31 kW
6000

4.4. Suprafetele frontale 1 si 6 (L = 160 mm)

Strunjire frontala de degroșare la cotaL=160 mm.

Maşina unealtă aleasă este SN 400 x 750. (aleasă din cap. 2).
Scula aşchietoare este un cuţit cu plăcuţă dură cuţit 16x16 STAS 6385-80/P20.
Adâncimea de așchiere t=Ap [Rel.10.3, C. Picos, Vol.1]
2Ap=7000 μm
t=3500=3500 μm= 3.5 mm
Din tabelul 10.7 [C. Picos, Vol.1] se alege avansul s=0,8 mm/rot care se găseşte în gama de
avansuri ale strungului universal.
Avansul adoptat se va verifica:
a) Din punct de vedere a corpului cuțitului;

( hl ) R
Sadm=
√
y1 bh

6 C 4 HB t
n1 x 1

16 2∗200∗0.5
ai
(mm/rot) [Rel.10.8, C. Picos,Vol.1]

Sadm=0.75
√
6∗279∗2070.35∗3.5
Sadoptat < S adm
=0.92 [mm/rot]

b) Din punct de vedere al plăcuței:

8.3C 1,8
Sadm= 0,13 0.5 mm/rot unde:
t Rm
8.3∗1,6 1,8
Sadm= =0,52 mm/rot;
3.50,13 880 0.5

c) Din punct de vedere al rigidității piesei:

L
Aceasta verificare se face numai pentru piese lungi >7
∆
L 160
= =1.48
D 108

25
 Viteza de aşchiere se calculează cu relaţia:
285
0.93∗1.93∗1.1∗0.93∗1∗1∗1∗1
V= 90 ∗3.5 ∗0.80.45∗240
0.15 0.18
=195.93 m/min
200
Turația calculată rezultă din:
1000∗V 1000∗195.93
n= = =577.46 rot/min
π∗∆ π∗108
Din gama de turații a strungului alegem turația imediat inferioară:
n adoptat=500 rot/min
π∗∆∗n adoptat π∗108∗500
V recalculat = = =169.64 rot/min
1000 1000
1 1
V
T recalculat =T( ) m =90*( 195.93 ) 0.125 =284.9 min
V recalculat 169.64
Forța principală de așchiere se calculează conform formulei 10.7:
F z =C 4*t X * SY * HB n [N] , în care semnificațiile sunt aceleaşi ca la verificarea avansului.
1 1 1

F z =279*3.51*0,80.75 *2400.35=1530 [N]

Dublul moment de torsiune (10.27)
F ∆ 19500 N m η
2 M t= z [N*m]< =197.32[N*m]
1000 n
Nm=7.5 [KW]; η=0.85; n=710 rot/min
1530∗108
2 M t= =165.24[N*m]<197.32[N*m]
1000
Puterea efectivă:
F ∗V 153∗195.93
N e= z = =4.99 kW
6000 6000

4.5. Suprafetele frontale 11 si 12 (L = 38 mm)

Strunjire frontala de degroșare la cotaL=38 mm.

Maşina unealtă aleasă este SN 400 x 750. (aleasă din cap. 2).
Scula aşchietoare este un cuţit cu plăcuţă dură cuţit 16x16 STAS 6385-80/P20.
Adâncimea de așchiere t=Ap [Rel.10.3, C. Picos, Vol.1]
2Ap=0.8 μm
t=0.4=400 μm= 0.4 mm
Din tabelul 10.7 [C. Picos, Vol.1] se alege avansul s=0,8 mm/rot care se găseşte în gama de
avansuri ale strungului universal.
Avansul adoptat se va verifica:
a) Din punct de vedere a corpului cuțitului;

( hl ) R
Sadm= y
√ 1
bh

6 C 4 HB t
ai

n1 x 1
(mm/rot) [Rel.10.8, C. Picos,Vol.1]

26
 162∗200∗0.5
Sadm=0.75
√ 6∗279∗2070.35∗0.4
Sadoptat < S adm
=0.83 [mm/rot]

b) Din punct de vedere al plăcuței:

8.3C 1,8
Sadm= 0,13 0.5 mm/rot unde:
t Rm
8.3∗1,61,8
Sadm= =0,76 mm/rot;
0.40,13 8800.5

c) Din punct de vedere al rigidității piesei:

L
Aceasta verificare se face numai pentru piese lungi >7
∆
L 160
= =1.48
D 108
Viteza de aşchiere se calculează cu relaţia:
285
0.93∗1.93∗1.1∗0.93∗1∗1∗1∗1
V= 90 ∗0.4 ∗0.8 0.45∗240
0.15 0.18
=289.52 m/min
200
Turația calculată rezultă din:
1000∗V 1000∗289.52
n= = =853.31 rot/min
π∗∆ π∗108
Din gama de turații a strungului alegem turația imediat inferioară:
n adoptat=710 rot/min
π∗∆∗n adoptat π∗108∗710
V recalculat = = =240.89 rot/min
1000 1000
1 1
V
T recalculat =T( ) m =90*( 289.52 ) 0.125 =391.8 min
V recalculat 240.89
Forța principală de așchiere se calculează conform formulei 10.7:
F z =C 4*t X * SY * HB n [N] , în care semnificațiile sunt aceleaşi ca la verificarea avansului.
1 1 1

F z =279*0.4 1*0,80.75 *2400.35=642.77 [N]

Dublul moment de torsiune (10.27)
F ∆ 19500 N m η
2 M t= z [N*m]< =197.32[N*m]
1000 n
Nm=7.5 [KW]; η=0.85; n=710 rot/min
1530∗108
2 M t= =69.41[N*m]<197.32[N*m]
1000
Puterea efectivă:
F ∗V 153∗289.52
N e= z = =7.38 kW
6000 6000

4.6. Suprafata canelata 13 ( Ø 60+0.046

0 mm)

27
 Mortezare canelura interioara la cota Ø 60+0.046
0 mm.
Maşina unealtă aleasă este masina de mortezat de tip BM25. (aleasă din cap. 2).
Scula aşchietoare este un cuţit de mortezat 16x25
Adâncimea de așchiere
t=1400 μm= 1.4 mm
Din tabelul 15.42 [C. Picos, Vol.1] se alege avansul s=0,18 mm/c.d. care se găseşte în gama
de avansuri ale strungului universal.
Avansul adoptat se va verifica:
a) Din punct de vedere a corpului cuțitului;
Sadm= 1.8 (mm/c.d.) [Tab.15.20, C. Picos,Vol.1]
Sadoptat < S adm
b) Din punct de vedere al plăcuței:
6.64 ∙ δ 1,8
Sadm= 0.3 mm/c.d unde:
t ∙ Rm
6.64∗1,61,8
Sadm= =0,015 mm/c.d.;
1.4 0,35 880 0
Viteza de aşchiere se calculează cu relaţia:
19.2 k v 19.2∙ 0.76
V= 0.25 0.66 = 0.25 = 14.88 m/min [Rel.15.22, C. Picos,Vol.1]
T s 90 0.180.66
Numarul de curse duble
1000 v 1000∙ 14.88
n c. d= = =124 [c.d./min] [Rel.15.7, C. Picos,Vol.1]
L(1+ K ) 60 (1+1)
Forța de așchiere se calculează conform formulei 10.7:
F z =C Fz *t X * SY *kFz=214∙ 1.41 ∙0.181 ∙1.15 ∙ 1.08∙ 0.89 ∙ 0.93∙ 155.43 [daN] [Rel.15.12,
Fz Fz
C.
Picos,Vol.1]
Fx=0.1.Fz=5.54 [daN]
Fy=0.3.Fz=16.63 [daN]
Puterea necesara:
N n=0.444 t 0.75 ∙ s0.35 ∙ k N =0.444 ∙ 1.40.75 ∙ 0.180.35 ∙ 0.76 ∙ 1.25=0.29[kW] [Rel.15.26, C.
Picos,Vol.1]

4.7. Suprafata exterioara danturata 14 cu diametrul de divizare Ø 100

mm

Frezare dantura exterioara cu freza melcata .

Maşina unealtă aleasă este o mașina de frezat universală UMF 6. (aleasă din cap. 2).
Scula aşchietoare este o freza melcata cu dinti inclinati.
Din tabelul 14.29 [C. Picos, Vol.1] se alege avansul s=0,12 mm/dinte.
Viteza de aşchiere se calculează cu relaţia:
46.0∙ D 0.45 46 ∙100 0.45
V= 0.33 0.3 0.2 0.1 0.1 v k = 0.51=6.61 [m/min]
T ∙t 1 ∙ sd ∙ t ∙ z 1200.33 ∙ 2500.3 ∙ 0.120.2 ∙ 80.1 ∙ 24 0.1
[Tab14.30, C. Picos,Vol.1]

28
k v =k mv ∙ k s 1 ∙ k sc =0.67 ∙ 0.9∙ 0.85=0.51 [Rel.14.21, C. Picos,Vol.1]
Forța de așchiere se calculează conform formulei 10.7:
C F ∙ t 1XF ∙ s YF Uf
d ∙t ∙ z 470∙ 2500.86 ∙ 0.120.72 ∙ 81 24
F t= K mF = 1.04=¿44840 [daN]
D qF ∙ nWF 1000.86 ∙1
[Rel.14.7.C.Picos,Vol.1]

CAPITOLUL V
Normarea tehnica

Norma de timp cuprinde totalitatea timpilor productivi ai executorului precum şi timpi

de întreruperi reglementate, pentru efectuarea unei lucrări cu intensitate normală şi în condiţii
tehnico–oraganizatorice precizate.
Între norma de timp şi norma de producţie există o legătură directă exprimată prin
relaţia:
T pi
NT= +t b +t a +t dt + t do +t on
n
Unde:
- Tpî – timp de pregătire-încheiere;
- tb – timp de bază;
- ta – timp ajutător;
- tdt – timp de deservire tehnică
- tdo – timp de deservire organizatorică
- ton – timp de odihna si necesitati fiziologice
- n – lotul optim de piese
1. Debitare - prindere in mandrina
- numărul pieselor din lot n=100 buc;
- pregătirea curentă a lucrării: 15 min [tabelul 5.65, pagina 193, Pruteanu, 1979];
- montare in mandrina : 3 min;
- aşezare cuţite în portcuţit: 3 min.
T p î 15+ 3+3
= =0,21min
n 100
Faza 1: Debitare
- timp de bază
110
t b1 = =0 , 15
1⋅710 min
-timp auxiliar
t a =0 . 8
11 min[tabelul 5.69, pagina 198, Pruteanu, 1979]

29
 t a =0 ,15 min
12

t a =1 min
13

t a =0 , 25 min
14

t a =0 .8+0 ,15+1+ 0 ,25=2 min

1

Timp auxiliar total pentru operația 1:

ta =2 min
Timp de bază total pentru operația 1:
tb =0,15 min
Timp de deservire tehnică pentru operația 1:
tdt=2,5 tb[tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, C.
Picoș];
2,5⋅0 , 15
t dt = =0 . 00375 min
100
Timp de deservire organizatorică pentru operația 1:
tdo=1(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
1⋅2. 15
t do= =0 , 0215 min
100
Timp de odihnă și necesităţi pentru operația 1:
ton =3(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
3⋅2. 15
t on= =0 , 0645 min
100
Norma tehnică pentru operația 1:
NT =0,21+2+0,15+0,00375+0,0215+0,0645=2.449 min

2. Strunjire de degrosare suprafete tehnologice si centruire - prindere in mandrina

- numărul pieselor din lot n=100 buc;
- pregătirea curentă a lucrării: 15 min [tabelul 5.65, pagina 193, Pruteanu, 1979];
- montare in mandrina : 3 min;
- aşezare cuţite în portcuţit: 3 min.
T p î 15+ 3+3
= =0,21min
n 100
Faza 1: strunjire frontala 6
- timp de bază
110
t b1 = =0 , 15
1⋅710 min
- timp auxiliar
t a =t 22 +t a23 + t a24
1

t a =0 . 8
11 min[tabelul 5.69, pagina 198, Pruteanu, 1979]

30
 t a =0 ,15 min
12

t a =1 min
13

t a =0 , 25 min
14

t a =0 .8+ 0 ,15+1+ 0 ,25=2. 2 min

1

Faza 2: Centruire
- timp de bază
6
t b2 = =0 , 016
0 .5⋅710 min
- timp auxiliar
t a =t 22 +t a23 + t a24
2

t a =0 ,15 min
22

t a23 =1 min
t a =0 , 25 min
24
t a =0 ,15+1+0 ,25=1 . 4 min
2

Timp auxiliar total pentru operația 2:

ta =3.6 min
Timp de bază total pentru operația 2:
tb =0,151 min
Timp de deservire tehnică pentru operația 2:
tdt=2,5 tb[tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, C.
Picoș];
2,5⋅0 , 151
t dt = =0 .00377 min
100
Timp de deservire organizatorică pentru operația 2:
tdo=1(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
1⋅3.75
t do= =0 , 0375 min
100
Timp de odihnă și necesităţi pentru operația 2:
ton =3(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
3⋅3 .75
t on= =0 ,112 min
100
Norma tehnică pentru operația 2:
NT =0,21+3.6+0,151+0,00377+0,0375+0,112=4.1142min

3. Strunjire de degrosare suprafete tehnologice si centruire - prindere in mandrina

- numărul pieselor din lot n=100 buc;
- pregătirea curentă a lucrării: 15 min [tabelul 5.65, pagina 193, Pruteanu, 1979];

31
- montare in mandrina : 3 min;
- aşezare cuţite în portcuţit: 3 min.
T p î 15+ 3+3
= =0,21min
n 100
Faza 1: strunjire frontala 1
- timp de bază
110
t b1 = =0 , 15
1⋅710 min
- timp auxiliar
t a =t 22 +t a23 + t a24
1

t a =0 . 8
11 min[tabelul 5.69, pagina 198, Pruteanu, 1979]
t a =0 ,15 min
12

t a13 =1 min
t a =0 , 25 min
14
t a =0 .8+ 0 ,15+1+ 0 ,25=2. 2 min
1

Faza 2: Centruire
- timp de bază
6
t b2 = =0 , 016
0 .5⋅710 min
- timp auxiliar
t a =t 22 +t a23 + t a24
2

t a =0 ,15 min
22

t a23 =1 min
t a =0 , 25 min
24
t a =0 ,15+1+0 ,25=1 . 4 min
2

Timp auxiliar total pentru operația 3:

ta =3.6 min
Timp de bază total pentru operația 3:
tb =0,151 min
Timp de deservire tehnică pentru operația 3:
tdt=2,5 tb[tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, C.
Picoș];
2,5⋅0 , 151
t dt = =0 .00377 min
100
Timp de deservire organizatorică pentru operația 3:
tdo=1(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
1⋅3.75
t do= =0 , 0375 min
100

32
 Timp de odihnă și necesităţi pentru operația 3:
ton =3(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
3⋅3 .75
t on= =0 ,112 min
100
Norma tehnică pentru operația 3:
NT =0,21+3.6+0,151+0,00377+0,0375+0,112=4.1142 min

4. Strunjire de degroşare– prindere între varfuri si inima de antrenare

- numărul pieselor din lot n=100 buc;
- pregătirea curentă a lucrării: 15 min [tabelul 5.65, pagina 193, Pruteanu, 1979];
- montare intre varfuri: 0.5 min;
- aşezare cuţite în portcuţit: 3 min.
T p î 15+ 0.5+3
= =0,185min
n 100
Faza 1: strunjire longitudinala 3
L
t b1 =
- timp de bază s⋅n min
L-lungimea cursei de lucru L=61 mm
61
t b1 = =0,1
0,8⋅710 min
- timp pentru prinderea-desprinderea piesei
t a =0 . 8
11 min[tabelul 5.69, pagina 198, Pruteanu, 1979]
- timp ajutător pentru comanda mașinii
t a =0 , 05+0 .05+ 0 .05=0 .15
12 min [tabelul 5.73, pagina 202, Pruteanu, 1979]
- timp ajutător pentru măsurători la luarea așchiilor de probă
t a =1. 2
13 min [tabelul 5.75, pagina 203, Pruteanu, 1979]
- timp ajutător pentru măsurători de control
t a =0 , 21
14 min [tabelul 5.78, pagina 205, Pruteanu, 1979]
- timp auxiliar
t a =t a11 + t a12 +t a13 + t a14 =0 .8+ 0 ,15+1 . 2+ 0 , 21=2 .36
1 min
Faza 2: strunjire frontala 12
 timp de bază
14
t b2 = =0 , 02
0,8⋅710 min
 timp auxiliar
t a =t 22 +t a23 + t a24
2

33
 t a =0 ,15 min
22

t a =1 min
23

t a =0 , 25 min
24

t a =0 ,15+1+0 ,25=1 . 4 min

2

Faza 3: strunjire longitudinala 4

- timp de bază
38
tb = =0 , 06
3 0,8⋅710 min
t a =t a32 +t a33 + t a34
- timp auxiliar 3

t a =0 ,15 min
32

t a33 =1. 2 min

t a =0 , 21 min
34
t a =0 ,15+1. 2+0 , 21=1 .56 min
3

Faza 4: strunjire tesitura 10

-timp de bază
2
tb = =0 , 009 min
4 0,3⋅710
t =t + t +t
-timp auxiliar a4 a42 a 43 a44
t a =0 , 15
42 min
t a =0
43 min
t a =0 , 21
44 min
t a =0 , 15+0+ 0 ,21=0 ,36
4 min
Faza 5: strunjire tesitura 7
-timp de bază
2
tb = =0 , 009 min
4 0,3⋅710
t =t + t +t
-timp auxiliar a4 a42 a 43 a44
t a =0 , 15
42 min
t a =0
43 min
t a =0 , 21
44 min
t a =0 , 15+0+ 0 ,21=0 ,36
4 min
Timp auxiliar total pentru operația 4:
ta =6.04 min
Timp de bază total pentru operația 4:
tb =0,198 min
Timp de deservire tehnică pentru operația 4:

34
tdt=2,5 tb[tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, C.
Picoș];
2,5⋅0 , 198
t dt = =0 . 0049 min
100
Timp de deservire organizatorică pentru operația 4:
tdo=1(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
1⋅6 .238
t do= =0 ,0623 min
100
Timp de odihnă și necesităţi pentru operația 4:
ton =3(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
3⋅6 .238
t on= =0 ,1871 min
100
Norma tehnică pentru operația 4:
NT =0,185+6.04+0,198+0,0049+0,0623+0,1871=6,018 min

5. Strunjire de degroşare – prindere intre varfuri cu inima de antrenare

- numărul pieselor din lot n=100 buc;
-pregătirea curentă a lucrării: 15 min;
- montare intre varfuri cu inima de antrenare: 0.5 min;
- aşezare cuţite în portcuţit: 3 min.
T pî 15+0.5+ 3
= =0,185 min
n 100
Faza 1: strunjire longitudinala 2
L
t b1 =
- timp de bază s⋅n min
L-lungimea cursei de lucru L=61 mm
61
t b1 = =0,1
0,8⋅710 min
- timp pentru prinderea-desprinderea piesei
t a =0 .8
21 min[tabelul 5.69, pagina 198, Pruteanu, 1979]
- timp ajutător pentru comanda mașinii
t a =0 , 05+0 .05+ 0 .05=0 .15
22 min [tabelul 5.73, pagina 202, Pruteanu, 1979]
- timp ajutător pentru măsurători la luarea așchiilor de probă
t a =1. 2
23 min [tabelul 5.75, pagina 203, Pruteanu, 1979]
- timp ajutător pentru măsurători de control
t a =0 , 21
24 min [tabelul 5.78, pagina 205, Pruteanu, 1979]
- timp auxiliar
t a2 =t a +t a22 +t a23 +t a24 =0. 8+ 0 ,15+1 . 2+ 0 ,21=2. 36
21 min

35
 Faza 2: strunjire frontala 11
- timp de bază
14
t b2 = =0 , 02
0,8⋅710 min
- timp auxiliar
t a =t 22 +t a23 + t a24
2

t a =0 ,15 min
22

t a =1 min
23

t a =0 , 25 min
24

t a =0 ,15+1+0 ,25=1 . 4 min

2

Faza 3: strunjire tesitura 9

-timp de bază
2
tb = =0 , 009 min
3 0,3⋅710
t =t + t +t
-timp auxiliar a4 a42 a 43 a44
t a =0 ,15
32 min
t a =0
33 min
t a =0 , 21
34 min
t a =0 ,15+ 0+0 , 21=0 , 36
3 min
Faza 4: strunjire tesitura 8
-timp de bază
2
t 4= =0 , 009 min
0,3⋅710
t =t +t + t
-timp auxiliar a5 a52 a53 a54
t a =0 , 15
42 min
t a =0
43 min
t a =0 , 21
44 min
t a =0 , 15+0+ 0 ,21=0 ,36
4 min
Timp auxiliar total pentru operația 5:
ta =4.48 min
Timp de bază total pentru operația 5:
tb =0,138 min
Timp de deservire tehnică pentru operația 5:
tdt=2,5 tb[tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, C.
Picoș];

36
 2,5⋅0 , 138
t dt = =0 . 00345 min
100
Timp de deservire organizatorică pentru operația 5:
tdo=1(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
1⋅4 . 618
t do= =0 , 0461 min
100
Timp de odihnă și necesităţi pentru operația 5:
ton =3(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
3⋅4 . 618
ton= =0 , 1385 min
100
Norma tehnică pentru operația 5:
NT =0,185+4.48+0,138+0,00345+0,0461+0,1385=4.991 min

6. Strunjire de finisare – prindere intre varfuri cu inima de antrenare

- numărul pieselor din lot n=100 buc;
- pregătirea curentă a lucrării: 15 min
- montare intre varfuri: 0.5 min;
- aşezare cuţite în portcuţit: 3 min.
T p î 15+ 0.5+3
= =0,185 min
n 100

Faza 1: strunjire de finisare 2

L
t b1 =
- timp de bază s⋅n min
L-lungimea cursei de lucru L=61 mm
61
t b1 = =0 , 19
0 ,16⋅1910 min
- timp pentru prinderea-desprinderea piesei
t a =0 . 8
11 min[tabelul 5.69, pagina 198, Pruteanu, 1979]
- timp ajutător pentru comanda mașinii
t a =0 , 05+0 .05+ 0 .05=0 .15
12 min [tabelul 5.73, pagina 202, Pruteanu, 1979]
- timp ajutător pentru măsurători la luarea așchiilor de probă
t a =1. 2
13 min [tabelul 5.75, pagina 203, Pruteanu, 1979]
- timp ajutător pentru măsurători de control
t a =0 , 21
14 min [tabelul 5.78, pagina 205, Pruteanu, 1979]
- timp auxiliar
t a =t a11 + t a12 +t a13 + t a14 =0 .8+ 0 ,15+1 . 2+ 0 , 21=2 .36
1

Faza 2: strunjire longitudinala 4

37
- timp de bază
38
t b2 = =0 , 124
0 ,16⋅1910 min
t a2 =t a +t a23 +t a24
- timp auxiliar 22

t a =0 ,15 min
22

t a23 =1. 2 min

t a =0 , 21 min
24
t a2 =0 , 15+1 .2+0 , 21=1 . 56 min

Timp auxiliar total pentru operația 6:

ta = 3.92 min
Timp de bază total pentru operația 6:
tb =0.314 min
Timp de deservire tehnică pentru operația 6:
tdt=2,5 tb[tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, C.
Picoș];
2,5⋅0 , 314
t dt = =0. 00785 min
100
Timp de deservire organizatorică pentru operația 6:
tdo=1(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
1⋅4 . 234
t do= =0 ,04234 min
100
Timp de odihnă și necesităţi pentru operația 6:
ton =3(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
3⋅4 . 234
t on= =0 ,127 min
100
Norma tehnică pentru operația 6:
NT =0,185+3.92+0,314+0,00785+0,04234+0,127=4.596 min

7. Strunjire de finisare – prindere intre varfuri cu inima de antrenare

- numărul pieselor din lot n=100 buc;
- pregătirea curentă a lucrării: 15 min
- montare intre varfuri: 0.5 min;
- aşezare cuţite în portcuţit: 3 min.
T p î 15+ 0.5+3
= =0,185 min
n 100
Faza 1: strunjire de finesare 3
- timp de bază

38
 61
t b1 = =0 , 19
0 ,16⋅1910 min
- timp pentru prinderea-desprinderea piesei
t a =0 . 8
11 min[tabelul 5.69, pagina 198, Pruteanu, 1979]
- timp ajutător pentru comanda mașinii
t a =0 , 05+0 .05+ 0 .05=0 .15
12 min [tabelul 5.73, pagina 202, Pruteanu, 1979]
- timp ajutător pentru măsurători la luarea așchiilor de probă
t a =1. 2
13 min [tabelul 5.75, pagina 203, Pruteanu, 1979]
- timp ajutător pentru măsurători de control
t a =0 , 21
14 min [tabelul 5.78, pagina 205, Pruteanu, 1979]
- timp auxiliar
t a =t a11 + t a12 +t a13 + t a14 =0 .8+ 0 ,15+1 . 2+ 0 , 21=2 .36
1 min
Timp auxiliar total pentru operația 7:
ta = 2.36 min
Timp de bază total pentru operația 7:
tb =0.19 min
Timp de deservire tehnică pentru operația 7:
tdt=2,5 tb[tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, C.
Picoș];
2,5⋅0 , 19
t dt = =0 . 00475 min
100
Timp de deservire organizatorică pentru operația 7:
tdo=1(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
1⋅2. 55
t do= =0 , 0255 min
100
Timp de odihnă și necesităţi pentru operația 7:
ton =3(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
3⋅2. 55
t on= =0 , 0765 min
100
Norma tehnică pentru operația 7:
NT =0,185+2.36+0,19+0,0047+0,0255+0,0765=2.8417 min

8. Burghiere si alezare - prindere in mandrina

- numărul pieselor din lot n=100 buc;
- pregătirea curentă a lucrării: 15 min
- montare intre varfuri: 3 min;
- aşezare cuţite în portcuţit: 3 min.
T p î 15+ 3+3
= =0,21 min
n 100

39
 Faza 1: Burghiere 5
- timp de bază
160
t b2 = =0 . 281
0,8⋅710 min
- timp auxiliar
t a =t 22 +t a23 + t a24
2

t a =0 . 8
11 min[tabelul 5.69, pagina 198, Pruteanu, 1979]
t a =0 ,15 min
22

t a =1. 2 min
23

t a =0 , 22 min
24

t a =0 .8+0 ,15+1 . 2+0 , 22=2 .37 min

2

Faza 2: Alezare 5
- timp de bază
160
t b2 = =0 . 167
0,5⋅1910 min
- timp auxiliar
t a =t 22 +t a23 + t a24
2

t a =0 ,15 min
22

t a =1. 2 min
23

t a =0 , 22 min
24
t a =0 ,15+1. 2+0 , 22=1 .57 min
2

Timp auxiliar total pentru operația 8:

ta = 3.94 min
Timp de bază total pentru operația 8:
tb =0.448 min
Timp de deservire tehnică pentru operația 8:
tdt=2,5 tb[tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, C.
Picoș];
2,5⋅0 . 448
t dt = =0 . 0112 min
100
Timp de deservire organizatorică pentru operația 8:
tdo=1(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
1⋅4 . 388
t do= =0 , 0438 min
100
Timp de odihnă și necesităţi pentru operația 8:

40
 ton =3(ta+ tb) [tabelul 10.29, pagina 65,Normarea tehnică pentru prelucrări prin
așchiere, C. Picoș];
3⋅4388
t on= =0 ,131 min
100
Norma tehnică pentru operația 8:
NT =0,21+3.94+0.448+0,0112+0,0438+0,131=4.784 min

9. Mortezare canelura – prindere în universal

- numărul pieselor din lot n=100 buc;
- pregătirea curentă a lucrării: 15 min [tabelul 7.1, pagina 220, Tehnologia Constrcțiilor de
Mașini Îndrumar de proiectare ];
- montare universal: 3 min;
- aşezare cuţite în portcuţit: 3 min.
T p î 10+ 3+3
= =0,21 min
n 100
Faza 1: mortezare canelura interioara
- timp de bază
160
t b1 = =0 , 189
0,6⋅1410 min
- timp auxiliar
t a =t a11 + t 12 +t a13 + t a14
1

ta
11=0,8min
t a =0 ,15 min
22

t a =1. 2 min
23

t a =0 , 22 min
24
t a =0,8+0 , 15+1. 2+0 , 22=2 . 37 min
2

Timp auxiliar total pentru operația 9:

ta =2.37 min
Timp de bază total pentru operația 9:
tb =0,189 min
Timp de deservire tehnică pentru operația 9:
tdt=2,5 tb
2,5⋅0 . 189
t dt = =0 , 0047 min
100
Timp de deservire organizatorică pentru operația 9:
tdo=1(ta+ tb)
1⋅2. 559
t do= =0 , 0255 min
100
Timp de odihnă și necesităţi pentru operația 9:
ton=3(ta+ tb)

41
 3⋅2. 559
t on= =0 , 0767 min
100
Norma tehnică pentru operația 5:
NT =0,21+2.37+0,189+0,0047+0,0255+0,0767=2.875 min

10. Frezare dantura exterioara– prindere in dispozitiv de divizare

- numărul pieselor din lot n=100 buc;
- pregătirea curentă a lucrării: 22 min [tabelul 8.1 , pagina 294, Tehnologia Constrcțiilor de
Mașini Îndrumar de proiectare ];.
T p î 22+3+ 3
= =0,21 min
n 100
Faza 1: Frezare dantura exterioara 14
- timp de bază
L
t b= i
s z zn
160
t b1 = =0 , 189
0,6⋅1410 min
- timp auxiliar
t a =t a11 + t 12 +t a13 + t a14
1

ta
11=0,8min
t a =0 ,15 min
22

t a23 =1. 2 min

t a =0 , 22 min
24
t a =0,8+0 , 15+1. 2+0 , 22=2 . 37 min
2

Timp auxiliar total pentru operația 10:

ta =2.37 min
Timp de bază total pentru operația 10:
tb =0,189 min
Timp de deservire tehnică pentru operația 10:
tdt=2,5 tb
2,5⋅0 . 189
t dt = =0 , 0047 min
100
Timp de deservire organizatorică pentru operația 10:
tdo=1(ta+ tb)
1⋅2. 559
t do= =0 , 0255 min
100
Timp de odihnă și necesităţi pentru operația 10:
ton=3(ta+ tb)
3⋅2. 559
t on= =0 , 0767 min
100

42
 Norma tehnică pentru operația 10:
NT =0,21+2.37+0,189+0,0047+0,0255+0,0767=2.875 min
9. Control intermediar
1 minut pentru fiecare piesă
100 ¿ 1=100 min
NT =1 min
10. Tratament termic de nitrurare
Tratamentul termic va dura 8 ore pentru un lot de piese
11. Control final
1 minut pentru fiecare piesă
100 ¿ 1=100 min
NT =1 min
Timp pe bucată
n
T buc=∑ N T i
i =1

T buc=2.449+ 4.1142+ 4.1142+6.018+ 4.991+ 4.596+2.8417+ 4.784+2.875+ 2.875+ 1+ 1=43.658 min

43