Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Romanitatearomanilor 2 Rez
Romanitatearomanilor 2 Rez
Test 2 – 2008
1. Frontieră întărită cu ziduri de piatră sau valuri de pământ, de-a lungul cărora erau ridicate castre:
a) meterez; b) fortificaţie; c) hotar; d) limes.
6. Cele mai multe elemente slave sunt receptate după încheierea procesului de formare a limbii române, în secolele:
a) VII-VIII b) VI-VII c) IX-X; d) VIII-IX.
7. Împărat roman care, în secolul al VI-lea, reinstaurează parţial şi vremelnic administraţia imperială la nord de Dunăre:
a) Aurelian; b) Constantin cel Mare; c) Justinian; d) Marcus Aurelius.
10. Împărat roman care, în secolul al IV-lea, reinstaurează parţial şi vremelnic administraţia imperială la nord de Dunăre:
a) Aurelian; b) Constantin cel Mare; c) Justinian; d) Marcus Aurelius.
11. În Dacia, stăpânirea efectivă a Romei a durat aproximativ 165 de ani; romanizarea ireversibilă şi temeinică a geto-dacilor s-a constituit în
premisa fundamentală a etnogenezei româneşti. B
12. Pe plan lingvistic, româna se individualizează între celelalte limbi neo-latine, în primul rând, prin adstrat; constituit încă din primele secole ale convieţuirii
româno-slave în spaţiul carpato-danubiano-pontic, acesta reprezintă aproximativ 20% din vocabularul limbii române. C
13. Continuitatea dacică este demonstrată de menţinerea toponimiei şi hidronimiei în noua provincie, după cucerirea romană; majoritatea oraşelor
Daciei romane poartă numele vechilor cetăţi ale autohtonilor geto-daci. A
14. Retragerea legiunilor romane la sudul Dunării a permis accesul nestânjenit al valurilor de migratori în vechea provincie; majoritatea populaţiei
daco-romane se retrage în zonele mai ferite, viaţa urbană stingându-se treptat. A
15. Între autohtonii daco-romani şi migratorii care şi-au exercitat controlul politico-militar asupra teritoriilor nord-dunărene nu a existat o simbioză; începând cu
secolele IX-X, se poate vorbi despre o influenţă reală a slavilor asupra limbii şi instituţiilor româneşti. B
16. Pentru a se autodefini, neolatinii din sud-estul Europei foloseau termenul de vlahi; utilizat şi de popoarele vecine, acesta are ca arhetip
germanicul wlach-walach, prin care erau desemnaţi oamenii de limbă latină. D
17. După retragerea armatei şi a administraţiei romane din Dacia, teritoriul fostei provincii a continuat să fie locuit de geto-daci; relaţiile autohtonilor de la
nordul Dunării de Jos cu lumea romană şi romano-bizantină au fost atât de intense încât nu au putut fi întrerupte nici de marile migraţii. D
18. În etapa desăvârşirii romanizării are loc migraţia slavilor care, pe parcursul secolului al VI-lea, se aşează în teritoriile din stânga Dunării; în secolul anterior,
descoperirea obiectelor paleocreştine de la Biertan demonstrează răspândirea creştinismului de limbă latină la romanicii nord-dunăreni. C
19. Cucerirea Daciei de către romani a hotărât destinul populaţiei din spaţiul carpato-danubiano-pontic; includerea în aria civilizaţiei romane duce la modificarea
ireversibilă a identităţii lingvistice, constituirea poporului român reprezentând, înainte de toate, o realitate culturală bazată pe limba latină. A
20. Elementele civilizaţiei romane migrează dinspre lumea rurală către cea urbană; afirmarea oraşelor dovedeşte creşterea numărului de cetăţeni romani. D
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ: