TEHNOLOGII AVANSATE DE DEPOLUARE A AERULUI

4. Poluantii aerului

4.1. Introducere
Poluanţii aerului pot fi clasificaţi în două mari categorii: naturali şi artificiali.
Sursele naturale ale poluanţilor naturali includ:
 praful purtat de vânt;
 gazele şi cenuşa vulcanică;
 ozonul provenit din trăsnete şi din stratul de ozon;
 esterul şi terpene din vegetaţie;
 fumul, gazele şi cenuşa zburătoare din incendierea pădurilor;
 polenul şi alte aero–alergice;
 gazele şi mirosurile din activităţi biologice;
 radioactivitatea naturală.
Aceste surse au produs poluarea de până acum şi constituie acea porţiune a
problemei poluării asupra căreia activităţile de control pot avea efect redus sau
chiar nici un efect.
Sursele realizate de către om acoperă un spectru larg de activităţi fizice şi
chimice care sunt principalii contribuabili la poluarea aerului urban. Poluanţii
aerului rezultă ca urmare a milioanelor de vehicule, a materialelor aruncate de
populaţie, a generării energiei electrice şi realizării a numeroase produse necesare
traiul zilnic. Primele cinci mari clase de poluanţi sunt: particulele, dioxidul de sulf,
oxizii de azot, compuşii organici volatili şi monoxidul de carbon. Anual sunt
generate sute de milioane de tone de aer poluant. În general, fiecare categorie de
sursă de poluare are o contribuţie diferită la creşterea nivelului uneia dintre cele
cinci clase principale de poluanţi, după cum rezultă şi din tabelul 4.1, care se referă
la emisiile din SUA, în anul 2003.
Poluanţii aerului pot fi clasificaţi în funcţie de origine şi starea materiei.
 Origine:
 primară - emişi în atmosferă dintr-un proces;
 secundară - formaţi în atmosferă ca rezultat al unei reacţii chimice.
 Starea materiei:
 gazoasă - gaze precum: dioxidul de sulf, oxidul de nitrogen, ozonul, monoxidul

1
 Poluantii aerului
de carbon etc; vapori, cum ar fi: gazolina, solvent de vopsea, agenţi de curăţare
uscată, etc. ;
 particule, în final divizate în solide (de exemplu praful şi fumurile) şi lichide
(picăturile, ceaţă şi aerosoli).
Tabelul 4.1.Emisiile din SUA în 2003 grupate în funcţie de categoria de surse (în
tone*1000)
Dioxi
Oxizi Compuşi Monoxid
Categorii in funcţie de Pelicul d
de organici de
surse e de
azot volatili carbon
sulf
Combustibil ars în
270 15836 7782 36 322
centrale termoelectrice
Combustibil ars în alte
219 2830 3176 271 667
unităţi industriale
Combustibil ars pentru
723 600 732 341 4444
încălziri individuale
Producerea produselor
75 450 414 1811 1998
aliate si chimice
Procesarea metalelor 141 580 82 74 2091
Industria petrolului şi a
26 409 95 720 398
celor înrudite cu aceasta
Alte produse industriale 311 413 314 486 732
Utilizarea solvenţilor 2 1 3 6249 2
Depozitare şi transport 55 5 3 6249 2
Reciclarea şi depozitarea
248 37 84 2271 1732
deşeurilor
Vehicule 592 716 10423 8301 75261
Surse naturale –
628
eroziunea vântului
Surse diverse 42200 11 296 893 9506
Praful fugitiv 41801
Praful nefugitiv 399
Total 45490 21888 23404 23314 97209

Poluanţi gazoşi. Poluanţii gazoşi pot fi clasificaţi în organici şi anorganici.

Poluanţii anorganici constau în:
 gaze sulfuroase - dioxid de sulf, trioxid de sulf, hidrogen sulfurat;
 oxizi de carbon - monoxid de carbon şi dioxid de carbon;
 gaze azotoase - monoxid de azot, dioxid de azot şi alţi oxizi de azot;
 halogenuri, hidruri - acid fluorhidric, acid clorhidric, cloruri, fluoruri,
tetrafluorura de siliciu;

2
 Poluantii aerului
 produşi fotochimici - ozon, oxidanţi;
 cianuri - acid cianhidric;
 compuşi cu azot - amoniac;
 clorofluorocarburi – diclor, diclorodifluormetan, triclor, trifluoretan,
triclorofluor-metan, tetrafluoretan, clorodifluormetan, clorpentofluoretan;
Sunt considerate substanţe organice poluante:
 Hidrocarburile precum:
 parafine - metan, etan, octan;
 acetilena;
 alefine - etilena, butadiena;
 aromatice: benzen, toluen, xilen, stiren;
 Compuşi alifatici oxigenaţi ca:
 aldehide - formaldehide;
 cetona - acetona, metiletilcetona;
 acizi organici;
 alcooli - metanol, etanol, izopropanol;
 hidruri organice;
 sulfuri organice - dimetil sulfat;
 hidroxizi, peroxizi - nitriţi sau nitraţi (denumiţi generic PAN).
Cei mai comuni poluanţi gazoşi şi principalele lor surse ca şi semnificaţia lor
sunt prezentate în tabelul 4.2.
Particule poluante. Particulele pot fi definite ca materie solidă sau lichidă, a
căror diametru efectiv este mai mare decât al unei molecule, dar mai mic de 100
m.
Particulele dispersate în mediul gazos sunt definite în mod colectiv drept
aerosoli.
Termenul de fum, ceaţă, abur sau praf este în mod comun folosit pentru a
descrie diferite tipuri de comportament caracteristic al particulelor dispersate.
Aerosolii sunt dificili de clasificat pe o bază ştiinţifică, în funcţie de
proprietăţile lor fundamentale, precum: rata de stabilire sub influenţa forţelor
externe, proprietăţi optice, abilitatea de a absorbi sarcina electrică, mărimea şi
structura particulei, raporturile suprafaţă – volum, activitatea de reacţie, acţiunea
fiziologică şi altele.
Tabel 4.2. Poluanţii gazoşi tipici, sursele şi efectele lor dăunătoare
Poluanţii Industriile
Tipul surselor Efecte dăunătoare
aerului caracteristice
Alcooli Solvent pentru acoperirea Acoperirea Iritaţii respiratorii şi

3
 Poluantii aerului
suprafeţelor
Descompunerea termică a
grăsimilor, petrolului sau
Aldehide glicerinei, fabricarea
adezivilor
Folosit în răcire, procese
chimice de fabricare a
Amoniac
vopselelor, explozibililor,
în procesul de fertilizare
Substanţe Folosit ca solvent în
aromatice învelişuri
Orice sudură, gravură sau
procesul de acoperire
Arsine
folosesc metale sau acizi
care conţin arsenic
Dioxid de Arderea combustibilului,
carbon calcinare
Emisia oxizilor metalici
şi a gazelor, ca urmare a
Monoxid de
funcţionarii
carbon
autoîncărcătorului cu
furcă
Electroliză, obţinerea
Cloruri bumbacului şi produs al
chimiei organice
Folosit în răcire, în
Clorofluoro-
producţia spumei, agent
carbon
degresant
Arderea cărbunelui, sau a
Acid
deşeurilor cu plastic
clorhidric
clorurat
Acid Suflarea metalelor, pentru
cianhidric cuptoare, pentru vopsele
suprafeţelor,
senzoriale
tipărire
Un miros iritant,
Pregătirea hranei, sufocant, înţepător,
iluminarea, mobile înecăcios, nu apar efecte
din lemn, imediate; periculoase
prelucrare pentru viaţă; pot deveni
cherestea intolerante în foarte scurt
timp
Coroziv pentru cupru,
Industria textilă,
alamă, aluminiu şi zinc;
chimică şi alte
Concentraţia mare
operaţii de răcire
produce arsuri pe pielea
industrială
umedă
Acoperirea
Iritarea mucoasei, efecte
suprafeţelor în
narcotice, iar unele sunt
procesul de
cancerigene
tipărire
Procese chimice,
acoperiri metalice, Reducerea numărului de
topirea celule roşii din sânge
Cazane
industriale,
Gaze cu efect de seră
fabricarea varului
şi a cimentului
Reducerea capacităţii
Metale din grupa
sângelui de a transporta
I, oţel şi aluminiu
oxigen
Atacă integral canalul
Textile si
respirator şi membrana
chimicale
ochilor
Răcire, producţia Atacă stratul de ozon al
spumei de plastic, stratosferei, gaze cu
metalurgie efect de seră
Cărbune ars pentru
Iritant pentru ochi şi
încălzire,
sistemul respirator
incinerare
Fabricarea
Capabil de a afecta
metalelor din
celulele nervoase
grupa I si textile

4
 Poluantii aerului
Iritant puternic şi acţiune
corozivă pentru toate
Catalizări în anumite
ţesuturile corpului,
rafinării de petrol,
Acid Petrol, metale de acţiune negativă asupra
gravarea sticlei, extracţia
fluorhidric grupa I, aluminiu plantelor citrice, iar în
de silicaţi, produs prin
urma consumului
electroliza aluminiului.
acestora apar efecte
asupra dinţilor şi oaselor
Miros de ouă stricate,
Gaze rafinate, ţiţei brut,
Ţiţei şi chimicale, iritant pentru ochi şi
Hidrogen restabilirea sulfurilor,
fabricarea aparatul respirator,
sulfurat industria chimică care
cartonului întunecarea culorii
foloseşte sulf
vopselei
Acoperirea
Folosit ca solvent în Iritaţii respiratorii şi
Cetone suprafeţelor,
învelişuri senzoriale
tipărirea
Implicaţii neurologice,
Calcinare, turnare şi efecte negative asupra
Grafit Aramă şi grafit
transportare rinichilor, ficatului şi
inimii
Ardere la temperatură
înaltă, fertilizare, Fabricarea Gaz iritant, afectează
Oxizi de azot explozibili, acid nitric, metalului şi a plămânii. Efect negativ
arderea combustibililor şi metalelor grele asupra vegetaţiei
fabricarea H2SO4
Tăierea şi argăsirea
pieilor de animale,
Mirosuri conservarea şi afumarea Prelucrarea hranei Mirosuri puternice
cărnii, prăjirea boabelor
de cafea, producerea berii
Produs prin reacţia Iritant pentru ochi şi
Nu este produs
Ozonul compuşilor organici pentru aparatul
direct
volatili şi oxid de azot respirator
Descompunerea termică a
hidrocarburilor clorurate, Efecte negative capabile
Fabricarea
degresare, fabricarea de a ajunge la edem
Fosfogeni metalelor şi a
vopsele, produse pulmonar, adeseori cu
metalelor grele
farmaceutice şi în chimia efect întârziat
organică
Metale din primele Iritaţii respiratorii şi
Arderea combustibililor
grupe (feroase si senzoriale, daune
Dioxid de (cărbune şi petrol),
neferoase), hârtie, vegetale, coroziune,
sulf turnare, fabricarea hârtiei
pastă pentru posibile reacţii adverse
prin procesul de sulfurare
fabricarea hârtiei asupra sănătăţii

5
 Poluantii aerului
În general, mărimea particulei şi rata de depunere au fost considerate
proprietăţi caracteristice pentru majoritatea scopurilor. Particulele de ordinul unui
m sau mai puţin se depun atât de încet încât, din motive practice, sunt privite ca
suspensii permanente.
În ciuda posibilelor avantaje ale clasificării ştiinţifice, folosirea termenilor
descriptivi populari precum: fum, praf, ceaţa, care se bazează esenţial pe modul de
formare, pare să fie o metodă satisfăcătoare şi convenabilă de clasificare. În plus,
această abordare este atât de bine stabilită şi înţeleasă încât, fără îndoiala, va fi greu
de înlocuit.
Praful este format în mod obişnuit prin pulverizarea sau dezintegrarea
mecanică a materiei solide în particule de mărime mică prin procese cum ar fi
măcinarea, lovirea şi perforarea. Mărimea particulelor de praf se încadrează într-o
limita mică de 1 m până la 100 sau 200 de m sau mai mult. Particulele de praf
sunt, în mod normal, neregulate ca formă, iar mărimea particulei se referă la
dimensiuni medii pentru orice particulă dată. Exemple practice sunt cenuşa
zburătoare, praful provenit din roci şi făina obişnuită. Fumul implică un anumit
grad de densitate şi derivă în mod subit din arderea materialelor organice cum ar fi:
lemnul, cărbunele şi tutunul. Particulele de fum sunt foarte fine, fiind cuprinse ca
mărime între 0,01 m pana la 1 m. Sunt în mod obişnuit de formă sferică, dacă au
compoziţie lichidă şi de formă neregulată, dacă au compoziţie solidă. Datorită
mărimii particulelor foarte fine, fumul poate rămâne în suspensie pe perioade mici
de timp şi dezvoltă mişcări browniene foarte puternice.
Fumul incolor este în mod tipic format, în general, la temperaturi relativ
mari, prin procese cum sunt: sublimarea, condensarea, combustia. Se situează, ca
mărime a particulelor, între 0,01m şi 1m.
Ceaţa este formată în mod tipic fie prin condensarea apei sau a altor vapori pe
nuclee potrivite, fie prin suspensia picăturilor mici de lichid, fie prin odorizarea
lichidelor. Mărimea particulelor de ceaţă naturală se situează între 2 şi 200 m.
Picăturile mai mari de 200 m sunt, în mod corect, clasificate ca burniţă sau ploaie.
Când substanţa solidă sau lichidă este emisă în aer sub formă de particule,
proprietăţile şi efectele sale se pot modifica. Atunci când o substanţă este ruptă în
particule din ce în ce mai mici, o suprafaţă mai mare din aria sa este expusă
aerului. În aceste circumstanţe, substanţa, indiferent de compoziţia sa chimică,
tinde să se combine fizic şi chimic cu alte particule şi gaze din atmosferă.
Combinaţiile rezultate sunt, în mod frecvent, greu de anticipat. Particulele de
aerosoli foarte mici, de la 0,001 la 0,01 m, se pot comporta ca nuclee de
condensare pentru a facilita condensarea vaporilor de apă, astfel având loc
formarea ceţei subţiri şi a ceţei groase de la suprafaţa solului. Particule mai mici de
2 sau 3 m (aproximativ jumătate din greutatea particulelor suspendate în aerul

6
 Poluantii aerului
urban), pot penetra membrana mucoasă şi atrag pentru a preschimba substanţele
chimice care, în mod normal, nu fac rău, cum ar fi dioxidul de sulf. Pentru a ţine
seama de efectele particulelor inhalabile foarte fine, s-a înlocuit standardul aerului
ambiant care lua în considerare particulele totale suspendate (TSP) cu standarde
pentru particulele mai mici de 10 m în mărime (PM10).
În virtutea suprafeţei crescânde a particulei mici de aerosoli şi ca rezultat al
absorbţiei moleculelor de gaz sau a altor câtorva proprietăţi capabile să faciliteze
reacţii chimice, aerosolii tind să aibă o mărime foarte mare a suprafeţei de
activitate. Multe substanţe care oxidează încet în starea lor masivă, vor oxida
extrem de repede sau posibil chiar exploziv, când sunt dispersate ca particule fine
în atmosferă. Exploziile de praf, de exemplu, sunt deseori cauzate de arderi
instabile sau oxidări de particule de combustibil. Absorbţia şi fenomenul catalitic
pot de asemenea să fie extrem de importante în analizarea şi înţelegerea
problemelor particulelor poluante. Conversia dioxidului de sulf în acid sulfuric
corosiv, sub acţiunea catalitică a particulelor de oxid de fier, de exemplu,
demonstrează natura catalitică a anumitor tipuri de particule în atmosferă. În final,
aerosolii pot absorbi energie radiantă şi conduc rapid căldura în gazele
înconjurătoare din atmosferă. Ca rezultat, aerul care intră în contact cu aerosolii
poate deveni mult mai cald. Există gaze care în mod obişnuit sunt incapabile să
absoarbă energia radiantă.

4.2. Estimarea emisiilor provenite de la surse

Cunoştinţele despre tipurile şi ratele de emisie sunt fundamentale pentru a
evalua orice problemă de poluare a aerului, iar un bilanţ al materialelor din proces
poate ajuta deseori. Estimarea ratelor la care poluanţii sunt descărcaţi din diferite
procese poate fi, de asemenea, obţinută prin utilizarea factorilor de emisie
publicaţi, [1]. Factorul de emisie este o statistică a ratelor la care poluanţii sunt
emişi din procese de ardere, sau procesarea cantităţilor de material date, sau pe
baza altor parametri. Factorii de emisie sunt acceptaţi în operaţiile de procesare,
operare şi ardere, şi depind de calitatea materialului folosit şi de eficienţa
controlului poluării aerului.
Deoarece combinaţia acestor factori tinde să fie unica sursă, factorii de
emisie corespunzători unei surse pot să nu fie satisfăcători pentru o alta. Din acest
motiv, trebuie avut grijă şi luate cel mai bune decizii în identificarea factorilor de
emisie corespunzători fiecărei surse. Dacă aceştia nu pot fi găsiţi sau dacă
echipamentul de control al aerului poluat este în fază de proiect, trebuie efectuate
colectări de mostre de la sursele specifice.

7
 Poluantii aerului
Principalele surse de poluanţi, aerul contaminat emis şi tehnicile de control
tipice sunt rezumate în tabelul 5.3.

Tabelul 4.3. Controlul tehnic aplicat asupra proceselor la sursele de emisie importante
Industrie Procesul de Aerul contaminat emis Controlul tehnic
operare
Instalaţiile de Manipularea Particule de praf Sisteme de
producere a materialelor evacuare şi filtre
aluminiului sac
Prepararea Emiterea de hidrocarburi nearse Sisteme de
electrozilor Particule de praf evacuare şi
(anod şi colectori mecanici
catod)
Coacere Particule (de praf), CO, SO2, Instalaţii de
hidrocarburi şi fluoruri desprăfuire de
înaltă precizie,
scrubăre, combustie
catalitică, calcinare,
filtru sac
Încărcarea Particule (de praf) CO, HF SO2, Ciclon de înaltă
cazanului CF4 şi hidrocarburi eficienţă, filtru sac,
filtre cu
pulverizare,
scrubăre cu pat
flotant,
chemiabsorbţie,
electrofiltre umede
Turnarea Cl2, HCl, CO şi praf Sisteme de
metalelor evacuare şi scrubăre
Aluminiu Încărcare, Fum şi particule Încărcarea cu
topire, material curat (fără
curgere vopsea sau
grăsime), operare
adecvată, sistem de
evacuare cu
scrubăre şi filtru sac
Producerea Manipularea Particule şi praf Umezire, sisteme
asfaltului materialelor de evacuare cu
scrubăr sau filtru
sac.

8
 Poluantii aerului
Uscarea Particule, SO2, NO2,,CO şi fum Controlul
rotaţională combustiei,
prin arderea preîncălzirea
gazului sau combustibilului,
păcurii sistem local de
evacuare, ciclon
separator sau
scrubăr şi filtru sac
Transport Praf Pavare, umezirea
rutei de transport
Producerea Asigurarea Mirosuri Procesare rapidă,
materialelor stoc şi Particule (praf) spălarea
pentru operaţii suprafeţelor de
drumuri auxiliare beton, pavare
drumuri de pământ,
canalizare
Coacere şi Filtre ciclon sau
trecere prin multiciclon
sită
Producerea Exploatare: malaxor Particule de praf Umezire şi sistem de
cimentului primar, malaxor secundar evacuare cu filtre
transport, depozitare

Procesul de uscare: Particule praf Sistemul de evacuare

manipularea local cu colectori
materialelor, separarea mecanici şi filtru sac
aerului cald
Măcinare fină Particule de praf Sistem de evacuare cu
ciclon şi sac
Transport pneumatic şi Particule de praf Sistem de evacuare cu
depozitare ciclon şi sac

Proces umed: Materiale ude, fără

manipulare materiale, praf
măcinare fină,
depozitare

Operarea cuptorului Praf, CO, SO, NO, Electrofiltru, izolatori

rotativ cetone, acustici, filtru sac,
hidrocarburi, scrubăr
aldehide

9
 Poluantii aerului
Răcire clinker, Particule de praf Sistem de evacuare
măcinare, manipularea precipitatori
materialelor electrostatici sau filtre
Măcinare fină, Particule de praf Sisteme locale de
împachetare, separator evacuare şi filtre
de aer, transportor
pneumatic, manipulare
materiale

Operaţii de Bazin de galvanizare, Fum, lichide, Ajutaj, sifon deversor

galvanizare flux pulverizat pe vapori NH4Cl, cu viteză mare de
suprafaţa pieselor ZnCl2, Zn, NH3, aspiraţie, filtru sac,
petrol şi carbon electrofiltru
Procesul de operare Aerul contaminat Controlul tehnic
Industrie emis

Prepararea Manipularea Particule (praf) Sistem de evacuare locală şi

cărbunelui cărbunelui (benzi cicloane separatoare
transportoare,
elevatoare,
descărcare)
Măsurare, Particule (praf) Sistem de evacuare locală şi
sfărâmare, cicloane separatoare
desprăfuire,
clasificare
Desprăfuirea Particule (praf) Sistem de evacuare locală şi
cicloane separatoare, filtre sac
Depozitarea Praf antrenat de Udarea, acoperirea cu plastic
cărbunelui în vânt
stive
Stive de deşeuri H2S, particule, Stropirea cu apa a zonei
fum din arderea incendiate şi acoperirea cu
deşeurilor material ignifug
Uscarea Praf, smog, Sistem de evacuare, cicloane,
cărbunelui particule de praf, prefiltre şi filtre
oxizi de sulf, H2S
Cadmiu Topire furnale, Particule Sistem de evacuare local,
eliminare plumb electrofiltru sau filtru sac
Producerea Coacerea Fum, particule de Conducte drepte, grijă în
cocsului biprodusului praf exploatare, scrubăre şi filtre
sac

10
 Poluantii aerului
Evacuare Fum, particule de Reducerea evacuării cocsului
praf, SO2 crud, scrubăre şi filtre sac
Răcirea Fum, particule Şicane şi filtre de spălare de
(praf, ceaţă) fenol tip turn (Venturi)
şi amoniac
Procesare CO, H2S, H2, N2, Electrofiltru, scrubăr, şicane
biprodus amoniac, fenoli,
benzen, cianide,
xilen, metan,
hidrogenate, etc.
Depozitare Particule (praf) Udare, acoperire cu plastic,
materiale tehnici de evitare a incendiilor
(cărbune, cocs)
Industrie Procesul de Aerul contaminat Controlul tehnic
operare emis
Industria de Producere Particule (praf) Sistem de evacuare, scrubăr,
îngrăşăminte fosfaţi: zdrobire, ciclon, filtru sac
chimice măcinare fină şi
calcinare
Hidroliza P2O5 PH3, P2O5, PO4, Scrubăr, şicane
ceaţă
Acidulare si HF, SiF4 Scrubăr
tratare
Granulare Particule (praf), Sistem de evacuare, scrubăr
produşi recuperaţi sau filtru sac
Amonificarea NH3, NH4Cl, SiF4, Ciclon, electrofiltru, filtru sac,
HF scrubăr puternic
Acidulare acid NOx, compuşi Scrubăr, adaos de uree
nitric gazoşi ai
fluorurilor
Acumulare şi Particule (praf) Sistem de evacuare, ciclon,
transport filtru sac
superfosfat
Reactor azotat de NH3, NOx Scrubăr
amoniu
Transformarea NH4, NO3 Operaţii de control, scrubăr
îngrăşământu-lui
în particule
sferice
Topirea şi Prepararea Fum şi particule, Parte superioară închisă cu
turnarea metalului vapori, ceaţă, CO sisteme de evacuare, ardere
fierului (încărcare, topire, CO, răcire gaz, scrubăr, filtru

11
 Poluantii aerului
curgere, turnare) sac, electrofiltru, udare pentru
stingerea focului
Alamă şi Încărcare, topire, Particule, fum, Controlul combustiei,
bronz curgere ceaţă, vapori de acoperirea cu zgură, sistem
petrol, de oxid de local de evacuare, filtru sac
zinc, de plumb sau scrubăr
Producerea Saturatori de Vapori de asfalt, Sistem de evacuare cu viteză
materialelor hârtie, bazin de particule (lichid) mare la deversor, scrubăre,
pentru asfalt, buclă filtru sac sau electrofiltru cu
acoperişuri umedă voltaj mic
Sfărâmarea Particule (praf) Sistem de evacuare local,
rocilor sau a altor ciclon sau multicicloane
minerale separator
Procesul de Aerul contaminat Controlul tehnic
Industrie operare emis
Zinc Încărcare, topire, Fum, particule, Sistem de evacuare cu ciclon
curgere, vapori organici, şi filtru sac, încărcare cu
transport vapori de oxid de material curat (fără vopsea sau
zinc, ceaţă, acizi grăsime), înlăturarea cu grijă
organici, aldehide, a reziduurilor, utilizare de
hidrocarburi lubrifianţi care să genereze un
fum redus, postardere
Coacere Particule (praf) şi Sistem evacuare, umidificator,
SO2 ciclon, scrubăr, electrofiltre
Aglomerare Particule (praf) şi Sistem de evacuare,
SO2 umidificare, electrofiltru şi
instalaţie pentru acizi
Calcinare Vapori de oxid de Sistem de evacuare filtru sac,
zinc, particule, scrubăr sau instalaţii pentru
SO2, CO acizi
Retorte cu arc Vapori organici, Utilizarea unor temperaturi
electric aldehide, fum, sub 200 ºC, sistem de
hidrocarburi evacuare, recombustie
Fabrici de Digestoare cu Miros de Condensare şi folosirea
celuloza şi încărcare mercaptan, varului, boiler, sau furnal cu
hârtie continuă metanol postardere

Evaporatoare H2S şi alte Scrubăre caustice şi oxidarea

multiefect mirosuri termică a necondensabilelor

12
 Poluantii aerului
Recuperări din H2S, mercaptani, Controlul combustiei pentru
cuptor sulfuri şi disulfuri fluctuaţii mici şi fluxul primar
organice şi secundar nerestricţionat de
aer prin furnal, electrofiltre,
vaporizator de suprafaţă
Oxidant negru, H2S Turn închis şi ciclon
slab şi puternic
Topirea în Particule (ceaţă Scrubăr de tip Venturi sau de
rezervor sau praf) tip turn închis
Cuptor de var Particule (praf) Scrubăre Venturi
H2S
Topire Furnale, Praf, fum, Sisteme de evacuare cu
secundară a cuptoare, particule, vapori, postardere, dispozitive de
metalelor recuperatoare materii gazoase, răcire, arzătoare CO şi filtru
neferoase CO sac, scrubăre sau electrofiltru
Incineratoare O singură camera Particule, fum, Controlul combustiei,
industriale şi de incinerare HCl, volatile, CO, postardere
municipale SOx, NOx,
amoniac, acizi
organici, aldehide,
hidrocarburi,
mirosuri, furani
Multiple camere Particule, fum şi Operarea la capacitate,
de incinerare contaminanţi din utilizarea de combustibil
combustie auxiliar specificat, întreţinere
(curăţarea cenuşii)
Incineratoare Particule, fum şi Utilizarea controlului porţilor
alimentate cu contaminanţi din de încărcare şi automatizarea
combustibil combustie postarderii
Deşeuri de natură Particule, fum şi Sisteme de alimentare
lemnoasă contaminaţi din continuă, operarea la sarcină
combustie nominală, menţinerea
excesului de aer proiectat,
cicloane
Incineratoare Particule, fum, Controlul preparării
municipale (>50 volatile, CO, NOx, materialelor, a suprafeţei
de tone pe zi) SOx, amoniac, basculante, proiectare cuptor
acizi organici, cu control automat adecvat,
aldehide, furani, tehnici de start adecvate,
hidrocarburi, acid menţinerea temperaturii,
clorhidric, dioxine electrofiltre, scrubăre, filtru
şi mirosuri sac, curăţarea cenuşii

13
 Poluantii aerului
Incineratoare Mirosuri, dioxine, Încărcare adecvată, scrubăr
patologice furani, HCl pentru gaze acide, filtru sac
Reziduuri Particule, fum şi Modificarea combustibilului
industriale contaminanţi din auxiliar, sisteme de uscare,
combustie cicloane, scrubăre
Plumb Manipulare SO2, particule Sisteme de evacuare adecvate,
materiale, (fum), CO2, oxizi camere stabilizare postardere,
furnale, cuptoare, de plumb, oxid de cicloane separatoare, filtre sac
rafinare prin zinc, vapori sau electrofiltre pentru praf şi
fierbere fum, instalaţii de colectare a
SO2 şi transformare în acid
sulfuric
Industrie Procesul de Aerul contaminat Controlul tehnic
operare emis

Topire Coacere SO2, particule, Sisteme de evacuare, camere

primară fum de stabilizare, cicloane sau
cupru (metal scrubăre şi electrofiltre pentru
neferos) praf şi fum şi instalaţie de acid
sulfuric pentru SO2
Cuptoare cu Fum, particule, Sisteme de evacuare, camere
rabatere vapori de oxizi de de stabilizare, cicloane sau
metal, SO2 scrubăre şi electrofiltre pentru
praf şi fum şi instalaţie de acid
sulfuric pentru SO2
Convertoare Vapori, fum, SO2 Sisteme de evacuare, camere
(încărcare, de stabilizare, cicloane sau
înlăturare zgură, scrubăre şi electrofiltre pentru
curgere metal, praf şi fum şi instalaţie de acid
introducere aer sulfuric pentru SO2
sau oxigen)

Oţelării Furnale clasice CO, vapori, fum, Întreţinere, folosirea unui

(încărcare şi particule de praf raport mai mare de minereu,
curgerea ardere CO, ciclon, scrubăr şi
metalului) filtre sac
Furnale electrice CO, vapori, fum, Separarea resturilor, acoperire
particule de praf adecvată, filtru-sac sau
electrofiltru
Furnale cu vatră Vapori, fum, praf, Acoperire adecvată, camere de
deschisă CO, NOX stabilizare, ardere CO, filtru
sac, electrofiltru, scrubăr umed

14
 Poluantii aerului
Insuflare de Vapori, fum, CO, Captură CO diluat şi emis,
oxigen în furnal praf scrubăr şi electrofiltru
Stocare materie Particule (praf) Udare sau acoperire cu plastic
primă
Paletare Particule (praf) Acoperire adecvată, ciclon şi
filtru sac
Aglomerare Fum, praf, SO2, Acoperire adecvată, ciclon,
NOx scrubăre umede, filtru sac sau
electrofiltru
Fabricarea de Fabricarea Aldehide, Sisteme de evacuare cu
vopsele şi răşinilor (reacţie anhidride şi acizi scrubăr, epurator de gaze,
diluanţi în reactor închis) graşi (mirosuri) arderea compuşilor organici
volatili
Producere lacuri Cetone, acizi Sisteme de evacuare cu
în reactoare graşi, glicerină, scrubăr, epurator de gaze,
deschise sau aldehide, fenoli şi arderea compuşilor organici
închise hidrogen sulfurat, volatili, ajutaj cu sifon
butil/mercaptan şi deversor pentru deschiderea
alţi compuşi instalaţiei sub presiune
organici volatili
Solvenţi Olefine, lanţuri Sisteme de evacuare cu
aromatice şi scrubăr, epurator de gaze,
cetone, solvenţi arderea compuşilor organici
volatili

4.3. Efectele poluanţilor aerului

Daunele pe care poluanţii aerului le pot aduce unor materiale sunt bine
cunoscute: ozonul din smogul fotochimic crapă cauciucul, slăbeşte ţesăturile şi
decolorează vopseaua; hidrogenul sulfurat scade din strălucirea argintului; fumul
murdăreşte hainele; aerosolii acizi distrug acoperişul casei. Printre cele mai
importante efecte sunt: decolorarea, corodarea, murdărirea şi reducerea vizibilităţii.
 Decolorarea. Mulţi poluanţi ai aerului se acumulează şi decolorează clădirile. Nu
numai că unele substanţe înnegresc clădirile, dar se pot şi încrusta (face coajă).
Aceasta poate ascunde linii şi decoraţii şi de aceea dăunează aspectului estetic.
Alt efect comun este înnegrirea vopselei albe pe bază de plumb sau hidrogen
sulfurat.
 Coroziunea. Un efect mai serios şi cu o mare importanţă economică este acţiunea
corozivă a gazelor acide asupra materialelor de construcţie. Astfel, acizii pot face
suprafeţele din piatră să prezinte băşicuţe şi să ducă la decojiri, iar mortarul poate
fi transformat în pulbere. Metalele sunt, de asemenea, atacate prin acţiunea
corozivă a unor poluanţi. Alt efect comun este deteriorarea cauciucurilor şi a

15
 Poluantii aerului
altor bunuri din cauciuc. Crăparea şi “uscarea” aparentă se petrec când aceste
bunuri sunt expuse ozonului sau altor oxidanţi.
 Murdărirea bunurilor. Hainele, proprietăţi imobiliare, automobilele si bunurile
casnice pot fi uşor murdărite de contaminanţii aerului, iar curăţarea frecventă a
acestora poate fi scumpă. De asemenea, curăţarea frecventă conduce adesea la o
viaţă mai scurtă pentru materiale şi la nevoia de a cumpăra bunuri mai des.
 Reducerea vizibilităţii. Reducerea vizibilităţii atmosferice (adică descreşterea
domeniului de vizibilitate datorită poluării atmosferice) este cauzată de
împrăştierea luminii solare de către particule suspendate în aer şi nu este datorată
obturării. Deoarece împrăştierea luminii şi nu obturarea, este principala cauză a
reducerii vizibilităţii datorită prezenţei în aer a poluanţilor, aceasta este evidentă
doar în zilele senine. În zilele noroase sau noaptea nu sunt efecte vizibile, deşi
poate exista aceeaşi concentraţie de particule ca şi în zilele senine. Reducerea
vizibilităţii poate crea probleme severe. Cele mai semnificative sunt efecte
adverse în operaţii aeriene, rutiere şi portuare. Vizibilitatea redusă poate diminua
calitatea vieţii şi poate cauza impresii estetice adverse ce pot afecta serios
turismul şi restricţiona dezvoltarea în orice domeniu. Condiţii extreme, cum sunt
furtunile de praf sau nisip, pot cauza vătămări fizice.
Vegetaţia. Vegetaţia este mai sensibilă decât animalele la mai mulţi
contaminanţi ai aerului şi de aceea au fost dezvoltate metode ce folosesc reacţia
plantelor pentru a măsura şi identifica contaminanţii. Efectele poluării aerului
asupra vegetaţiei pot fi: moartea, reducerea producţiei şi degradarea culorilor. Este
interesant de notat că, în unele cazuri de degradare a culorii, precum argintarea
vegetaţiei de către oxidanţi, planta poate fi totuşi folosită ca hrană, fără vreun
pericol pentru consumator; oricum, consumatorul, de obicei, cumpără legumele pe
baze estetice, deci proprietarul va realiza pierderi. Printre poluanţii ce pot afecta
plantele sunt dioxidul sulfurat, fluorura de hidrogen şi etilenul. Daunele plantelor
cauzate de constituenţii fumului fotochimic au fost studiate mult. Daunele pot fi
asociate acţiunii ozonului şi nitraţilor de peroacetil, aldehidelor şi produse al
reacţiei ozonului cu olefine. Oricum, nici unul din aceste exemple nu explică toate
daunele, iar problemele rămân deschise pentru discuţii şi studii viitoare.
Animalele. O muncă considerabilă continuă să fie desfăşurată în legătură cu
efectele poluanţilor asupra animalelor, inclusiv pentru câteva specii, experimente
implicând amestecuri de poluanţi şi amestecuri de sisteme gaz-aerosol. În general,
cercetarea a arătat că poluanţii compuşi se pot comporta în feluri diferite. Pot
produce un efect aditiv, constând în suma efectelor fiecărui contaminant ce
activează singur, pot produce un efect mai mare decât cel aditiv (sinergetic) sau
mai mic (antagonistic) sau pot produce un efect ce diferă de cel simplu aditiv.
Mecanismul prin care un animal poate fi otrăvit, în multe situaţii, este diferit
de acela prin care sunt afectaţi oamenii. La oameni, inhalarea este o importantă

16
 Poluantii aerului
cale de expunere la poluanţi aerieni.Oricum, probabil, cea mai comună expunere
pentru animalele erbivore, ce se hrănesc dintr-o zonă poluată, este ingerarea de
hrană contaminată de poluanţii aerieni. În acest caz, inhalarea are o importanţă
secundară.Poluanţii aerului care pun în pericol animalele sunt aceia care sunt
purtaţi de vegetaţie sau depozitaţi în plante. Au fost observaţi numai câţiva poluanţi
ce au efecte negative asupra animalelor. Printre aceştia sunt incluşi arsenicul,
fluoridele, plumbul, mercurul.
Oamenii. Există o problemă importantă, deoarece pe durata a mai multor
evenimente grave, poluarea aerului poate avea un efect semnificativ asupra
sănătăţii, în special asupra copiilor, bătrânilor sau oamenilor bolnavi. Sute de morţi
au fost atribuite incidentelor din Londra în 1952, 1956, 1957 şi 1962; în Donora,
Pennsylvania în 1948, în New York în 1953, 1963 şi 1961; în Bhopal, India în
1989. Mulţi din oamenii afectaţi aveau sănătatea slăbită şi sufereau de boli de
plămâni. În plus, sute de mii de persoane au suferit de neplăceri şi inconveniente
serioase, printre care iritarea ochilor şi dureri în piept în timpul acestor incidente
sau a altora. Asemenea probleme acute sunt, de fapt, cele mai mici dintre
problemele de sănătate. Este evidentă ameninţarea cronică a sănătăţii umane în
cazul poluării aerului. Această evidenţă apare în domenii diverse, de la creşterea
rapidă a emfizemei ca problemă majoră de sănătate, identificarea compuşilor
cancerigeni în fum, la dovezi statistice precum că la oameni expunerea la atmosfere
poluante pe perioade extinse de timp şi privarea de alimente, duce la o reducere a
speranţei de viaţă. Poate exista o expunere indirectă, semnificativă la poluarea
aerului. Cum am arătat anterior, poluanţii aerului pot fi conţinuţi de vegetaţie sau
ape, de unde intră în hrană. Impactul acestor expuneri indirecte este încă obiectul
unor studii.
Sunt disponibile dovezi suficiente care indică faptul că poluarea atmosferică
în grade diferite, afectează sănătatea. Aceasta contribuie la creşterea mortalităţii şi
dezvoltarea prematură a bolilor respiratorii cronice. S-a demonstrat existenţa unei
relaţii între intensitatea poluării şi gravitatea efectelor asupra sănătăţii şi o
consistenţă a relaţiei dintre aceste presiuni ale mediului şi boli ale organelor vitale.
Poluanţii aerului pot iniţia şi agrava diferite boli respiratorii, inclusiv astmul. De
fapt, prezentarea clinică a astmului poate fi o dereglare a imunităţii împotriva
aerului poluat, produsă de diferiţi iritanţi din aer, precum polen, agenţi infecţioşi,
substanţe chimice gazoase şi sub formă de particule. Răspunsul bronhopulmonar la
aceşti agenţi iritanţi este bronhospasmul sau hipersecreţia, căile respiratorii fiind
blocate intermitent şi reversibil. Efectele poluanţilor aerieni asupra funcţiilor
senzoriale ale oamenilor sunt foarte largi. Poluanţii olfactivi cauzează oamenilor un
deranj minor, totuşi dacă persistă, pot duce la iritaţii, depresii, nelinişte şi supărări.
Monoxidul de carbon poate cauza moartea după depresia centrilor respiratori ai
sistemului nervos central. Expunerea repetată şi prelungită la monoxidul de carbon

17
 Poluantii aerului
poate ataca protecţia senzorială, percepţia temporară şi unele funcţii vitale.
Aerosolii naturali din lipide pot intra în corp şi pot fii absorbiţi de lipidele
sistemului nervos central. Odată ajunşi acolo, efectele lor pot persista mult timp,
după ce contactul iniţial a luat sfârşit. Exemple de agenţi care au efecte cronice pe
termen lung sunt: fosfatul organic, pesticidele şi aerosolii ce poartă plumb, metale,
mercur şi cadmiu.
Efectele toxicologice acute ale majorităţii contaminanţilor aerieni sunt destul
de bine înţelese, dar efectele expunerii la amestecuri heterogene de gaze şi
particule în concentraţii mici, de abia încep să fie înţelese. Două abordări generale
pot fi folosite pentru a studia efectele contaminanţilor aerului asupra oamenilor:
epidemoilogia, care încearcă să asocieze efectul cu cauza pentru grupuri mari şi
cercetarea în laborator, care începe cu cauza şi încearcă să determine efectele. În
mod ideal, cele două metode ar trebui să se completeze una pe cealaltă.
Epidemiologia, cea mai costisitoare dintre cele două, necesită o mare grijă în
planificare şi adesea, suferă din cauza informaţiilor incomplete şi din lipsa
controlului. Un mare avantaj este faptul că barierele morale nu limitează aplicarea
pe oameni, aşa cum se întâmplă cu unele cercetări de laborator. De aceea, metoda
este mult folosită, furnizând informaţii considerabile. Cercetarea de laborator este
mai puţin costisitoare decât epidemiologia şi rezultatele pot fi verificate prin
repetarea experimentelor.

18