Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL 1
ADMINISTRATIA PUBLICA
In vederea armonizarii legislatiei interne cu legislatia existenta in tarile Uniunii Europene, Parlamentul
Romaniei a adoptat legea organica in materie, care a intrat in vigoare la data de 23 mai 2001, lege prin
care a fost abrogata legea administratiei publice republicane. Prin aceasta noua lege au fost statutate noi
reglementari menite sa raspunda exigentelor unei democratii autentice si principiilor statului de drept, in
concordanta cu legislatia Uniunii Europene.
Privitor la principiul autonomiei locale, unul din principiile fundamentale ale administratiei publice, si
care reflecta cresterea gradului de descentralizare administrativa, se precizeaza ca autonomia locala este
numai administrativa si financiara. Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si
atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii apartin comunei, orasului sau judetului.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A
Conducerea democratica locala presupune ca activitatile autoritatii publice locale sa se bazeze pe politici
publice solide, orientate catre cetatean si pe proceduri interne adecvate.
In ultimii 11 ani, autoritatile locale s-au ocupat mai mult de activitatile cotidiene sau de cele pe termen
scurt.
Reforma in administratia publica locala se bazeaza pe cresterea autonomiei colectivitatilor locale prin
realizarea, atat a autonomiei decizionale, cat si celei financiare.
Scopul acestei strategii este de a planifica si de a duce la indeplinire, in mod concertat, urmatoarele
functii:
autonomia locala;
asigurarea separarii functiilor si responsabilitatiilor consiliilor locale si ale primarilor de cele ale
prefectilor, ceea ce are ca rezultat un management stabil;
unificarea resurselor administratiilor locale cu o capacitate administrativa mai mica, in vederea reducerii
poverii fiscale asupra bugetului local;
scaderea ponderii surselor alocate de la bugetul de stat si cresterea ponderii veniturilor din taxele si
impozitele locale;
asigurarea transparentei in alcatuirea bugetelor locale, astfel incat cetatenii sa poata supraveghea acest
mecanism si totodata sa poata solicita justificarea modului in care au fost cheltuite fondurile;
ADMINISTRATIEI PUBLICE
Reforma administratiei publice urmareste schimbarea unor procese si structuri complexe, si, mult mai
important, a modului de gandire.
Un risc important in realizarea reformei administratiei publice este aglomerarea sarcinilor cotidiene,
ramanand astfel putin timp pentru a cauta noi solutii la disfunctionalitatile aparute.
In consecinta, pentru ca reforma administratiei publice sa aiba succes este necesar ca un numar mare de
grupuri tinta (in particular persoane cheie de la nivele de conducere si decizie) sa-si exprime sprijinul si
angajamentul in recunoasterea necesitatii schimbarilor si in implementarea acestor schimbari. Este
necesar ca persoanele care pregatesc schimbarea sa aiba capacitatea de a analiza intreaga strategie si sa
doreasca sa discute daca ideile si conceptele noi sunt aplicabile sistemului administrativ romanesc.
CATRE CETATEAN
indreptarea atentiei de la contributii catre rezultate si constientizarea intr-o mai mare masura a
necesitatii unei administratii publice orientate catre furnizarea de servicii publice de calitate;
stabilirea unor standarde pentru servicii pentru organizatiile care furnizeaza servicii publice;
aplicarea unui sistem de standardizare a serviciilor menit sa defineasca cerintele de calitate pe care
trebuie sa le indeplineasca acestea. Totodata sporirea importantei rezultatelor mecanismelor de
consultare a cetatenilor este o premisa pentru determinarea mai exacta a nevoilor cetatenilor;
acordarea de premii pentru calitatea serviciilor oferite in vederea cresterii motivatiei prestatorilor de
servicii;
AUTONOMIEI LOCALE
Unitatile administrativ-teritoriale sunt comunele, orasele si judetele. Acestea sunt persoane juridice care
au capacitate deplina, intrucat dispun de bunurile domeniului public de interes local si au initiativa in tot
ceea ce priveste administrarea intereselor publice locale.
Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt
consiliile locale - ca autoritati deliberative si primarii - ca autoritati executive.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat,
in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de populatia
comunei sau a orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice.
Calitatea de consilier este incompatibila cu functia de prefect sau subprefect: calitatea de functionar
public in aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice centrale si locale: calitatea
de functionar public in aparatul propriu de specialitate al consiliului judetean, al prefectului, al serviciilor
publice de interes local sau judetean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte
autoritati ale administratiei publice centrale: calitatea de angajat in cadrul autoritatilor administratiei
publice locale respective sau in cadrul aparatului propriu al prefectului din judetul respectiv: functia de
manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor autonome ori conducator al societatilor
comerciale infiintate de consiliile locale sau de consiliile judetene: calitatea de primar: calitatea de
senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si cele asimilate acestora.
Incompatibilitatea intervine numai dupa validarea mandatului, cel in cauza trebuind sa opteze in termen
de 10 zile, dupa care, daca acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, in sedinta de consiliu
urmatoare, presedintele de sedinta va supune validarii mandatul supleantului acestuia de pe lista
partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.
Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consilierilor
declarati alesi, pentru sedinta de constituire, se face de catre prefect. La sedinta de constituire pot
participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul, chiar daca procedura de validare a
mandatului acestuia nu a fost finalizata.
Sedinta este legal constituita daca participa cel putin doua treimi din numarul consilierilor alesi, in cazul
in care nu se poate asigura aceasta majoritate sedinta se va organiza, in aceleasi conditii, peste 3 zile, la
convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituita, se va proceda
la o noua convocare, de catre prefect, peste alte 3 zile, in aceleasi conditii.
In situatia in care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima convocare datorita absentei, fara motive
temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor alesi care au lipsit
nemotivat de la cele trei convocari anterioare, daca acestia nu pot fi inlocuiti de supleantii inscrisi pe
listele de candidati respective, organizandu-se alegeri pentru completare, in termen de 30 de zile, in
conditiile legii privind alegerile locale.
Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre
cei mai tineri. Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe
intreaga durata a mandatului, o comisie formata din 3-5 consilieri. Comisia de validare examineaza
legalitatea alegerii fiecarui consilier si propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.
Validarea sau invalidarea mandatelor se face in ordine alfabetica, cu votul deschis al majoritatii
consilierilor prezenti la sedinta. Persoana in cauza nu participa la vot.
Consilierii ale caror mandate au fost validate, depun in fata consiliului local urmatorul juramant in limba
romana: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu bunacredinta, tot ceea ce sta in puterile si
priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
Dupa validarea mandatelor si depunerea juramantului de cel putin doua treimi din numarul membrilor
consiliului local, consilierul care a condus sedinta declara consiliul legal constituit.
Consiliul local are initiativa si hotareste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu
exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice locale sau centrale.
alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz; stabileste, in limitele
normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu;
aproba statutul comunei sau orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de
organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv
participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in
conditiile legii;
aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba
contul de inchidere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in
conditiile legii;
hotaraste darea in administrare, concesionare sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei,
precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii;
hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei, in conditiile
legii;
infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local; urmareste,
controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie cu respectarea criteriilor generale stabilite prin
lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile publice de interes local; numeste si elibereaza
din functie, in conditiile legii, conducatorii serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai
institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care
le-a numit;
hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local; exercita, in numele unitatii
administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat;
hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza din functie membrii
consiliilor de administratie ale regiilor autonome din subordinea sa;
asigura conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor
publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, apararea impotriva
incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa; urmareste si controleaza activitatea acestora;
hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar insuficient, acordarea de stimulente
in natura si in bani, precum si de alte facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale
pentru populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic;
contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;
hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea gardienilor publici, politiei,
jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de
imbunatatire a activitatii acestora;
actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii;
contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de
arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale;
contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura protectia drepturilor copilului;
aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii
de binefacere de interes local;
infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigura
buna functionare a acestora;
atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local;
hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu
organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor
actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea comunei cu unitati
administrativ-teritoriale similare din alte tari;
hotaraste cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din
strainatate, precum si cu aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei
publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de
razboi sau catastrofa.
Consiliul local isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a
consiliului nou-ales.
Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului. Se poate intruni si in
sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului.
Convocarea consiliului se face in scris cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel putin 3
zile inaintea sedintelor extraordinare. Ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostiinta
locuitorilor comunei prin orice mijloc de publicitate, in limba romana si in limba minoritatilor, acolo unde
este cazul.
Sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor in functie.
Prezenta este obligatorie.
Sedintele consiliului local sunt conduse de un consilier si sunt publice, cu exceptia cazurilor in care
consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile inchise. Problemele privind
bugetul local, administrarea domeniului public si privat al comunei, participarea la programe de
dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea
urbanistica a localitatii si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte
autoritati publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine se vor discuta
intotdeauna in sedinta publica. In legatura cu aceste probleme, primarul poate propune consultarea
cetatenilor prin referendum.
Lucrarile consiliului se desfasoara in limba romana. Acolo unde consilierii apartinand minoritatilor
reprezinta cel putin o treime din numarul total, sedintele se pot tine in limba minoritatilor, dar exista
obligativitatea asigurarii unui translator pentru limba romana. In toate cazurile, documentele sedintelor
de consiliu se intocmesc in limba romana.
Dezbaterile si sedintele consiliului local, precum si modul in care si-a exercitat votul fiecare consilier, se
consemneaza intr-un proces verbal, semnat de consilierul care conduce sedintele de consiliu si de
secretarul unitatii administrativ-teritoriale. Consilierul care conduce sedintele de consiliu, impreuna cu
secretarul unitatii administrativ-teritoriale isi asuma, prin semnatura, responsabilitatea veridicitatii celor
consemnate. Procesul verbal nu va fi citit in sedinta urmatoare, se instituie obligatia secretarului de a
pune la dispozitia consilierilor, inaintea fiecarei sedinte, in timp util, procesul verbal al sedintei
anterioare, pe care ulterior il va supune spre aprobare consiliului. In situatia in care consilierul care a
condus sedinta nu poate sau refuza sa semneze o hotarare, aceasta va putea fi semnata de 3-5 consilieri.
Secretarul poate sa refuze contrasemnarea hotararii in cazul in care considera ca aceasta este ilegala sau
depaseste competentele ce revin consiliului local. In acest caz, secretarul are obligatia sa-si motiveze
refuzul in fata consiliului local, refuzul va fi consemnat in procesul verbal.
Hotararile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si taxe locale se adopta cu
votul majoritatii consilierilor in functie. Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa doua sedinte
consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza
bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget local, dar nu mai tarziu de 30 zile de la
intrarea in vigoare a legii bugetului de stat.
Nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul care, fie personal, fie prin sot,
sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa
dezbaterilor consiliului local.
Secretarul va comunica hotararile consiliului local primarului si prefectului, de indata, dar nu mai tarziu
de 3 zile de la data adoptarii. Comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se face
in scris de catre secretar si va fi inregistrata intr-un registru special destinat acestui scop.
Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta
publica, iar cele individuale, de la data comunicarii. In unitatile administrativ teritoriale in care cetatenii
unei minoritati nationale au o pondere de peste 20%, hotararile cu caracter normativ vor fi aduse la
cunostinta publica si in limba materna a minoritatilor, iar hotararile cu caracter individual se comunica
numai la cerere si in limba materna.
In exercitarea mandatului, consilierii sunt in serviciul colectivitatii locale. Primarul este obligat ca prin
intermediul secretarului si al aparatului de specialitate, sa puna la dispozitia consilierilor, la cerere, in
termen de 20 zile, informatiile necesare in vederea exercitarii mandatului.
Pentru participarea la sedintele consiliului local si ale comisiilor de specialitate, consilierul primeste o
indemnizatie stabilita in conditiile legii si are dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectueaza in
indeplinirea mandatului. Consiliul local poate stabili diminuarea cuantumului indemnizatiei, in
concordanta cu posibilitatile financiare.
Consilierii raspund solitar pentru activitatea consiliului local si pentru hotararile pe care le-au votat.
Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in consiliile locale vor fi reprezentati la sedintele de consiliu
de un delegat satesc.Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de catre o
adunare sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii, convocata si organizata de
primar si desfasurata in prezenta primarului si viceprimarului. La discutarea problemelor privind satele
respective, delegatii satesti vor fi invitati in mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.
Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa primarului, comisii speciale de analiza
si verificare pe perioada determinata. Competenta comisiilor speciale, perioada de verificare si
obiectivele verificarii se stabilesc prin hotarare a consiliului local.
Consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care
au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si
irevocabila.
Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului,
bazata pe hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile. Hotararea de dizolvare poate fi atacata
de oricare dintre consilieri la instanta de contencios administrativ, in termen de10 zile de la data
publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. In acest caz procedura prestabilita prevazuta
de lege nu se mai efectueaza, iar introducerea actiunii suspenda executarea masurii de dizolvare.
Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileste de Guvern, la propunerea prefectului,
in termen de 30 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I a dizolvarii
precedentului consiliu sau, dupa caz, de la pronuntarea unei hotarari judecatoresti ramasa definitiva si
irevocabila, prin care a fost respinsa actiunea consilierilor. Pana la data constituirii noului consiliu local,
primarul, viceprimarul sau, in absenta acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei,
potrivit competentelor si atributiilor ce ii revin.
Consiliul local se considera dizolvat de drept in cazul in care nu se intruneste timp de 3 luni consecutive
sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare sau in cazul in care numarul
consilierilor se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti. Aceste situatii sunt
comunicate prefectului de catre primar, viceprimar sau, in absenta acestora, de catre secretar. Prefectul
ia act de dizolvarea consiliului local si propune Guvernului organizarea de noi alegeri. Consilierii
interesati pot ataca ordinul prefectului in termen de 10 zile de la comunicare sau de la luare la
cunostiinta.. Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in termen de 30 zile. In
acest caz procedura nu se mai efectueaza, introducerea actiunii suspenda executarea masurii de
dizolvare. Hotararea instantei este definitiva si irevocabila. Stabilirea datei pentru noile alegeri se face de
catre Guvern, la propunerea prefectului.
DE CONSILIER
Mandatul de consilier se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura
arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de instanta de judecata prefectului care,
prin ordin, constata suspendarea mandatului. Suspendarea dureaza pana la solutionarea definitiva a
cauzei. Ordinul de suspendare se comunica de indata consilierului. In cazul in care consilierul suspendat
a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri in conditiile legii.
demisie;
incompatibilitate;
constatarea, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta
incalcare a Legii privind alegerile locale;
deces.
Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata de consiliul local, prin hotarare, la initiativa
primarului sau a oricarui consilier. Daca hotararea consiliului local a fost atacata de consilier la instanta
de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare, procedura prealabila nu se mai
efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.
LA PRIMARIA COMUNALA
Primarul, viceprimarul, secretarul comunei impreuna cu aparatul propriu al Consiliului local, constituie
Primaria comunei, institutie publica cu activitate permanenta, care executa hotararile Consiliului local si
solutioneaza problemele curente ale colectivitatii locale.
Structura serviciilor publice ale Consiliului comunal este redata in figura urmatoare:
1.3.1. PRIMARUL SI VICEPRIMARUL
Primarul participa la sedintele Consiliului local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra
tuturor problemelor supuse dezbaterii.
Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de
consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna, de catre un judecator desemnat de
presedintele judecatoriei.
Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se comunica prefectului si se prezinta in sedinta de
constituire a consiliului local sau, dupa caz, intr-o sedinta extraordinara, de catre un judecator desemnat
de presedintele judecatoriei.
Primarul depune in fata Consiliului local juramantul. Primarul care refuza sa depuna juramantul este
considerat demisionat de drept.
Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al
aparatului propriu de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pe care il conduce si il
controleaza. Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale.
Primarul reprezinta comuna in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane
sau straine, precum si in justitie. Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului
national al Romaniei. Esarfa va fi purtata, in mod obligatoriu, la solemnitati, receptii, ceremonii publice si
la celebrarea casatoriilor.
asigura aducerea la indeplinire a hotararilor Consiliului local. In situatia in care apreciaza ca o hotarare
este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;
poate propune Consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale
de interes deosebit. Pe baza hotararii Consiliului local ia masuri pentru organizarea acestei consultari;
prezinta Consiliului local, anual sau de cate ori este necesar, informari privind starea economica si sociala
a comunei, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si
informarii asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor Consiliului local;
intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre
aprobare Consiliului local;
verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata
Consiliului local cele constatate;
ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau
exploziilor, impreuna cu organe de specialitate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia,
agentii economice si institutiile publice din comuna, acestea fiind obligate sa execute masurile stabilite in
planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre;
asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici,
pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale;
controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru
populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare Consiliului
local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice
zonale si de detaliu;
conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara,
supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social;
numeste si elibereaza din functie persoanalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor
administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune Consiliului local numirea si eliberarea din
functie a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes public;
raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat
al comunei;
ia masuri pentru depozitarea deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea
igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a
podetelor pentru asigurarea scurgerilor apelor mari;
propune Consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statutul de functii, numarul de
personal si regulamentul de organizare a aparatului propriu de specialitate.
Primarul indeplineste si ale atributii prevazute de lege sau de alte acte normative, precum si insarcinarile
date de Consiliul local.
In exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, a sarcinilor ce ii revin din actele
normative privitoare la recensamant, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de
protectie civila, precum si a altor atributii stabilite prin lege, primarul actioneaza si ca reprezentant al
statului in comuna in care a fost ales. In acesta calitate poate solicita, inclusiv prin intermediul
prefectului, concursul sefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe
centrale din unitatile administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin aparatul
propriu de specialitate.
Primarul deleaga viceprimarul prin dispozitie emisa in cel mult 30 de zile de la validare, exercitarea unora
din atributiunile ce ii revin. Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate viceprimarului, secretarului
sau altor functionari cu competente in acest domeniu. Celelalte atributii care ii revin primarului, ca
reprezentant al statului, nu pot fi delegate.
In exercitarea atributiilor sale, primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea
devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate
persoanelor interesate.
Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de primarul nou ales.
Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
cand in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege a emis 3 dispozitii cu caracter normativ, intr-un interval
de 3 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca
ramasa definitiva si irevocabila;
demisie;
incompatibilitate;
a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privata de libertate;
deces.
Legea introduce ca posibilitate de incetare a mandatului primarului inainte de termen si rezultatul unui
referendum local, organizat in conditiile legii, la cererea motivata a 25% din numarul cetatenilor cu drept
de vot, adresata prefectului, procent ce trebuie realizat in fiecare din localitatile componente ale
comunei.
Primarul poate fi suspendat numai in cazul in care a fost arestat preventiv, masura ce trebuie de indata
comunicata de catre parchet sau de catre instanta judecatoreasca prefectului, care prin ordin constata
suspendarea (deci nu il suspenda) mandatului primarului. Ordinul nu poate fi atacat. Masura suspendarii
dureaza pana la incetarea situatiei de arestare, primarul gasit nevinovat avand dreptul la despagubiri.
Viceprimarul se alege din randul membrilor Consiliului local, pe durata mandatului consiliului, iar
dispozitiile privind suspendarea primarului sunt valabile si pentru viceprimar.
Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de Consiliul local, la propunerea motivata a unei
treimi din numarul consilierilor sau a primarului, prin hotarare adoptata cu votul a doua treimi din
numarul consilierilor in functie.
Viceprimarul exercita atributiile ce ii sunt delegate de catre primar.
Mandatul viceprimarului inceteaza de drept in aceleasi conditii ca in cazul primarului. In acest caz,
Consiliul local ia act de incetarea mandatului si alege un nou viceprimar.
In caz de vacanta a functiei de primar, precum si in caz de suspendare din functie a acestuia, atributiile ce
ii sunt conferite prin lege vor fi exercitate de drept de viceprimar. In acest caz, consiliul local va delega
prin hotarare, din randul membrilor sai, un consilier care va indeplini temporar atributiile viceprimarului.
In situatia in care sunt suspendati din functie, in acelasi timp, atat primarul cat si viceprimarul, consiliul
local deleaga un consilier care va indeplini atat atributiile primarului cat si ale viceprimarului, pana la
incetarea suspendarii.
Daca devin vacante, in acelasi timp, atat functia de primar cat si cea de viceprimar, consiliul local va alege
un nou viceprimar, acesta indeplinind atributiile primarului pana la alegerea unui primar nou.
1.3.2. SECRETARUL
Fiecare comuna are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei este functionar public de
conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. In mod exceptional, in functia de secretar al
comunei poate fi numita si o persoana cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin
bacalaureat.
Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea elibararii din functie. Secretarul nu
poate fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu primarul sau viceprimarul.
Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen, iar numirea se face de catre prefect.
Concursul sau examenul se organizeaza de primar in termen de 30 zile de la data la care postul a devenit
vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte in mod obligatoriu primarul, secretarul
general al prefecturii, secretarul general al judetului si 2 reprezentanti desemnati de consiliul local
respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect in termen de cel mult 10 zile de la primirea rezultatului
concursului sau examenului, care se comunica de primar in termen de cel mult 3 zile de la ramanerea
definitiva a rezultatului concursului sau examenului.
Secretarul se bucura de stabilitate in functie.
avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local, asumandu-si raspunderea pentru legalitatea
acestora, contrasemnand hotararile pe care le considera legale, avizeaza pentru legalitate hotararile
primarului;
asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate a actelor emise de consiliul
local sau de primar, in termen de cel mult 10 zile, daca legea nu prevede altceva;
elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, in afara celor cu caracter secret;
Eliberarea din functie sau sanctionarea disciplinara se fac de catre prefect, numai la propunerea
consiliului local, adoptata cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor in functie, ca urmare
a initiativei primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor, pe baza concluziilor reiesite din
desfasurarea unei cercetari administrative.
PROPRIU DE SPECIALITATE
Serviciile publice ale comunei se infiinteaza si se organizeaza de consiliul local in principale domenii de
activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor
financiare de care dispune.
Numirea si eliberarea din functie a personalului din serviciile publice ale comunei se fac de conducatorii
acestora. Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu de specialitate al
consiliului local se fac de catre primar. Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din
functie a conducatorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului local.
Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei si din aparatul propriu de specialitate al
autoritatilor administratiei publice locale se bucura de stabilitate in functie.
autofinantatele, care au in componenta doua posturi de masinisti pompe apa, un sofer si trei muncitori
in constructii;
paza, unde sunt angajati patru paznici, doi in Denta si ceilalti doi, cate unu pentru celelalte doua sate
care intra in componenta comunei Denta.
In raporturile dintre cetateni se foloseste limba romana. In localitatile in care cetatenii apartinand unei
minoritati au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile se pot
adresa oral sau in scris, si in limba materna si vor primi raspunsul atat in limba materna cat si in limba
romana. In acest sens, in posturile care au atributii privind relatii cu publicul, vor fi incadrate ss persoane
care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.
Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor
publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a
cetatenilor apartinand minoritatii respective.
FINANCIAR-CONTABIL
evidentierea corecta a veniturilor proprii incasate si a platilor efectuate in numerar sau din contul de
disponibil al bugetului local, a fondurilor cu destinatie speciala constituite potrivit legii;
Contabilitatea primariilor comunale este reglementata de Legea contabilitatii nr. 82 din 1991, care
prevede: "Consiliile locale comunale, unitatile de cult, asociatiile de locatari, precum si asociatiile
familiale si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente pot conduce contabilitatea
in partida simpla, cu conditia sa asigure:
Patrimoniul unitatilor administrativ teritoriale este constituit din bunuri mobile si imobile, care apartin
domeniului public de interes local, domeniului privat al acesteia, precum si din drepturile, respectiv
obligatiile cu caracter patrimonial.
Bunurile domeniului public de interes local cuprind terenurile pe care sunt amplasate constructii de
interes public local, pietele, retelele stradale, parcurile publice, cladirile, monumentele de interes public
local, padurile si locurile care nu apartin domeniului public de interes national si alte bunuri dobandite
de comuna.
Domeniul privat al comunei este alcatuit din bunurile mobile si imobile, altele decat cele mentionate
anterior, aflate sau intrate in proprietatea lor prin caile si mijloacele prevazute de lege. Toate bunurile
apartinand comunei sunt supuse inventarierii anuale, intocmindu-se un raport asupra situatiei acestor
bunuri.
De asemenea, alaturi de celelalte organe ale primariilor comunale, organele financiar contabile raspund
de respectarea disciplinei financiare si bugetare privind utilizarea eficienta a fondurilor alocate.
intocmeste proiectul bugetului de venituri si cheltuieli pentru activitatea proprie a primariei si bugetul
centralizat de venituri si cheltuieli al comunei; bugetul de venituri si cheltuieli centralizat, pe langa
bugetul propriu al primariei si bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitatile extrabugetare
organizate la nivelul comunei si a fondurilor cu destinatie speciala;
tine evidenta executiei bugetului comunal, al bugetului fondurilor speciale si a mijloacelor extrabugetare;
primeste centralizatoarele borderourilor desfasuratoare de incasari din impozite, taxe si alte venituri
cuvenite bugetului comunal de la organele fiscale ale consiliului local (agentul fiscal), dupa ce au fost
verificate de catre operatorul de rol, pe care le inregistreaza in registru de partizi-venituri al comunei;
contabilul primariei comunale discuta cu operatorul de rol asupra veniturilor incasate direct in contul de
disponibil al bugetului local, prin virament de la terti, din popriri sau alte incasari ce reprezinta venituri
ale bugetului local;
confrunta zilnic carnetul chitantier cu borderourile desfasurate ale incasarilor intocmite de agentul fiscal;
organizeaza si exercita controlul financiar preventiv asupra tuturor operatiunilor pe baza de documente,
prin care se reflecta modificari ale patrimoniului primariei;
asigura efectuarea incasarilor si platilor in numerar sau prin conturile deschise la trezoreria operativa;
urmareste incadrarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare, aprobate potrivit bugetului primariei pe
structura clasificatiei bugetare;
face propuneri pentru virari de credite si solicitarea unor alocatii suplimentare de credite pentru
efectuarea unor activitati noi care apar pe parcursul trimestrului;
intocmeste situatii operative privind incasarile realizate la principalele impozite si taxe din perioadele
determinate;
intocmeste lunar statele de plata ale salariilor si altor drepturi cuvenite personalului primariei si
consilierilor comunali;
efectueaza cel putin o data pe luna controlul inopinant al casei si intocmeste un proces verbal de
constatare;
efectueaza periodic controlul gestiunilor de valori materiale, informand consiliul comunal asupra
abaterilor constatate cu acest prilej;
intocmeste darea de seama contabila asupra executiei bugetului comunal, a mijloacelor extrabugetare si
a fondurilor speciale legal constituite la nivel comunal la termenele stabilite;
asigura pastrarea in bune conditii a arhivei;
CAPITOLUL 2
LA PRIMARIA DENTA
Procesul bugetar este definit ca un ansamblu de activitati si operatiuni integrate coerent si convergent
referitoare la elaborarea proiectului de buget si la aprobarea acestuia, la executia bugetului, la
incheierea si aprobarea contului de executie bugetara, precum si la controlul bugetar.
Prin bugete locale se intelege bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ teritoriale.
Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe si alte venituri
fiscale, venituri nefiscale, venituri de capital, cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat, cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale, transferuri cu destinatie
speciala de la bugetul de stat si venituri cu destinatie sociala.
Elaborarea proiectelor bugetelor locale este de competenta primarului. In exercitarea acestor atributii,
primarii sunt ajutati de functionarii de specialitate financiar-contabila.
Elaborarea proiectelor bugetelor locale este supusa cerintelor de "dimensionare" a cheltuielilor bugetare
in functie de prioritatile si necesitatile reale, corelat cu resursele bugetare posibil de mobilizat ale tuturor
autoritatilor, serviciilor si institutiilor publice locale din fiecare comuna.
Formarea si utilizarea resurselor financiare publice locale si contul de executie a bugetelor locale sunt
supuse controlului Curtii de Conturi.
La baza elaborarii, aprobarii si executiei bugetare stau principiile autonomiei locale, echilibrului, realitatii,
anualitatii si publicitatii.
Potrivit legislatiei in vigoare, fiecare unitate administrativ-teritoriala, deci si Primaria Denta, isi
intocmeste bugetul local in conditii de autonomie. Ordonatorii principali de credite elaboreaza si
prezinta, o data cu proiectul anual al bugetului local, o prognoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum si
programul de investitii publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie.
Veniturile bugetelor locale se formeaza din impozite, taxe, alte venituri si alte venituri cu destinatie
speciala, precum si din cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor
locale si din transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat.
Metoda evaluarii directe consta in evaluarea randamentului probabil. In calculul previzional intervin trei
elemente fundamentale:
Evaluarea directa a impozitelor pe venit se face in felul urmator: suma impozitului este calculata asupra
veniturilor incasate pe durata anului elaborarii proiectului de buget. In acest sens, se porneste de la
executia certa a veniturilor pe primele 4-5 luni ale anului in care se elaboreaza proiectul de buget, iar
pentru restul lunilor se estimeaza veniturile probabile prin progresia medie a veniturilor pentru intregul
an. La aceste venituri probabile, se aplica randamentele probabile ale impozitelor, obtinandu-se
incasarile fiscale ale anului in care se elaboreaza proiectul de buget. Acestea sunt corectate cu procentul
de crestere a impozitelor pentru a se obtine volumul incasarilor bugetare pentru anul viitor.
Aceasta metoda de evaluare a veniturilor bugetului local este mai apropiata realitatii, dar necesita multe
calcule si cheltuieli importante pentru aplicarea sa.
In cadrul Primariei Denta, pentru evaluarea veniturilor se folosesc declaratiile de impunere privind
impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, separat pentru persoane fizice si pentru persoane juridice
(Anexa 11, Anexa 12), taxa asupra mijloacelor de transport. Impozitul minim pe cladiri si terenuri se
stabileste de catre Guvern, Consiliile locale avand posibilitatea sa majoreze aceste impozite in functie de
necesitati, volumul cheltuielilor ce se preconizeaza a fi facute.
Alaturat veniturilor curente, unitatile administrativ-teritoriale mai primesc, pentru echilibrarea bugetelor
respective, cote si sume defalcate din impozitul pe salarii si pe venit pe baza criteriilor de determinare.
Aceste criterii tin seama de:
Nr. crt.
Denumirea criteriului
Procent de repartizare
Total
Numarul populatiei
Lungimea strazilor
Lungimea drumurilor
Numarul locuintelor
Transferurile din bugetul de stat catre bugetele locale pentru categoriile de obiective si lucrari de
investitii finantate din transferuri sunt urmatoarele:
alimentari cu apa;
statii de epurare pentru ape uzate, colectare, statii de pompare si rampe de gunoi;
canalizari;
In cazul comunei Denta, s-au primit fonduri pentru repararea podului peste Barzava, lucrare finalizata la
sfarsitul anului trecut, de asemenea s-au primit fonduri pentru introducerea apei in satul Rovinita. Aceste
lucrari au fost sistate anul trecut, datorita sistarii acordarii de fonduri.
Obiectivele de investitii aflate in competenta de finantare a autoritatilor locale se vor acoperii financiar
din fondurile proprii ale unitatilor, din credite bancare, din resurse constituite in acest sens si din alocatii
de la bugetele locale.
A. Venituri fiscale:
A 1. Impozite directe:
fizice;
juridice;
A 2. Impozite indirecte
B. Venituri nefiscale
activitatilor autofinantate
B 2. Diverse venituri:
si despagubiri
- venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit
dispozitiilor legale
locale
locale
- vechimea cladirii;
- materialul din care este construita si utilitatile avute:
- beton sau cladire din beton armat, cu incalzire centrala sau fara;
subsoluri locuibile;
mansarde locuibile;
grosimea peretilor;
Conform declaratiilor de impunere depuse de locuitorii comunei s a ajuns la suma de 181.205 mii lei,
reprezentand impozitul pe cladiri de la persoane fizice si 153.757 mii lei, reprezentand impozitul pe
cladiri de la persoane juridice.
La determinarea taxei asupra mijloacelor de transport se are in vedere capacitatea cilindrica a acestora.
In urma insumarii valorilor din declaratiile de impunere privind taxa asupra mijlocelor de transport
depuse de persoanele fizice si juridice din comuna s-a estimat pentru anul 2002 un venit de 39.730 mii
lei, reprezentand taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice si 153.757 mii lei,
reprezentand taxa asupra mijlocelor de transport detinute de persoanele juridice.
Din inchirierea salii Caminului cultural, calculata in lei /mp, se estimeaza a se obtine un venit in valoare
de 4.000 mii lei.
A Cheltuieli curente
Cheltuieli de personal
Transferuri
B Cheltuieli de capital
Cheltuieli de capital
In cazul clasificatiei economice titlurile se refera la grupe mari de cheltuieli, iar o dezvoltare analitica a
titlurilor de cheltuieli pe articole si aliniate este necesara pentru reflectarea unitara in contabilitate a
acestora.
Cheltuielile bugetare reprezinta un consum de mijloace materiale, de munca sau banesti pentru
realizarea activitatilor si pentru satisfacerea trebuintelor unitatilor administrativ-teritoriale, ale
institutiilor si serviciilor publice de interes local, din bugetele activitatilor finantate integral din venituri
extrabugetare, in limita si cu destinatia stabilita prin bugetele respective.
Finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite de catre ordonatorii
principali de credite, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si potrivit destinatiei
stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor
legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.
Creditele bugetare reprezinta suma aprobata in bugetele locale, in bugetele institutiilor si serviciilor
publice de interes local si in bugetele activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, in limita
maxima pana la care se pot angaja si efectua cheltuieli. Fundamentarea cheltuielilor care se inscriu in
proiectele bugetelor locale este supusa cerintei de dimensionare a cheltuielilor in functie de necesitatile
reale ale autoritatilor publice.
Evaluarea cheltuielilor bugetelor locale cuprinde, potrivit clasificatiei economice, cheltuielile cu salariile
si alte drepturi salariale pentru deplasari in interes de serviciu, cheltuielile materiale si servicii,
cheltuielile de intretinere si gospodarire, obiectele de inventar, reparatiile curente si capitale, cartile si
publicatiile, precum si celelalte cheltuieli banesti cu caracter functional pentru fiecare institutie, serviciu
public de inters local ca si pentru primarii.
Potrivit structurii clasificatiei economice, vom avea urmatoarele categorii si articole de cheltuieli:
A Cheltuieli directe
Salarii de baza (Sb) - reprezinta necesarul de fonduri pentru salarizarea angajatilor primariei si se
determina pe baza urmatoarelor elemente:
Fd Sb = N x Smb x 12 luni
Indemnizatii de conducere (IC) - reprezinta drepturile banesti cuvenite persoanelor care indeplinesc
functii de conducere in cadrul primariei si se calculeaza in functie de :
IC = Nc x Imc x 12 luni
Spor de vechime (Spv) - pentru vechimea in munca, salariatii beneficiaza de un spor de vechime, calculat
la salariul de baza. Cheltuielile ocazionate cu sporul de vechime sunt in functie de vechimea personalului
angajat si cuantumul sporului de vechime aferent acestuia.
Spv = Smb x procent mediu x 12
Fond de premii (Fd.p) - cuprinde premiile cuvenite salariatilor sub forma de gratificatii anuale si este
determinat de :
Fd.p = Fd.Sb x C%
Alte drepturi salariale - sumele cuvenite consilierilor primariei, sub forma de indemnizatie.
Articolul 11 Contributii pentru asigurarile sociale de stat (CAS) si care reprezinta contributia consiliului
local la constituirea fondului pentru asigurarile sociale si se determina in functie de:
= 426.960.085 lei
Articolul 12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj (Cfd) - reprezinta
contributia consiliului local la constituirea fondului de ajutor de somaj si se determina in functie de:
- cota de 5%
Articolul 13 Deplasari, detasari, transferuri (D) cuprinde fondurile banesti necesare acoperirii cheltuielilor
ocazionate de aceste deplasari in tara si strainatate, in interesul serviciului. Aceste fonduri se
fundamenteaza in functie de:
Articolul 14 Constituirea fondului initial de asigurari de sanatate (CASS). Fondul initial de asigurari de
sanatate este o cota de 7% aplicata asupra fondului de salarii si suportata din cheltuieli.
Numarul total de salariati, potrivit statului de functiuni aprobat, este de 53 din care :
consilieri
1 cultura
administratie
asistenta sociala
In urma calculelor facute, a rezultat ca pentru acoperirea cheltuielilor privind personalul, in anul 2002,
este necesar un fond de 3.518.710 mii lei
Articolul 24 Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire - cuprinde fondurile banesti necesare pentru
buna functionare a consiliului local, reprezentand platile pentru incalzit, iluminat si forta motrica, apa,
canal, salubritate, posta, telefon, furnituri de birou, materiale pentru curatenie, alte materiale si prestari
de servicii necesare consiliului local.
Incalzit - cuprinde fondurile banesti necesare achitarii furnizorilor de energie termica, in cazul nostru
fiind vorba despre fondurile necesare achizitionarii de lemne pentru incalzit. Se evalueaza pe baza de
deviz ce cuprinde consumul de apa calda (mc), consum de apa rece hidrofor (mc), incalzire (mp), lemne
de foc (mc).
Iluminat si forta motrica - cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice. Devizul va
cuprinde energia electrica livrata, valoarea materialelor necesare asigurarii iluminatului: tuburi neon,
becuri, startere, cabluri, prize.
Apa, canal, salubritate - fondurile banesti necesare pentru plata furnizorilor de apa rece menajera,
achitarea taxelor de canalizare si gunoi, devizul cuprinzand apa rece menajera (mc), canal (mc), gunoi
(tone).
Posta, telefon, radio - cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice, radio si cheltuieli
pentru corespondenta, devizul cuprinde numarul de posturi telefonice, cheltuieli cu abonamentele
telefonice pentru 12 luni, cheltuieli aferente impulsurilor telefonice, cheltuieli pentru abonamentele
radio si TV, materiale pentru corespondenta (plicuri, timbre)
Furnituri de birou - fondurile banesti necesare achizitionarii rechizitelor de birou si se evalueaza pe baza
de deviz, acesta cuprinzand panglica masina scris, hartie de scris, hartie xerox, cartus imprimanta,
dosare, creioane, etc.
Materiale pentru curatenie - fondurile banesti necesare achizitionarii de materiale pentru curatenie:
detergenti, sapun, maturi, perii, tix, etc.
Alte materiale si prestari servicii - costul serviciilor de deratizare si dezinfectie, materiale pentru apararea
locala, prevenirea incendiilor, materiale si plata lucrarilor pentru intretinerea si amenajarea spatiilor
verzi, intretinerea aparaturii de birou (xerox, calculator, masina de scris), erc.
Articolul 25 Materiale si prestari servicii cu caracter functional - fonduri banesti pentru achizitionarea
carburantilor si lubrifiantilor pentru autovehicule, piese de schimb si diverse alte materiale pentru
intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor.
Articolul 26 Obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata - fondurile banesti pentru
achizitionarea de obiecte de inventar cu caracter functional sau de uz administrativ-gospodaresc: fete de
masa, mobilier birou, aspiratoare praf, covoare, etc.
Articolul 27 Reparatii curente - fonduri pentru efectuarea reparatiilor la mijloace fixe din patrimoniul
primariei: cladire sediu - spatiu administrativ, acoperis, tencuiala.
Articolul 28 Reparatii capitale - se fundamenteaza pe baza devizelor pentru reparatii capitale la imobilul
Consiliului local.
Articolul 29 Carti si publicatii - fondurile necesare procurarii de reviste si publicatii de specialitate.
Articolul 30 Alte cheltuieli - fondurile necesare desfasurarii activitatii de protocol si pentru specializare
profesionala (informatica).
In urma estimarilor facute, tinand cont de cheltuielile facute in anul penultim, de inflatie, precum si de
obiectivele propuse pentru anul 2002, fondul pentru cheltuieli materiale si servicii a fost estimat la
647.139 mii lei.
TITLUL V Transferuri
B Cheltuieli de capital
In cursul executiei bugetare, in cazurile in care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a
caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin bugetele locale,
initiatorii au obligatia sa prevada si mijloacele necesare acoperirii golurilor de venituri sau sporului de
cheltuieli.
Alocatiile pentru cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare.
Virarile de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare se aproba de catre
consiliul local pe baza justificarilor corespunzatoare ale ordonatorilor principali de credite si se pot
efectua inainte de angajarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.
Virarile de credite bugetare in cadrul aceluiasi capitol bugetar sunt in competenta fiecarui ordonator
principal de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate, si
se pot efectua inainte de angajarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.
Bugetele locale, in calitate de planuri financiare publice cu titlu executoriu, asigura dezvoltarea
economico-sociala intr-un cadru echilibrat, cuantificand resursele financiare si cheltuielile finantate din
acestea, urmarind totodata asigurarea echilibrului pe toata durata anului.
Bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale sunt componente principale ale finantelor publice,
care grupeaza procedeele si mijloacele de constituire si intrebuintare a fondurilor banesti de interes
public, la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale.
De asemenea, bugetele locale sunt parte integranta a sistemului bugetar national. In aceasta calitate ele
indeplinesc un rol complex de stabilire, coordonare si autorizare a veniturilor si cheltuielilor anuale pe
plan local. Aceste bugete se constituie de conducere, care tine cont de numeroasele implicatii socio-
politice ale veniturilor si cheltuielilor bugetare.
Bugetul local este un act interventionist al statului pe plan local, datorita actiunii sale asupra structurii
economice, sociale, culturale a localitatilor.
CAPITOLUL 3
LA PRIMARIA DENTA
ORGANIZAREA CONTABILITATII
OPERATIILOR DE TREZORERIE
Finantarea cheltuielilor din bugetele locale ale comunelor se asigura prin deschideri de credite de catre
ordonatorul principal, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul comunal si potrivit destinatiei
stabilita in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor
legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor.
- cotele aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale;
Pentru echilibrarea bugetului local se primesc sume de la Consiliul judetean. De asemenea, din cote,
Consiliul judetean aloca sume folosibile pentru ajutoare sociale si ajutoare pentru persoanele cu
handicap grav.
Exercitiul bugetar este anual, fiind deschis la 1 ianuarie si se inchide la 31 decembrie pe baza:
- comunicarii catre trezoreria locala a creditelor deschise din bugetul local pe luna;
- dispozitiei bugetare.
Platile care reprezinta cheltuieli se efectueaza in limita prevederilor din bugetul comunal cu repartizarea
pe trimestre; ele se fac prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, numai dupa deschiderea
creditelor bugetare.
Deschiderea creditelor din bugetul comunal se face de catre ordonatorul principal de credite, primarul
comunei, pe baza cererii de deschidere cu defalcare pe cheltuieli curente si de capital, intocmita de
contabilul comunei.
Dupa analizare si aprobare de catre primar, acesta transmite cererea bugetara la trezoreria teritoriala, la
care are contul deschis primaria (Trezoreria Deta).
Nota de finantare privind determinarea necesarului de credite bugetare (Anexa 2) se elaboreaza lunar de
catre contabilul comunei pentru ordonatorul principal de credite si cuprinde urmatorii indicatori:
credite;
Nota de finantare se semneaza de catre seful compartimentului finaciar contabil si se aproba de primar.
Nu se poate face nici o operatie prin trezorerie daca nu au fost deschise credite la toate conturile. Aceste
deschideri se fac conform notei precedente care se depune la trezorerie, cel tarziu pana in data de 20 a
lunii precedente celei pentru care se face deschiderea de credite.
Deschiderea creditelor bugetare prin trezorerii declanseaza practic executia de casa a bugetelor locale,
evidentiindu-se in conturi distincte (Anexa 3):
- cheltuielile in limita creditelor bugetare aprobate si a destinatiei stabilita pentru realizarea obiectivelor
propuse;
Inregistrarile in aceste registre sunt efectuate pe baza de documente justificative de catre contabilul
primariei.
Mijloacele banesti ale primariei provin din veniturile proprii incasate in numerar prin casierie, precum si
din taxe: apa, coserit, salubritate, pasunat, paza obsteasca, chiriile pentru terenuri, case de stat, spatii
comerciale, amenzi si contravaloarea serviciilor prestate, executari de lucrari, retineri, imputatii, ridicari
de numerar din conturile deschise la trezoreriile locale.
Prin intermediul casieriei se efectueaza plati pentru salariile personalului primariei, indemnizatiile de
nastere, ajutoare sociale si alte plati.
Documentele care stau la baza efectuarii acestor incasari sunt chitanta si Borderoul desfasurator al
incasarilor.
Chitanta este un document cu regim special care se ridica de la Directia Generala a Finantelor Publice si
Controlul Financiar de Stat de catre contabilul-sef al primariei comunale, prin care se efectueaza
operatiunea de incasare prin casierie a impozitelor, taxelor si a altor drepturi cuvenite statului. Chitanta
constituie documentul justificativ de intocmire a Borderoului desfasurator al incasarilor, precum si de
inregistrare in evidentele nominale (registru rol unic).
Nu se elibereaza noi carnete chitantiere pana nu se face decontarea celor folosite, specificandu-se in
registrul de evidenta a carnetelor chitantiere, predarea, respectiv, restituirea lor.
- natura incasarilor: impozit pe cladiri, chirii case de stat, taxe de pasunat, copiere, cheltuieli de judecata,
taxa de timbru, etc.
Pe baza Borderoului desfasurator al incasarilor se intocmeste de catre casier Registrul de casa si se preda
ca anexa la contul casierului, la contabilul primariei.
La sfarsitul zilei se sintetizeaza atat incasarile cat si platile in ordinea cronologica in care au avut loc
operatiunile in registrul de casa, intocmit de casierul primariei sau de agentul fiscal. Registrul de casa
(Anexa 5) trebuie sa fie numerotat si sigilat, iar numarul filelor din registrul de casa trebuie sa fie
certificate de primarul comunei si contabilul sef, pe ultima fila din registru.
Casierul sau agentul fiscal exercita o functie gestionara si este numit prin decizia primarului comunei, cu
respectarea conditiilor prevazute de lege. Zilnic, casierul primariei sau agentul fiscal totalizeaza operatiile
de incasari si plati, stabilind soldul casieriei care se raporteaza pe fila din ziua urmatoare. Suma maxima
pe care are voie sa o pastreze in casierie este de 10.000.000 lei.
Suma totala a incasarilor, conform Borderoului desfasurator al incasarilor, precum si numerarul ridicat de
la Trezoreria locala pe baza CEC-ului de numerar se inregistreaza in coloana 11 "Incasari" a registrului de
casa, dupa care se defalca pe surse de venituri.
Conform planului de casa stabilit de catre Trezoreria judeteana, incasarile in surplus se depun la
trezoreria operativa care deserveste comuna.
Sumele depuse la trezoreria operativa sunt consemnate in foaia de varsamant (anexa 6). Platile efectuate
prin casierie pentru salarii, avansuri spre decontare, procurari de materiale si depuneri la trezoreria
operativa, se inregistreaza in coloana 12 "Plati" a registrului de casa, dupa care se defalca pe destinatii
potrivit clasificatiei bugetare.
Primul exemplar al registrului de casa se detaseaza, iar la acesta se anexeaza borderourile desfasuratoare
de incasari, precum si toate documentele privind efectuarea platilor in numerar si varsaminte la
trezoreria locala. Aceste documente se predau la compartimentul financiar-contabil in aceeasi zi sau cel
mai tarziu a doua zi, sub semnatura in registrul de casa.
Contabilul sef al primariei verifica documentele de incasari si plati preluate de la casier sau agentul fiscal,
urmarind daca soldul inscris in registrul de casa este stabilit sau daca sumele incasate au fost depuse in
termen la trezoreria locala. Periodic are loc confruntarea primului exemplar cu exemplarul al doilea
ramas la dosar.
In cazul operatiunilor de plati se verifica daca sumele inscrise in registru de casa corespund cu cele
inscrise in documentele de plati prezentate si daca exista semnatura primitorului.
Executia de casa a bugetului comunal se efectueaza prin trezoreria locala, deschizandu-se primariei:
In contul de disponibil pentru mijloace bugetare se concentreaza toate veniturile incasate potrivit
bugetului comunal aprobat, din care sunt efectuate plati pentru acoperirea cheltuielilor prevazute in
bugetul comunal pe destinatii, in limita disponibilului existent in cont. Evidenta operatiunilor efectuate
prin conturile de disponibil, care privesc executia bugetului comunal, se tine numai cu ajutorul extrasului
de cont primit de la trezoreria operativa la care sunt deschise conturile respective.
La ridicarea extraselor de cont, contabilul primariei are obligatia sa verifice concordanta dintre sumele
inscrise in acestea pe debit si credit cu cele prevazute in documentele anexate. Daca corespund cu datele
din evidentele anexate, contabilul ridica extrasul si procedeaza la operarea lor in contabilitatea proprie.
In caz contrar, contabilul nu ridica extrasul de cont, solicitand lamuriri si informatii suplimentare pe care
trebuie sa le aiba in vedere trezoreria operativa in operatiunea de refacere a extrasului de cont.
Evidenta platilor din conturile de disponibil ale primariei in contul altor unitati patrimoniale pentru plata
unor prestari de servicii pentru: consumul de energie electrica, termica, apa-canal, gaze naturale,
convorbiri telefonice se efectueaza pe baza de ordin de plata
Contabilitatea operatiilor banesti "fara numerar", care reprezinta plati de casa si cheltuieli efective, se
tine cu ajutorul "Registrului pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatii". Acest registru tine evidenta
pentru inregistrarea in contabilitatea primariei comunale a operatiunilor privind miscarea sumelor in
conturile de disponibil deschise la trezoreria finantelor publice. In acest scop se deschide cate o partida
pentru fiecare cont al comunei. Inregistrarile facute in conturile primariei pe baza extraselor de cont si a
documentelor justificative anexate sunt efectuate in aceste partizi din registru.
Operatiile care privesc mijloacele extrabugetare si fondurile cu destinatie speciala se evidentiaza distinct
pentru fiecare cont de disponibil in cate o partida din "Registrul pentru evidenta cheltuielilor si a altor
operatii". Platile din aceste conturi catre agentii economici pentru materiale, obiecte de inventar
aprovizionate sunt efectuate pe baza ordinului de plata, a dispozitiei de plata pentru virarea contributiei
la asigurari sociale, semnate de primar si contabilul primarie.
Decontarile cu debitorii provin din acordarea avansurilor spre decontare din sumele imputate pentru
pagube produse domeniului public, sau din alte sume datorate de agentii economici sau de persoane
fizice.
Decontarile cu creditorii evidentiaza sumele datorate unor persoane fizice sau juridice pentru salarii
neridicate, pentru garantii retinute, servicii prestate sau lucrari executate.
In partizile deschise in registrul pentru evidenta debitorilor, creditorilor, furnizorilor, se inscriu denumirea
institutiei sau a unitatii patrimoniale si sediul ei, respectiv numele si prenumele in cazul persoanelor
fizice. In ceea ce priveste partizile de decontari, respectiv debitori, clienti, creditori si furnizori, operatiile
se inregistreaza astfel:
In coloana 3 "Debit" din registru se inregistreaza in cazul debitorilor-suma debitului, in cazul avansului
spre decontare acordat-suma eliberata drept avans, iar in coloana "Credit" se inregistreaza sumele
incasate de la debitori sau justificate.
Pentru evidenta decontarilor cu ordonatorii tertiari de credite din subordinea primariei privind
finantarea acestora, se utilizeaza tot "Registrul pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatii". In cadrul
partii I din registru se deschid partizi distincte pentru operatiile de decontari privind finantarea pentru
fiecare ordonator tertiar de credite in parte. In coloana debit se inregistreaza sumele puse la dispozitia
lor, iar in coloana de "Credit" cheltuielile preluate de la acestia.
Concordanta inregistrarilor in cadrul partizilor cu cele din evidenta ordonatorilor tertiari se realizeaza
trimestrial pe baza darilor de seama contabile intocmite de ordonatorii de credite tertiari.
Buna functionare a unei primarii comunale depinde de incasarea la timp a veniturilor proprii cuvenite
acesteia din impozite, taxe, alte venituri prevazute in legislatia in vigoare, venituri care ii permit
efectuarea cheltuielilor de functionare. In acest context, se releva importanta deosebita pe care
primariile comunale trebuie sa o acorde mobilizarii la un nivel maxim a veniturilor care revin bugetului
comunal, precum si celorlalte venituri extrabugetare previzionate in bugetul comunal.
Pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul locuitorilor, primariile comunale
stabilesc taxe speciale ce se incaseaza numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile prestate.
Serviciile publice speciale pe care primariile comunale le pot organiza si pune la dispozitia unui anumit
segment al populatiei pot sa acopere sectoare foarte diferite ale nevoii sociale si in aceasta directie
autoritatile locale au o deplina autonomie decizionala. Cuantumul taxelor speciale se stabileste pentru a
acoperi cel putin sumele investite si cheltuielile curente de intretinere a acestor servicii.
Constatarea, asezarea si urmarirea incasarii veniturilor bugetelor comunale se realizeaza prin organele
fiscale proprii subordonate Ministerului Finatelor sau ordonatorului de credite.
Incasarea veniturilor proprii ale bugetului comunal se face prin intermediul agentilor fiscali din cadrul
primariei sau prin intermediul casierului primariei. Acestea se depun in conturile de venituri ale
bugetului local deschise la trezoreria operativa, din care se alimenteaza conturile de disponibil ale
primariilor comunale pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul comunal. Contabilitatea este
menita sa oglindeasca realizarea tuturor veniturilor conform evaluarii bugetare facuta in bugetul
comunal.
Se organizeaza de catre organele financiar contabile ale comunei, o contabilitate analitica pe platitori a
veniturilor bugetului comunal si o evidenta centralizata pe surse de venituri. Evidenta nominala
(analitica) pe platitori se tine cu ajutorul "Registrului Rol contribuabil" care se intocmeste de organul
fiscal .
In acest registru se inscriu toate gospodariile din comuna in ordinea numerelor de casa, fiind tinut pe
satele apartinatoare comunei precum si pentru orice fel de contribuabil. In cuprinsul registrului se
deschide cate o partida distincta pentru fiecare gospodarie in parte, in ordinea numarului de casa, pe o
perioada de 5 ani. La partida respectiva se inscriu in coloane separate, grupate potrivit naturii
impozitelor si taxelor, toate sumele datorate (D), sumele incasate (C), soldul ramas de plata (S) si distinct
majorarile de intarziere (M), percepute de la contribuabilul in cauza. Debitele restante la finele anului se
raporteaza ca ramasite in anul urmator.
Pentru faptul ca in registrul amintit veniturile se grupeaza intr-o singura partida, exista mai multe feluri
de debite ale aceluiasi platitor, cum sunt: impozitul pe cladiri si terenuri, taxe asupra mijloacelor de
transport, impozit pe venitul agricol, etc.
Evidenta nominala a contribuabililor care au de plata la buget sume provenite din amenzi, imputatii,
despagubiri din cheltuieli de judecata si penale, etc se intocmeste de catre contabil sau operatorul de rol
cu ajutorul documentului numit "Registrul rol alte venituri". Evidenta centralizata a veniturilor la comune
se organizeaza si conduce cu ajutorul "Registrului pentru evidenta veniturilor" ( Anexa 7), care se
intocmeste de organele fiscale din cadrul primariei.
- Partea a III-a - pentru evidenta fondurilor cu destinatie speciala in cadrul careia contabilitatea se
organizeaza si conduce in partizi distincte pe subdiviziunile bugetului aprobat. Pentru fiecare partida se
rezerva numarul de file corespunzator evidentei operatiunilor pe intregul an.
- in coloanele 3-5 se inscriu debitele stabilite pe anul curent si din ramasita, precum si scaderile
aprobate;
- in coloanele 6-9 se inscriu sumele incasate din debitele din anul curent si din ramasita, inclusiv
majorarile de intarziere incasate, iar in coloana 8 se inregistreaza incasarile de venituri fara debit;
- listele de ramasita pentru debitele restante, intocmite pe baza situatiei din evidenta
- Hotararile judecatoresti pentru diverse sume care fac obiectul debitarii, cheltuieli de judecata si alte
sume;
Adresa confirmare debite se intocmeste in doua exemplare de catre contabil sau operatorul de rol, dupa
caz, pentru confirmarea debitelor primite spre urmarire si incasare de catre unitatile fiscale de la alte
unitati. Exemplarul 1 se expediaza unitatii care atrimis debitul pentru inregistrarea scaderii lui din
evidenta, iar exemplarul 2 ramane la unitatea fiscala care a confirmat debitul;
- Dispozitia de impunere instiintare de plata privind veniturile din activitati independente, altele decat
cele care intra in impozitul pe venit, reprezinta documentul de calcul al impozitului datorat de
persoanele ce desfasoara activitati independente, pe baza datelor din declaratia de impunere. Se
intocmeste in 2 exemplare de organul fiscal din cadrul primariei comunale, originalul predandu-se
contribuabilului iar copia ramane la dosarul fiscal al contribuabilului.
Inregistrarile de incasare a veniturilor de la contribuabili din impozite si taxe se fac pe baza urmatoarelor
documente:
- chitantierele, care sunt utilizate pentru incasarea impozitelor si a taxelor in numerar de la contribuabili;
- borderoul desfasurator al incasarilor, intocmit zilnic de agentul fiscal sau casierul incasator;
Agentii fiscali inscriu platitorii de impozite si taxe in extrasul de rol, in care sunt evidentiate debitele
datorate de contribuabili si incasarile facute in contul acestora, potrivit documentelor de debitare si
incasare. Pentru evidenta veniturilor extrabugetare ce se constituie la nivel comunal, pentru care nu se
constituie in prealabil debite, se deschide cate o partida rezervata in partea a doua, in registrul pentru
evidenta veniturilor, pentru fiecare venit extrabugetar, dupa cum urmeaza:
- venituri de la caminul cultural;
- sumele primite de la bugetul statului pentru pietruirea drumului si alimentarea cu apa a satelor;
Pentru fiecare din aceste fonduri, se deschide cate o partida distincta in partea a II-a in "Registrul pentru
evidenta veniturilor", in care se evidentiaza sumele incasate pentru constituirea fondurilor respective. Pe
baza registrului pentru evidenta veniturilor, primaria intocmeste trimestrial un centralizator al veniturilor
incasate din impozite si taxe si alte venituri ale bugetului comunal denumit "Cont de debit incasari".
Pentru efectuarea platilor in vederea finantarii actiunilor inscrise in bugetul primariei este necesar ca mai
inainte sa fie aprobate credite bugetare, in limita carora se pot efectua cheltuielile respective. Creditele
bugetare por fi aprobate doar daca cuantumul lor nu depaseste prevederile inscrise in bugetul de
venituri si cheltuieli al comunei, impartite astfel:
- cheltuieli curente, din care:
- cheltuieli de personal;
- cheltuieli materiale;
- cheltuieli de capital.
Deschiderea creditelor bugetare se face de catre ordonatorul principal de credite - primarul comunei -
catre trezoreria finantelor publice locale, potrivit anexei 2. Platile de casa si cheltuielile efective se
inregistreaza zilnic de catre contabilul comunei in ordine cronologica, in baza documentelor justificative
pe capitole, subcapitole, articole si aliniate, pentru realizarea actiunilor prevazute in bugetul de venituri
si cheltuieli al comunei.
Evidenta platilor de casa si a cheltuielilor efective in cadrul registrului pentru evidenta cheltuielilor si a
altor operatiuni se organizeaza in partizi analitice, grupate distinct in urmatoarele parti:
- Partea I pentru evidenta platilor de casa si a cheltuielilor efective efectuate din mijloace bugetare;
- Partea a II-a pentru evidenta platilor de casa si a cheltuielilor efective efectuate din mijloace
extrabugetare;
- Partea a III-a pentru evidenta platilor de casa si a cheltuielilor efective efectuate din fonduri cu
destinatie speciala.
In cadrul fiecarei parti se deschid partizi distincte pe subdiviziunile clasificatiei bugetare economice. In
partizile deschise pentru evidenta cheltuielilor, in partea de sus a fiecarei partizi se inscriu creditele
bugetare anuale, cu repartitia pe trimestre a acestora pe capitole, subcapitole, articole si aliniate. Aceste
date se inregistreaza dupa bugetul aprobat, precum si modificarile ulterioare ale creditelor anuale sau
trimestriale intervenite in acelasi an bugetar.
- in coloana 3 "Debit" din registru, se inscriu platile de casa efectuate din contul de finantare in cazul
primariilor comunale finantate prin trezorerii ale finantelor publice, mentionandu-se data si felul
documentului de plata, explicatia operatiunilor, sumele platite care nu reprezinta in acelasi timp si
cheltuielile efective, cum sunt de exemplu: valoarea materialelor aprovizionate si achitate furnizorilor,
ridicarile de numerar din contul de la trezoreria finantelor publice pentru plata salariilor si a altor
drepturi de personal, avansurile spre decontare, etc.;
- in coloana 4 "Credit" din registru, se inregistreaza platile de casa care sunt in acelasi timp si cheltuieli
efective, ca de exemplu: plata serviciilor prestate si a lucrarilor efectuate (convorbiri telefonice, telex,
iluminatul public, etc.), plata bunurilor de natura mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar achizitionate,
decontarea cheltuielilor facute din avansuri spre decontare, etc. De asemenea, eventualele reconstituiri
ale mijloacelor banesti, respectiv diminuari ale cheltuielilor efective se inscriu in rosu, in coloanele
corespunzatoare.
Tot in Partei I din registru se inregistreaza platile de casa si cheltuielile efective efectuate din mijloacele
bugetului comunal pentru finantarea activitatilor desfasurate de unitatile bugetare din subordinea
comunei, ai caror conducatori nu au calitatea de ordonatori de credite, cum sunt: scolile, dispensarele
medicale umane si veterinare, gradinitele de copii, cresele, bibliotecile comunale, etc.
Platile de casa si cheltuielile efective aferente activitatilor extrabugetare din comune, ocazionate de
intretinerea si functionarea caselor de cultura, a muzeelor, scolilor populare de arta, a camerelor de
cazare in comune, etc. se inregistreaza in Partea a II-a din registrul pentru evidenta cheltuielilor si a altor
operatiuni.
Cheltuielile se efectueaza numai pe baza de acte justificative, dupa ce in prealabil au fost vizate pentru
controlul financiar preventiv de catre contabilul primariei si aprobate de primar. In aceasta calitate se
impune acordarea unei atentii deosebite asigurarii utilizarii cu maxima eficienta a fondurilor bugetare
alocate prin bugetul comunal.
Fiecarei parti din registrul pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatiuni i se rezerva un numar
suficient de pagini, pentru fiecare subdiviziune a clasificatiei functionale si economice pe capitole si
subcapitole si pe fiecare activitate in parte.
In registrul pentru evidenta cheltuielilor si a altor operatiuni, la sfarsitul fiecarui trimestru sau la cererea
primarului, cheltuielile se totalizeaza si se centralizeaza pe capitole, subcapitole, articole, aliniate si se
intocmeste "Darea de seama contabila" pentru raportarea executarii bugetului comunal.
Incadrarea personalului in cadrul activitatii extrabugetare se face pe baza Dispozitiei privind incadrarea,
care va fi semnata de catre primar si adusa la cunostiinta persoanei angajate impreuna cu postul pe care
il va ocupa si salariul de incadrare, acesta putand fi negociat.
Incadrarea primarului se face odata cu confirmarea sa in postul de primar iar salariul este stabilit de catre
Guvern. Tot Guvernul stabileste si salariul viceprimarului.
In cadrul Primariei Denta avem 13 consilieri, numarul acestora fiind determinat de numarul de locuitori
din comuna - 3.188, angajati pe baza de conventie civila, salariul lor fiind de 15% din salariul primarului.
Data angajarii este data confirmarii in functia de consilier.
Salariul secretarului, al contabilului si al personalului din sectorul administrativ (functionari publici) este
in suma fixa (nu se negociaza), pe grade si trepte de salarizare, fiind stabilit de Consiliul judetean.
Pe baza Condicii de prezenta se intocmeste Foaia colectiva de prezenta, unde este consemnat timpul
lucrat efectiv de salariat si se va intocmi statul de plata.
Pe statul de plata este trecut salariul de baza, primele, indemnizatiile de conducere, sporurile de
vechime (in functie de numarul de ani lucrati), concediile de odihna, concediile medicale, rezultand total
salarii brute. La acestea se calculeaza contributia salariatului la asigurarile sociale in cuantum de 11,67%,
CASS 7% si somajul de 1% (la salariul de baza plus sporurile permanente: indemnizatie de conducere,
spor de vechime). Se adauga cheltuielile profesionale iar suma lor se scade din total salarii brute
rezultand totalul veniturilor nete.
Pentru determinarea impozitului pe salariu din total venituri nete se scad deducerile personale,
1.600.000 lei, precum si deducerile suplimentare, 0,5% pentru fiecare membru al familiei aflat in
intretinere si care nu beneficiaza de venituri mai mari decat specifica legea. La valoarea astfel
determinata, venit baza calcul, se aplica grila de impozitare stabilita de Guvern obtinandu-se impozitul
pe salariu.
Determinarea salariului net, rest de plata, se face prin scaderea din total salar brut a valorii contributiei
salariatului la CAS, CASS si somaj, impozitul pe salariu si avansul acordat.
Unitatea administrativ-teritoriala plateste la total salarii brute CAS 23,33%, CASS 7% si somaj 5%.
Pornind de la statele de plata, se intocmeste apoi Situatia recapitulativa privind plata salarilor pe luna
respectiva (Anexa 9). Aceasta este depusa la trezoreria locala unde este verificat modul de calcul al
salariilor si valoarea darilor generate de acestea catre bugetele statului. Se complecteaza cererea de
deschidere a creditului privind cheltuielile cu salariile personalului. Plata contributiilor catre bugetele
statului se face cu ordin de plata de trezorerie. Urmeaza apoi incasarea banilor de catre casierul comunei
pe baza Cecului pentru ridicarea de numerar.
Statul de plata cu drepturile de salarii cuvenite personalului se inregistreaza in "Registrul pentru evidenta
cheltuielilor si a altor operatii".
Salariile sunt platite in numerar prin casieria primariei, pe baza de semnatura individuala.
Pana la data de 20 ale lunii urmatoare celei in cauza se depun declaratiile privind contributia salariatilor
si a unitatii la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj, a contributie de asigurari sociale (pe
discheta) si a contributiei pentru asigurarile de sanatate.
MATERIALELOR
- materialele achizitionate de la furnizori sau de pe piata, care se inregistreaza pe baza: facturilor fiscale,
notei de receptie si constatarii de diferente;
- materialele care se aprovizioneaza centralizat prin organul judetean de specialitate si sunt expediate de
furnizori direct primariilor beneficiare. Materialele se receptioneaza de catre acestea pe baza
documentelor insotitoare;
- materialele rezultate din prelucrare in cadrul unitatilor administrativ-teritoriale sau din productie
proprie, se inregistreaza pe baza bonului de predare-transfer-restituire;
- materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe sau scoaterea din folosinta a obiectelor de inventar se
inregistreaza pe baza procesului vebal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor
bunuri materiale;
- materialele constatate plus de inventar se inregistreaza pe baza "Procesului verbal intocmit de comisia
de inventariere";
- materialele iesite din gestiune pentru consumul curent se inregistreaza pe baza "bonului de consum",
pentru efectuarea reparatiilor curente si capitale precum si pentru lucrarile de investitii;
- alimentele necesare prepararii hranei la unitatile de invatamant, spitale, case de copii, cantine pentru
elevi, se inregistreaza pe baza "listei zilnice de alimente";
- materialele destinate vanzarii se inregistreaza pe baza "avizului de expediere" care sta la baza intocmirii
facturii.
Contabilitatea materialelor se tine cu ajutorul "Registrului de materiale" potrivit anexei 10. Prima parte a
registrului de materiale cuprinde o evidenta global-valorica, pe grupe de materiale pentru fiecare fond
din care au fost procurate (de la bugetul comunal, din fonduri extrabugetare, din fonduri cu detinatie
speciala):
- alimente si furaje;
- alte materiale;
Grupele de materiale mentionate anterior corespund conturilor analitice din planul de conturi pentru
institutiile publice. La grupa "Produse rezultate din activitatea institutiilor" se inregistreaza produsele
obtinute din activitatea economica organizata de primarii si de unitatile finantate din bugetul comunal
fara contabilitate proprie.
Unitatile fara contabilitate proprie pot primi direct materiale de la organele de specialitate ale consiliilor
judetene, pe care le evidentiaza cantitativ in partizi deschise pe feluri de materiale. In evidenta primariei
comunale de care apartin aceste unitati, materialele se evidentiaza in partizi global-valorice deschise in
cadrul aceluiasi registru de materiale. Materialele astfel achizitionate si date in consum, nu se
inregistreaza pe cheltuieli in contabilitatea primariei comunale. Stocurile de materiale stabilite prin
inventariere la sfarsitul anului se comunica organelor de specialitate ale consiliilor judetene, pentru a
proceda la rectificarea cheltuielilor efective.
Materialele se inregistreaza atat la intrari cat si la iesiri, la preturile de inregistrare rezultate din
documentele de receptie, iar in cazul celor din productie proprie, la costul de productie. Asigurarea
integritatii patrimoniale a stocurilor de valori materiale aflate la unitatile fara contabilitate proprie se
realizeaza prin verificarea periodica a gestiunii de catre contabilul primariei.
OBIECTELOR DE INVENTAR
Ca obiecte de inventar in cadrul Primariei Denta intalnim scule (ciocan, patent, fierastrau, pile,
menghina, filiere, etc), care deservesc partea de intretinere, calculator de birou, perforator, capsator, etc,
pentru partea de birouri, galeti, maturi, perii, etc pentru curatenie, etc
Pentru unele obiecte de inventar de natura aparaturii sanitare sau didactice, a instrumentarului medical
sau muzical, se poate organiza aprovizionarea centralizata a acestora prin organul judetean de profil:
inspectoratul scolar judetean, inspectoratul pentru cultura, directia sanitara judeteana sau printr-o
unitate specializata. Acest fapt impune ca primariile comunale sa vireze unitatilor respective mijloacele
banesti necesare, sub forma de sume de mandat, impreuna cu lista obiectelor de inventar care urmeaza
a se achizitiona.
Pentru obiectele de inventar achizitionate si primite de scoli, camine culturale, dispensare medicale, etc.
de la organele judetene de specialitate, contabilul primariei comunale este obligat sa confirme in termen
de 3 zile primirea si inregistrarea acestora in patrimoniul comunei.
Pentru evidenta global-valorica, in cadrul registrului de materiale se deschid partizi separate, rezervandu-
se fiecarei unitati numarul de file corespunzatoare pentru inregistrarea tuturor obiectelor date in
folosinta.
MIJLOACELOR FIXE
Primaria Denta detine, ca mijloace fixe, cladiri care adapostesc sediul primariei, a dispensarului uman si a
celui veterinar, caminul cultural, scoala, precum si un numar de 7 case sociale rezervate persoanelor
foarte sarace din comuna, mijloace de transport auto, utilaje de lucru, tractor, pompe de apa, etc.
La nivelul primariilor comunale, contabilitatea mijloacelor fixe se tine la valoarea de inventar cu ajutorul
"Registrului pentru evidenta mijloacelor fixe" aflate in administrarea primariilor, inclusiv a mijloacelor
fixe aflate in folosinta institutiilor fara organe proprii de contabilitate, finantate din bugetul comunal.
Registrul pentru evidenta mijloacelor fixe se intocmeste intr-un exemplar, de contabilul primariei, si este
sistematizat astfel:
- Prima parte a registrului este destinata contabilitatii sintetice global-valorice a mijloacelor fixe,
organizata si condusa in partizi distincte pe fiecare categorie prevazuta in clasificarea fondurilor fixe:
- 011 Terenuri;
- 01 Constructii;
- 06 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active
corporale.
- Partea a II-a a registrului pentru evidenta mijloacelor fixe este rezervata contabilitatii analitice a
mijloacelor fixe aflate in folosinta primariei comunale si a unitatilor subordonate fara organe proprii de
contabilitate. Partizile analitice se deschid pentru fiecare mijloc fix in parte, atribuindu-se si numere de
inventar pentru mijloacele fixe intrate.
In cadrul fiecarei categorii de mijloace fixe se deschid partizi distincte pentru contabilitatea bunurilor
care alcatuiesc patrimoniul public si bunurile ce constituie patrimoniul privat al comunei, grupate distinct
de cele ce reprezinta proprietatea privata a statului.
- terenurile si cladirile de interes public, unde isi desfasoara activitatea primaria, serviciile publice ale
comunei sau orasului, scoli, gradinite, case de cultura, case de copii, camine de batrani, cantine de ajutor
social, camine culturale, biblioteci, muzee, case memoriale, spitale, policlinici, dispensare medicale si
veterinare, stadioane, sali de sport, etc.;
- caile de comunicatie: drumurile comunale si strazile, podurile, pasajele si trotuarele aferente acestora;
- zonele de agrement: parcurile publice, zonele verzi si de agrement, locurile si pasajele, terenurile de
sport si joaca pentru copii;
- alte bunuri mobile si imobile care sunt, potrivit legii sau prin natura lor, de uz sau de interes local, si nu
au fost declarate de interes national.
Domeniul privat al comunei cuprinde bunurile mobile si imobile, altele decat cele care apartin
domeniului public, aflate sau intrate in proprietatea acestora prin caile si mijloacele legale.
Toate bunurile care apartin unitatilor administrativ-teritoriale, indiferent din ce domeniu fac parte, sunt
supuse inventarierii anuale si prezentarii anuale a unui raport asupra situatiei bunurilor primariilor
locale.
- in coloana 1 se inscriu date pentru identificarea fiecarui mijloc fix, respectiv numarul de inventar
atribuit, codul de clasificare, provenienta, marca, numarul de fabrica si seria, durata normala de serviciu,
data darii in folosinta. Atribuirea numerelor de inventar se face concomitent cu deschiderea partizilor
analitice respective si inregistrarea celorlaltor date.
- in coloana 2 se inscrie denumirea mijlocului fix si caracteristicile tehnice ale acestuia. In coloanele 3-7
se inregistreaza, pe randuri separate, datele privind miscarea mijloacelor fixe: data achizitionarii -
procurarii mijlocului fix, felul si numarul documentului, valoarea de inventar a mijloacelor fixe intrate,
iesite si soldul valoric.
- in coloanele 8-10 se inscriu datele privind denumirea, numarul bucatilor si valoarea instalatiilor, a
accesorilor si amenajarilor anexe care privesc mijlocul fix. In coloana 11 se evidentiaza locul de folosinta
a mijlocului fix respectiv.
Evidenta operativa a mijloacelor fixe se tine cu ajutorul "Listei de inventariere". Aceasta lista se
intocmeste in doua exemplare, din care unul ramane la contabilul comunal si unul se preda salariatului
responsabil, care a luat in primire bunurile respective. Contabilul comunal, precum si salariatul
responsabil de mijloacele fixe luate in gestiune, inregistreaza pe anul in curs, in listele de inventariere,
intrarile sau iesirile de mijloace fixe din gestiune.
Obiectele de utilitate publica aflate in parcuri, pe strazi sau drumuri publice: cosurile de hartii, bancile,
diverse panouri pentru publicitate, etc., sunt reflectate in evidenta tehnico-operativa, in care se
inregistreaza cantitatea si locul unde se gasesc obiectele respective.
Primariile comunale achizitioneaza mijloacele fixe din fonduri alocate pentru investitii din bugetul
comunal sau fonduri extrabugetare, din fonduri cu destinatie speciala sau prin transfer de la alte unitati
administrativ-teritoriale. Intrarea mijloacelor fixe in contabilitatea primariilor comunale se efectueaza in
toate cazurile pe baza urmatoarelor documente, in functie de natura mijloacelor fixe achizitionate:
- contractul de inchiriere.
Iesirea mijloacelor fixe din patrimoniul primariei comunale se face pe urmatoarele cai: prin scoaterea din
functiune, constatare de lipsa la inventariere, prin transfer catre alte primarii, prin vanzare sau prin dare
cu chirie pe baza urmatoarelor documente:
- proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri materiale;
- contract de inchiriere.
Pentru identificarea mijloacelor fixe achizitionate sau primite prin transfer, se atribuie numere de
inventar care se inscriu in toate documentele de evidenta si in Registrul pentru evidenta mijloacelor fixe,
in ordinea cronologica a intrarii, pe categorii.
In contabilitatea primariilor comunale, mijloacele fixe sunt inregistrate la valoarea de inventar, care
cuprinde totalitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea unei investitii, inclusiv cheltuielile de
montare si punere in functiune:
- cartile achizitionate pentru biblioteci sunt inregistrate la valoarea de procurare fara cheltuielile de
transport si cele ocazionate cu legatul lor;
- cheltuielile pentru reparatii curente si capitale nu modifica valoarea de inventar a mijloacelor fixe.
Valoarea de inventar a mijloacelor fixe se poate modifica numai pe baza de hotarari ale Guvernului
Romaniei.
ACTIVITATILOR EXTRABUGETARE
Potrivit legii, primariile comunale pot aproba infiintarea de activitati integral finantate din venituri
extrabugetare pe langa unele institutii si srevicii publice. Primariile stabilesc, de asemenea, domeniul de
activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor precum si sistemul de organizare si functionare a
acestor activitati.
Veniturile extrabugetare la primaria Denta sunt formate din taxe locale formate din:
- pasune - s-a stabilit o taxa pentru fiecare tip de animal care foloseste pasunea, de exemplu pentru o
vaca se percepe o taxa de 150.000 lei;
- pompieri - pentru a putea platii in caz de incendiu formatia de pompieri din Deta, s-a instituit o taxa de
15.000 lei / an pentru fiecare locuinta din comuna;
- taxa pentru transportul scolar - primaria dispune de un microbuz care transporta elevii la Deta;
- taxa pentru apa folosita - taxa pentru apa de ploaie, pentru apa menajera care se plateste pe mc,
numar de persoane si grad de utilizare (daca este trasa in curte, sau in casa);
Bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitatile finantate integral din venituri extrabugetare se
intocmesc o data cu bugetul institutiei si se aproba o data cu bugetul comunei.
In cazul in care, la infiintarea unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare, acestea nu
dispun de fonduri suficiente, pe baza unor documentatii temeinic fundamentate pot beneficia de
imprumuturi temporare din bugetul comunal pe baza de conventie. Imprumuturile trebuie rambursate
integral in termen de un an de la data acordarii.
Documentele de obligatii contractuale, pentru plati efectuate, creditele bancare primite si imprumuturile
de trezorerie pentru continuarea activitatilor economice si de prestari de servicii, precum si alte
operatiuni privind patrimoniul unitatilor economice si de prestari de servicii se aproba de primarul
comunei.
Unele particularitati prezinta contabilitatea cheltuielilor de productie, care se tine cu ajutorul "Registrului
pentru evidenta cheltuielilor", Partea a II-a. In aceasta parte se evidentiaza, la partida fiecarei activitati
economice sau de prestari de servicii (camine culturale, pasuni comunale, unitati cu volum mic de
productie si prestari de servicii, caramidarie, balastiera, impletituri de rachita, gatere, camere de cazare
in comune, piete, targuri si oboare, corpurile gardienilor publici, scoli populare de arta, etc., valoarea
materialelor consumate si a obiectelor de inventar date in folosinta. De asemenea, se inregistreaza
drepturile de salarii cuvenite personalului din aceste activitati, precum si amortizarea aferenta
mijloacelor fixe utilizate si celelalte cheltuieli de productie.
Evidenta produselor rezultate, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate se tine cu ajutorul registrului
de materiale, care cuprinde in partea I o evidenta global-valorica a produselor rezultate pe fiecare
activitate economica organizata de primarii, iar in partea a doua o evidenta analitica cantitativ-valorica
pe feluri de produse.
Contabilitatea veniturilor din activitatile extrabugetare se tine cu ajutorul "Registrului pentru evidenta
veniturilor". In partea a II-a a registrului, se deschid partizi distincte pentru fiecare activitate, pe surse de
venituri potrivit clasificatiei bugetare. In situatia nerealizarii veniturilor prevazute in bugetele activitatilor
finantate integral din venituri extrabugetare, cheltuielile vor fi efectuate in limita veniturilor realizate.
Soldurile anuale, rezultatele din executia bugetelor de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate
integral din venituri extrabugetare, se raporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie sau se preia ca
venit la bugetul local comunal, dupa deducerea sumelor incasate anticipat si a obligatiilor de plata.
CAPITOLUL 4
Exercitiul bugetar se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an, cand are loc incetarea tuturor
operatiunilor aferente bugetului comunal incheiat. Ordonatorii de credite principali si tertiari, finantati
din bugetele locale, intocmesc la sfarsitul fiecarei luni din trimestru contul de executie al bugetului
comunal privind executia bugetului, atat pentru partea de venituri, cat si pentru cea de cheltuieli.
Informatiile din respectivul cont se compara cu datele de la Directia Generala a Finantelor Publice si
Controlul Financiar de Stat-Trezoreria operativa.
Primariile comunale, prin organul financiar-contabil propriu, sunt obligate sa intocmeasca trimestrial si
anual Darea de seama contabila, ca lucrare de sinteza generala, care evidentiaza, prin informatiile pe
care le contine, modul de desfasurare a activitatii organelor financiare ale primariilor privind executia
bugetara si de inchidere a exercitiului financiar.
- dau posibilitatea sesizarii unor deficiente, a unor necorelari de indicatori precum si a altor lipsuri
manifestate in activitatea primariei comunale;
- permit cunoasterea modului de gospodarire a mijloacelor materiale si banesti din patrimoniul primariei
si al institutiilor publice subordonate acestora;
1. Situatia soldurilor care cuprinde informatiile de la inceputul anului si pana la sfarsitul perioadei de
raportare, trimestrial si anual, intr-o structura specifica cu bilantul in contabilitatea in partida dubla; in
acest fel se ofera posibilitatea inregistrarii datelor in bilanturile centralizate la nivelul organelor financiare
superioare. Situatia soldurilor se intocmeste pe baza datelor evidentiate in registrele contabile in partida
simpla, conduse la nivelul primarie comunei Denta, privind elementele patrimoniale.
Darea de seama pe trimestrul I - 2002 este prezentata in Anexa 13. Ea cuprinde informatii despre:
1. Situatia soldurilor:
Mijloace - Activ
3.4 Cheltuieli;
Total Activ
Surse - Pasiv
A. Fonduri;
3. Bugetele institutiilor:
2. Contul de executie a bugetului local - se intocmeste trimestrial si anual si cuprinde informatii privind
executia veniturilor si cheltuielilor bugetului local, astfel:
I. Venituri curente:
A. Venituri fiscale:
B. Venituri nefiscale
- invatamant;
- sanatate;
XI.Transferuri
XVII. Excedent/Deficit
Cheltuielile se completeaza sub forma platilor de casa efectuate, raportate atat la prevederile anuale de
credite bugetare aprobate, cat si la prevederile trimestriale cumulate. Pentru intocmirea acestui cont de
executie, datele se completeaza din Registrul de venituri si Registrul de cheltuieli al comunei.
3. Anexa 10. Contul de executie a bugetului institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare. Se
intocmeste trimestrial si anual si cuprinde informatii privind indicatorii de venituri si cheltuieli:
I. Venituri curente:
H. Agricultura si silvicultura;
I. Transporturi si comunicatii;
Cheltuieli
- Agricultura si silvicultura;
- Transporturi si comunicatii;
- Excedent/Deficit.
Din analiza darii de seama se constata ca pe primul trimestru al anului 2002 totalul veniturilor ce au fost
previzionate a se incasa este mai mare decat veniturile realizate. In general, incasarea impozitelor si
taxelor a fost deficitara.
Unul din principale motive care au dus la existenta acestei situatii este valoarea mare a ramasitelor
reportate din anii precedenti. Comuna are foarte multi oameni saraci, oameni care traiesc la limita
subzistentei, venitul lor fiind pensia de cooperator. Primaria a trimis somatii de plata, a facut vizite
acestor familii in incercarea de a recupera o parte din sumele neincasate. Legislatia anterioara prevedea
prescrierea acestor sume dupa un anumit numar de ani, acum, acest lucru nemaifiind posibil, ramasitele
se preiau anual, marind in mod artificial diferenta dintre incasarile previzionate si cele realizate.
Au existat insa si exceptii cum ar fi incasarea taxei asupra mijloacelor de transport detinute de
persoanele fizice, unde s-a incasat aproape dublu fata de sumele previzionate. Acest lucru s-a datorat
achizitionarii de catre persoane fizice de autoturisme.
Depasire se constata si la achitarea taxei auto de catre persoanele juridice. Motivul este tot achizitia de
autovehicule.
O situatie critica o inregistreaza incasarile privind impozitul pe terenuri de la persoane juridice, precum si
taxele si tarifele pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare.
In cadrul capitolului Venituri nefiscale, cele mai slabe incasari s-au constatat la venituri din recuperarea
cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri, multe din dosarele aflate pe rol nesolutionandu-se la
termenele preconizate. De asemenea, nici planul de amenzi si sanctiuni nu a fost realizat, constatandu-se
o crestere a legalitatii. O depasire foarte mare avem la incasari din alte surse.
Capitolul Prelevari din bugetul de stat ne releva faptul ca previziunile au fost in general mult mai mari
decat realitatea, singura depasire considerabila inregistrandu-se la cote defalcate din impozitul pe venit.
Nerealizand veniturile scontate, si cheltuielile pe care Primaria le-a putut face au fost mult mai mici.