w w a A BATRANETE A NATURALA wy TINERETE FAR CU HRANPARTEAI Capitolul I Ce trebuie sa stim ca sa fim sanatosi... in primul rand, trebuie si stim s& ne alimentim corect si astfel vom fi mercu frumosi, sindtogi, ne vom menine mereu tineri, bine dispusi, fra si avem timp sé ne plictisim. Hrana natural iti poate modifica viata, poate dezvolta puterea spiritului si cea a imaginatiei, poate innobila sufletul si faptele sale. Pufini stiu ce inseamni si ai o sindtate bund, acea sdnittate care face ca omul sa se simta cuprins de niste forte vitale puternice de a face ceva cu towul deosebit. Adevarata sindtate ne umple cu o energie binefacatoare, 0 claritate intelectuala ncobisnuita si un entuziasm de neinvins, pana la adanci batraneti. Daca gandesti mereu pozitiy, daca ai credintd in Dumnezeu, dack te vei alimenta numai cu produse naturale, vei fi pe deplin sinatos, plin de entuziasm, de energie si de vitalitate, stari care iti vor aduce fericire si multumire deplina... nu vei simti cum trec anii. Sunt multi dintre semenii nostri care nu stiu si tind la sAnatatea lor, consumand alcool, cafea, tutun si alte droguri, pe care le socotesc tnidiritoare, fra sd se gandeasca nici o clip ca acestea le ruineaza viata, sin3tatea le este in mare primejdie si, mai mult decat atat, se alimenteazi cu produse necorespunzatoare care fi predispun Ia boli de inima, la diabet, la boli de ficat, de rinichi, ca si la diferite forme de cancer. Nu uitati cd alimentatia si starea sufleteascd sunt doua aspecte ale aceleiasi probleme. Cele mai gustoase alimente servite la masA pot deveni pentru organism o adevaraté otrav, dacd in timpul mesei vom trai niste sentimente negative. Daca sunteti suparati, daca sunteti obesiti, nervosi sau gelosi, este mai bine s4 nu va asezafi la masa decat dupi ce v-ati linigtit total si suntedi bine dispusi. La masa, € bine sa fie bun dispozitie, fri muzic’, fard televizor, fri a citi ziarul.12 Elena Nita brian condifia ca ele sa fie consumate numai in stare proaspati, netratate termic. Fierte, coapte sau prijite fructele nu mai furnizeaz’ organismului substantele nutritive necesare. Se recomanda totodata ca fructele sa fie bine si indelung mestecate, evitand graba si lacomia. Experienja demonstreaza cé mancatul fructelor pe stomacul gol nu numai ca este sdnatate curaté, dar accentucaza picrderea in greutate. Mancati numai fructe cel putin 0 2i pe siptimani si veti deveni supli. Este bine sa cunoasteti timpul de digestie la diverse alimente fructe ca atare sau sucuri din mere si pere — 30 minute; banane, curmale, smochine, stafide, fructe uscate la soare - | ora; salatele - 2 ore; mancaruri de legume combinate corect - 3 ore; manc&ruri incorect combinate — 8 ore. Acest din urma exemplu solicita un mai mare consum de energie in procesul digestiv, casi nu mai pomenim de marea cantitate de toxine acumulata in organism. Cerealele, legumele, zarzavaturile de orice fel, diferitele soiuri de nuci si alune contin ~ printre altele - cantitéti apreciabile de proteine, grasimi nesaturate, hidrati de carbon, calciu. De altfel, peste 70% din populatia Pamantului obtine cantitatea necesara de proteine din surse vegetale, in special din cereale integrale, printre care se numara si orezul nedecorticat sicartofii. Apoi, nu trebuie si uitdim ca soia si algele sunt proteinele viitorului si se pot prepara in cele mai diverse moduri Savantii specializati in probleme de nutitie de la Universitatea Harvard, SUA, asigura cetatenii ca hrana compusa din cereale, legume si fructe poate furniza intreaga cantitate de proteine necesare organismului. Manul este aliment si medicament deoporriva. Acest fruct minunat contine, pe langa alte séruri minerale (fosfor, calciu, magneziu, fier) si potasiu, element care este att de necesar bunei functionari a muschiului inimii. in plus, mirul contine enzime si vitaminele A, B,, B,, Ci PP si zah’r usor asimilabil. De aceea, marul trebuie sa fie consumat de tou oamenii, indiferent de varsti, dar numai pe stomacul gol. La copii mentine echilibrul acido-bazic si previne gastro-enteritele; la sportivi stimuleaza activitatea musculara, iar la adulti combate guta, reumatismul si are actiune benefica asupra ficatului, La cei ce muncesc intelectual, marul este hrana creicrului, iar la cei ce se situeaza la varsta a weia este considerat antiarteriosclerotic, Sunt8 aminoacizi pe care corpul ornenesc nui poate sintetiza si trebuie sa-i ia din alimente. Fructele si vegetalele contin majoritatea acestor aminoacizi; rosiile, morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, Tinerete ftrd bittrdinete cu hramé natural 18 castravetii, vinetele, mazirea, cartofii, dovleceii, nucile si semintele de floarea soarelui fi contin pe toti 8. Atunci cnd doriti sd pierdeti in greutate, nu consumaticurmale, stafide, smochine sau alte fructe uscate, care, cu toate ci sunt o minunat§ sursa de energie, conjin foarte mult zahar concentrat, care vi va impiedica s4 slabiti. Benefic este si folosirea in alimentatie a fructelor proaspete netratate termic sau a celor congelate, cand cele proaspete nu se mai gasesc. Sindtatea omului depinde foarte mult si de fibrele celulozice pe care le consuma. Acestea previn in primul rand constipatia si hemoroizii; de aceea amintim cd in carne nu se afla asemenea fibre, ci numai in fructe, legume si cereale. Evitati pe cat posibil cirnurile, in special cele sirate si afumate, care imbolnavesc organismul. Calciul poate fi asimilat din toate vegetalele cu frunze verzi, din nuci, seminte de susan, curmale, smochine si prune. Prints-o alimentatie acida se pierde o bund parte de calciu din organism. Untul este neutru, deci este singurul produs lactat care se poate combina cu carbohidrati (pdine, cartofi, orez, macaroane). Cafeaua, ceaiul rusesc gi cel chinezesc produc acizi in stomac, fiindule necesare 24 de ore pentru a trece prin rinichi. in locul celor trei produse mentionate mai sus se recomanda ase consuma ceaiuri din plante medicinale autohtone, care sunt mult mai sindtoase si mai datdtoare de viata. Zahavul alb ingras’ pentru ci furnizeaz’ numai calorii fara important’, de slaba calitate. Zaharul din fructe este foarte bogat in nutrienti de care corpul nostru are mare nevoie. Vinul ingreuneazé digestia deoarece este fermentat. in general, alcoolul ingreuneaza activitatea rinichilor sia ficatului. Este recomandat ca vinul si se bea pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte de masa, in acest fel find climinat intrun timp mai scurt. Nutritionistii au demonstrat ci 90% din alimentatie este necesara in mentinerea functiilor vitale ale organismului. Pentru a functiona normal, creierul are nevoie de un singur combustibil - zaharul - sub forma de glucoza. Fructoza (din fructe). 0 dati ajunsa in organism, se transforma in glucoza mai rapid ca orice alt carbohidrat, numai ca fructele, penru asi alinge acest tel, trebuie sa fie consumate in stare naturala si numai inainte de masa, pe stomacul gol Pentru perioadele de trecere la hrana vie — 14-21 de zile — alimentatia zilnicd trebuie si fie alcatuita in proportie de 85% din cruditati14 Elena Nia Ibrian Este cunoscut faptul cd leacurile (oricatar fi ele de bune) nu pot ,prinde” daca organismul uman este incArcat cu toxine, daca mintea si sufletal fiingei umane sunt blocate de tensiuni, stres, emotii negative. Pentru acest motiv, tratamentul natural are trei faze: a) purificarea — prin care se urmareste deblocarea tanzitului intestinal, mobilizarea toxinelor din organism si climinarea lor, deblocarea activitii bilei si ficatului printr-un regim stric de hrana vie; b) ,netezirea” planului emotional prin relaxare (bund disporitie, exe de educatie fizicd), meditatie si rugiciune; c) tonifierea - in care se urmireste rezolvarca afectiunilor si restabilirea functiilor normale ale organismului. Cele mai potrivite anotimpuri pentru dezintoxicarea organismului sunt primavara (cu muguri si plante tinere) si toarana (cu fructe si legume proaspete recoltate de pe terenuri ingrasate biologic). in farmacologia americana, cercetarea plantelor se afl pe locul intai. Asa ea descoperit cd dinu-un total de4700 de plante diferite, graul verde se dovedeste a fi-prin componentele sale -, un campion absolut Din 100 g grau verde se obgin 80 g suc, care contine: vitamina A, grupul de vitamine B, apoi vitaminele E, K, D 6i PP, apoi séruri minerale si elemente catalitice (calcu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru, iod, arsenic), grisime fosforati, amidon, fermenti, diastaze etc. Acest uimitor fir de iarbi previne bolile, dar le si vindec3. in primul rand, ajutd Ja dezintoxicarea organismului, este energetic, vitalizant, reface structuracclulelor, vindeca anemia, astenia fizica si intelectuala, asiguri cresterea, combate rahitismul, vindecd tuberculoza, favorizeaz’ alaptarea, combate cancerul (ca metoda alternativa). De asemenea, orzul si ovazul verde sunt considerate aliment — medicament de mare valoare. intepaturile de albine sunt considerate un medicament fabulos. Aceasta terapie naturala — ca si altele -, continua s4 surprinda si faca minuni. Cine ar fi putut crede cA veninul albinelor are forta de a vindeca multe boli, printre care si cancerul?! Ce-i drept, este nevoie de stiinta unui medic cu foarte multa experienta in acest domeniu. Nu de mult timp, pe piejele romanesti au inceputsi-si facd loc cu multi timiditate primele produse curate”, obtinute de pe terenuri ingragate biologic, adic& nechimizate. Hrana ferita de atingerea ingrasimintelor chimice reprezinté o garantie a sinatiui. Bine ar fi ca harnicii nostri tarani, cultivatorii de legume, si ocupe cat mai curand piata cu astfel de produse biologice, naturale, asa cum le-a dat Dumnezeu. Tinerete ert bitrémete cu hranti naturalé 1b Argila, dupa cum scric in dictionarul de specialitate, este un produs rezultat din descompunerea silicatilor naturali, Prin actiunea apei sia bioxidului de carbon, acestia igi pierd bazele solubile si se obtin silicati de aluminiu hidratati. Din feldspatii alcalini si alcalino-pamantosi rezulta argila puri. Cum in natura rareori se gasesc feldspati izolati, ei fiind asociati cu diferite alte minereuri, produsul rezultat nu este argilA pura, ci un amestec constituit din cadmin, nisip, oxizi metalici, calcar etc.” Deci, compovitia argilei este asemindtoare cua corpului nostru. Eane ajut atat in cure interne, cat gi externe, sub forma de apa de argila, lapte de argil&, plasturi, cataplasme, bii, completand necesarul de constimenti organici, restabilind echilibrul acido-bazic si stimuland activitatea glandelor endocrine. Argila nu este nici legum§, nici cereal, nici fruct, dar, ca gi vegetalele pe care le sustine si le imbogajeste, confine foarte multe minerale si oligoclemente. Este inzestrati, ca si plantele, cu calitati care contribuie din plin Ja vindecarea a numeroase si grave maladii. fi ajuta chiar si pe cei foarte sensibili, cum sunt copii, inlocuind cu succes pudra de talc (caz in care se foloseste argila sub forma de pudra). Cumoscuta de cand e lumea lume, utilizati ca remediu terapeutic de incasi, greci, romani si francezi, de popoarele din toatd Africa si Asia, argila arezistat cu bine probei destul de aspre a timpului, conservandu-gi veleitatile terapeutice. E bine sa stiti cd in Biblie, la Geneza cap. 2, vers. 7 scrie astfel: ,Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului” Deci, pamantul este acela care furnizeaza lumii vegetale sursa de hrana care, Ia randul ei, constituie sursa de brani a tuturor vietuitoarelor, inclusiy a omului si toate se intore in (arana (vezi Geneza. 9,19: ,Caci yarand esti gi in vardnd te vei intoarce”). Din punct de vedere stiintific nu se cunoaste inca in intregime miracolul vindecitor al argilei, dar sperim ca aceasta mare taina si fie descifrata in viltor. Chiar daca nu este cunoscuta stiintific decat in mica masura, argila merit toata atentia noastri, deoarece din vremuri stravechi s-a constatat ci este eficienta in tratarea a diferite afectiuni grave. Astizi cand au aparut mii si mii de feluri de medicamente pe baza chimica, desigur cd un tratament pe baz natural, cum este argila, urina si plantele, pare ceva banal. Dar nu trebuie sd uitam c4 numai ce este natural, neprelucrat, ne poate intretine 0 sinitate perfecti.16 Elena Nita [brian Este foarte important ca argila sa fie recoltata din zonc mai putin poluate, de la o adancime de 50-100 cm. Se utilizeaza fara a tine cont de culoare (cenusiu, galben, rogcat, negru) , mumai lutul pastos care, la umezire cu api, Jasa la frecarea intre degete senzajia de alifie. Pentru colectarea si prepararea ei Ucbuie sd se foloseascA numai ustensile de lemn sau de os. Metalul depreciazi argila, care este un produs viu Dupa ce a fost colectat4 argila in cele mai igienice conditii din maluri batute de soare, care o incarca cu energie solar’, se pune la uscat (Ja soare), apoi se pastreazi in ambalaje de hartie sau in siculeti de panza. Se stie ca baile si cataplasmele cu argili, ca si consumul ,apei tulburi” de catre indieni, sunt practici folosite de cand lumea, ce se confunda cu dainuirea omului ca fiinta pe Pamant. Egiptenii foloseau argila in procesul mumificdrii, deoarece cunosteau foarte bine actiunea antiseptic. Argila are actiune bactericid’, antiseptic’; are putere absorbant, neutralizand gustul neplacutal apei. Este suficient si adaugati 1 linguriti cu argila la un litru de apa de la robinet si veti obtine un plus de sanatate, mai ales dacd © puneti intr-un vas de sticla albastra, in bataia soar celui (se va incarea cu energie). Ea poate fi consideratd aliment- medicament, deoarece nu este deloc primejdioasa, chiar daci se abuzeazi ca doz’ zilnic’. Organismul retine numai acele microelemente de care are nevoie, eliminand surplusul fara a suferi asa cum se intampla cu medicamentele de sinteza. E bine sa va faceti un obicei in a consuma zilnic cate putina argila (cat © alund), dupa care beti multi apa sau beti api argiloasa (1 lingurigd cu argili la 250 ml apa), care este un antiseptic natural, distruge microbii patogeni la nivelul pielii (extern) si al mucoasei (intern). Apa de argild este un agent curatitor si vindec&tor al organismului. Fa nu prezinta inconvenientul antisepticelor chimice uzuale care oricum distrug microbii, dar in acclasi timp ataca si organismul. Argila are proprietatea de a distruge bacteriile si impiedica proliferarea acestora. in acelasi timp creeaz4 mediu alcalin, aducdnd sangele la PH-ul optim, nefavorabil dezvoltarii bacteriilor. La drept vorbind este vorba de acidoza sAngelui. Argila are proprietatea de a alcaliniza sangele si de a creste raspunsul minim al organismului, ceea ce o face de mare folos in colibaciloza si in afectiuni pulmonare. Ca absorbant si antitoxic, asemenea fibrelor alimentare, datorita insusirilor sale coloidale, in care faza dispersata trece in stare de gel, argila Tinenete fitra hittranete cu hrand naturalé 7 absoarbe toate substantele toxice (mirosuri neplacute, metale grele, siruri ale acizilor biliari). Se stie ca organismul fiecdruia dintre noi are de la natura un sistem de aparare fabulos, cu nenumirate linii de aparare dotate cu ,arme” chimice, biologice si mecanice de distrugere a oricrui nepoftit, fic el virus sau bacterie. Una din 100 de celule ale organismului apartine sistemului imunitar, constituindu-se intr-o adevaraté armata cu miliarde de ,ostasi” cu tot felul de specializari. Fara s4 stim, in fiecare minut sistemul nostru imunitar inactiveaza virusii, distruge bacteriile ori celulele canceroase, protejeaz’ organismul de orice atac din exterior. Secretiile noastre salivare, lacrimare, sudorifice si lichidul prostatic contin enzime care au proprietatea dea distruge o serie de bacterii si ciuperci, constituind o linic de apirare foarte eficienta. Apoi, singele contine cele mai puternice substan{e antibacteriene si antivirale, printre care se numara, si faimosul interferon —o substantia, de fapt, o grupa de substante, antivirale siantitumorale foarte puternice si cu un spectru larg de actiune. In organism existd adevarate centre de instruire a cclulelor sistemului imunitar, unde acestea sunt triate, sortate si trimise in misiune. Un asemenea centru de instruire este timusul, situat in centrul plexului cardiac, a cirui stimulare este urmata negresit de o sporire a rezistentei naturale la infectii. Dupa bardliile dintre celulele sistemului imunitar si microorganismele invadatoare apar leucocitele care ,inghit” microorganismele si resturile de celule, facdnd astfel curatenie. Cu o alimentatie de hrana vie, bazata pe fructe, legume si cereale integrale preparate dupa bucatiria fara foc, darsi dupa cea creativa (pentru inceput), omul este ferit de cele mai cumplite boli care apar ca urmare a unei alimentatii defectuoase. in general, produsele vegetale cultivate cu ingrasaminte chimice, hormoni ctc., contin in medie 20% apa. Acesta este, de fapt, motivul pentru care multe fructe si legume sunt atat de mult dezyoltate, fara a avea insa gust caracteristic, iar carnea isi micsoreazi volumul la fiert. In acelasi timp, concentratia de substante nutritive este mult sceazuta. Spre deosebire de acestea, hrana produs natural are o aroma mai puternica, foarte placutd gi un continut mare de vitamina C si de magneziu. Adeseori, consumatorii cred — in mod cu totul eronat -, ca hrana biologica este prea vegetariana, mai ales cei care au fost obisnuiti si consume carne si produse din carne la toate mesele zilei.18 Elena Nita [brian Luati totusi aminte ca in prezenta lucrare va sunt puse la dispozitie retete destul de variate, pentru toaie gusturile si pentru toate varstele, compuse numai din produse yegetale care pot inlocui cu mult succes produse animaliere ca ouale, lactatele de orice fel $i carnea. Multi vor spune cd vegetalele nu contin proteine. Ei bine, alla ca algele sunt vegetalele ccle mai bogate in proteine dintre toate plantele de pe Pamant. Pring via(d oriunde intalnesc putina umezeala. Nu cresc in desert si nici in tinuturi acoperite cu ghetuui vesnice. Algele se tmpart in dou grupuri mari, dupa felul apelor in care cresc, astfel: alge de api dulce si alge marine. / Algele contin aproape toate substantele necesare vietii: proteine, minerale, enzime si vitaminele A, B, C, D,, D,, E, F, K, PP etc. La noi in tara se fac multe experiente in laboratoare pentru extinderea culturilor de alge in bazine special amengjate. Cel mai mult este studiata, si in judetul Neamt, spirulina platensis, Aceasti alg’, sub forma de pulbere, este folosita si de mine in diferite preparate de hrand vie sau in cele ale bucdtariei creative, ca rezultate foarte bune. , Algele iubesc lumina soarelui. Sunt de mai multe culori: verzi, brme rosii, albastre, aurii $.a, Pana in prezent, se cunosc peste 13.000 de specii. Sunt si unele soiuri de alge care traiesc pe sol umed sau pe zidurile caselor. Acestea isi iau bioxidul de carbon de care au nevoie direct din aer. Cultivatorii de orez din Indochina lasi unele specii de alge albastre sa creasca in culturile lor de orez stiind din experienta inaintasilor ca ele, captand azotul din aer, imbogitesc solul in substante minerale si ajuti astfel la obtinerea unui spor de recolta. ; ; Algele contin minerale si metaloizi din belsug: iod, magneziu, porasiu, calciu, ficr, aluminiu, mangan, fosfor, sulf, cupru, nichel, aur, zinc, cobalt, strontiu, titan, vanadiu, staniu, rubidiu, siliciu. De aceea, au fost supranumite »concentrate de api de mare”. Datorita acestui [apt, proprietitile algclor sunt multiple. Ele sunt stimulente, favorizeazi schimburile, tonificd glandele endocrine si se opun astfel imbatranirii. Reechilibrand terenul, ele ne intaresc mijloacele de apfrare naturalaé. Sunt remineralizante, circulatorii, amegrisante (numai pentru obezi), au proprictati antireumatismale, antiinfectioase, antiscrofuloase, antigusa. . Prezenta in apa miriia numeroase specii de alge microscopice ii confera acesteia, in mare parte, proprietiti bactericide si cicatrizante. Tinerete féré batrdinete.cu hrandi natural 19 mt indicate in nurneroase afectiuni, astfel: in adenite, limfatism, predispozitic generala la maladii, astenii fizice si intelectuale, anemii, tulburari glandulare, reumatism cronic, algii, tulburari circuilatorii, afectiuni cardiace, obezitate, celulita, arterioscleroz4, hipertensiune, imbatranirea celulelor, alergii, anumite afectiuni cutanate, rino-faringite, afectiuni pulmonare, sechele de fracturi etc. Asadar, este de la sine inteles ca sialgele, akituri de alte produse vegetale ca paturunjelul, ceapa, usturoiul, morcovul, telina $.a, pot figura in categoria alimentelor — medicament. Dupa cum se stie, algele nu sunt nici fructe, nici cereale, dar ele pot inlocui destul de bine legumele in alimentatia zilnica a sute de milioane de oameni, Ele au avut siau si fn prezent o mare importanta pentru popoarele din Orient $i pentru anumite popoare nordice. Chinezii, japonezii, hawaienii Consuma mari cantitati de alge ca si-si poati cchilibra meniurile bazate pe orezsi peste uscat. Tonice generale, algele sunt apreciate in firile respective pentru nenumératele lor virtuti. Japonezii cultiva pentru consum o alga rosie numita ,uori’; irlandezii mandnca de veacuri anumite varietiti de alge rosii si brune; in Franta, cunoscitorii pot si beneficieze de aceste manc&ruri pe bazA de alge mai ales in restaurantele chinezesti, japoneze sau vietnameze. Algele marine sunt de 0 bogatie nebanuiti, ceea ce n-ar putea surprinde pe cel ce gandeste ca P. Gloess ci sunt ,intaia manifestare a vietii pe globul pamantesc”. Toate comorile din adancurile marilor si oceanelor nu ating nici pe departe valoarea deosebiti a algelor. in multe tari din lume algele sunt folosite cu mult succes in hrana animalelor domestice ca nutreturi gustoase si foarte hranitoare. Trebuie jinut cont c4, in general, introducerea algelor in alimentatia animalclor tebuie cutd treptat si in amestec cu alte produse furajere pentru a preveni eventualele intoxicatii. Se folosesc cu mult succes si in agricultura, pentru ingrasarea pamantului. Sa constatat cd produsele algale au mai multe avantaje comparativ cu gunoiul de grajd. Ingrisarea plantatiilor de vitdi-de-vie cu alge fereste plantele de filoxera; solurilor nisipoase carora li se adaugii alge ca ingrasimAnt dau mari recolte de cartofi si de orez. Tata ce spunea domnul Manea Stefan, directorul S.C. Hofigal S.A. Bucuresti: ,Spirulina este in primul rand un produs care se poate consuma profilactic. in special la copii, spirulina dezvolti functiile organismului,