1.
Introducere
Sănătatea și starea orală reflectă sănătatea
generală a organismului.
Starea cavității bucale, nivelul de igienă și
reședința agenții patogeni afectează întregul
organism uman. Sunt numeroase rapoarte asupra
bacteriilor orale fiind cauza endocarditei
bacteriene, pneumoniei, infecțiilor gastrice,
pneumoniei cronice obstructive și alte boli [1]
.Risculde contractare a bolilor mai sus
menționate cresc odată cu vârsta.
În plus, cantitatea de pacienți care utilizează
proteze dentare, care sunt încă un alt loc de
acumulare de microorganisme asociate
cu aceste infecții, crește o data cu vârsta.
Absențele dinților
sunt strâns legate atât de sănătatea orală, cât și
de cea generală [2]. Pierderea unui singur dinte
poate provoca rotirea, schimbarea și bascularea
dinților vecini spre spațiul gol, care la rândul
său, va duce la sarcini adverse pe acești dinți,
dar nu de-a lungul axei lungi a dintelui [3–5].
Lipsa parțială a dinților, în special în zona
dinților laterali, poate provoca pierderea
suportului ocluziei mandibulare, ceea ce duce la
schimbări în poziția sa în raport cu maxila [6].
Un astfel de schimb de poziție la nivel
mandibular poate cauza oboseala musculară și
alte relații ocluzale perpetuate la nivelul
articulației temporomandibulare [7, 8].
Tratamentul protetic nu este conceput doar
pentru a reface
edentatia partiala. De asemenea, servește un
scop profilactic
prin prevenirea formării modificărilor patologice
în sistemul stomatognat și eliminarea
schimbărilor deja existente [9]. Este normal să
folosești proteze parțiale acrilice. Astfel de
proteze transfera presiunile prin intermediul
mucoasei și periostului până la os, restabilind
funcția masticatorie într-o măsură limitată, insa
nu protejeaza rezidurile dentare ce cauzeaza
parodontită și mucozită si creează condiții
favorabile pentru
acumularea plăcii bacteriene și accelerarea
pierderii procesului alveolar.
Datorită impactului advers al protezei dentare
parțiale pe mediul de protezare și reziduul dentar
acesta este necesara menținerea igienei orale
adecvate, îndepărtarea cu atenție a plăcii și
luarea măsurilor preventive împotriva cariilor și
parodontopatiei [10, 11]. Indiferent de tipul
protetic de restaurare ales, întreținerea igienei
orale este indispensabilă pentru a obține un
tratament de succes [12].
Cavitatea bucală constituie un mediu natural
pentru
microflora, a cărei compoziție este o
caracteristică individuală. Este
influențată, printre altele, de vârsta, topografia
cavității bucale,
starea dinților, obiceiuri nutriționale și de
respirație, fumatul de tutun, igiena orala si
pierderea dintilor sau utilizarea protezelor [13].
Extinderea acestor schimbări depinde de tipul
protezelor: proteza fixă determină modificări
locale în microflora, în timp ce protezele
amovibile provoacă schimbări mai complexe.
Este asociat cu formarea de noi rezervoare a
microorganismelor, cum ar fi suprafața
intramucoasă de la
baza protezei sau agrafele pe dinții stalpi. Baza
acrilică din
protezele parțiale acoperă o suprafață
substanțială a mucoasei, ceea ce rezulta crearea
condițiilor favorabile pentru acumularea de
bacterii și
ciuperci din plac. Este un loc caracterizat prin
umiditate si temperatură ridicată, aprovizionare
cu oxigen redusa, precum si condiții
nefavorabile pentru auto-curățarea salivară. Mai
mult, materialul acrilic, datorită eterogenului său
si structurii poroase, absoarbe apa si se umfla in
cavitatea orala, facilitând în continuare
agregarea microorganismelor
[14-16]. Igiena orală perfectă este, de asemenea,
metoda de bază pentru
prevenirea cariilor și a bolilor parodontiului și
mucoasei bucale. Cariile și bolile parodontale
sunt de cele mai multe ori cauza frecventă a
pierderii dinților. Prin urmare, este crucială
protejarea rezidurilor dentare la pacienții cu
proteze parțiale de aceste boli.Tratamentul
igienic de bază este reprezentat de îndepărtarea
mecanică a plăcii, susținută, de exemplu, de
substanțe cu agenți chimici antimicrobieni [17,
18]. Efectul pozitiv al extractului etanolic din
propolis și ulei de arbore de ceai pentru
întreținerea unei igiene orale adecvate este
cunoscută de mult timp. Sunt compuși naturali,
cu componente antimicrobiene cu spectru larg,
activitate antivirală, antifungică și
antiprotozoică. În plus, prezintă proprietăți
antiflogistice și antioxidante [19, 20]. Propolisul,
așa-numitul clei de albine, este făcut de albine în
mare parte din substanțe rășinoase adunate din
mugurii unor copaci. Proprietățile lui depind de
speciile de albine care o produc, precum și de
plantele utilizate pentru producție [21].
Propolisul este o substanță foarte complexă, cu
conținut ridicat de ingrediente active precum
flavonoide, fenoli, acizi aromatici, esteri,
substanțe de ceară, aldehide, cumarine, steroli,
enzime sau acizi grași, precum și proteine,
microelemente și vitamine [22, 23]. Propolisul
este bine solubil în alcoolul etilic; astfel
extractele pot fi ușor preparate [23]. În
stomatologie propolisul este utilizat în
tratamentul cariilor [24] și a bolilor parodontale
[20, 25]. De asemenea, prezintă activitate
analgezică și accelerează vindecarea rănilor,
care este folosită în chirurgia dentară [26] de
asemenea exista numeroase rapoarte științifice
despre efectul anticancer, antiphlogistic, și
proprietăți imunomodulatoare [19, 27]. Uleiul de
arbore de ceai este obținut din frunzele unui
copac care creste în Australia și Noua Zeelanda,
Melaleuca alternifolia, folosind apa rece pentru
extractie.
Uleiul de arbore de ceai este un amestec de
compuși terpenici, cum ar fi terpinen-4-ol, 𝛾-
terpinen, p-cymen, 𝛼-terpinen și 1,8-cineole,
care sunt în mare parte responsabile pentru
proprietățile uleiul de arbore de ceai
[29, 30]. TTO prezintă o activitate antiseptică linariifolia si Melaleuca dissitiflora) sunt de
puternică, selectiv pentru microorganisme asemenea utilizate pentru obținerea uleiului
patogene și este foarte eficient împotriva esențial, numai dacă acestea conțin mai mult de
agenților patogeni ai cavității bucale [31]. A fost 30% terpinen-4-ol în uleiul esențial.
de asemenea demonstrat că TTO are proprietăți Componenta majoră a uleiului de arbore de ceai
inhibitoare pentru Candida albicans [32]. este terpinen-4-ol, conținutul său este de 29–
Studiul își propune să evalueze influența 45%. Compoziția pastelor de dinți active și
pastelor de dinți care conțin extract etanolic de placebo au avut urmatoarele:
propolis și ulei de arbore de ceai pentru igiena
orală la pacienții cu proteze parțiale. Numarul Pasta de dinti activa
rapoartelor științifice privind activitatea apa (până la 100% din greutate),
sinergică a acestor substanțe în îmbunătățirea glicerina (5–12%),
igienei orale este insuficientă [33, 34]. Scopul siliciu (10–14%),
acestui studiu a fost evaluarea influenței pastelor sorbitol (10-20%),
de dinți cu substanțe active de origine vegetală, hidroxietil celuloză (0,1–1%),
cum ar fi extractul etanolic de propolis și ulei de dioxid de titan (0,5-2%),
arbore de ceai, pe microflora cavitatii orale și guma xantan (0,3–1%),
pentru a evalua următorii indici: OHI-S, indicele extract etanolic de propolis (EEP) (1,0%),
de placă, mSBI și API la pacienți cu proteze ulei de arbore de ceai (TTO) (1,0%),
parțiale. ulei de mentol (0,2%),
ulei de rozmarin (0,1%).

2.Materiale si metode Pasta de dinți placebo

Acest studiu a fost realizat între 1 septembrie Apa,
2015 și 1 martie 2016, în secția de stomatologie glicerină,
protetică, Akademickie Centrum Stomatologii i dioxid de siliciu,
Medycyny Specjalistycznej (Bytom, Polonia) și sorbitol,
în Clinica Dentară Specialistă (Katowice, hidroxietil celuloză,
Polonia), care oferă servicii stomatologice dioxid de titan,
complete in ingrijirea pacientilor cu proteze gumă xantan.
mobile.
2.1. Prepararea pentru pastele de dinți cu 2.2. Criterii de incluziune și extruzie a
propolis și ulei de arbore de ceai. grupurilor de studiu.
Calificarea subiectilor pentru studiu a fost
Două probe de pastă de dinți acoperite anonim bazată pe istoricul medical și stomatologic,
cu etichetă albă și marcată doar cu litera A sau C precum si intervievarea și revizuirea
au fost comparate: pasta de dinti studiata cu înregistrărilor clinice. Excluderea și criteriile de
ingredientul activ (studiu grup, A), conținut de incluziune din anchetă au fost următoarele:
1,5% din extract de etanol de propolis polonez,
și fără ingrediente active, placebo (grup de Criterii de includere
control, C). Al doilea produs natural apreciat (i) acordul de participare scris,
pentru proprietățile sale a fost ceaiul ulei de (ii) vârsta (40–85 ani),
arbore (TTO). Este obținut din planta Melaleuca (iii) pacienții lipsiți de 5-8 dinți la nivel maxilar
alternifolia. Doua alte specii (Melaleuca si mandibular sub tratament protetic,
(iv) pacienții cu perechi ocluzante rămase
posterioare cu cel puțin două zone de sprijin
conform indexului Eichner.
Criterii de extrudare
(i) lipsa unui consimțământ scris de participare,
disfuncție masticatorie dureroasa,
(ii) pacienți edentați sau pacienți cu dinți
reziduali
(Eichner subgrupurile C1-C3), pacienți cu
stomatologia arcadei completă sau lipsa de 1-2
dinți într-o arcada dentara,
(iii) pacienții cu mobilitatea dinților peste +20
PTV
testat cu instrumentul Periotest,
(iv) pacienți cu cavitati de clasa V sau acrilice /
ceramice
coroane în jurul dinților de retentie,
(v) pacienți cu cancer,
(vi) tulburări psihosomatice,
(vii) pacienți după traumatisme în regiunea
craniofacială,
(viii) femei însărcinate și care alăptează,
(ix) pacienții care suferă de astm sau dermatită
atopică,
alergici la alimente, medicamente sau miere și
produsele sale sau
avand alte afectiuni legate de alergie.
Studiul a fost realizat cu aprobarea prealabilă din
partea Comitetul de bioetică al Camerei
medicale din Silezia în
Katowice, Polonia, Rezoluția nr. 8/2015 din 23
martie,
2015.
2.3.Pacienții.
37 de pacienți cu vârste cuprinse între 41 și 82
de ani (57,0 ± 10,49) s-au calificat pentru studiu,
incluzand 20 de femei (54%) și 17 bărbați
(46%). Pacienții au fost împărțiți aleatoriu în
doua subgrupuri. Grupul de studiu a fost format
din 18 persoane în vârstă de 41 de ani -
79 (55,05 ± 11,09), care a primit pasta de dinți
activă cu propolis și ulei de arbore de ceai, în
timp ce grupul de control a fost format din 19
pacienți cu vârste cuprinse între 41 și 82 de ani
(66,79 ± 11,19), cărora li sa administrat pastă de
dinți cu control negativ.
2.4. Protocolul de examinare clinică.
Studiile au fost efectuate în două etape. Prima
etapă a constat dintr-un interviu medical general
și stomatologic pe baza unui sondaj și a unui
formular scris în special în acest scop. Studiul a
fost extins
printr-un sondaj privind istoricul medical și
bolile actuale,
alergii, medicamente și riscuri de mediu.
Mobilitatea dinților de retenție a fost măsurata și
cu Periotest
în timpul primei vizite, ca si criteriu de calificare
a pacientului in studiu. Valorile pot fi cuprinse
în următoarele intervale: –08 până la +09,
mobilitatea fiziologică a dinților; +10 până la
+19, dinți cu mobilitate perceptibila; +20 până la
+29, mobilitate moderată a dinților în cadrul
investigatorului cu presiune; +30 până la +50,
mobilitate severă a dinților sub presiunea
buzelor sau limbii [35, 36]. Pacienții calificați
studiului au fost evaluati pentru a determina
valoarea selectată a indicilor de igienă orală
incluși în formă, adică OHI-S, indexul plăcii
dentare, mSBI și API.
Indicele de placă interdentara (API), Lange și
Ainamo, 1988: Prezența plăcii este evaluată
numai pe suprafețe ocluzale. Prezența plăcii
bacteriene este examinată în cadranele 1 și 3 pe
suprafețele ocluzale din partea cavității bucale
corespunzătoare iar în cadranele 2 și 4 pe
suprafețele ocluzale de pe partea vestibulara.
Formula folosită pentru calcularea valorii API
[%] = suma spațiilor interdentare cu placă /
suma tuturor suprafețelor examinate × 100%.
Valorile indicelui au fost interpretate după cum
urmează: API 100–70%, igienă orală deficitară;
API 70–40%, igienă medie, îmbunătățire
recomandată; API 39–25%,
igiena orala destul de buna; API <25%, igienă
orală optimă.
Indicele de igienă orală simplificat determină
cantitatea de resturi moi sau calcul pe cele patru
suprafețe bucale ale dinți selectați: molar dreapta
sus, dreapta sus incisiv central, primul molar
stâng superior și incisivul central inferior și pe
suprafețele linguale ale primului molar inferior
și jos dreapta primul molar.
Indicele plăcii dentare (Budtz-J¨orgensen, 1978)
furnizează următoarea descriere pentru
cantitatea de placă dentară pe suprafața de
montaj: 0 = nevizibil, 1 = mai puțin de o treime
acoperit, 2 = o treime până la două treimi
acoperite și 3 = mai mult decât două treimi
acoperite.
S-a evaluat starea parodontală (sănătatea
gingivală) folosind indicele modificat Sulcus
Bleeding (mSBI, Muhlemann-Son, 1971) prin
înregistrarea doar in cazul in care s-a constatat
„prezența sângerării”
sau „absență de sângerare” pentru toți dinții
existenți. Indicele
descrie prezența sângerărilor localizate în
spațiile interdentare
și papila interdentară. În cadranele 1 și 3 latura
vestibulară este examinată, în timp ce în
cadranele 2 și 4 este examinata zona linguala.
După examenul clinic au fost facute proteze
parțiale acrilice pentru toți cei 37 de pacienți.
Ambele grupuri (studiu și control) au fost
supuse igienizării cavității bucale și instruite mai
departe cum se spală corect dinții cu utilizarea
tehnicii Fones circular. Tehnica circulară Fones
constă în punerea periuței de dinți perpendicular
pe arcadele dentare ușor deschise și efectuarea
mișcărilor circulare. În tehnica ruloului
periuța de dinți este plasată pe gingiva atașată la
unghiul de 45∘ cu perii îndreptati spre rădăcină.
Pacienții au fost de asemenea instruiti in igiena
adecvată a protezei.
Au fost instruiți să-și spele protezele după
fiecare masă cu ajutorul unui produs perii
dentare moale sau cu mâna si folosind săpun
dur. După periaj protezele trebuiau clătite cu
grijă sub apă curentă și introduse în cavitatea
bucală. Pacienții au fost sfătuiți să nu folosească
protezele pe o perioada de 24/7. Ar fi trebuit ca
protezele dentare să fie îndepărtate in decursul
noaptii și păstrate într-un loc uscat după ce au
fost spalate anterior. Toți pacienții au fost
examinați în trei etape: calificare preliminară la
nivelul de bază înainte de igiena procedura
(prima evaluare), o monitorizare după 7 zile (a
doua evaluare) și o monitorizare după 28 de zile
de la examinarea inițială (A 3-a evaluare).
Pacienții au fost examinați pentru regresii ale
leziunilor, posibile efecte secundare, care a fost
înregistrată pe formularul de control. În timpul
fiecărei examinări au fost utilizate teste pentru
examenul microbiologic al
microflorei cavității orale. Materialul microbian
pentru testele de frotiu a fost colectat de la
nivelul planseului gurii.
2.5. Izolarea tulpinilor bacteriene și investigarea
microbiologică.
Au fost efectuate examene microbiologice prin
utilizarea metodelor clasice folosite în
diagnosticul microbiologic. Materialul colectat
de la pacienți a fost cultivat pe medii de creștere
adecvate pentru proliferare și ulterior s-a realizat
izolarea culturilor pure. Bacteriile aerobe au
proliferat pe mediu solid de agar Columbia cu
5% sânge de oaie la
37∘C. Bacteriile anaerobe au proliferat pe
Schaedler Mediu solid K3 cu 5% sânge de oaie
la 37 ° C în condiții anaerobe obținute cu
Biomerieux GENbag anaer generatoare (Marcy-
energie´Etoile, Franța).
Identificarea speciilor a fost efectuata după
izolarea și proliferarea tulpinii culturilor de
microorganisme cu utilizarea următoarelor seturi
de reactivi: ENTEROtest 24N, NEFERMtest
24N, STREPTOtest 24, STAPHYtest,
ANAEROtest 23, OXItest, PYRAtest și
Program de computer TNW lite 6.5 pentru
identificarea speciilor
de microorganisme (Erba-Lachema, Brno,
Republica Cehă).
De asemenea, următoarele teste biochimice au
fost utilizate: Biomerieux (Marcyl’Etoile,
Franța) Katalaza, Slidex Staph Kit și API
Candida. Performanța și interpretarea
rezultatelor testelor au fost efectuate în funcție
de producător si recomandări cu seturi de
reactivi de diagnosticare.
2.6. Analize statistice.
Prima etapă a analizei statistice a constat în
verificarea compatibilității obținute cu valorile
indexului și numărul de bacterii cu distribuție
normală cu ajutorul testului Shapiro-Wilk.
Variabila cu distribuția normală a fost prezentată
cu media aritmetică și deviație standard, în timp
ce variabilele neparametrice au fost prezentate
cu o gamă mediană și intermediară. Într-un fel
analiza varianței (ANOVA) și testul lui Levene
au fost folosite pentru a compara rezultatele
grupului de studiu cu cel al grupul de control
pentru OHI, indicele plăcii de proteză și numărul
de bacterii. Comparația rezultatelor între grupuri
a fost efectuat cu Tukey-Kramermethod.
Rezultatele obținute pentru OHI și indicele
plăcii dentare au fost comparate cu testul
studentului pentru probe dependente și
independente. Pentru variabile fără legătură ale
API și SBI rezultatele studiului și grupurile de
control au fost comparate cu testul Mann –
Whitney. Testul de rang semnat Wilcoxon și
ANOVA cu Friedman Coeficientul de
concordanță al lui Kendall. Au fost considerate
rezultatele să fie semnificativ statistic dacă 𝑝
<0,05.
3.Rezultate
3.1. Condiții de sănătate orală.
Domeniul general de distribuție pentru API a
fost prezentată în tabelul 1. Diferențe statistic
semnificative între grupuri au fost raportate la 7
și 28 de zile după examinarea inițială (𝑝 <0,05 și
𝑝 <0,001). Îmbunătăţire
de igienă a fost raportata atât în grupul de studiu
(A) cat si în grupul de control (C). Poate fi
asociat cu reducerea spațiilor interproximale din
segmentele laterale de maxilă și / sau mandibulă.
O îmbunătățire semnificativă a fost observata
doar în grupul de studiu (A) (tabelul 1).
Un alt indice evaluat a fost Greene- simplificat
Indicele igienei Vermilion. Îmbunătățirea
statistic semnificativă de igienă în grupul de
studiu (A) a fost observată (Masa 2). În grupul
de studiu (A) a fost determinat indicele după 7 și
28 de zile de utilizare (𝑝 = 0,013221, 𝑝 =
0,000468). Nu semnificația statistică a fost
observată în grupul de control (C) (Masa 2). S-a
observat o reducere semnificativă prin
comparare OHI 7 și 28. Pe baza analizei
efectuate a indicelui plăcii dentare nu a fost
observată o reducere semnificativă a valorilor
după perioada de utilizare a pastelor de dinți în
studiu (A) și control
(C) grupuri comparativ cu valoarea de ieșire
(figura 1). Reducerea statistic semnificativă a
sângerării indexului gingival după 7 și 28 de zile
de utilizare a pastelor de dinți, comparativ cu
indicele de sângerare gingivală la începutul
tratamentului a fost observat atât în studiul (A)
cât și în grupul de control (C) (Tabelul 3).
Grupul de studiu și control nu a fost diferit în
ceea ce privește evaluarea valorii SBI la
examinarea inițială. După 7 și 28 de zile de
utilizare, grupul de control a prezentat un
nivel semnificativ mai mare de SBI în
comparație cu studiul grup (tabelul 3).
3.2.Investigație microbiologică.
Urmărirea observațiilor în grupul de studiu (A)
alcătuit din 18 pacienți au fost făcuți:
77 de microorganisme din 31 de specii au fost
izolate în primul
test microbiologic. Testul secund (după 7 zile de
utilizare a
pastei de dinți cu EEP și TTO) a dus la izolarea
a 78
microorganisme din 27 de specii. Al treilea test
după 4 săptămâni de la
utilizarea pastei de dinți active a arătat o scădere
a numărului de microorganisme izolate la 65,
din 24 de specii (tabelul 4). Diversitatea
microflorei orale a fost redusă prin scăderea
nivelului numărului de specii de
microorganisme cultivate. Următoarele speciile
bacteriene au fost eliminate: Actinomces
viscocus, Actinomyces israelii, atopobium
parvulum, Bifidobacterium ovatus,
Clostridiumbotulinum, Eubacterium saburreum,
Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus
fermentum și Propionibacterium granulosum,
clasificat în anaerobe Gram (+).
Toate fac parte din flora orală și, mai precis din
biofilmul bacteriilor dentare. Lactobacillus
acidophilus este un cunoscut agent patogen
responsabil in dezvoltarea cariilor. Actinomyces
spp. aparțin bacteriilor pioniere responsabile de
formarea plăcii, în timp ce A. israeli poate fi un
etiologic factor pentru actinomicoza. De
asemenea, au fost eliminate următoarele specii:
Bacteroides uniformis și Parabacteroides
distasonis clasificate ca anaerobe Gram (-);
Acinetobacter freundii, Burkholderia cepacia și
Neisseria sicca (Gram (-) aerobe), precum și
Staphylococcus epidermidis MSCNS (Gram (+)
aerobe), care poate provoca infecții oportuniste,
inclusiv sepsis. Microflora a obținut următoarele
specii, Gram (+) anaerobi: atopobium minutum
și Clostridium butyricum,
Anaerobe Gram (-): Capnocytophaga ochracea și
Prevotella melaninogenica, Gram (+) aerobi:
Microccus spp. și Streptococcus oralis și Gram
(-) aerobi: Providencia rustigiani și maltofilie
Stenotrophomonas. Micrococcus spp. și S. Orale
sunt clasificate ca microorganisme care participă
în formarea plăcii ca fiind una dintre primele.
Capnocytophaga ochracea aparține complexului
bacterian verde, asociat cu parodontită avansată
conform Socransky. În studiul nostru numărul
următoarelor bacteri a fost redus:
Bifidobacterium
adolescentis, Veillonella parvula, Streptococcus
salivarius și Streptococcus sanguinis. Toate
aparțin de flora bacteriană fiziologică și
participă la formare de biofilme dentare. De
asemenea, a fost observat o reducere de Candida
albicans (tabelul 5). C. albicans este deseori
izolat de cavitatea orala, cel mai frecvent la
pacienții care utilizează proteze dentare, desi și
nu provoacă întotdeauna simptome de infecție.
În grupul de control (C) format din 19 pacienți,
79 de microorganisme din 25 de specii au fost
izolate în primul test microbiologic. Al doilea
test a dus la izolarea din 83 de microorganisme
din 28 de specii, în timp ce al treilea test după 4
săptămâni de utilizare a pastei de dinți fără
ingrediente active a rezultat cultura a 92 de
microorganisme din 26 de specii (Tabelul 4). O
creștere a numărului de microorganisme de
cultură și o ușoară creștere a numărului de specii
au fost observate. Au fost eliminate următoarele
specii: Gram (+) anaerobi: Clostridium
sporogenes, Eubacterium saburreum, și
Lactobacillus fermentum, și Gram (-) anaerobes:
Bacteroides ovatus, Bacteroides uniformis,
Fusobacterium mortiferum, și Prevotella oralis,
precum și bacteriile aerobe Gram (+)
Staphylococcus aureus MSSA. Microflora
dobândită următoarele anaerobe Gram (+):
Bifidobacterium dentium, Bifidobacterium
ovatus, Clostridium chauvoei, Gemella
morbillorum, și Propionibacterium propionicum.
Bifidobacterium spp. sunt bacterii probiotice
care locuiesc în intestinul uman. Gemella
morbilorum este un agent patogen izolat de
chisturi care nu a fost rezolvat după a doua
încercare de tratament endodontic. Flora a
căpătat și anaerobie Gram (-)
bacterie Veillonella parvula, bacterie aerobă
Gram (+) Streptococcus mutans și bacteria
aerobă Gram (-) Neisseria sicca. Streptococcus
spp. participa la formarea plăcii, în timp ce S.
mutans este un factor etiologic cunoscut pentru
carii. V. parvula, care aparține complexului
purpuriu conform Socransky, este izolat la
pacienții cu parodontiu sănătos.
A crescut de asemenea și numărul de culturi de
Candida albicans. Precum a fost menționată
anterior, această ciupercă este adesea izolată la
pacienți cu proteze amovibile. Numărul
următoarelor bacteriile au scăzut în grupul de
control: Blautia producta, Clostridium
clostridiforme, Lactobacillus acidophilus,
Capnocytophaga ochracea, și Streptococcus
sanguinis și a crescut numărul următoarelor
bacterii: Actinomice
israelii, Actinomyces naeslundii, Campylobacter
gracilis, Streptococcus
mitis, Streptococcus salivarium, Escherichia coli
și Neisseria subflava, precum și ciuperci
Candida albicans (Tabelul 5).
3.3.Efecte secundare.
Nu au fost raportate reacții adverse grave. Unii
pacienți au raportat decolorarea periutei de dinți.
4.Discutii
Au fost destinate extracte naturale utilizate în
pastele de dinți testate
pentru a oferi asistență chimică în îndepărtarea
mecanică de placă și astfel îmbunătățind igiena
orală. Primul a fost extractul etanolic de
propolis. Există numeroase studii confirmându-
și puternicele antimicrobiene, antivirale,
antifungice și activitate antiphlogistică [37–39].
Propolisul prezintă un spectru larg a activităților
antimicrobiene. Cercetări efectuate de Koru și
colab. a demonstrat că propolisul este mai
eficient împotriva Aerobii Gram (+) decât
aerobii Gram (-) [40]. În
studiul lor Feres și colab. Au comparat cu
activitatea antimicrobiană de 11% propolis și
popularul 0,12% clorhexidină împotriva
bacteriilor
în salivă la pacienții sănătoși și la pacienții cu
parodontiu bolnav. Ambele substanțe au
demonstrat statistic semnificative activitati
antimicrobiene.
Activitate antimicrobiană de 10% propolis și
0,12% clorhexidină împotriva S. mutans și L.
acidofilus, agenți patogeni cunoscuți
responsabili de dezvoltare de carii, a fost
comparată în 2011. Ambele s-au dovedit a fi
eficiente [42] .Un alt studiu din 2013 a comparat
0,12% clorhexidină
cu propolis la o concentrație mult mai mică și
anume 2%.
Activitatea sa antimicrobiană împotriva S.
mutans și L. acidofilus
a fost confirmată [43]. Aceste studii au dovedit
cariostaticul
proprietățile propolisului, activității patogenului
antiperiodontal,
și eficiență la concentrații mai mici. in prezent
studiez
am folosit 1,5% extract etanolic de propolis.
Până acum,
nu au existat studii care să confirme
antimicrobiene
eficacitate la concentrație de 1,5%. Cu toate
acestea, în pasta de dinți testată a fost combinată
cu ulei de arbore de ceai, care are proprietăți
similare. Prin urmare, concentrația EEP ar putea
fii coborât. În același timp, concentrație mai
mică de EEP minimizează riscul de reacții
adverse, cum ar fi reacțiile alergice și
senzație de arsură în cavitatea bucală [34]. Un
aspect important este proprietățile antiflogistice
ale extractului etanolic de propolis [44]. Skaba și
colab. a efectuat o analiză a extractului etanolic
din activitate folosind trei metode recunoscute.
Același studiu a inclus o evaluare a influenței
pastei de dinți cu 3%
extract etanolic de propolis brazilian pe igiena
orală cu
utilizarea indicilor cavității orale: API, OHI și
SBI. Cercetătorii colectați
de asemenea, frotii de la pacienți pentru a evalua
antimicrobiene
activitate. Pacienții au fost împărțiți în două
grupuri. Studiul
grupul (I) folosea o pastă de dinți activă (T) cu
propolis,
în timp ce grupul de control (II) folosea o pastă
de dinți cu nr
substanță activă (G). Pacienții au fost examinați
la prima, inițială
vizită, a doua vizită după o săptămână și a treia
după 4 săptămâni.
După 4 săptămâni de utilizare a pastei de dinți T,
a existat o statistică
scădere semnificativă a OHI în ambele grupuri I
și II, care
poate indica faptul că îndepărtarea zilnică a
plăcii mecanice este uniformă
fără substanțe active, poate fi eficient la pacienții
sănătoși.
API-ul din grupul II nu s-a modificat și pacienții
au fost calificați
pentru grupul cu igienă medie, în timp ce API-ul
din grupul I
s-a îmbunătățit după 7 zile și a revenit la
valoarea de referință la ultima
examen, pacient cu o igienă destul de bună. SBI
s-a îmbunătățit
în grupa I, dar într-un mod statistic
nesemnificativ. Nu a făcut-o
schimbare în grupul II [45]. Studiul pastelor de
dinți cu 3% etanolice
extract de propolis la pacienții supuși ortodontiei
tratamentul a fost efectuat în 2013 și în 2016.
În afară de frote, conținea și API conform
Lange, Gingival
Indicele (GI) și indicele plăcii ortodontice (OPI)
la prima
examinare și după 35 de zile de la utilizarea unei
paste de dinți cu
propolis și gel CT. Grupul de control a fost
format din pacienți
folosind o pastă de dinți fără propolis și gel CC.
Primul
examinarea nu a demonstrat nicio semnificație
statistică
diferențele dintre indicii evaluați.La examinarea
după 35 zile a fost o scădere semnificativă
statistic a valorilor
de GI și OPI în comparație cu grupul de control.
Fara importanta
diferența a fost arătată în scăderea API [46, 47].
Uleiul de arbore de ceai Melaleuca alternifolia
(TTO) este de asemenea cunoscut
preparat antiseptic cu antimicrobiene și
antifungice
activitate. A fost folosit cu succes timp de mai
multe secole în
dermatologie, în special în tratamentul vulnei
acneice
[48], accelerează vindecarea rănilor și are
proprietăți anticanceroase
[49]. Compoziția de bază a uleiului este
terpinen-
4-ol, 𝛾-terpinen, 𝛼-terpinen, 1,8-cineol,
terpinolen, 𝜌-
cymen, 𝛼-pinen, 𝛼-terpineol, aromadendren, 𝛿-
cadenen,
limonen, sabinen, globulol și viridiflorol. Sunt
terpeni
compuși cu activități antiseptice și antiflogistice
care în afară de dermatologie poate fi folosit și
în
stomatologie, în special în întreținerea unei
administrări orale adecvate
igiena [50]. În 2003 Hammer și colab. examinat
in vitro
activitatea antimicrobiană a uleiului de arbore de
ceai împotriva 161 izolate
agenți patogeni și au detectat MIC și MBC
pentru 15 dintre aceștia.
Valorile MIC și MBC au fost cele mai mici
pentru Porphyromonas spp.,
Prevotella spp. Și Veillonella spp. și cel mai
înalt pentru izolat
Streptococcus spp., Fusobacterium spp. Și
Lactobacillus
spp. Timp necesar morții Streptococcus mutans
și Lactobacillus rhamnosus în concentrație
≥0,5% a fost 5
minute. S-a demonstrat astfel că agenții patogeni
orali sunt
sensibil la activitatea TTO [51].
Studii pe pastele de dinți cu extracte naturale
împotriva a trei
specii de bacterii S. mutans, P. aeruginosa și E.
faecalis
comparativ cu o pastă de dinți fără ingrediente
antimicrobiene
au fost efectuate în 2015. S. mutans este un
cunoscut etiologic
factor pentru carii, în timp ce P. aeruginosa și E.
faecalis sunt
agenți patogeni izolați în parodontopatii și
endodontice
infecții. 8 paste de dinți cu următoarea
compoziție
au fost utilizate: sorbitol (I), tocoferol (II),
menta (III), scorțișoară /
mentha (IV), propolis / ulei de arbore de ceai
(V), mentha / ac¸a´ı
fructe de pădure (VI), mentha / guarana (VII) și
propolis (VIII).
grupul de control a fost o pastă de dinți fără
proprietăți antimicrobiene
(grup (IX), control negativ), în timp ce grup (X)
(pozitiv
control) a fost un gel dentar cu triclosan și
formaldehidă.
Rezultatele au demonstrat că E. faecalis a
prezentat rezistență
la pasta de dinți cu propolis și ulei de arbore de
ceai și susceptibilitate
la pasta de dinți doar cu propolis. Autorii
explicați-o cu o concentrație diferită de propolis
în
pastele de dinți. Pasta de dinți cu ulei de propolis
/ ceai de arbore de ceai a expus
comparativ cu cea mai puternică activitate
antimicrobiană împotriva S. mutans
la alte paste de dinți. P. aeruginosa s-a dovedit a
fi rezistent la
toate substanțele naturale testate [52]. Unii alți
cercetători
demonstrează metode alternative de reducere a
patologiei orale
microflora, prin adăugarea compozitelor de
rășină pe ionii de element
cu nanogold și nanosilver [53, 54]. În studiul de
față a existat o creștere a numărului
a coloniilor cultivate de C. albicans la pacienții
care utilizează atât
pastă de dinți activă și placebo. Ambele
substanțe active
angajați în pasta de dinți activă prezintă
activitate antifungică.
Cu toate acestea, trebuie amintit faptul că grupul
de
pacienții examinați foloseau proteze parțiale
acrilice, care
sunt un factor iatrogenic pentru infecția cu C.
albicans [55].
utilizarea protezelor parțiale acrilice a provocat
modificări ale oralei
microflora.Materialul acrilic este un rezervor
pentru C. albicans,
a căror cantitate depinde de igiena protezei și de
calitatea acesteia,
mai ales rugozitatea [56, 57]. Studiul din 2011 al
produselor apicole
în comparație cu fluconazolul a confirmat
antifungicul
activitatea propolisului și posibilitatea utilizării
alternative în
terapie antifungică. Prezintă activitate împotriva
lui C. albicans, C.
glabrata, C. krusei și Trichosporon spp. [58]
.Există
rapoarte despre activitatea antifungică a uleiului
de arbore de ceai. 2003
studiul in vitro a examinat activitatea antifungică
în special
componente ale uleiului în concentrații cuprinse
între 0,5% și
2%. Rezultatele au demonstrat că toate
componentele uleiului,
în afară de 𝛽-mircenă, prezintă activitate
antifungică [59].
studiul din 2004 a confirmat ipoteza tematică
de acțiune a uleiului de arbore de ceai împotriva
C. albicans, C. glabrata și
S. cerevisiae. Uleiul influențează proprietățile și
perturbă
funcțiile membranei celulare fungice [60].
Studiu efectuat
de Sudjana și colab. a demonstrat că TTO inhibă
aderența
de C. albicans la celulele umane și polistiren și
inhibă
formarea biofilmthrough reducerea tensiunii de
suprafață
[61].

5. Concluzii
(1) Îmbunătățirea igienei și a stării parodontiului
au fost observate la pacienții care foloseau paste
de dinți cu extract etanolic de propolis și ulei din
arbore de ceai.
(2) Pasta de dinți cu extract etanolic de propolis
și uleiul de arbore de ceai nu a avut nicio
influență asupra reducerii placă dentară.
(3) Pasta de dinți studiată cu ingrediente active
(etanolice) extract de propolis și ulei de arbore
de ceai) demonstrează influența benefică asupra
compoziției microorganismelor în microflora
orală.