Secţiunea VI – Amplasament: întreţinere şi păstrarea curăţeniei - CAC/RCP 1-1969, Rev.

4-2003
CODUL DE PRACTICĂ INTERNAŢIONAL, RECOMANDAT PRINCIPII GENERALE ALE IGIENEI
ALIMENTARE -  CAC/RCP 1-1969, Rev. 4-2003
Secţiunea VI – Amplasament: întreţinere şi păstrarea curăţeniei
Obiective:
Stabilirea unor sisteme eficiente pentru:

 asigurarea întreţinerii şi curăţeniei corespunzătoare şi adecvate;

 controlarea împotriva animalelor dăunătoare;

 îndepărtarea deşeurilor; şi

 monitorizarea eficienţei procedurilor de întreţinere şi curăţenie.

Motivaţie:
Facilitarea controlului eficient şi continuu al reacţiilor accidentale în industria alimentară, al
animalelor dăunătoare şi al altor agenţi care pot contamina alimentele.
6.1 Întreţinere şi curăţenie
6.1.1 Generalităţi
Amplasamentele şi echipamentele ar trebui păstrate, întreţinute şi reparate în scopul de a asigura
condiţiile corespunzătoare pentru:

 facilitarea tuturor procedurilor sanitare;

 funcţionarea dorită, mai ales în fazele critice (a se vedea paragraful 5.1);

 prevenirea contaminării alimentelor, de exemplu din cauza părţilor componente şi a

chimicalelor.
Curăţarea ar trebui să îndepărteze reziduurile de alimente şi murdăria care pot reprezenta surse de
contaminare. Metodele de curăţare şi materialele necesare vor depinde de natura alimentelor. E
posibil ca, după curăţare, să fie necesară şi dezinfectarea. Agenţii chimici trebuie manipulaţi şi
utilizaţi cu grijă şi în conformitate cu instrucţiunile fabricantului şi depozitaţi
6.1.2 Metode şi proceduri de curăţare
Curăţarea se poate efectua prin utilizarea separat sau împreună a metodelor fizice, cum ar fi
încălzirea, frecatul, clătitul, curăţarea prin aspirare sau alte metode care evită utilizarea apei şi a
metodelor chimice care folosesc detergenţi, substanţe alcaline sau acide.
Procedurile de curăţare vor implica, dacă este cazul:

 înlăturarea rămăşiţelor de pe suprafeţe;

 aplicarea unei soluţii de detergent pentru a înmuia murdăria şi a distruge bacteriile şi pentru
a le opri dezvoltarea;
  frecatul sub apă, care aplicat conform secţiunii 4, va înlătura murdăria înmuiată şi reziduurile
de detergenţi;

 curăţare uscată sau alte metode corespunzătoare pentru îndepărtarea şi colectarea

reziduurilor şi a murdăriei; şi

 dacă este cazul, dezinfectarea şi clătirea, cu excepţia cazului în care instrucţiunile

producătorului indică, conform studiilor ştiinţifice, că frecarea cu clătire nu sunt necesare.
6.2 Programe de curăţare
Programele de curăţare şi dezinfectare ar trebui să asigure că toate părţile amplasamentului sunt
curăţate în mod corespunzător şi trebuie să inclusă curăţarea echipamentului de curăţare.
Programele de curăţare şi dezinfectare trebuie să fie monitorizate în mod continuu şi eficient pentru
a servic scopului avut în vedere şi dacă este cazul, aceaste programe vor fi sprijinite de
documentaţia aferentă.
Acolo unde se vor folosi programe scrise de curăţare, acestea trebui să menţioneze:

 zonele, piesele de echipament şi ustensilele care urmează a fi curăţate;

 responsabilitatea pentru anumite sarcini;

 metoda şi frecvenţa curăţării; şi

 aranjamente de monitorizare.
Dacă este cazul, programele vor fi stabilite după consultarea unui specialist în domeniu şi a unui
expert.
6.3 Sisteme de control a animalelor dăunătoare
6.3.1 Generalităţi
Animalele dăunătoare aduc o ameninţare gravă la adresa siguranţei şi sănătăţii alimentelor.
Infestările datorită animalelor dăunătoare pot să apară acolo unde există o crescătorie de animale şi
o sursă de hrană. O bună practică a igienei este necesară pentru a evita crearea unui mediu ce este
benefic animalelor dăunătoare. Igiena bună, inspecţia materialelor ce sunt primire şi o monitorizare
bună pot minimaliza posibilitatea apariţiei infestărilor şi prin aceasta se poate limita necesitatea
folosirii de pesticide.
6.3.2 Prevenirea accesului
Clădirile trebuie bine întreţinute şi reparate când este cazul pentru a preveni accesul animalelor
dăunătoare şi pentru a elimina posibilitatea înmulţirii acestora. Scurgerile, canalizările şi alte
asemenea locuri prin care animalele dăunătoare pot avea acces, trebuie sigilate. Plasele din sârmă
folosite la ferestre deschise, uşi şi ventilatoare, vor reduce problema accesului animalelor
dăunătoare. Animalele trebuie, dacă este posibil, să fie excluse din incintele fabricilor şi
amplasamentelor de procesare a alimentelor.
6.3.3 Refugierea animalelor dăunătoare şi infestarea
Disponibilitatea alimentelor şi apei încurajează refugierea animalelor dăunătoare şi infestarea.
Sursele potenţiale de alimente trebuie depozitate în containere la care animalele dăunătoare nu pot
avea acces şi/sau poziţionate deasupra podelei şi depărtate de pereţi.
Zonele din cadrul şi din afara amplasamentelor unde se procesează alimente trebuie menţinute
curate. Dacă este cazul, alimentele refuzate sau resturile vor fi depozitate de asemenea, în
containere acoperite, unde animalele dăunătoare nu pot avea acces.
6.3.4 Monitorizare şi detectare
Amplasamentele precum şi împrejurimile acestora trebuie examinate la intervale de timp stabilite,
pentru a afla dacă există urme ale infestării cu animale dăunătoare.
6.3.5 Eradicarea
Dacă există infestări cu animale dăunătoare trebuie acţionat imediat, iar acţiunile luate nu trebuie
să aibă vreun efect negativ asupra siguranţei şi sănătăţii alimentelor. Tratarea cu agenţi chimici, fizici
sau biologici, trebuie desfăşurată fără a ameninţa siguranţa sau sănătatea alimentelor.
6.4 Înlăturarea gunoiului
Trebuie să existe prevederi corespunzătoare pentru înlăturarea şi depozitarea gunoiului. Nu trebuie
să se permită acumularea acestuia în zonele unde se procesează alimentele, în zonele de depozitare
precum şi în alte zone sau în mediul imediat apropiat, cu excepţia cazului în care nu se poate altfel
pentru buna desfăşurare a activităţii. Depozitarea gunoiului trebuie să fie făcută cu păstrarea
curăţeniei corespunzătoare.
6.5 Monitorizarea eficienţei
Sistemele de igienizare trebuie să fie monitorizate pentru a-şi păstra eficienţa, trebuie verificate
periodic prin inspecţii de audit înainte de demararea activităţilor sau, dacă este cazul, prin
prelevarea de mostre microbiologice din mediu şi de pe suprafeţele care vin în contact cu
alimentele, trebuie revizuite la intervale de timp stabilite şi trebuie adaptate pentru a veni în
întâmpinarea modificărilor.