Hepatopatii şi patologie

pancreatică
 Anamneza
• Varsta
– La nou născuţi – icter prelungit neo-natal, în incompatibilitatea Rh feto-maternă,
ictere infantile congenitale
– În copilărie - ictere congenitale prin tulburări metabolice de captare, conjugare şi
excreţie a bilirubinei: sindrom Crigler-Najjar, S. Dubin-Jonson, S. Rotor;
hepatita cu virus A; tumori benigne
– Adulţi - hepatite A,B,C; mononucleoza infecţioasă; infecţia cu citomegalovirus;
ciroza hepatică; hepatite cronice toxice; neoplasm de cap de pancreas; icter
mecanic
– Vârstnici - hepatite cronice, ciroze hepatice, neoplasme primare sau metastatice
hepatice, neoplasme de cap de pancreas
• Sexul:
– la femei : hepatite autoimune, ciroza biliară primitivă
– La bărbaţi : hepatita cronică şi ciroza etanolică, neoplasmul hepatic primitiv
 Antecedente
• AHC: ictere congenitale, ficat polichistic, hepatite acute în familie
• APP:
– Boli infecţioase acute: hepatita virală acută (B,C,Delta), leptospiroza,
septicemii, toxiinfecţii alimentare grave, infecţia cu Citomegalovirus
– Hepatita acută A nu duce la hepatopatii cronice
– TBC, sifilis-hepatite granulomatoase
– Alte boli digestive: litiază biliară, rectocolita ulcero-hemoragică, boala
Crohn, ulcer gastro-duodenal, pancreatite cronice
– Boli cardiace cu stază hepatică: insuficienţa cardiacă dreaptă (cord
pulmonar cronic) şi globală, pericardita exsudativă
– Intoxicaţii cu substanţe toxice: ciuperci, organo-fosforice, tetraclorura de
carbon, antibiotice
– Intervenţii chirurgicale abdominale, tratamente parenterale, transfuzii
– Medicamente antiinflamatorii, paracetamol, antibiotice macrolide
(eritromicina, claritromicina, azitromicina)
 Condiţii de viaţă şi de muncă

• Deplasări în ţări tropicale: infecţii cu Leishmania-cea mai importantă

splenomegalie; schistostomiază
• Colectivităţile : infecţii virale cu virus A, mycoplasme
• Consumul cronic de etanol
• Consumul cronic de medicamente posibil hepatotoxice (antiinflamatoare
nesteroidiene)
Debutul bolii-acut/cronic; tratamente, durata simptomelor, recurenţa lor
 Semne generale

• Alterarea stării generale:

– Hepatite acute
– hepatite cronice active,
– ciroze hepatice decompensate,
– hepatocarcinoame, metastaze hepatice,
• Febră, frisoane
– abcesul hepatic,
– stări septice cu interesare hepatică,
– hepatocarcinomul,
– angiocolite,
– colecistite acute, etc.
• Tulburări generale:
– astenie,
– fatigabilitate,
– cefalee,
– Lipsa de concentrare, stări depresive, tulburări ale ritmului somn-veghe, comă
etc.
 Semne de organ
• Hepatalgia – apare prin
– distensia capsulei Glisson :hepatită acută, ficat de stază
– interesarea peritoneului visceral supraiacent, prin procese
inflamatorii sau tumorale: abces hepatic, hepatocarcinom,
angiocolecistită acută.
– Intensitatea durerii:
– surdă, jenă la nivelul hipocondrului drept: hepatite acute, chiste hepatice,
abces hepatic hepatocarcinom la debut.
– intensă:
» tromboza venelor suprahepatice (S.Budd-Chiari),
» insuficienţa cardiacă dreaptă acută ( tamponada cardiacă, cord
pulmonar acut);
» abcese hepatice cu reacţie peritoneală localizată, (plastron)
» hepatocarcinoame avansate cu sau fără ascită carcinomatoasă,
• Tulburări dispeptice: greţuri, vărsături, meteorism postprandial,
pirozis, eructaţii, tulburări de tranzit intestinal, constipaţie sau
diaree, etc.
• Tulburări hemoragice datorită tulburărilor de sinteză a factorilor de
coagulare şi a hipersplenismului: gingivoragii, epistaxis,
echimoze, purpură, rectoragii; hematemeză sau melenă prin
ruptură de varice esofagiene, etc.
Zonele de proiecţie a durerii abdominale; dg dif

Durerea de etiologie billiară poate iradia în umărul

drept (iritatie de n frenic) si la baza hemitorqcelui
drept
Durerea pancreatică şi duodenală poate iradia
posterior si in bara
Durerea din infarctul miocardic şi din pleurezie
poate iradia în etajul abdominal superior
Durerea din colica renalairadiaza anterior, pana la
nivelul organelor genital externe

Durerea renală; durerea

ureterală
 Examen clinic
Tegumente şi mucoase
- Paloare
- -icter conjunctival şi tegumetar
– prurit în icterul colestatic
– echimoze, epistaxis, gingivoragii, peteşii, purpură prin
vasculopatie, coagulopatie şi hipersplenism
– hiperpigmentaţie în hemocromatoză
– eritroza palmară (hiperestrogenemie prin diminuarea
catabolismului hepatic al estrogenilor)
– ştergerea eminenţei tenare şi hipotenare, în ciroze hepatice
– retracţiaDupuytren în hepatopatii etanolice
– Steluţe vasculare sau angioame stelate: aspect de păianjen,
pulsatile,dispar la presiune şi se reumplu imediat, din centru spre
periferie; apar în explozie în fazele de activare ale hepatitelor
cronice, mai ales în decolteu, în teritoriul cav superior; prezente
ţi în ciroze
 Modificari cutanate in bolile hepatice
• Prurit-acumularea de saruri si acizi biliar dar si de opioizi endogeni, substanta P, histamina,
triptaza, acid lisofosfatidic (rezultat prin degradarea lisofosfatidilcolina sub
actiunea enzimei autotaxinei)
rezistent la tratament;
leziuni cutanate-lichenificare (ingrosare a teg) prin grataj
reflecta colestaza
• Icter
• Stelute vasculare: arteriola central dilatata inconjurata de o retea de capilare dilatate
dispare la presiune digitala
pe trunchi si pe fata mai ales
la pts consumatori de alcool se coreleaza cu prezenta varicelor esofagiene
frecvente in sindromul hepato-pulmonar
cauza-hiperestrogenism; apa si la femeile insarcinate fara afectiuni hepatice
• Eritroza palmara-hiperestrogenism; poate apare si la femeile insarcinate fara boli hepatice
-toata palma sau numai eminenta hipotenara
-dispare la presiune
-senzatia de furnicaturi la nivelul palmelor
-uneori si pe plante
-acumulare de prostaciclina si NO
• Hipotrofie/atrofie tenara si hipotenara
 Modificari cutanate in bolile hepatice
• Vase dilatate, spiralate la nivelul sclerelor
• Dilatare venoasa periombilicala-cap de medusa
• Limba zmeurie
• Epistaxis, sangerari gingivale, echimoze, petesii-
– tulburari de coagulare prin deficit de factori de coagulare, vitamin K, trombocitopenie,
fragilitate vasculara,
• Spoturi Bier- zone hipopigmentate, neregulate, pe brate si coapse; staza venoasa
- dispar la presiune si ridicarea membrului respective
• Xantelasme-depunere de triglyceride in tegument
-placi moi, galbui, la nivelul pleoapelor de regula
• Xantoame- placi albe, plane sau tuberoase;
-depuneri de colesterol
-mai ales in ciroza biliara primitive
• Redurecea pilozitatii fiziologice
• Par friabil, tendinta la alopecie
• Ginecomastie la barbati
• Aspect pseudo Cushing in hepatitele alcoolice-obezitate la nivelul trunchilui
• Modificari unghiale:
 Modificari unghiale in hepatite si ciroze
• Degete hipocratice
• Ingrosarea unghiilor
• Striuri longitudinale
• Benzi albe (Muehrke),
• Unghii friabile
• Unghii opace, care devin albe catre capatul proximal (unghii Terry)
• Culoarea albastruie a lunulelor in boala Wilson
• Hemoragii in aschie subunghiale
• Crioglobulinemie-infectia cu virus C
 Vitamina Modificari cutanate si mucoase

A Xerosis (uscaciune tegumentara)

Fisuri cutanate profunde(dermomalacie)
Hiperkeratoza foliculara (phrynoderma)
Xeroftalmie (uscarea conjunctivei si a corneei)

Semne legate de D alopecie

deficientele E Hiperkeratoza foliculara

nutritionale K Purpura
Echimoze
Sangerari gingivale
C Hiperkeratoza foliculara
Hemoragii perifoliculare
Sangerari gingivale, stomatita, epistaxix,
B2 Dermatita seboreica
Stomatita, gingivita
conjunctivita
B6 Dermatita seboreica
Fotodermatita
Glosita, cheilita (ulceratii la comisurile bucale)
B12 Hiperpigmentare la pliuri, pe degete, palme
Striuri hiperpigmentate la nivelul unghiilor
Macroglosie, culoare rosie
Niacin Pelagra (dermatita, dementa, diaree)

Biotina Alopecie
Eczema perinazala si peribucala
Conjunctivita
Acid folic Pigmentatie gri-maronie a zonelor expuse la soare
Cheilita
Glosita
Eroziuni mucoase
 Ex clinic
Alte modificări
• Bradicardie in icterele obstructive
• Hipotensiune
• Ascita
• Edeme
• Retractia aponevrozei palmare Dupuytren
• Dispariţia pilozităţii sau inversarea tipului de pilozitate la
bărbaţi, cu caracter feminin,
• Inel Keyser-Fleischer în boala Wilson (deficit de
ceruloplasmină) inele întunecate care înconjură irisul prin
depunerea de Cu în membrana Descemet
• Mişcări involuntare, rigiditate în b. Wilson (depunere de Cu în
ganglionii bazali)
 Inel Keyser Fleischer şi eritroză palmară

Inel Keyser Fleischer

Eritroză palmară
Cauze de eritroză palmară
Cauze de eritroză palmară
Sarcina
Hepatite
Ciroză
Neoplasm hepatic
Hipertiroidism
Poliartrită reumatoidă
Ereditară
Retracţia aponevrozei palmare de tip
Dupuytren

Cauze
Hepatite
Alcoolis
Diabet
Epilepsie
Tratament cu fenitoin

Colagenul de tip 1,
normal, este înlocuit
cu colagenul de tip III
Steluţe vasculare

10-15% dintre adulţii tineri normali au steluţe vasculare

Apar în boli hepatice, sarcină, trat contraceptiv
Degete hipocratice Semn Terry la nivelul
unghiilor-unghii jumatate albe
jumatate colorate;
hipoalbuminemie
Xantoame
Xantelasme
Ascita. Circulatie colaterala Hernie ombilicala
cavo-cav
Icter
 Cavitate bucală

– Foetor hepatic (miros de mere putrede

datorită prezenţei substanţelor volatile –
metilmercaptan - din intestin)
– Buze carminate
– Limba roşie, zmeurie, lăcuită
– Cheilita şi glosita
– Ragade comisurale
– Paradontopatii, gingivite uneori gingivoragii,
dentiţie deficitară
Cheilită angulară
 Ex obiectiv -regiunile abdominale

Hipocondrul drept Hipocondrul stâng

Flancul drept Flancul stâng

Fosa iliacă dreaptă
Fosa iliacă stângă
Dimensiunile normale ale ficatului
 Hepatomegalie aparentă

Ficat coborât sub rebordul costal, prin-emfizem pulmonar, pleurezie diafragmatică

Hepatomegalie reală
 Hepatomegalia
• Hepatomegalie difuză:
– Boli hepatice: hepatite acute şi cronice, ciroze
– Boli cardio-vasculare: insuficienţa cardiacă dreaptă şi globală, tromboza de
venă cavă inferioară sau suprahepatice
– Boli hematologice: leucemii acute şi cronice, limfoame maligne
– Boli generale şi metabolice: colagenoze, amiloidoză, tezaurismoză
• Hepatomegalie localizată - în caz de tumori benigne sau maligne cu
localizări hepatice: chist hidatic, abces hepatic, adenocarcinom primitiv
sau metastatic.
• Modificări ale suprafeţei hepatice - normal aceasta este regulată, netedă.
• Patologic apar:
– Hepatomegalii cu suprafaţă regulată: hepatite acute şi cronice, steatoza
hepatică, ficatul de stază, etc.
– Hepatomegalii cu suprafaţa neregulată: microgranulară, greu de decelat –
limfoame, ciroze hepatice
– Hepatomegalii cu suprafaţă neregulată, macrogranulară: chiste hepatice,
abcese hepatice, metastaze hepatice, hepatocarcinom
 Hepatomegalia
• Modificări ale consistenţei ficatului - normal, aceasta este moale, de organ.
• Patologic:
– Consistenţă moale: hepatita acută virală, steatoza hepatică
– Consistenţă elastică: chiste mari hidatice sau abces hepatic
– Consistenţă uşor crescută: ficat de stază cronică, hepatite cronice
– Consistenţă dură: ciroza hepatică
– Consistenţă foarte dură: cancer hepatic
• Modificări ale marginii inferioare a ficatului: normal aceasta este îngustă şi netedă.
Patologic apare:
– Margine rotunjită: ficat de stază, hepatite cronice
– Margine ascuţită, dură: ciroze hepatice, adenocarcinom hepatic
• Sensibilitatea:
– Hepatomegalie nedureroasă: steatoză hepatică, hepatite cronice, amiloidoza hepatică,
ciroza hepatică
– Hepatomegalii dureroase: hepatite acute, ficatul de stază, abcesul hepatic, metastaze
sau cancer primar hepatic
• Modificări ale mobilităţii ficatului - normal, ficatul este mobil cu mişcările
respiratorii. Patologic poate să apară o imobilitate a acestuia în caz de abces
subfrenic sau în perihepatite.
 Ex clinic-ascita
• Abdomen destins de volum, prin prezenţa ascitei, care realizează
două aspecte:
– de batracian (revărsat pe flancuri)
– de obuz (proeminent spre ombilic)
• Tegumente lucioase, cu prezenţa de vergeturi pe flancuri, îngroşate
• Ştergerea cicatricii ombilicale sau hernierea ei
• Prezenţa de circulaţie colaterală datorită hipertensiunii portale
(HTP):
– de tip porto-cav, periombilical (aspect numit „cap de meduză”)
– de tip cavo-cav (pe flancuri şi abdomino-toracic);prin echo-doppler sau
tomografic se poate vedea şi repermeabilizarea venei ombilicale
(sindrom Cruveilhier-Baumgarten)
• La persoanele slabe, emaciate, se poate observa la nivelul
hipocondrului drept o bombare datorită hepatomegaliei importante
 Cauze de ascită
• Ciroza hepatica ≈85%,
• Metastazele peritoneale ≈7%,
• Insuficienta cardiaca ≈3%,
• TBC peritoneal , sindrom nefrotic 1–4%
• 5% pacienti au mai mult de o cauza de ascita
• Albumine serice-albumin in lichidul de ascita (SAAG)
SAAG >1.1 g/dL Proteine in ascita >
2,5 g /dL
Ciroza da nu

Insuficienta cardiaca da da

Metastaze peritoneale nu da
Tuberculoza nu Da/nu

Boala veno ocluziva da da

hepatica
Sindrom nefrotic nu nu
Ascita chiloasa nu da
pancreatita nu da
Sindrom Budd Chiari da Da-precoce
(tromboza de vene Nu-tardiv
suprahepatice
 Alte cauze de ascita

Sindrom Meigs: fibrom ovarian + transudat pleural+transudat peritoneal

Vasculite
Hipotiroidism
Dializă
Mezoteliom peritoneal
Peritonita spontana (ciroza)
Malnutritie proteica Kwashiokor
Ascita-semnul valului
Ascită

Abdomen de batracian
Deplisarea cicatricei ombilicale
Circulaţie colaterală porto-cavă

Raportul
SAAG: albumina serica-albumina in ascita
Peste 1,1-transudat (hipertensiune portală,
insuficienţă cardiacă)
Sub 1,1-exsudat (mecanism inflamator
peritoneal, neoplasme)
Ascita –ecografie abdominală

Anse intestinala în lichidul de

ascită, plutesc, se mişcă în
lichid
 Encefalopatia hepatică
• Debut insidios, tulburări neuropsihice: cefalee, inversarea ritmului somn-veghe,
apatie, euforie, lentoare, bradilalie
• Dezorientare temporo-spaţială-, delir, halucinaţii,
• Torpoare progresivă comă
• Flapping tremor-mişcări involuntare, de flexie-extensie ale mâinii în articulaţiile
radio-carpiene şi metacarpofalangiene
• Hipertonie musculară extrapiramidală (semnul roţii dinţate)
• Reflexele osteo-tendinoase vii în precomă, abolite în comă
• Comă liniştită
• Respiraţie Kussmaul sau Cheyne Stokes
 Stadializarea encefalopatiei hepatice
I II III IV

simptome Perioade de letargie Somnolenta, Stupoare dar se Coma care nu raspunde

altermnand cu euforie, comportament nepotrivit, trezeste, confuzie, la stimuli nocivi
inversarea ritmuui agitatie, schimbari bruste vorbeste incoerent
somn/veghe; pts este de comportament,
vigil dezorientare

semne indeplineste sarcini Asterix, foetor hepatic, Flaping tremor (asterix), Areflexie, fara asterix,
mentale, scrie si incontinenta urinara hiperreflexie, rigiditate, hipotonie musculara
deseneaza cu dificultate

EEG normal Unde lente Unde trifazice Unde lente

generalizate anormale.lente bilaterale,
Examenul splinei
Splina normală determină
submatitate între coastele IX-XI cu
un diametru de 3-5 cm, care lasa
spaţiul Traube (delimitat de linia
axilară anterioară, coasta a 6-a,
rebordul costal) liber.
Palparea şi percuţia splinei se fac
în decubit lateral drept
Metoda Castell: submatitate la
percuţie în spaţiile 8-9 ic, pe linia
axilară anterioară-splenomegalie
 Percuţia splinei

Nixon: percuţia începe perpendicular pe rebordul

Castell
costal, la mijloc şi continuă spre linia axilară
medie. Dacă se percepe submatitate pe o
distanţă de peste 8 cm, este splenomegalie
 Palparea splinei în decubit lateral drept
În inspir se simte polul
inferior al splinei

Clasificarea
splenomegaliei:
1-splină palpabilă numai
în inspir profund
2-splină palpabilă în
respiraţie normală, pe linia
medio-claviculară, fără a
depăşi linia orizontală ce
trece la jumătatea
distanţei între ombilic şi
rebordul costal
3- splina nu depăşeşte
linia orizontală ce trece
prin ombilic
4-splina sub ombilic, fără
a depăşi linia orizontală ce
trece la jumătatea
distanţei dintre ombilic şi
Auscultaţia splinei: frecături splenice în simfiza pubuană
perisplenită 5-splina coboară sub
această linie
Dureri la palparea splinei: infarct splenic,
abces splenic,
 Cauze de splenomegalie
• Hipertensiunea portală:
– presinusoidală:

• extrahepatice
– Stenoza congenitală a venei porte
– Tromboze ale venei porte
– Fistule arteriovenoase
• Intrahepatice
– Fibroză congenitală a ficatului
– Schistostomiază
– Tumori hepatice
– Leucemii, limfoame (infiltrate hepatice)
– Sarcoidoză (granuloame hepatice9
– Postsinusoidală:
• intrahepatică
– Ciroză hepatică
– Boală veno oclusivă
– Sindrom Budd Chiarri (tromboza de vene suprahepatice)
• Extrahepatică
– Pericardită constrictivă
– Tromboza de venă cavă superioară

• Cauze infecţioase
• Cauze parazitare-leishmanioza
• Boli hematologice (limfoame, sindroame mieloproliferative, anemii hemolitice)
 Hepatite acute

Greata, voma, diaree

Harrisson’ Stare subfebrila
Principle of Icter
Medicine Urini hipercrome
Fulminanta/asimptomatica-crestere de transaminaze
Evolutia icterului si a testelor de
laborator in HAV

Harrisson’Principle of Medicine
Evolutia de laborator in hepatita B

Harrisson’s Principle of Medicine

 Hepatita cronica
• Proces inflamator+/- necrotic al parenchimului hepatic (gradul hepatitie
cronice) (biopsie hepatica)
• Clasificare in stadia in functie de gradul de fibroza si progresia bolii
• Asimptomatica-modificari de laborator
• Simptome nespecifice-astenie, scadere ponderala, subicter, inapetenta,
stare subfebrila
-dureri in hipocondrul drept
 Ciroza hepatica
• Dg HP: fibroza + noduli de regenerare ce
distrug arhitectura lobulului hepatic

• Complicatii: hipertensiune portala-ascita,

circulatie colaterala porto-cava
si cavo-cava, splenomegalie,
varice esofagiene
encefalopatie hepatica
hemoragie digestive superioara
Evolutia modificarilor e laborator in HCV
 Sindrom dispeptic biliar

Cauze:
• colecistopatiile acute sau cronice (dischinezii biliare, mai rar litiaze)
• gastro-doudenale (ulcer, dispepsie non-ulceroasã), hepatite cronice,
pancreatite cronice, frecvent asociate.
Simptome
• dependenţa manifestãrilor clinice de ingestia anumitor alimente:
• dureri sub formã de jenã subcostalã localizatã în hipocondrul drept
• gust amar, plenitudine epigastricã, eructaţii
• greţuri şi vãrsãturi (alimentare, bilioase)
• tulburãri de tranzit (debaclu biliar = diarei postprandiale consecutive
evacuãrii rapide a bilei).
• Simptome declanşate de ingestia alimentelor dischinetogene:
grãsimi, ouã, maioneze, sosuri, creme, etc.
 Colica biliară
• Caracter de crampă
• Intensitate mare,
• Poziţie antalgică, aplecat înainte sau agitaţie psiho-motorie
• Sediu în hipocondrul drept,
• Iradiere posterioară şi în omoplatul drept, rar în epigastru
• Durata minute-ore
• Precipitată de alimente colecistokinetice
• Ameliorata de antispastice sau de la sine
• Însoţită de greaţă, vărsături bilioase, cefalee, migrenă, icter în caz de litiază coledociană
• Cauze:litiaza biliară (90% cazuri); parazitoze, spasme ale sfincterului Oddi

• Palparea colecistului: manevra Murfy-durere la palpare în hipocondrul drept, sub rebordul costal,
în inspir profund
• Vezicula biliară Nu se palpează normal. Devine palpabilă în:
– Obstrucţia canalului cistic prin calcul-hidrops vezicular-veziculă mare, ovalară, piriformă, ‘limbă de clopot’, sensibilă, mobil cu
respiraţia
– Litiaza veziculară-veziculă puţin voluminoasă, dură, uşor sensibilă)
– Neoplasm veziculă biliară-veziculă dură, nedureroasă, neregulată
– Obstrucţie de coledoc tereminal prin cancer de pancreas (veziculă biliară mare, elastică, mobilă, nedureroasă, însoţită de
icter-semn Curvoisier Terrier)
 Anamneza în bolile pancreasului

• la copii
– malformaţii congenitale :
– -agenezia şi hipoplazia pancreasului → prognostic infaust
(diabet zaharat + steatoree cu debut de NN;
– -pancreasul aberant (insule de ţesut pancreatic în afara
organului: stomac, epiploon, ficat, VB, pulmonar);
– -pancreasul anular, pancreas divisum;
– -chiste congenitale, fibroză chistică;
– -pancreatite edematoase secundare bolilor infecţioase (parotidita
epidemică);
• la adult: -pancreatite acute (alcool, litiază biliară, HLP);
-pancreatite cronice;
• vârstnic: neoplasmul pancreatic (limite de vârstă în bolile
neoplazice în general în ultimii ani a scăzut foarte mult; cancere cu
diferite localizări, putând apărea frecvent şi la vârste tinere);
 Antecedente
– –boli infecţioase cu tropism pancreatic:
• -parotidita epidemică;
• -alte infecţii virale (gripă, hepatită epidemică);
• -infecţii microbiene: febră tifoidă, holeră;
– -afecţiuni hepatobiliare > 70 % pancreatite biliare (litiaza biliară,
veziculară, coledociană),
– suferinţele coledocului (disfuncţii ale sfincterului Oddi, oddite
sclerozante); -hepatitele cronice, cirozele hepatice se pot asocia cu
pancreatitele cronice, datorită factorului etiologic comun (etilismul şi
suferinţele biliare secundare);
– -boala ulceroasă (penetraţia în pancreas) → puseu de pancreatită.
– tumorile secretante de gastrină → gastrinoamele frecvent cu sediu
pancreatic → sindroame Zollinger-Ellison.
– -hiperparatiroidismul primar (hipercalcemia → calcificări la nivelul
canalelor pancreatice; asocierea cu ulcerul gastro-duodenal);
• diabetul zaharat poate fi consecinţa unei pancreatite cronice sau CC
pancreatic, dar se poate însoţi în evoluţie de pusee de pancreatită
 Anamneza

Debutul suferinţei pancreatice poate fi:

• brutal în pancreatitele acute → “marea dramă pancreatică” a lui
Dieulafoy;
• insidios –pancreatitele cronice, tumorile pancreatice;
Factori precipitanţi.
– -alimentaţia:
• -carenţele alimentare (malnutriţie cronică frecvent asociată cu alcoolismul)
→ efect nefavorabil asupra troficităţii pancreasului;
• -alimentaţie bogată în glucide şi lipide → pancreatite acute;
– -etilismul acut şi cronic → pancreatite acute, care prin pusee repetate
→ pancreatită cronică;
– -intoxicaţiile exogene : Pb, Mg, alcool metilic → pancreatite;
– -traumatisme abdominale → hematoame retroperitoneale;
– -după intervenţii chirurgicale pe stomac şi căi biliare;
– -după unele investigaţii: ERCP;
 Durerea acută pancreatică
• -debut brusc, fulgerător, frecvent la un adult obez, litiazic
sau diabetic, după o masă copioasă (hipercalorică cu
exces de lipide) şi abuz de băuturi alcoolice;
• -localizare în epigastru;
• -iradiere caracteristică în bară “transversală”,
cuprinzând întreg etajul abdominal superior de la un
hipocondru la celălalt, până în loja renală, baza
hemitoracelui şi umărului stâng, sau posterioară spre
coloana vertebrală, regiunea interscapulohumerală, cu
caracter transfixiant ca “ o lovitură de pumnal”;
• -intensitatea durerii = violenţă
 Durerea în pancreatita cronică

În pancreatita cronică:
• -durerea este localizată în epigastru şi periombilical,
ritmată de alimentaţie, fără însă a imita periodicitatea din
boala ulceroasă → caracter postprandial net;
• -iradiere posterioară sau în bară;
• -durată de 2-3 ore, timp de câteva zile (coincizând cu
puseele de acutizări);
• -în formele hiperalgice de pancreatită cronică, durerile
sunt zilnice, chinuitoare, greu controlabile cu tratament
medicamentos;
• -acompaniate întotdeauna de tulburări dispeptice:
anorexie, greţuri, vărsături, balonări, tulburări de tranzit,
diaree cu steatoree
 Durerea în cancerul de pancreas

• Durerile au iniţial un caracter vag, sub

formă de jenă epigastrică şi
supraombilicală, pentru ca ulterior să
crească în intensitate
Cancer la nivelul capului pancreatic

durerile localizate în zona

pancreatico-duodenală
-sunt însoţite de-un sindrom icteric cu
caracter mecanic, ce creşte progresiv în
intensitate (icter cu tentă teroasă → icter
melas),
-prurit,
-veziculă biliară palpabilă (s.
Courvoisier-Terrier);
 Cancerul la nivelul corpului
-durerile epigastrice au aspect de “criză solară”, evoluează
cu sindrom de iritaţie frenică cu sughiţ rebel şi uneori se
ameliorează în poziţie în poziţie ortostatică (prin
diminuarea compresiunii asupra plexului solar) →
sindromul pancreatic-solar (Chauffard);
• -pacientul prezintă atitudini antalgice; mers încovoiat,
poziţia şezândă în flexie forţată cu apăsarea
abdomenului;
• -icterul apare tardiv sau poate lipsi, este datorat invaziei
metastatice hepatice sau compresiunii CBP de către
adenopatiile satelite din hilul hepatic;
 Cancerul la nivelul cozii pancreasului

durerile sunt localizate predominant în

hipocondrul stâng, cu iradiere la baza
hemitoracelui şi umărului stâng.
-Se acompaniază de revărsat pleural bazal
stâng
-invazia organelor de vecinătate (splina,
rinichiul tâng) → sindrom dureros de
hipocondru stâng;
 Alte simptome

• -apetit ↓ electiv pentru grăsimi;

• -greţuri, vărsături, eructaţii;
• -manifestări de tip intestinal → scaune abundente,
steatoreice- scaune moi, păstoase, fetide, lucioase,
aderente de vas, cu aspect lutos;
• balonări;
• ↓ ponderală progresivă, consecutive malabsorbţiei
secundare insuficienţei pancreatice exocrine;
• diaree în pancreatita cronică;
• -ileus
– –paretic (dinamic) din pancreatita acută;
– -ileusul mecanic, meconial al NN cu mucoviscidoză;
 Ex clinic

• Starea generală
- influenţată : pancreatită acută (şoc),
pancreatită cronică, CC pancreatic;
• Atitudinea antalgică → “supraghemuită” în
pancreatita acută;
• Facies hipocratic:
- f. severe, şocogene ale pancreatitei acute;
• Scădere ponderală → caşexie = “ftizia
pancreatică” (LANCEREAUX) apare în
pancreatitele cronice şi CC pancreatic avansat;
 Ex clinic
Tegumentele:
• Paloarea, cu tentă teroasă (uneori melanodermie generalizată) →
consecutiv sindromului maldigestie/malabsorbţie;
• Icterul melas:
• - neo de cap de pancreas;
• -pancreatita cronică cefalică;
• Urticaria + pruritul (leziuni de grataj);
• Tromboflebite migratorii (s. Trousseau);
Edeme :
• - carenţiale
• - prin compresiune tumorală pe vena cavă inferioară
• - ascită voluminoasă prin carcinomatoză peritoneală sau HTP;