Pomul vieții

Copacul vieții apare în diverse culturi, sub diferite nume, cum ar fi Pomul vieții sau
Arborele cosmic. Indiferent de denumirea lui, caracteristicile sunt aceleași.
Ca element decorativ, a străbătut toate epocile istorice în decorul artei populare, în
cadrul diverselor culturi. Arborele vieții adună toate elementele vitale: pământ, foc, apă, aer.
Trunchiul și ramurile simbolizează puterea, locul unde ne putem întoarce ca să ne
reamintim cine suntem, în timp ce rădăcinile ne amintesc locul din care ne tragem.
În cultura tradițională românească, dar și in cea universală, Pomul vieții are trei funcții
etno-culturale: o funcție magică , o funcție mitologică și una artistică de împodobire a
vestimentației sau a unor obiecte de mobilier.
La toate culturile, simbolistica Pomului vieții este aproape identică, diferența fiind doar
specia arborelui din zona respectivă.
În spațiul românesc se întâlnesc trei tipuri ale Pomului vieții: tipul tracodacic
reprezentat de brad în zona Moldovei de Nord ; tipul mediteranean - un vas cu o plantă sau
floare în Transilvania iar tipul oriental - copacul cu rădăcini, animale și păsări în Oltenia și
Muntenia. Pomul vieții se arată în toate colțurile țării, Suceava, Craiova, Timișoara fie gravat
pe stâlpii de piatră, decupat în scândurile cerdacurilor la casele din Moldova, zugrăvit pe
pereții gospodăriilor oltenești, sau pe tencuiala colorată a caselor muntenești. Întâlnim
Pomul vieții și pe scoarțe și lăicerele țărănești din Bucovina, Oltenia și Transilvania, apoi în
broderiile de pe costumele populare din toate zonele țării. Imaginea geometrică a pomului este
integrată în simbolistica culturii și artei populare românești.
În alte țări europene precum Germania și Austria, Pomul vieții este reprezentat de tei , la
angloxacsoni de stejar , în țările scandinave de frasin , în Orientul Islamic , măslinul apoi
India unde Pomul vieții este un smochin susținut de doi elefanți, palmierul ca simbol al
Pomului vieții îl întâlnim la egipteni.

Sursă: Ludmila Moisei “ Pomul vieții – între imagologie și ornamentică „