Indicele dezvoltarii umane

Indicele dezvoltării umane (IDU, Human Development Index în engleză) este o măsură
comparativă a speranţei de viaţă, alfabetizării, învăţământului şi nivelului de trai. În acest
fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei ţări decât PIB-ul
pe cap de locuitor, care măsoară doar prosperitatea materială şi nu alţi indicatori
socioeconomici. Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq.
Indicele dezvoltării umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este actualizat în
fiecare an de Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite şi publicat în Raportul de
Dezvoltare Umană.

Ultimul indice al dezvoltării umane a fost realizat în 2006 utilizând date din 2004. În
2004, România a avut un IDU de 0,805, însemnând că ţara are un nivel avansat de
dezvoltare umană şi este situată pe locul 60 din lume. Este pentru prima oară când
România a atins acest nivel, dat fiind că în 2003, IDU-ul era de 0,796 (locul 64), adică
dezvoltare umană medie.

Natiunile Unite, 4 noiembrie 2010 – lanseaza Raportul Global asupra Dezvoltarii Umane
pe 2010 - “Adevarata bogatie a natiunilor: cai catre dezvoltarea umana” – care
examineaza progresul inregistrat in domeniul sanatatii, educatiei si veniturilor incepand
cu anul 1970, asa cum este masurat de HDI (Human Development Index – Indicele
Dezvoltarii Umane), pentru cele 135 de tari pentru care sunt disponibile date
comparabile.
Raportul Global asupra Dezvoltarii Umane pe 2010 a fost lansat astazi de catre Secretarul
General Ban Ki-moon, de catre Administratorul PNUD Helen Clark si de catre laureatul
Premiului Nobel Amartya Sen, care a ajutat la conceptia HDI pentru primul Raport
asupra dezvoltarii umane publicat in anul1990. Rapoartele asupra dezvoltarii umane si
HDI au pus in discutie masuratorile pur economice ale realizarilor nationale si au ajutat la
stabilirea fundatiilor conceptuale pentru Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului
formulate de catre ONU, cerand urmarirea globala a progreselor in sanatate, educatie si
standarde generale de viata.
"Rapoartele asupra dezvoltarii umane au schimbat modul in care vedem lumea", a
declarat Ban Ki-moon astazi. "Am invatat ca, desi cresterea economica este foarte
importanta, ceea ce conteaza in cele din urma este folosirea veniturilor nationale pentru a
acorda tuturor oamenilor o sansa la o viata mai lunga, mai sanatoasa si mai productiva."
Iar Helen Clark a spus, "[…] Raportul arata ca oamenii din ziua de astazi sunt mai
sanatosi, mai instariti si mai bine educati decat inainte. Desi nu toate tendintele sunt
pozitive, tarile pot face multe pentru a imbunatati vietile oamenilor, chiar si in conditii
adverse. Acest lucru necesita spirit de conducere curajos la nivel local, precum si
angajamentul continuu al comunitatii internationale.”
Tarile din Top-ul celor 10 in ceea ce priveste HDI pe 2010 sunt Norvegia, Australia,
Noua Zeelanda, Statele Unite, Irlanda, Lichtenstein, Olanda, Canada, Suedia si
Germania. Mai apropiate de Romania, tarile care au intrat in categoria de dezvoltare
umana de top sau in “grad foarte inalt de dezvoltare” sunt Ungaria (36) si Polonia (41).
Romania (50) si Bulgaria (58) se afla in al doilea sfert HDI de “grad de dezvoltare
umana”, impreuna cu Serbia (60) si Ucraina (69).
Referitor la Romania raportul precizeaza ca, in ultimii 20 de ani, speranta de viata la
nastere a crescut cu 4 ani - la 73,2 ani, iar venitul national brut pe locuitor este de 12.844
dolari, mai mare cu 44% fata de 1990.
Ultimele locuri ale topului sunt ocupate de Niger, pe locul 167, cu o speranta de viata de
52,5 ani si un venit brut pe locuitor de 675 de dolari anual. Pe locul 168 este Republica
Democrata Congo - 48 de ani si 291 de dolari/an si pe ultimul loc, 169, este Zimbabwe -
47 de ani si 176 de dolari /locuitor anual.
Tarile din "Topul celor mai dinamice" evidentiate in raportul din 2010-acele tari care au
inregistrat cele mai substantiale imbunatatiri in decursul ultimilor 40 de ani in ceea ce
priveste HDI-sunt conduse de Oman, care a investit castigurile din energie de-a lungul
decadelor in educatie si in sistemul de sanatate publica. Urmatoarele 9 locuri sunt ocupate
de China, Nepal, Indonezia, Arabia Saudita, Laos, Tunisia, Coreea de Sud, Algeria si
Maroc. In mod remarcabil, China a fost singura tara care a intrat in "Top-ul celor mai
dinamice" exclusiv datorita performantelor referitoare la venituri; principalii propulsori ai
realizarilor in ceea ce priveste HDI au fost sanatatea si educatia. Urmatorii 10 lideri in
imbunatatirea HDI in ultimii 40 de ani includ cateva tari cu venituri mici, dar cu un grad
inalt de realizare a Indicelui Dezvoltarii Umane, care nu sunt "in mod tipic descrise ca
fiind povesti de succes", se consemneaza in raport, printre acestea numarandu-se Etiopia
(#11), Cambogia (#15) si Benin (#18)-toate acestea au inregistrat progrese semnificative
in educatie si sanatate publica.

Referitor la bunastarea civica si comunitara raportul claseaza Singapore (98) in varful

listei ca fiind una dintre cele mai sigure, in timp ce Africa de Sud (20) se situeaza pe
pozitia cea mai de jos. Printre tarile din Uniunea Europeana, Danemarca (83) este
perceputa ca fiind cel mai sigur stat membru al UE in timp ce Lituania (29) alaturi de
Latvia (44), Slovacia (47) si Romania (50) au cea mai scazuta perceptie privitoare la
siguranta cetatenilor.
Raportul asupra dezvoltarii umane din 2010 continua traditia HDI de inovare a
masuratorilor, prezentand indici care se adreseaza unor factori cruciali de dezvoltare si
care nu se reflecta in mod direct in HDI: Indicele pentru Dezvoltarea Umana ajustat
pentru Inegalitate (Inequality-adjusted Human Development Index - IHDI); Indicele
referitor la Inegalitatea de Gen (The Gender Inequality Index-GII) si Indicele Saraciei
Multidimensionale (The Multidimensional Poverty Index - MPI).

Din raportul aniversar de 20 de ani al PNUD reies

progrese pe termen lung in domeniile nedeterminate
de venituri, sanatate si educatie; raportul introduce
noi indicatori pentru saracie, gen inegalitate
Natiunile Unite, 4 noiembrie 2010 – Raportul Global asupra Dezvoltarii Umane pe 2010
-“Adevarata bogatie a natiunilor: cai catre dezvoltarea umana” – examineaza progresul
inregistrat in domeniul sanatatii, educatiei si veniturilor incepand cu anul 1970, asa cum
este masurat de HDI (Human Development Index – Indicele Dezvoltarii Umane), pentru
cele 135 de tari pentru care sunt disponibile date comparabile.

Rapoartele asupra dezvoltarii umane, comandate anual de catre Programul Natinilor

Unite pentru Dezvoltare (PNUD) incepand cu 1990, sunt independente din punct de
vedere editorial de PNUD.

Raportul din 2010 - Adevarata bogatie a natiunilor: cai catre dezvoltarea umana–a fost
lansat astazi de catre Secretarul General Ban Ki-moon, de catre Administratorul PNUD
Helen Clark si de catre laureatul Premiului Nobel Amartya Sen, care a ajutat la conceptia
HDI pentru primul Raport asupra dezvoltarii umane publicatin anul1990. Rapoartele
asupra dezvoltarii umane si HDI au pus in discutie masuratorile pur economice ale
realizarilor nationale si au ajutat la stabilirea fundatiilor conceptuale pentru Obiectivele
de Dezvoltare ale Mileniului formulate de catre ONU, cerand urmarirea globala a
progreselor in sanatate, educatie si standarde generale de viata.

"Rapoartele asupra dezvoltarii umane au schimbat modul in care vedem lumea", a

declarat Ban Ki-moon astazi. "Am invatat ca, desi cresterea economica este foarte
importanta, ceea ce conteaza in cele din urma este folosirea veniturilor nationale pentru a
acorda tuturor oamenilor o sansa la o viata mai lunga, mai sanatoasa si mai productiva."

Primul Raport asupra dezvoltarii umane a introdus Indicele Dezvoltarii Umane (HDI) in
regim de pionierat si a analizat decenii precedente de indicatori de dezvoltare,
concluzionand ca "nu exista o legatura automata intre cresterea economica si progresul
uman." Evaluarea riguroasa a Raportului din 2010 asupra tendintelor pe termen mai lung-
analizand indicatorii HDI pentru majoritatea tarilor din anul 1970 pana in prezent-arata ca
nu exista o corelatie consistenta intre performanta economica nationala si performanta in
domeniile HDI nedeterminate de venituri, si anume sanatatea si educatia.

Helen Clark a spus, "[…] Raportul arata ca oamenii din ziua de astazi sunt mai sanatosi,
mai instariti si mai bine educati decat inainte. Desi nu toate tendintele sunt pozitive, tarile
pot face multe pentru a imbunatati vietile oamenilor, chiar si in conditii adverse. Acest
lucru necesita spirit de conducere curajos la nivel local, precum si angajamentul continuu
al comunitatii internationale.”

"Rezultatele noastre confirma, cu noi date si analize, doua afirmatii centrale ale
Raportului asupra dezvoltarii umane de la bun inceput: dezvoltarea umana este diferita
de cresterea economica, si realizari substantiale sunt posibile si fara crestere rapida" a
spus Jeni Klugman, autorul principal. "Am castigat noi perspective asupra tarilor care au
avut cele mai bune performante, si asupra diverselor tipuri de progres."

Tarile din "Topul celor mai dinamice" evidentiate in raportul din 2010-acele tari care au
inregistrat cele mai substantiale imbunatatiri in decursul ultimilor 40 de ani in ceea ce
priveste HDI-sunt conduse de Oman, care a investit castigurile din energie de-a lungul
decadelor in educatie si in sistemul de sanatate publica.
Celelalte noua tari din "Top-ul celor mai dinamice" sunt China, Nepal, Indonezia, Arabia
Saudita, Laos, Tunisia, Coreea de Sud, Algeria si Maroc. In mod remarcabil, China a fost
singura tara care a intrat in "Top-ul celor mai dinamice" exclusiv datorita performantelor
referitoare la venituri; principalii propulsori ai realizarilor in ceea ce priveste HDI au fost
sanatatea si educatia. Urmatorii 10 lideri in imbunatatirea HDI in ultimii 40 de ani includ
cateva tari cu venituri mici, dar cu un grad inalt de realizare a Indicelui Dezvoltarii
Umane, care nu sunt "in mod tipic descrise ca fiind povesti de succes", se consemneaza in
raport, printre acestea numarandu-se Etiopia (#11), Cambogia (#15) si Benin (#18)-toate
acestea au inregistrat progrese semnificative in educatie si sanatate publica.

HDI 2010 plus noi indici pentru Inegalitate, Gen si Saracie

Tarile din Top-ul celor 10 in ceea ce priveste HDI pe 2010 sunt Norvegia, Australia,
Noua Zeelanda, Statele Unite, Irlanda, Lichtenstein, Olanda, Canada, Suedia si
Germania. Mai apropiate de Romania, tarile care au intrat in categoria de dezvoltare
umana de top sau in “grad foarte inalt de dezvoltare” sunt Ungaria (36) si Polonia (41).
Romania (50) si Bulgaria (58) se afla in al doilea sfert HDI de “grad de dezvoltare
umana”, impreuna cu Serbia (60) si Ucraina (69).

Raportul asupra dezvoltarii umane din 2010 continua traditia HDI de inovare a
masuratorilor, prezentand indici care se adreseaza unor factori cruciali de dezvoltare si
care nu se reflecta in mod direct in HDI:

Indicele pentru Dezvoltarea Umana ajustat pentru Inegalitate (Inequality-

adjusted Human Development Index - IHDI)

In noua sa masuratoare asupra inegalitatii, luand in considerare disparitati referitoare la

sanatate, educatie si venituri in 139 de tari, Europa de Est reiese, in medie, ca fiind
regiunea cea mai echitabila din lumea dezvoltata. Cehia, Slovenia si Slovacia au cele mai
mici pierderi– 6-7 procente din Indicele Dezvoltarii Umane ajustat pentru Inegalitate; cu
toate acestea, Polonia, Romania, Bulgaria si Croatia inregistreaza pierderi de 10.8 , 12.1 ,
11.3, respectiv, 15.3. In ceea ce priveste standardele de viata si veniturile pe grupuri
nationale defavorizate, HDI pentru persoanele de etnie roma din Romania se situeaza
mult sub media nationala. Veniturile romilor reprezinta o treime din media nationala, iar
rata de mortalitate infantila a acestora este de trei ori mai ridicata.

Indicele referitor la Inegalitatea de Gen (The Gender Inequality Index-

GII)

Indexul referitor la Inegalitatea de Gen– care surprinde discrepante be baza de gen in

ceea ce priveste sanatatea reproductiva, imputernicirea femeilor si participarea la forta de
munca in 138 de tari releva ca, in Europa de Est, procentajul de femei in parlament este
relativ scazut in toata regiunea, desi femeile sunt aproape de paritate cu barbatii in ceea
ce priveste atingerea unui anumit nivel de educatie si in ceea ce priveste ocuparea
locurilor de munca. Pierderea globala cauzata de inegalitatea de gen in Europa de Est si
Asia Centrala este de 19 procente; Asia de Sud, in mod contrastant, a inregistrat cea mai
mare pierdere regionala, cu 35%. In Romania, participarea scazuta a femeilor in politica,
doar 9,8%, este promotorul inegalitatii de gen.

Indicele Saraciei Multidimensionale(The Multidimensional Poverty Index -

MPI)

Acest Raport contine o masuratoare noua a saraciei multidimensionale care

complementeaza evaluarea saraciei pe baza veniturilor luand in calcul factori multipli la
nivel domestic, de la standarde de viata de baza pana la acces la educatie, apa curata si
ingrijire medicala. Se estimeaza ca aproximativ 1,7 miliarde de oameni – chiar o treime a
populatiei din cele 104 tari incluse in MPI-traiesc in saracie multidimensionala, mai mult
decat cele 1,3 miliarde care traiesc din $1,25 pe zi sau din mai putin.

Indicele Saraciei Multidimensionale(MPI) – care identifica lipsuri serioase referitoare la

sanatate, educatie si standarde de viata in 104 tari – arata ca saracia “multidimensionala”
in Europa de Est si in Asia Centrala este relativ rara, afectand 3% din populatie,
comparativ cu 10% in America Latina si 65% in Africa subsahariana, de exemplu. Aceste
cifre relativ scazute reflecta indicatori specifici MPI si nu implica absenta dificultatilor
economice, altminteri severe, in Europa de Est si Asia Centrala.

Bunastarea civica si comunitara

Raportul claseaza Singapore (98) in varful listei ca fiind una dintre cele mai sigure, in
timp ce Africa de Sud (20) se situeaza pe pozitia cea mai de jos. Printre tarile din
Uniunea Europeana, Danemarca (83) este perceputa ca fiind cel mai sigur stat membru al
UE in timp ce Lituania (29) alaturi de Latvia (44), Slovacia (47) si Romania (51) au cea
mai scazuta perceptie privitoare la siguranta cetatenilor.

DESPRE ACEST RAPORT:

Inca de la inceputurile sale in 1990, Raportul asupra Dezvoltarii Umane ofera

perspective noi asupra unora dintre cele mai urgente provocari cu care se confrunta
omenirea. Raportul asupra dezvoltarii umane este o publicatie independenta anuala a
Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. Jeni Klugman este autorul principal al
Raportului din 2010, care este tradus in mai bine de zece limbi si lansat in mai mult de
100 de tari anual. Raportul este publicat in limba engleza de catre Palgrave Macmillan.
Textele complete ale Raportului din 2010 si ale tuturor Rapoartelor anterioare incepand
cu 1990 pot fi descarcate gratuit in limbile principale ale ONU de la site-ul web al
Raportului:http://hdr.undp.org Pentru a incuraja inovarea continua pentru a 20-a
aniversare a Raportului, Oficiul pentru Raportul asupra dezvoltarii umane a relansat site-
ul web (http://hdr.undp.org) cu noi resurse extinse, profiluri statistice de tari revizuite
pentru toate statele membre ONU si instrumente interactive, inclusiv optiunea "construiti-
va propriul index " pentru vizitatori.
 ONU
Puteti afla mai multe despre fiecare agentie / fond / program si despre activitatile sale
facand click pe oricare dintre siglele de pe prima pagina a acestui site.

Prima institutie a Natiunilor Unite care si-a deschis un birou in Romania a fost Centrul
de Informare al ONU (UNIC) - iunie 1970. UNIC ofera publicului roman materiale
informative actualizate cu privire la obiectivele si activitatile Natiunilor Unite in
sectoarele politic, economic, social si umanitar. Centrul reprezinta atit legatura activa
dintre Organizatie si mass media, institutiile de invatamint sau organizatiile
neguvernamentale locale, cit si principala sursa locala de informatii publice despre
sistemul Natiunilor Unite. Dintre activitatile derulate de UNIC amintim:

• dezbateri organizate in colaborare cu Asociatia Romana a Profesionistilor in

Relatii Publice din Romania (ARRP) si Consiliul National al Audiovizualului
(CNA); Transparency International; Ministerul Apararii Nationale si Ministerul
Administratiei si Internelor;
• campania de promovare a Zilei Internationala a Femeilor (in cooperare cu agentii
ONU, organizatii neguvernamentale, Politia Rutiera si media);
• concert al Orchestrei Medicilor pentru a sarbatori Ziua Mondiala a Sanatatii (in
colaborare cu agentii ONU);
• campanii media pentru Ziua Internationala a Libertatii Presei, lupta impotriva
consumului de droguri sau a traficului de fiinte umane;
• lansari oficiale ale Rapoartelor Mondiale ale Investitiilor sau ale Rapoartelor
Dezvoltarii Umane;
• tiparirea de carti postale si plicuri aniversare pentru Anul International si Ziua
Internationala a Persoanelor Varstnice;
• training pentru jurnalisti pe subiecte legate de drepturile omului.

UNIC a fost urmat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care si-
a deschis biroul din Romania in 1971. In primii sai ani de activitate, PNUD a oferit
asistenta tehnica, a organizat programe de pregatire in strainatate pentru expertii romani
sau a achizitionat echipament occidental.
Dupa revolutia din 1989, PNUD si-a putut asuma un rol mult mai dinamic si a devenit un
partener real al Guvernului Romaniei in noile sale programe de dezvoltare. Pentru a face
fata provocarilor tranzitiei, in 1991 a fost semnat un nou acord intre Guvernul Romaniei
si PNUD. Noile prioritati ale Romaniei si ariile de actiune ale PNUD se reflecta acum
intr-un nou Program de Tara (2005-2009), cu o inclinare mai atenta catre sectorul social.
Activitatile PNUD au inceput sa fie implementate in cooperare cu noi parteneri din
societatea romana, inclusiv administratia locala, sectorul privat sau organizatiile
neguvernamentale. Din 1997, activitatea PNUD in Romania s-a bazat pe Programul
National de Cooperare, dezvoltat prin dialog cu Guvernul, agentiile ONU si donatorii
straini. Programul National de Cooperare actual acopera perioada 2005-2009 si se
concentreaza pe trei arii de programe:

• guvernare democratica si dezvoltare descentralizata;

 • dezvoltare economica si sociala
• crearea unui mediu sanatos pentru a sustine dezvoltarea durabila.

UNESCO-CEPES (Centrul European UNESCO pentru Educatie Superioara) si-a inceput

activitatea la 21 septembrie 1972 si este gazduit de Palatul Kretzulescu din centrul
Bucurestiului. Crearea unei institutii pentru consolidarea cooperarii europene in domeniul
educatiei superioare fusese recomandata in timpul celei de-a XVI-a sesiuni a Conferintei
Generale UNESCO din toamna anului 1970. In acelasi an, Guvernul Romaniei a invitat
UNESCO sa deschida la Bucuresti un centru care sa promoveze cooperarea internationale
in domeniul educatiei superioare, in special colaborarea dintre Europa de Vest si cea de
Est. UNESCO-CEPES a organizat o serie de activitati care au implicat toate statele din
regiune si a dezvoltat legaturi stranse cu alte organizatii guvernamentale si
neguvernamentale active in aceeasi zona a lumii.
Din 1990, pentru a sustine procesele de reforma si de dezvoltare a educatiei superioare
din Europa Centrala si de Est, UNESCO-CEPES si-a concentrat activitatile pe

• formularea si implementarea de politici in domeniul educatiei superioare;

• reforme legislative in educatie;
• asigurarea calitatii si acreditarii academice;
• recunoasterea calificarilor academice si profesionale;
• noi abordari ale managementului institutional si guvernamental;
• autonomie universitara si libertate academica;
• statutul si pregatirea profesorilor;
• relatii intre universitati si patronate;
• folosirea noilor tehnologii informatice;
• educatie transnationala.

Fondul ONU pentru Populatie (UNFPA) este o agentie internationala de dezvoltare

care promoveaza dreptul fiecarui om - femeie, barbat, copil - la o viata sanatoasa si cu
sanse egale in societate. UNFPA ajuta tarile in care activeaza sa foloseasca informatiile
despre populatie pentru a elabora politici si programe de reducere a saraciei si de creare a
conditiilor pentru ca fiecare sarcina sa fie dorita, fiecare nastere sa fie sigura, fiecare tanar
sa fie protejat de HIV/SIDA si fiecare fata si femeie sa fie tratata cu respect si sa traiască
o viată demna.

In 2005, Guvernul Romaniei si Fondul ONU pentru Populatie au semnat Planul de

actiune al Programului pentru Romania, prin care s-au pus bazele colaborarii pe urmatorii
cinci ani (2005-2009). Ariile principale de actiune sunt:

• populatie si dezvoltare
• sanatatea reproducerii
• egalitatea de sanse intre bărbati si femei

Principalele obiective vizeaza imbunatatirea capacitatii institutiilor guvernamentale de a

elabora si implementa eficient politici privind populatia, violenta in familie si traficul de
fiinte umane. De asemenea, se urmareste in continuare cresterea accesului populatiei la
servicii de calitate de planificare familiala si ingrijire pre si post natala si imbunatatirea
accesului tinerilor la educatie si servicii prietenoase privind sanatatea reproducerii si
sexualitatii, cu accent pe prevenirea ITS si a HIV/SIDA.

Pentru indeplinirea obiectivelor Programului pentru Romania, UNFPA colaboreaza cu o

serie de parteneri guvernamentali: Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei,
Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Educatiei si Cercetarii si trei ONG-uri: Fundatia
Tineri pentru Tineri, Institutul Est-European de Sanatate a Reproducerii si Societatea de
Educatie Contraceptiva si Sexuala.

Biroul UNFPA în Romania coordoneaza activitatea UNFPA din alte patru tări din
regiune: Bielorusia, Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina.

Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati (UNHCR) este prezent in Romania din anul
1991. In mod constant, UNHCR a sustinut eforturile depuse de catre guvernul Romaniei
pentru a face din sistemul de azil din Romania o componenta importanta pentru viitoarea
aderare la Uninunea Europeana. Obiectivele UNHCR in Romania sunt: 1/ dezvoltarea
sistemului national de azil si a regimului protectiei refugiatilor conform standardelor
europene si internationale; 2/ asistenta solicitantilor de azil si a refugiatilor; promovarea
unor solutii durabile la problemele cu care se confrunta refugiatii; 3/ prevenirea si
reducerea cazurilor de apatridie.
Domenii de cooperare ale UNHCR sunt:

• Accesul la procedura de azil si la teritoriu, precum si respectarea principiului

nereturnarii
• Permanenta imbunatatire a calitatii procedurii de determinare a statutului de
refugiat in Romania
• Imbunatatirea conditiilor de primire a solicitantilor de azil si de cazare a
refugiatilor
• Reunificarea familiei
• Integrarea refugiatilor in societatea romaneasca si accesul acestora la cetatenia
romana
• Alte solutii durabile: repatrierea voluntara (atunci cand conditiile din tara de
origine permit acest lucru) si stabilirea intr-o terta tara (daca nici o alta solutie
durabila nu este posibila, si doar in anumite situatii)

Activitati specifice:

• Asistenta tehnica: vizite de studiu pentru personalul guvernamental, acces la

informatii din tarile de origine si pregatire in materia azilului, a drepturilor
omului, a asistentei umanitare si in alte domenii relevante si cu incidenta in
asistenta refugiatilor, asistenta in elaborarea politicilor si strategiilor in domeniul
azilului
 • Protectie si asistenta pentru solicitanti de azil si refugiati: consiliere juridica si
sociala, reprezentare juridica, servicii de interpretare si asistenta financiara
limitata
• Asistenta tehnica in materia apatridiei: acces la instrumentele internationale
relevante, imbunatatirea legislatiei nationale cu privire la cetatenie si consiliere
atunci cand este nevoie
• UNHCR acorda un interes deosebit urmatoarelor aspecte in asistenta
solicitantilor de azil si a refugiatilor: conditii de primire/cazare, acces la educatie,
locuri de munca, acces la serviciile de sanatate si asistenta sociala, conditii de
subzistenta, consiliere juridica

UNHCR colaboreaza, pentru indeplinirea obiectivelor sale, cu Oficiul National pentru

Refugiati; Autoritatea pentru Straini; Politia de Frontiera; magistrati (judecatori si
procurori); avocati; autoritati locale; institutii de invatamant: scoli si universitati;
Consiliul National Roman pentru Refugiati (CNRR) ; Orgnizatia “Salvati Copiii”
Romania; ARCA- Forumul Roman pentru Refugiati si Migranti; Organizatia Femeilor
Refugiate in Romania