RECAPITULARE MECANICA SEMESTRUL I

Centre de masa 1.
Corpul din figura CM1 este confecţionat prin sudarea a trei bare omogene de densitate
liniară ρ=2 kg/m . Dimensiunile din figură sunt date în centimetri. Atunci:
1. Masa totală a barei este de:
a) 2,2 kg; b) 1,8 kg; c) 3,4 kg; d) 1,5 kg.
2. Coordonatele (în centimetri) centrului de masă al barei de lungime 30 cm sunt:
a) x=−7,5 √ 3 , y=7,5 ; b) x=−15 , y=−15 √3 ; c) x=−7,5 , y=−7,5 √3 ; d) x=15 , y=−7,5 √ 3 .
3. Centrul de masă C ( x C , y C ) al corpului are proprietatea că:
a) x C >0 , y C >0 ; b) x C <0 , y C >0 ; c) x C <0 , y C <0 ; d) x C >0 , y C <0 .
y

20

O
300 x
600
30 40

Figura CM1
Rezolvare:1. Masa barei se obtine ca produs între densitate şi lungimea totală:
L = 20 + 30 + 40 = 90 cm = 0,9 m
kg
Deci: M =ρL=2 ∙0,9 m=1,8 kg .
m
Răspuns corect: b).
2. Centrul de masă al barei de lungime 30 se găseşte la mijlocul său. El se află în cadranul
III, unde x şi y sunt negative. Notand cu C1 acest punct, coordonatele sale (în cm) sunt:

1
x 1=−15 cos 600 =−15 ∙ =−7,5
2
3
y 1=−15 sin 600 =−15 ∙ √ =−7,5 √ 3
2
Răspuns corect: c).
3. Coordonatele centrului de masă ale întregului corp se obţin cu formulele:
l 1 x 1+ l2 x 2+l 3 x 3 l1 y 1+ l 2 y 2 +l 3 y 3
x C= , y C=
l 1 +l 2 +l 3 l 1 +l 2 +l 3
 0
unde: l 2=40 , x 2=20 cos 30 =20 ∙
√ 3 =10 √ 3 , y =−20 sin 300 =−20 ∙ 1 =−10
2
2 2
l 3=20 , x 3=0 , y 3=10.
Inlocuind, obţinem:
30∙ (−7,5 ) + 40 ∙10 √ 3+20 ∙0 400 √3−225
x C= = =5,198>0
30+40+ 20 90
30 ∙ ( −7,5 √ 3 ) + 40 ∙(−10)+ 20∙ 10 −225 √ 3−200
y C= = =−6,552< 0
30+40+20 90
Răspuns corect: d).
Observaţie: Centrul de masă C al unei bare omogene în formă de arc de cerc de rază R şi
unghi la centru 2 α se găseşte pe bisectoare (axa de simetrie) la distanţa
sin α
OC=R
α
unde unghiul α se introduce în radiani (nu în grade).


O  C

Centre de masa 2.
Dintr-o bucată de tablă groasă şi omogenă a fost decupată placa plană din figura CM2 (un
sfert de disc şi o suprafaţă triunghiulară din care se scoate un semidisc). Distanţa R are
valoarea R = 20 cm iar masa totală a plăcii este de 10 kg. Atunci:
1. Densitatea tablei din care a fost confecţionată placa este de:
a) 97,25 kg/m2; b) 23,18 kg/m2; c) 109,29 kg/m2; d) 86,93 kg/m2.
2. Ordonata (în centimetri) centrului de masă al semidiscului este:
160 80 160 80
a) 3 π ; b) π ; c) 7 π ; d) 3 π .
3. Abscisa (în centimetri) centrului de masă pentru întreg corpul este:
140+60 π 280−60 π 280−20 π 160+50 π
a) ; b) ; c) ; d) ;.
6+3 π 6+3 π 6+ π 6 +π
 y

2R

R O x

Figura CM2

Rezolvare:1.Vom nota placa triunghiulară cu 1, sferul de disc cu 2 şi semidiscul cu 3.

Densitatea (de suprafaţă) se obţine ca raport între masa M şi aria A a plăcii (de culoare gri).
Dar,
A=A 1 + A 2− A3
unde:
R ∙2 R
A1= =R2 =400 cm2 ,
2
π ∙ ( 2 R )2
A2= =π R2 =400 π cm2 ,
4
π R2 2
A3 = =200 π cm .
2
M 10 kg kg kg
Deci, A=400+200 π (cm 2 ) si ρ= = =0.009725 2 =97,25 2 .
A 400+200 π cm 2
cm m
Răspuns corect: a).
2. Observaţie: Centrul de masă C al unei sector de disc omogen de rază R şi unghi la centru
2 α se găseşte pe bisectoare (axa de simetrie) la distanţa
2 sin α
OC= R
3 α
unde unghiul α se introduce în radiani (nu în grade).

R

O
 C

Deci,
 π
sin
2 2 4 R 80
y 3= R = = .
3 π 3 π 3π
2
Răspuns corect: d).
3. Abscisa centrului de masă al plăcii este dată de relaţia:
A 1 x 1 + A2 x2 −A 3 x 3
x C=
A 1 + A 2− A 3
unde:
−R 8R
x 1= , x 2=OC 2 ∙ cos 45= , x =R
3 3π 3
deoarece
π
sin
2 4 8 R √2
OC 2= ∙ 2 R =
3 π 3π
4
Inlocuind, găsim că:

x C=
400 ∙ ( −203 )+ 400 π ∙ 160
3π
−200 π ∙20
=
280−60 π
400+200 π 6+ 3 π
Răspuns corect: b).

Reducerea sistemelor de forţe 1.

Asupra unei plăci metalice în formă de pătrat de latură a acţionează patru forţe conţinute în
planul plăcii, având acelaşi modul P (vezi figura RF1). Atunci:
→

1. Momentul forţei
F 3 în raport cu punctul A are modulul:

a) P⋅a ; b) √ 2 P⋅a ; c) 0; d) √ 3 P⋅a .

2. Expresia analitică a forţei rezultante este:
→ → → → → → → → → → → →
a) R=( 1+ √2 ) P i −P j ; b) R=( 1+ √2 ) P i + √3 P j ; c) R= P i +2 P j ; d) R= √2 P i −P j .
3. Expresia analitică a momentului rezultant în raport cu punctul O este:
→ → →
M O=−
√ 2 P⋅a →k → → → →
M O=
√3 P⋅a →k
a)
M O=P⋅a k ; b) 2 ; c)
M O=P⋅a i −P⋅a j ; d) 3 .
 
F1 y

A 450 B F 2

a O x

D C
a
 
F 4 F3

Figura RF1

Rezolvare: 1. Modulul unui moment al unei forţe în raport cu un punct se obţine ca produs
→

dintre modulul forţei şi braţul forţei. Modulul lui 3 F

este P iar braţul acestei forţe în
raport cu punctul A (adică distanţa de la A la suportul forţei) este 0 (A se găseşte pe suportul
forţei) Deci produsul este nul.
Răspuns corect: c).
2. Faţă de sistemul Oxy avem:
2 2
F 1=F1 cos 45 0 i⃗ + F 1 sin 45 0 ⃗j=P √ i⃗ + P √ ⃗j
⃗
2 2
F 2=F2 ⃗i =P ⃗i
⃗
2 2
F 3=F3 cos 450 i⃗ −F 3 sin 450 ⃗j =P √ i⃗ −P √ ⃗j
⃗
2 2
⃗F 4=−F 4 ⃗j=−P ⃗j
Rezultă că:
R =⃗
⃗ F 1+⃗
F2 + ⃗
F 3 +⃗
F 4=( 1+ √ 2 ) P−P ⃗j
Răspuns corect: a).
i⃗ ⃗j ⃗k

3. ⃗ F1 ) =⃗
M O (⃗ OA × ⃗
−a
F1 = 2
P√
2
2 | | a
2
P√
2
2
0
0
=−Pa
√ 2 ⃗k
2
 i⃗ ⃗j ⃗k

M O (⃗
⃗ F2 ) =⃗
OB × ⃗
F 2=
a
2
P
| | a
2
0 0
1
0 =−Pa ⃗k
2

M O (⃗
⃗ F3 ) =⃗0

i⃗ ⃗j ⃗k

Rezultă că:
M O (⃗
⃗ F 4 )=⃗
OD × ⃗
F 4=
−a
2
0
| | −a
2
−P 0
1
0 =Pa k⃗
2

2
M O=⃗
⃗ MO (⃗
F 1 ) +⃗
M O( ⃗
F 2 ) +⃗
M O (⃗
F3 ) + ⃗ F 4 ) =−Pa √ ⃗k
MO(⃗
2
Răspuns corect: b).

Reducerea sistemelor de forţe 2.

Asupra paralelipipedului OABCDELK, de laturi a = 30 cm, b = 40 cm şi c = 60 cm
acţionează trei forţe de module F1 = 200 N, F2 = 100√ 5 N şi F3=150 N (vezi figura RF2).
Atunci:
F 2 este:
1. Expresia analitică a forţei ⃗
a) F 2=100 i +200 j; b) F 2=200 ⃗i −100 ⃗k ; c) ⃗
⃗ ⃗ ⃗ ⃗ F 2=300 ⃗i +200 ⃗j; d) ⃗
F 2=100 ⃗i −200 ⃗k ;
2. Modulul fortei rezultante este:
a) R=50 √ 33 N ; b) R=150 √ 3 N ; c) R=100 √ 15 N ; d) R=225 √ 17 N ;
3. Expresia analitică a momentului rezultant în raport cu punctul O este:
M O=70 i⃗ +150 ⃗j−32 k⃗ ; b) ⃗
a) ⃗ M O=120 i⃗ −50 ⃗j+18 k⃗ ;
M O=−80 i⃗ +150 ⃗j +8 ⃗k ; d) ⃗
c) ⃗ M O=−40 i⃗ + 10 ⃗j−20 ⃗k .
z

D K

F3

E F2
L
c

O b y
C
a 
F1

A B
x
 Figura RF1
Rezolvare: 1. Forţa acţionează pe KB, unde K(0, b, c) şi B(a, b, 0). Avem:

⃗KB ( a−0 ) i⃗ + ( b−b ) ⃗j + ( 0−c ) ⃗k

F 2=F2 ∙
⃗ =F2 =¿
KB √ ( a−0 )2 +( b−b )2 +( 0−c )2
30 i⃗ −60 ⃗k
¿ 100 √5 ∙ 2 2
=100 i⃗ −200 k⃗
√30 +(−60 )
Răspuns corect: d).
2. Analog (A(a, 0, 0) şi C(0, b, 0)):
AC
⃗ ( 0−a ) i⃗ + ( b−0 ) ⃗j+ ( 0−0 ) ⃗k
F 1=F1 ∙
⃗ =F1 =¿
AC √ ( 0−a )
2
+ ( b−0 )
2
+ ( 0−0 )
2

−30 i⃗ +40 i⃗
¿ 200 ∙ 2 2
=−120 i⃗ +160 ⃗j
√ (−30 ) +( 40 )
şi
F 3=F3 i⃗ =150 i⃗
⃗
Avem:
R =⃗
⃗ F 1 +⃗
F2 + ⃗
F 3=130 i⃗ + 160 ⃗j−200 ⃗k
şi
2 2 2
R=√130 +160 + (−200 ) =50 √ 33 N
Răspuns corect: a).
⃗i ⃗j ⃗k
3. M O ( F1 ) =OA × F1 = 0,3
⃗ ⃗ ⃗ ⃗
| 0 0 =48 ⃗k
−120 160 0
⃗k
|
i⃗ ⃗j
M O (⃗
⃗ F2 ) =⃗ OK × ⃗
|
100 0 −200 |
F 2= 0 0,4 0,6 =−80 i⃗ + 60 ⃗j−40 ⃗k

i⃗ ⃗j ⃗k
M O (⃗
⃗

Deci:
F3 ) =⃗
OD × ⃗
|
F 3= 0 0 0,6 =90 ⃗j
150 0 0 |
M O= ⃗
⃗ MO (⃗
F 1 ) +⃗
M O( ⃗
F 2 ) +⃗
M O (⃗
F3 ) =−80 i⃗ + 150 ⃗j+8 ⃗k
Răspuns corect: c).

Cinematica mişcării absolute a punctului material 1

Se dau ecuaţiile parametrice ale mişcării unui punct material în raport cu reperul cartezian
Oxy:
 x(t)=4 t2 , y(t)= t 4 ,
unde timpul t se consideră în secunde iar coordonatele x şi y în metri. Atunci:
1. Curba pe care se mişcă punctul este:
a) un cerc; b) o dreaptă; c) o cicloidă; d) o parabolă.
1
t1=
2. Modulul (în m/s) vitezei punctului la momentul de timp 2 s este:
65 17 9 33
v 1= √ v 1= √ v 1= v 1=
a) 2 ; b) 4 ; c) 2 ; d) 8 .
2
3. Componentele (în m/s ) acceleraţiei punctului la un moment arbitrar de timp sunt:
4 1
a =8 t , a =4 t 3
a =12 t 2
, a = t a =8 , a =12 t 2 ax = t 3 , ay= t 5
a) x y ; b) x y ; c) x y ; d) 3 5 .
Rezolvare: 1. Pentru a obţine curba de mişcare se elimină timpul între cele două legi:

x x 2 1 2
2
t = ⟹ y=
4 4
= x
16 ()
1 2
Curba de mişcare este parabola asociată funcţiei de gradul doi f ( x )= x.
16
Răspuns corect: d).
2. Componentele vitezei la un moment arbitrar de timp sunt:

v x = ẋ=8 t , v y = ẏ =4 t 3
1 1 1 3 1
Pentru
t1=
2 s avem că
v x =8 ∙ =4 v y =4 ∙
2 , 2
= ()
2 , deci:

1 2 √ 65 m/s

Răspuns corect: a).

√
v= 4 2+ ()2
=
2

3. a x = ẍ=8 ,a= ÿ=12 t 2

Răspuns corect: c).
Cinematica mişcării absolute a punctului material 2
Mişcarea unui punct material faţă de sistemul cartezian Oxy are loc conform legilor:

x(t )=sin ( π2 t ), y(t )=cos( π2 t )+1 ,

unde timpul t se consideră în secunde iar coordonatele x şi y în metri. Atunci:
1. Punctul efectuează o mişcare periodică pe un cerc cu perioada principală de:
a) 2 secunde; b) 6 secunde; c) 4 secunde; d) 10 secunde.
2. Viteza punctului la momentul de timp t1=1 s este:
a) în lungul razei cercului;
 π
b) tangentă la cerc şi de modul 2 m/s;
c) nulă;
d) tangentă la cerc şi de modul 2π m/s.
1
t 2=
2
3. Componentele (în m/s ) acceleraţiei punctului la momentul de timp s sunt: 3
2 2 2 2 2
π π √3 π √2 π √2 π √3
a2 x=− , a2 y =− a2 x = , a2 y =− a2 x=−0 , a2 y=
a) 8 8 ; b) 8 8 ; c) 4 ;
2 2
π π
a2 x=− , a2 y =
d) 4 4 .
Rezolvare: 1. Funcţiile sin şi cos sunt periodice de perioadă principală 2 π . Pentru ca
mişcarea să se reia din punctul de start trebuie să treacă un timp egal cu 4 secunde (
π
2 π =4 ∙ )
2
Răspuns corect: c).
2. Intotdeauna viteza este tangentă la curba de mişcare (la traiectorie). Aceasta se obţine
eliminand timpul:

sin ( π2 t )=x , cos ( π2 t )= y −1⟹ x + ( y−1) =1 (cerc)

2 2

Componentele vitezei sunt:

π π −π π
2 2 ( )
v x = ẋ= cos t , v y = ẏ=
2
sin t ,
2 ( )
astfel că la t1=1 s avem:
−π π
v x =0 , v y = , v= .
2 2
Răspuns corect: b).
3. Componentele acceleraţiei la un moment oarecare sunt:

−π 2 π −π 2 π
a x = ẍ=
4 2 ( )
sin t , a y = ÿ=
4
cos t
2 ( )
1
t 2=
Pentru momentul de timp 3 s avem:
2
−π π −π 2 −π 2 π −π 2 √ 3
a x=
4
sin
6
=
8 ()
, a y=
4
cos
6
=
8 ()
Răspuns corect: a).
Cinematica mişcării relative a punctului material 1
O placă pătratică alunecă între două ghidaje orizontale astfel încât distanţa dintre ea şi axa
2
a reperului fix O 1 x 1 y 1 depinde de timp conform legii x p t =6 t
O 1 y1 () (în centimetri).
Pe placă este lipit un tub circular subţire de rază R = 20 cm. In interiorul tubului se mişcă în
sens trigonometric un punct material M astfel încât O M=s(t )=π t 2 (în centimetri; vezi
figura CR1).
Atunci:
1. Mişcarea relativă a punctului M este:
¿

a) o mişcare rectilinie, pe o paralelă la axa O 1 x 1 , cu viteza v r =x p ;

¿

b) o mişcare rectilinie, pe o paralelă la axa O 1 y 1 , cu viteza v r =s ;

c) o mişcare circulară, în interiorul tubului, cu viteza v r =2 π t ;
d) o mişcare circulară, în interiorul tubului, cu viteza v r =12 t .
2. Mişcarea de transport a punctului M la momentul de timp t 1=10 s este:
a) o mişcare circulară, în interiorul tubului, cu viteza v t =12 0 cm/s ;
b) o mişcare rectilinie, pe paralelă la axa O 1 x 1 prin M, cu viteza v t =12 0 cm/s ;
c) o mişcare rectilinie, pe axa O 1 x 1 , cu viteza v t =2 0 π cm/ s ;
d) o mişcare pe o spirală ce pleacă din centrul tubului şi se deschide.
3. Viteza absolută a punctului M la momentul de timp t 1=10 s are modulul:
v =20 36+π 2 cm/s ; c) v a =20 √ 6+π cm/ s ;
a) v a=20 ( π +6 ) cm/ s ; b) a √
d)
v a =20 √ 36+π 2 +12 π √ 2 cm/s .

R
y1 O
x P

O1 x1

Figura CR1
Rezolvare: 1. Mişcarea relativă a punctului M este mişcarea lui faţă de placă (sau tub), adică
o mişcare circulară. Viteza în această mişcare, adică viteza relativă, este tangentă la tub,
indică sensul mişcării (de la O către M) şi are mărimea v r= ṡ=2 πt (in cm/s).
Răspuns corect: c).
2. Mişcarea de transport la un moment oarecare se obţine „îngheţând” mişcarea punctului M
faţă de tub. Punctul M devine un punct al plăcii. Deoarece aceasta are o mişcare de
translaţie circulară în lungul ghidajelor orizontale, punctul M (ca şi orice al punct al plăcii)
se va deplasa pe o paralelă la O1x1 (prin poziţia curentă a lui M), cu viteza v t= ẋ p=12 t .
Pentru t 1=10 s , viteza de transport va avea valoarea v t =12 0 cm/s .
Răspuns corect: b).
3. In 10 s spaţiul străbătut de punct în interiorul tubului este s=π ∙ 102=100 π (cm).
Lungimea tubului este L=2 πR=40 π (cm). Rezultă că punctul a străbătut 2,5
circumferinţe complete în 10 s şi se găseşte în punctul diametral opus lui O. Viteza relativă
este tangentă la tub (verticală în jos) şi are mărimea v r=2 π ∙ 10=20 π cm/s. Viteza de
transport este orizontală spre dreapta şi are mărimea v t =12 0 cm/s . Cum ⃗v a=⃗vr +⃗v t si
⃗v r ⊥ ⃗vt , deducem că v a=√ v 2r + v2t =20 √ π 2 +36 (cm/s).
Răspuns corect: b).

Cinematica mişcării relative a punctului material 2

Un triunghi dreptunghic şi isoscel OAB se roteşte în planul său în jurul vârfului O cu viteza
unghiulară constantă ω=1 rad/s . Un punct M se deplasează pe latura AB cu viteza
constantă u=5 cm/s . In plus, OB = a = 10 2 cm (vezi figura CR2). Atunci:
√
1. Mişcarea relativă a punctului M este:
a) o mişcare circulară, pe cercul cu centru în O şi de rază OA;
b) o mişcare rectilinie şi uniformă;
c) o mişcare rectilinie uniform incetinită;
d) o mişcare circulară, pe cercul cu centru în A şi de rază AM.
2. Mişcarea de transport a punctului M atunci când el se găseşte în punctul B este:
a) o mişcare circulară şi uniformă, cu viteza unghiulară ω=1 rad/s ;
b) o mişcare rectilinie si uniformă, cu viteza liniară u=5 cm/s ;
c) o combinaţie a celor două mişcări precizate mai sus;
d) o mişcare în care viteza de transport este v t =20 cm/s .
3. Viteza absolută a punctului M atunci când el se găseşte în punctul A are modulul:
a) v a =18,45 cm/s ; b) v a =27 ,62 cm/ s ; c) v a =23,8 cm/ s ; d) v a=14 ,34 cm/s .

M

u


a
O B
 Figura CR2
Rezolvare: 1. Mişcarea relativă a punctului M este mişcarea lui faţă de placă, adică o
mişcare rectilinie şi uniformă (viteză constantă u=5 cm/s ) pe AB.
Răspuns corect: b).
2. Mişcarea de transport a punctului M atunci când el se găseşte în punctul B se obţine
„îngheţând” mişcarea lui faţă de placă. El se identifica astfel cu punctul B, care execută o
mişcare circulară pe cercul cu centru în O şi raza OB = a cu unghiulară constantă
ω=1 rad/s . Viteza în această mişcare (viteza de transport) este perpendiculară pe rază
(verticală), în sensul mişcării (in jos) şi are modulul v t=a∙ ω=10 √ 2 cm/s.
Răspuns corect: a).
3. Vectorial, avem că ⃗v a=⃗vr +⃗v t . Viteza ⃗v r este pe AB, de la A la B şi are modulul
v r=u=5 cm/s. Viteza ⃗v t este perpendiculară pe OA, stânga jos şi are modulul
v r=OA ∙ ω=a √ 2 ∙ ω=20 cm/s. Cum unghiul dintre ⃗v r şi ⃗v t este de 450, avem că:

2
√
v a=√ v 2r + v2t +2 v r v t cos 45 0= 52 +202 +2∙ 5 ∙20 ∙ √ =√ 425+ 100 √2 =
= 23,8 cm/s.
2

Răspuns corect: c).

Dinamica mişcării absolute a punctului material 1

Un corp paralelipipedic, de masă m = 50 kg, este menţinut în echilibru pe un plan înclinat cu
0
45 faţă de orizontală (vezi figura DP1). Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp
şi plan este μ=0,5 . Acceleraţia gravitaţională se poate aproxima la valoarea
2
g=10 m/ s Atunci:
→
1. Presupunând că corpul este menţinut în echilibru prin intermediul unei forţe F paralele
cu planul înclinat (altfel el va aluneca spre baza planului), mărimea minimă a acestei forţe
este de:
a) F=125 √2 N; b) F=200 √ 2 N; c) F=50 √2 N; d) F=180 N.
→
2. După încetarea acţiunii forţei F , corpul alunecă spre baza planului. Ce distanţă d ar
trebui să alunece (frecarea se menţine) pentru a atinge viteza de 12 m/s?
a) d = 16,45 m; b) 34,72 m; c) 20,36 m; d) 45, 15 m.
3. In cât timp ar strabate distanţa d?
a) 5,1 s; b) 6,5 s; c) 2,8 s; d) 3,4 s.
 m

450

Figura DP1
Rezolvare: 1. Asupra corpului, care tinde să coboare pe plan, acţionează forţa de greutate
→
G =m⃗g, reacţiunea normală ⃗
⃗ N , forţa F şi forţa de frecare ⃗T . Echilibrul la limita impune
G +⃗
ca: ⃗ F+⃗N +⃗ T =⃗0. Proiectand pe direcţia planului înclinat şi perpendicular pe el, găsim
că:

F+ T−mgsin 450=0 , N−mgcos 450=0.

Cum T ≤ μN , găsim:
mg sin 450 −F ≤ μmg cos 45 0
de unde:

F ≥ mg ( sin 450 −μ cos 450 ) =50 ∙10 ( √22 −0,5 ∙ √22 )=125 √ 2
Răspuns corect: c).
→
2. In absenţa forţei F corpul coboară pe plan în acord cu legea lui Newton:
m ⃗a=G N + T⃗
⃗+⃗
In proiecţii:
ma=mgsin 45 0−T , N−mgcos 450=0 ,T =μN
de unde:
5 √2
a=g ( sin 450 −μ cos 45 0) = = constant
2
Legea lui Galilei:
v 2=v 20 +2 aD
aplicată între momentul iniţial (repaus) şi momentul în care se ajunge la viteza de 12 m/s:

v2 122 72 √ 2
v 2=2 ad ⟹ d= = = =20,36
2a 5 √2 5 m
2∙
2
Răspuns corect: c).
3. Legea vitezei, v=v 0 + at , conduce în cazul nostru la:
v 12
t= = =3,4
a 5 √2 s
2
Răspuns corect: d).

Dinamica mişcării absolute a punctului material 2

De pe un deal de înălţime h = 100 m este lansat un proiectil cu viteza V0 = 800 m/s, sub un
unghi faţă de orizontală de 300 (vezi figura DP2). Considerând acceleraţia gravitaţională
2
g=10 m/ s şi neglijând frecarea cu aerul, se cere:
1. Proiecţia vitezei proiectilului pe Ox este:
a) dependentă de timp;
b) constantă şi egală cu 400 m/s;
c) constantă şi egală cu 400 √ 3 m/s;
d) constantă şi egală cu 400 √ 2
m/s.
2. Timpul (în secunde) după care proiectilul loveşte solul este de:
a) t=40−18 5 ; b) t=40+18 5 ; c) t=50−16 5 ; d) t=50+16 5 .
√ √ √ √
3. Distanţa d pe orizontală dintre punctul de lansare şi punctul de contact cu solul este de:
a) 55,6 km; b) 960 m; c) 21,7 km; d) 3,8 km.
y

V 0  800 m / s

  300
x
O
h = 100m

d=?

Figura DP2
Rezolvare: 1. In absenţa frecării, singura forţă care acţionează asupra proiectilului este
propria greutate: Legea Newton, m ⃗a=m⃗g, ne arată că acceleraţia miscării este constantă,
a⃗ =⃗g. In proiecţii pe Ox şi Oy, obţinem ecuaţiile diferenţiale:
a x = ẍ=0 ,a y = ÿ=−g
După o primă integrare în raport cu timpul t, găsim:
v x (t)=C 1 , v y (t)=−¿+C2
Constantele de integrare C 1 şi C 2 se determină pe baza condiţiei iniţiale:

3
t=0 : v x ( 0 )=V 0 cosα=800 cos 30 0=800 √ =400 √ 3 ,
2
 1
v y ( 0 ) =V 0 sin α=800 sin30 0=800 =400
2
Obţinem: C 1=400 √ 3 ,C 2=400. Deci v x ( t )=C 1=400 √ 3 = constant.
Răspuns corect: c).
2. Integrand încă o data în raport cu t, găsim că:

−g t 2
x ( t )=400 √ 3 t +C3 , y ( t )= +400 t +C 4
2
Dar x(0) = 0, y(0) = 0, deci C 3=0 , C 4=0 . Legea de mişcare pe verticală este:

−g t 2
y (t)= + 400t
2
Proiectilul loveşte solul la acel moment de timp t* la care y(t*) = - h. Rezolvand ecuatia de
−g t 2
gradul al doilea, + 400 t =−100, găsim solutiile:
2
t=40+18 √ 5 şi t=40−18 √ 5<0
Răspuns corect: b).
3. d= x ( 40+ 18 √ 5 ) =400 √ 3 ∙ ( 40+18 √ 5 )=55,6 km !!!
Răspuns corect: a).