Dosarul nr.

1-195/2019 /2019270235/ /38-1-

5474-19062019/
Dosarul nr. 1-243/2019 /2019210222/ /1-19122802-38-1-
25072019/

SENTINŢĂ
În numele Legii
13 iulie 2020 mun.
Orhei

Judecătoria Orhei, sediul Central

Instanța de judecată, compusă din:
Președintele ședinței, judecător Veaceslav
CARAGIA
Grefier Irina
BUHANIUC
cu participarea:
acuzatorilor de stat – Victoria Burlacu, Vasile Oanța, procurori în Procuratura
raionului Orhei;
inculpatului – *****;
apărătorului inculpatului ***** - avocatului Corneliu Pleșca (în baza mandatului
seria MA nr. 1376967 din 07.05.2019);
reprezentantului legal al inculpatului minor – Ruslan Gotornicean;
pedagogului – Maria Gamarț;
în lipsa:
părții vătămate – Alexandrov Anatolie;
părții vătămate – Lungu Elena;
părții vătămate – Tocareva Natalia;
a examinat în ședință de judecată publică, în limba de stat, în baza probelor
acumulate la urmărirea penală, cauza penală de învinuire a lui :
*****, născut la *****, IDNP *****, originar şi domiciliat în satul *****,
*****, neangajat în câmpul muncii, cetățean al Republicii Moldova, moldovean,
studii medii incomplete, nesupus militar, celibatar, anterior judecat,
în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. b), c) și d),
art.1921 alin. (2) lit. a) și c), art. 186 alin. (2), lit. c) și d) din Codul penal,
procedura de citare legală a fost executată;
acuzatorul de stat, procurorul Vasile Oanța, a considerat că, vinovăția
inculpatului *****, a fost dovedită pe deplin în ședința de judecată, iar acțiunile
acestuia corect au fost calificate la faza de urmărire penală. Solicită, să fie
recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. b),
c) și d), art.1921 alin. (2) lit. a) și c), art. 186 alin. (2), lit. c) și d) din Codul penal,
și cu aplicarea art.3641 Cod de procedură penală și art. 70 alin.(3) și alin.(4) din
Codul penal, de a-i stabili pedeapsa pe art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal - 8
(opt) luni închisoare; art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal - 8 (opt) luni
închisoare; art.1921 alin. (2) lit. a), c) Cod penal – 1 (un) an 6 (șase) luni
închisoare. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa
pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, sub formă
de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip semiînchis.
apărătorul inculpatului *****, avocatul Corneliu Pleșca, a menționat că, este de
acord cu calificarea infracțiunilor incriminate inculpatului. Vina inculpatul a
recunoscut-o pe deplin în ședința de judecată. De aceea, s-a examinat cauza în baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit prevederilor art. 3641 din
Codul de procedură penală, și a solicitat stabilirea în privința inculpatului *****,
unei pedepse mai blânde, luându-se în considerare comiterea infracțiunilor la
vârsta minoratului;
inculpatul *****, vina în comiterea infracțiunilor a recunoscut, se căiește pentru
faptele comise și-i pare rău de cele comise;
termenul de examinare a cauzei: 20 iunie 2019 – 13 iulie 2020;
cu referire la materialele cauzei penale și a probelor administrate și cercetate în
ședința de judecată, instanța de judecată,
a constatat

*****, în noaptea de 21.04.2019 spre 22.04.2019, acționând prin înțelegere

prealabilă, împreună şi de comun acord cu o persoană în privința căreia urmărirea
penală a fost încetată pe motivul că persoana nu a atins vârsta la care poate fi trasă
la răspundere penală, urmărind scop de profit şi sustragere a bunurilor altei
persoane, au pătruns în domiciliul cet. Lungu Elena, amplasat pe *****, de unde
au sustras pe ascuns un cearșaf de culoare cafenie la prețul de 300 lei și un cearșaf
de culoare albă la prețul de 400 lei, trei boxe de marca ,,Genius” la prețul de 500
lei, un monitor de model ,,M 298” la prețul de 2000 lei și două scurte, la prețul
uneia de 100 lei în sumă de 200 lei, o pereche de șlapi pentru copii de culoare
verde la prețul de 50 lei, o pereche de adidași pentru copii de culoare albă, la prețul
de 100 lei, o pereche de mănuși din material de culoare neagră la prețul de 50 lei,
două perechi de căști, una de culoare neagră și una de culoare albă, la prețul uneia
de 50 lei în sumă de 100 lei, astfel cauzându-i părții vătămate Lungu Elena o daună
materială considerabilă în sumă totală de 3700 lei.
 Tot el, în noaptea de 23.04.2019 spre 24.04.2019, ora nu a fost posibil de
stabilit, acționând prin înțelegere prealabilă, împreună şi de comun acord cu o
persoană în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe motivul că persoana
nu a atins vârsta la care poate fi trasă la răspundere penală, urmărind scopul răpirii
mijlocului de transport, fără scop de însuşire, a răpit automobilul de model Peugeut
206 cu numerele de înmatriculare ***** ce aparține cet. Alexandrov Anatolie, care
era parcat în garajul acestuia amplasat în *****.
Tot el, la 11.05.2019, aproximativ la ora 20.00, aflându-se pe teritoriu ÎP „Trei
Iazuri”, din sat. Micleşti, r-nul. Criuleni, care aparţine primăriei s. Peresecina, r.
Orhei, urmărind scop de profit şi sustragere a bunurilor altei persoane, prin
escaladarea gardului a pătruns pe teritoriul vilei de locuit ce-i aparţine cet.
Tocareva Natalia Boris, de unde, pe ascuns a sustras un telefon mobil de model
"Nokia 130", la preţul de 50 euro, echivalentul a 1 001 lei şi un telefon mobil de
model "LG XI50", la preţul de 150 euro, echivalentul a 3 006 lei, astfel cauzându-i
părţii vătămate Tocareva Natalia Boris o daună materială considerabilă în sumă
totală de 4 007 lei.
Procedura de examinare a cauzei
În ședința de judecată, inculpatul *****, a declarat că-i sunt cunoscute probele
administrate în cadrul urmăririi penale, recunoaște vinovăția în comiterea
infracțiunilor imputate şi nu dorește administrarea altor probe. În acest sens, în
conformitate cu art.3641 din Codul de procedură penală, a depus cerere prin care a
solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate în cadrul urmăririi
penale.
Din probele administrate rezultă că, faptele inculpatului *****, erau stabilite şi
erau suficiente date cu privire la persoana lui pentru a-i permite stabilirea unei
pedepse. Totodată, rechizitoriul a fost întocmit în conformitate cu prevederile art.
296 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală nu prezentau careva
semne că ar fi lovite de nulitate absolută.
Astfel, din considerentul că, materialele dosarului penal nu conțineau careva
indicii că, în faza de urmărire penală au fost încălcate drepturile şi libertățile
fundamentale garantate de Convenția Europeană, deoarece faptele imputate
inculpatului au fost just încadrate, iar participanții la proces nu au formulat careva
cereri referitoare la contestarea acestor circumstanțe, instanța de judecată a admis
cererea inculpatului şi a procedat la audierea acestuia potrivit regulilor de audiere a
martorului, conform art.3641 alin.(4) din CPP.
Analiza probelor
Potrivit art.101 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală, fiecare probă
urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității şi
veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării
lor. Judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma
examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele şi în mod obiectiv, călăuzindu-se de
lege.
Argumentele inculpatului
Fiind audiat potrivit prevederilor art.105-110, 370 din Codul de procedură
penală, asupra esenței învinuirilor înaintate, inculpatul *****, și-a recunoscut vina
integral în comiterea infracțiunilor, menționând că, la data de 11.05.2019,
aproximativ pe la orele 20:00, a pătruns pe teritoriul unei vilei de unde, pe ascuns a
sustras un telefon mobil de model "Nokia" şi un telefon mobil de model "LG ". La
data de 23.04.2019, a răpit automobilul de model Peugeut, nu ține minte cum
anume a sustras automobilul. La data de 08.05.2019 a pătruns în casa cet. Lungu
Elena, de unde au sustras cearșafuri, scurte, cămăși și alte bunuri indicate în
rechizitoriu. Îi pare rău de cele comise și paguba cauzată părților vătămate o
recunoaște.
Probele acuzării
Cu toate că, inculpatul *****, a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor
imputate, de către organul de urmărire penală au fost acumulate suficiente probe
pertinente şi concludente cu privire la caracterul infracțional al faptelor comise, cât
şi a vinovăției acestuia în comiterea infracțiunii, după cum urmează:
Pe episodul I, cu părțile vătămate Alexandrov Anatoli și Lungu Elena:
- declarațiile părții vătămate Alexandrov Anatolie, care fiind audiată în cadrul
urmăririi penale, a declarat că, locuiește în ***** în comun cu familia sa și deține
în proprietate un automobil de model ,,Pegeout 206” cu n/î ,,*****” de culoare
sură. La data de 23.04.2019 , aproximativ la ora 20:00 a venit de la muncă.
Automobilul se afla parcat la poarta domiciliului meu. Ulterior a urcat în automobil
și s-a deplasat în garaj, unde l-a parcat. A închis ușa cu zăvorul prin interior și prin
intermediul unei alte uși, care face accesul în curtea casei, a mers în domiciliu.
Menționează că a uitat cheile în mecanismul de pornire, respectiv automobilul a
rămas descuiat. A doua zi dimineață, data de 24.04.2019 a plecat la muncă în sat,
în garaj neintrând. Aproximativ la ora 18:00, a revenit de la muncă. Având nevoie
de un obiect am mers în garaj, unde a depistat că automobilul de model ,,Pegeout
206”, anul fabricării 2005, de culoare sură, la prețul de 50000 lei, ce avea în
rezervor 20 litri motorină lipsește. S-a deplasat în domiciliu și a întrebat-o pe soție
unde se află automobilul, la care dânsa i-a comunicat că nu cunoaște, astfel a
înțeles că cineva pe timp de noapte i-a sustras automobilul, ulterior a telefonat la
poliție. Adaugă că careva sunete suspecte nu a auzit. Menționează că pe data de
24.04.2019, aproximativ la ora 22:00, a fost telefonat de către colaboratorii de
poliție, care i-a comunicat că au depistat automobilul abandonat în pădurea din sat.
Bolohan r-nul. Orhei, ce avea mici defecțiuni tehnice, inclusiv și cipul de la cheie
fiind pierdut. Specifică faptul că a suportat cheltuieli în sumă de 3000 lei pentru
reparația automobilul;
- declarațiile părții vătămate Lungu Elena Grigore, care fiind audiat în cadrul
urmăririi penale, a declarat că, locuiește pe ***** de una singură. În luna iulie
2017, dânsa a plecat în Italia la copii și s-a aflat până la sfârșitul lunii aprilie 2019.
La plecare a încuiat domiciliul și a lăsat cheile verișoarei sale, Muntean Svetlana,
ca să aibă grijă de casă și să o suparavegheze ocazional. Pe data de 22.04.2019, a
fost telefonată de către verișoara Scuceleastova Ludmila, care i-a comunicat că
cineva a deteriorat ușa de acces de la domiciliu, comunicând-i că în interior e
dezordine. Pe data de 29.04.2019, dânsa a revenit la domiciliu. Uitîndu-se prin casă
a depistat că i-a fost sustrase următoarele bunuri: un cearșaf de culoare cafenie
combinat cu galben cu imprimeuri florale la prețul de 300 lei, un cearșaf de culoare
albă la prețul de 400 lei, trei boxe de model ,,genius” de culoare neagră la prețul de
500 lei, un monitor de model ,,M 298” de culoare neagră la prețul de 2000 lei, o
scurtă de culoare sură de marca,, Woorlrich” la prețul de 100 lei, o scurtă de
culoare bej la prețul de 100 lei, o pereche de șlapi pentru copii de culoare verde la
prețul de 50 lei, o pereche de adidași pentru copii de culoare albă la prețul de 100
lei, o pereche de mănuși din material de culoare neagră la prețul de 50 lei, o
pereche de căști de culoare neagră la prețul de 50 lei, o pereche de căști albă la
prețul de 50 lei și cheile de la garaj, astfel cauzând-mi o daună materială
considerabilă în sumă totală de 3700 lei. Cine a-r fi putut sustrage bunurile date nu
cunoaște;
- declarațiile martorului Alexandrov Aurica Ion, care fiind audiat în cadrul
urmăririi penale, a declarat că, vina de comiterea infracțiunii a recunoscut și a
declarat că locuiește în ***** în comun cu familia. În anul 2016, în comun cu soțul
Alexandrov Anatolie, a procurat automobilul de model,, Pegeout 2006” cu n/m
,,*****” a. f. 2005, de culoare gri, la prețul de 2500 euro. La data de 23.04.2019,
aproximativ la ora 11:00, cu automobilul sus menționat s-a deplasat la Oficiul
poștal din sat. Întorcându-se la domiciliu, a parcat automobilul în stradă, la poartă,
iar spre seară aproximativ la ora 20:00, soțul ei a parcat automobilul de model
,,Pegeout” în garaj. Porțile garajului le-a închis pe interior cu zăvoarele acesteia,
fără careva lacăte. A lăsat cheile automobilului în mecanismul de pornire, ușile
descuiate și a mers în domiciliu. Dânsa s-a culcat la miezul nopții, iar soțul
aproximativ la ora 22:00. Soțul s-a trezit de dimineață aproximativ la ora 06:30 ca
să plece la serviciu în sat. Ulterior aproximativ la ora 08:00, în comun cu fiica
minoră au plecat din gospodărie, iar dânsa s-a aflat toată ziua în gospodărie.
Menționează că niciodată nu a avut nevoie să meargă în garaj. Întorcându-se soțul
de la serviciu, fiind aproximativ ora 17:50, după ce a făcut baie, a mers în garaj,
unde a depistat lipsa automobilului. Dânsul fiind schimbat la față, i-a comunicat
despre cele văzute și îndată a telefonat la serviciul 112. Cine ar putut răpi
automobilul nu cunoaște, pe timp de noapte nu a auzit gălăgie și nici câinii să latre;
- declarațiile martorului Varzari Andrii Mihail, care fiind audiat în cadrul
urmăririi penale, a declarat că, activează în calitate de ofițer de investigații al BZC
al SII a IP Orhei. Comunică că activând în cadrul procesului penale
nr.20192700378, pe faptul sustragerii bunurilor materiale din domiciliul cet. Lungu
Elena, amplasat pe *****, în urma măsurilor speciale de investigație a parvenit o
informație cu caracter operativ de la o persoană demnă de încredere, care a dorit
să-și păstreze anonimatul, acesta a comunicat că furtul dat a fost comis de către doi
minori. În urma analizei infracționale pe teritoriul raionului Orhei, în perioada
comiterii infracțiunii date s-a stabilit că minorii ***** și *****, samavolnic
părăsind Centrul Comunitar ,,Generația Pro” din s. Peresecina r. Orhei, au comis
mai multe infracțiuni pe teritoriul raionului Orhei. Totodată pe data de 02.05.2019,
fiind chestionat minorul *****, acesta i-a comunicat că în noaptea de 21.04.2019,
deplasându-se cu ***** din direcția satului Peresecina în direcția orașului Orhei, a
pătruns într-o gospodărie amplasată în apropierea râului Răut mun. Orhei, de unde
a sustras mai multe bunuri materiale, care ulterior le-a ascuns într-o fâșie
forestieră, de pe malul râului Răut. La solicitarea de a arăta unde sunt păstrate
bunurile sustrase, cet.*****, benevol i-a arătat unde se află bunurile sustrase, de
unde și au ridicate prin proces-verbal de cercetare la fața locului;
- declarațiile martorului Scuceleastova Ludmila Nicolae, care fiind audiat în
cadrul urmăririi penale, a declarat că, locuiește pe *****, pe aceeași stradă cu
verișoara pe nume Lungu Elena. La data de 22.04.2019 aproximativ la ora 11:20,
a fost telefonată de către vecina Stratan Natalia, care a întrebat-o dacă a venit acasă
Elena, la care i-a comunicat că nu cunoaște, din motiv că nimeni nu a anunțat-o
despre acest fapt. Astfel, a decis să o telefoneze pe verișoară prin intermediul
aplicației ,,viber” pentru a vedea dacă este venită acasă. După ce a telefonat-o
dânsa i-a comunicat că este peste hotarele țării mai exact în Italia și că nu are de
gând să vină la domiciliu. Atunci, a înțeles că cineva a pătruns în domiciliu, astfel
a mers la domiciliul ei, amplasat pe *****. Ajungând la domiciliul sus indicat, a
văzut ușa de acces deschisă, a intrat în interior și a văzut că pe jos sunt aruncate
haotic haine. A telefonat-o pe verișoară și i-a relatat cele întâmplate. Ulterior a
apelat la apelat la poliție;
- declarațiile martorului Dodon Natalia Dumitru, care fiind audiat în cadrul
urmăririi penale, a declarat că, locuiește pe ***** și este vecină cu cet. Lungu
Elena, care locuiește vizavi de domiciliul ei. Dânsa mereu este plecată în Italia. La
data de 22 aprilie 2019, în timp ce se afla prin curtea casei, a văzut ușa de acces de
la domiciliul vecinei deschise, astfel a crezut că vecina a revenit de peste hotarele
țării la domiciliu. S-a apropiat de poarta ei, ca să o strige, ca să mai discute, însă
nimeni nu a ieșit. Ulterior a telefonat-o pe Scuceleastova Ludmila, care este
verișoara Elenei, pentru a o întreba dacă ultima a revenit acasă. Ludmila i-a
comunicat că nu cunoaște, însă o va telefona și o v-a întreba, căci tot cei posibil să
pătruns cineva în domiciliu. Discutând telefonic cu Ludmila, a întrebat-o dacă nu a
intrat în interior și i-a comunicat că nu. Astfel, ultima i-a comunicat să intre în
domiciliu. Intrând în domiciliu a văzut dezordine și că hainele erau aruncate haotic
pe jos. A telefonat-o pe Ludmila și i-a relatat cele văzute, ulterior dânsa a venit, a
văzut domiciliul și a apelat la poliție;
- conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului, din 24 aprilie 2019,
efectuat în gospodăria lui Alexandrov Anatolie Gheorghe, ce este amplasată în
*****;
- conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului, din 24 aprilie 2019,
efectuat în extravilanul s. Bolohan r. Orhei;
- conținutul ordonanței de recunoaștere a bunului în calitate de corp delict din 03
mai 2019, recunoscut în calitate de corp delict automobilul de model Peugeut 206
cu n/î *****;
- conținutul ordonanței de restituire a corpurilor delicte din 07 mai 2019, prin
care a fost restituit proprietarului automobilul de model Peugeut 206 cu n/î
*****;
- conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului, din 22 aprilie 2019,
efectuat în gospodăria lui Lungu Elena Grigore, ce este amplasată în mun. Orhei
str. Frunze nr. 17;
- conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului, din 07 mai 2019,
obiectul supus examinării - o rangă metalică” care a fost ridicată în cadrul
cercetării gospodăria lui Lungu Elena Grigore, ce este amplasată în mun. Orhei str.
Frunze nr. 17;
- conținutul ordonanței de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la
cauza penală din 07 mai 2019;
- conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului, din 02 mai 2019,
efectuat în fâșia forestieră din str. Frunze mun. Orhei;
- conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului, din 07 mai 2019;
- conținutul ordonanței de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la
cauza penală din 07 mai 2019;
 - conținutul ordonanței de restituire a corpurilor delicte din 07 mai 2019;
- conținutul procesului-verbal de verificare a declarațiilor din 14.06.2019,
conform căruia ***** a prezentat locuința amplasată pe ***** și locuința
amplasată în *****, în care a pătruns în comun cu minorul *****;
Pe episodul II, cu partea vătămată Tocareva Natalia:
- declarațiile părţii vătămate Tocareva Natalia, care fiind audiat în cadrul
urmăririi penale, a declarat că, la data de 11.05.2019, de dimineață a plecat la casa
sa situată în sectorul „Trei iazuri”, din marginea s. Peresecina, r. Orhei, care se
mărginește cu s. Micleşti, r. Criuleni. Totodată ziua a stat acolo, unde spre seară a
plecat la niște vecini, apoi a revenit peste o oră de timp, a intrat în casă, a observat
că toate bunurile sunt la loc. Când a deschis frigiderul, a observat că care produse
alimentare lipsesc. I-a părut straniu toate acestea, apoi când a dat să facă un apel
telefonic de pe telefonul ei mobil de model „LG - XI50”, în care era conectată
„*****”, a observat că telefonul dat lipsește, posibil s-a gândit că, l-a pierdut prin
cameră, după care a dat să mai facă un apel telefonic de pe un alt telefon de-al ei,
de model „Nokia”, în care era conectată cartela sim „*****”, însă nici pe acel
telefon nu l-a găsit, îndată şi-a dat seama că, acestea i-a fost sustras, deoarece
lipsea şi careva mâncare, dar cine a comis furtul ea nu cunoaște. A menționat
faptul că, careva urme de deteriorare nu a depistat la uşa sau ferestrele casei, astfel
în urma acestui furt i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă
totală de 4007 lei, deoarece telefonul mobil de model „Nokia”, avea prețul de 50
euro, echivalentul a 1 001 lei şi un telefon mobil de model LG -X150, la prețul de
150 euro, echivalentul a 3 006 lei;
- conținutul ordonanței şi procesul verbal de ridicare din data de 21.06.2019,
prin care de la Gioba Ion a fost ridicat un telefon mobil de model „LG XI50”, de
culoare albă;
- conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 21.06.2019;
- conținutul ordonanței privind recunoașterea şi anexarea corpurilor delicate la
cauza penală din 21.06.2019;
- conținutul ordonanței privind restituirea corpurilor delicate din 12.07.2019;
Astfel, reieșind din însăși declarațiile inculpatului *****, ale părților vătămate și
a martorilor, și celelalte mijloace de probă administrate în faza de urmăririi penală,
instanța de judecată reține, faptele indicate în prezenta sentință, în sarcina
inculpatului *****, acestea fiind demonstrate pe deplin, prin probele cercetate
supra, dincolo de orice dubiu rezonabil.
Încadrarea juridică a faptelor inculpatului
 Conform ordonanței de punere sub învinuire, din 14.06.2019, dar şi potrivit
rechizitoriului, (episodul I, cu părțile vătămate Alexandrov Anatoli și Lungu
Elena), inculpatul *****, a fost pus sub acuzare pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) din Codul penal, individualizată prin
furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două
persoane, prin pătrundere în locuinţă, cu cauzarea de daune în proporții
considerabile și de art.1921 alin. (2) lit. a), c) din Codul penal, individualizată, prin
răpirea mijlocului de transport, fără scop de însușire, săvârșită de două sau mai
multe persoane, prin pătrundere în spații îngrădite.
Prin ordonanța de punere sub învinuire, din 19.06.2019, dar şi potrivit
rechizitoriului, (episodul II, cu partea vătămată Tocareva Natalia), inculpatul
*****, a fost pus sub acuzare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.186
alin. (2) lit. c), d) din Codul penal, individualizată, prin furtul, adică sustragerea pe
ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în locuință, cu
cauzarea de daune în proporții considerabile.
La adoptarea sentinței, potrivit prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 1)-4) din Codul
de procedură penală, instanța de judecată trebuie să soluționeze următoarele
chestiuni în următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea
căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat; 3)
dacă fapta întrunește elementele infracțiunii şi de care anume lege penală este
prevăzută ea; 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.
În conformitate cu art. 51 alin. (1) din Codul penal, temeiul real al răspunderii
penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componența infracțiunii,
stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale.
Instanța de judecată relevă că, în cauza Kokkinakis vs Grecia din 25.25.1993,
CtEDO a statuat că ” (…) o infracțiune trebuie să fie definită clar prin lege.
Această condiţie va fi îndeplinită atunci când individul poate să ştie, pornind de la
prevederea normei pertinente şi la nevoie cu ajutorul interpretării ce-i este dată în
jurisprudență, ce acte şi omisiuni sunt de natură să-i angajeze răspunderea penală.
Cu referire la capetele de învinuire în baza art. 186 alin. (2) din Codul penal
Instanța de judecată, reține faptul că, infracțiunile prevăzute de art. 186 din
Codul penal, ce i se incriminează inculpatului, sunt plasate de către legiuitor în
Capitolul VI „Infracţiuni contra patrimoniului”, din Partea specială a Codului
penal, componenţa căreia presupune existenţa următoarelor elemente constitutive.
Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art.186 Cod penal, îl
formează relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile.
Obiectul material al infracțiunilor deduse judecății îl reprezintă bunurile care au
o existență materială, sunt create prin munca omului, dispun de valoare materială și
cost determinat, fiind bunuri mobile străine pentru făptuitor.
 Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art.186 Cod penal, are următoarea
structură: 1) fapta prejudiciabilă, care constă în sustragerea bunului, 2) urmările
prejudiciabile sub forma prejudiciului patrimonial efectiv, 3) legătura de
cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă şi urmările prejudiciabile, 4) modul ascuns al
comiterii infracțiunii.
Instanța precizează că, sustragerea se consideră săvârșită pe ascuns și se califică
drept furt, în baza art. 186 Cod penal, dacă a fost săvârșită: - în absența
proprietarului, a posesorului sau a oricăror altor persoane.
Potrivit prevederilor art.126 alin.(2) din Codul penal, caracterul considerabil sau
esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea
şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia,
existenţa persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra
stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi intereselor
ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.
Infracțiunea prevăzută la art.186 din Codul penal, este materială şi se consumă
odată cu dobândirea bunurilor. Infracțiunea de furt se săvârșește numai cu intenție
directă, iar la calificare, este obligatorie stabilirea scopului special – a scopului de
cupiditate.
Sustragerea se consideră săvârșită de două sau mai multe persoane atât în cazul
în care la săvârșirea sustragerii au participat în comun doi sau mai mulți autori fără
o înțelegere prealabilă între ei, cât şi în cazul în care la săvârșirea sustragerii au
participat două sau mai multe persoane care s-au înțeles în prealabil despre
săvârșirea comună a sustragerii.
În speță, ***** a recunoscut că, în urma înțelegerii prealabile cu alte persoane,
au săvârșit sustragerea bunurilor altor persoane.
Prin noțiunea de pătrundere, se înțelege intrarea ilegală, pe ascuns sau deschis,
într-o încăpere, în alt loc pentru depozitare sau locuință cu scopul săvârșirii
furtului, jafului sau tâlhăriei. Pătrunderea poate fi comisă atât cu învingerea
piedicilor şi a rezistenței, cât şi fără aceasta.
Prin termenul încăpere se înțeleg construcțiile, edificiile, beciurile, hambarele,
garajele şi alte construcţii gospodăreşti, menite pentru păstrarea permanentă sau
temporară a bunurilor materiale, utilate cu un gard sau mijloace tehnice sau
asigurate cu o altă pază; magazinele mobile, limuzinele, refrigeratoarele,
containerele, seifurile şi alte depozite asemănătoare. Totodată, sectoarele de
teritorii care nu sunt folosite pentru păstrare, ci, de exemplu, pentru cultivarea unei
oarecare producţii, nu se încadrează în noţiunea de alt loc pentru depozitare.
La caz, sustragerile au avut loc din gospodăria cet. Lungu Elena și a cet.
Tocareva Natalia.
Termenul de locuință denumește o încăpere sau un grup de încăperi destinate
traiului permanent sau temporar al persoanelor, în care se află o parte sau întreaga
avere de care dispun ele. Tot la acest termen se referă pârțile componente ale
locuinței în care oamenii pot să nu locuiască nemijlocit. În afară de aceasta, trebuie
considerate drept locuinţă nu numai încăperile de locuit (odăile, antreurile,
bucătăriile), dar şi cele alăturate nemijlocit lor, alcătuind o parte indivizibilă, cum
ar fi: balcoanele, loggiile, în casele individuale - verandele, mansardele, beciurile,
cămările etc
Subiect al infracțiunii de furt în forma agravată, poate fi orice persoană fizică
responsabilă ce a împlinit vârsta de 14 ani, iar inculpatul *****, întrunește semnele
subiectului infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) din Codul penal.
Intenția inculpatului minor *****, se demonstrează atât prin declarațiile
acestuia, cât și din circumstanțele obiective, constatate prin mijloacele de probă
administrate de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată,
care denotă cert faptul că acesta, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al
faptei sale, în urma înțelegerii prealabile cu alți minori, au sustras în mod ascuns
bunurile altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Din motiv că, inculpatul minor *****, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a
bunurilor altor persoane, în urma înțelegerii prealabile cu alți minori, au sustras
bunurile menționate și au cauzat daune în proporții considerabile părților vătămate
Lungu Elena și Tocareva Natalia, instanța de judecată consideră că, la caz sunt
prezente semnele a componenței de două infracțiuni, prevăzute la art. 186 alin.(2)
lit. b), c), d) și art.186 alin.(2) lit. c), d) din Codul penal.
Cu referire la capetele de învinuire în baza art. 1921 alin. (2) din Codul
penal:
Instanța de judecată reține faptul că, infracțiunea prevăzute de art. 1921 alin.(2)
lit. a) și c) din Codul penal, ce i se incriminează inculpatului minor *****, este
plasată de către legiuitor în Capitolul VI „Infracțiuni contra patrimoniului”, din
Partea specială a Codului penal, componența căreia presupune existența
următoarelor elemente constitutive
Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 1921 Cod penal, îl
formează relațiile sociale cu privire la posesia asupra mijlocului de transport, iar
obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 1921 CP, îl reprezintă mijlocul de
transport.
Astfel în conformitate cu art. 132 Cod penal, prin mijloace de transport se
înţeleg toate tipurile de automobile, … şi alte mijloace de transport mecanice.
Totodată, se reține că mijlocul de transport, care constituie obiectul material al
infracțiunii prevăzute la art. 1921 CP, trebuie să fie străin pentru făptuitor, fapt ce
se încadrează în circumstanțele cauzei, or automobilul răpit de către inculpatul
*****: de model „Pegeut 206”, cu n/î ***** ce aparține cet. Alexandrov Anatolie.
Răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire se consideră săvârşită de
două persoane atât în cazul în care la săvârşirea sustragerii au participat în comun
doi autori fără o înțelegere prealabilă între ei, cât şi în cazul în care la săvârşirea
sustragerii au participat două persoane care s-au înţeles în prealabil despre
săvârşirea comună a sustragerii.
Latura obiectivă se exprimă în fapta prejudiciabilă care constă exprimată în
acțiunea de răpire. Astfel, răpirea mijlocului de transport este o acţiune care
presupune succesiunea a două acte: 1) deposedarea, adică scoaterea mijlocului de
transport din posesia victimei; 2) imposedarea, adică trecerea mijlocului de
transport în posesia şi folosinţa făptuitorului.
Se reţine că, în sensul prevederii de la art. 1921 Cod penal, acțiunea de răpire
trebuie să aibă un caracter ilegal. Ilegalitatea acțiunii de răpire presupune că
făptuitorului îi lipseşte orice drept asupra mijlocului de transport pe care îl răpeşte,
el violând prevederile normative care reglementează regimul posesiei asupra
mijloacelor de transport.
Instanța reține că, caracterul ilegal al răpirii mijlocului de transport menționat
supra, de către minorul ***** împreună cu alte persoane, se exprimă prin lipsa
acordului proprietarului automobilului şi anume a părții vătămate Alexandrov
Anatolie, de a se folosi de mijlocul de transport, fapt confirmat prin declarațiile
părții vătămate și probele indicate supra, cât şi prin declarațiile inculpatului *****.
Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 1921 CP, se caracterizează prin
intenție directă. În speță latura subiectivă, s-a manifestat prin intenție directă și în
susținerea acestor constatări se face trimitere la elementele de fapt stabilite în
cadrul judecării cauzei, or din materialele cauzei penale cercetate în instanță cît și
din declarațiile inculpatului minor *****, reiese faptul că el, îşi dădea seama de
caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile şi a
dorit în mod conștient, survenirea acestora.
Instanța reține că infracțiunea de răpire a mijlocului de transport de către
inculpatul ***** fost săvârșită și în circumstanțe agravante prevăzute de art. 1921
Cod penal, prin pătrundere în spațiu păzit, și anume din; garajul amplasat în
gospodăria cet. Alexandrov Anatol, amplasat în *****.
Instanţa reţine că prin „pătrundere” se înţelege intrarea, pe ascuns sau deschisă,
în spaţiu păzit, în scopul sustragerii mijlocului de transport.
Totodată, motivul infracțiunii de răpire a mijlocului de transport în cazul
respectiv a fost satisfacerea intereselor personale, din partea inculpatului minor
*****, fiind unul special, şi anume: scopul folosinței temporare din partea sa
împreună cu alte persoane, respectiv, trecerea mijlocului de transport, în posesie
pentru o perioadă nesemnificativă de timp, nu în stăpânire definitivă şi fără a
exercita în privinţa mijlocului de transport prerogativele pe care le poate avea un
proprietar şi anume prerogativa de dispunere, doar pentru posesiune şi folosință
personal.
 Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul
săvârșirii infracțiunii a împlinit vârsta de 14 ani, în speță, inculpatul minor *****,
întrunește semnele subiectului infracțiunii prevăzute de art. 1921 din Codul penal.
În concluzie, audiind participanții la proces, cercetând probele prezentate din
punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității şi veridicității lor, iar în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, reieșind din limitele învinuirii
înaintate, instanța de judecată consideră că, toate semnele obiective și subiective
ale componențelor de infracțiune, prevăzute la art.1921 alin.(2) lit. a) și c), art. 186
alin. (2), lit. b), c), d), art. 186 alin. (2), lit. c), d) din Codul penal, sunt întrunite, și
călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate
probele prezentate și în limita unei proceduri legale, instanța de judecată consideră,
vinovăția inculpatului *****, în comiterea acestor infracțiuni, ca fiind dovedită, în
totalitatea elementelor componențelor de infracțiuni incriminate, dincolo de orice
dubiu rezonabil, pentru care motive, *****, urmează a fi recunoscut vinovat și
condamnat.
Individualizarea pedepsei inculpatului
La stabilirea categoriei şi termenului pedepsei inculpatului, instanța de judecată
în conformitate cu art.art.7, 75 din Codul penal, ţine cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, motivul acesteia, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei
care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării şi reeducării vinovatului, de condițiile de viață ale familiei acestora.
Pedeapsa aplicată persoanei recunoscute vinovate trebuie să fie echitabilă, legală
şi corect individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială şi să realizeze
scopurile legii şi pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile pârții
generale a Codului penal şi stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea special.
Instanța remarcă că, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului
lipsuri şi restricţii ale drepturilor lui, proporţionale cu gravitatea infracţiunii
săvârşite şi este suficientă pentru restabilirea echităţii sociale, adică a drepturilor şi
intereselor victimei, statului şi întregii societăţi, perturbate prin infracţiune. De
altfel, pedeapsa este echitabilă şi atunci când este capabilă de a contribui la
realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului şi
prevenirea comiterii de noi infracţiuni atât de către condamnat, cât şi de alte
persoane. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează
dispreţ faţă de ea şi nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului şi nici
pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. De asemenea, o pedeapsă prea aspră
generează apariţia unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire şi de neîncredere
în lege, fapt ce poate duce la consecinţe contrare scopului urmărit.
 Instanța concluzionează că, sentința de condamnare în prezenta cauză penală va
avea un efect preventiv serios atât pentru inculpat, cât şi pentru alte persoane
predispuse la comiterea unor astfel de infracţiuni şi va constitui o garanţie şi o
asigurare că drepturile şi libertăţile consfinţite în Constituţia Republicii Moldova şi
alte legi ale statului sunt apărate, iar violarea lor este contracarată şi pedepsită.
În conformitate cu art.76 din Codul penal, în calitate de circumstanţă atenuantă
în privința inculpatului *****, instanța de judecată a reținut căinţa sinceră,
comiterea infracțiunilor în timpul minoratului.
Circumstanțe care agravează răspunderea inculpatului *****, conform art.77
Cod penal, instanța a stabilit, comiterea anterioară a unor infracțiuni intenționate
contra patrimoniului, și că la locul de trai se caracterizează nesatisfăcător.
În context, instanța nu poate reține în calitate de circumstanță atenuantă
recunoașterea vinovăției de către inculpat, or, judecarea cauzei penale a avut loc în
baza probelor administrate la urmărirea penală, care are ca premiză recunoaşterea
faptelor indicate în rechizitoriu, astfel, în acest caz pedeapsa care urmează a fi
aplicată inculpatului urmează a fi stabilită în conformitate cu art.3641 alin.(8) din
Codul de procedură penală, care stabileşte o pedeapsă redusă, luându-se în
considerare recunoaşterea faptelor, iar reţinerea în calitate de circumstanţă
atenuantă a faptului recunoaşterii vinovăţiei ar însemna acordarea unei bivalenţe
juridice uneia şi aceleiaşi circumstanţe.
Potrivit art.24 alin.(2) din Codul de procedură penală, instanța judecătorească nu
este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării şi
nu exprimă alte interese decât interesele legii.
Conform art.79 alin.(1) CP, ținând cont de circumstanțele excepționale ale
cauzei, legate de scopul şi motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrşirea
infracţiunii, de comportarea lui în timpul şi după consumarea infracţiunii, de alte
circumstanţe care micșorează esențial gravitatea faptei şi a consecințelor ei,
precum şi de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup
la descoperirea acesteia, instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita
minimă, prevăzută de legea penală, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate
să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a
săvârșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională.
Potrivit art. 37 din Regulile de la Bejing şi Regulile de la Tokyo, în cazul
copiilor, se poate recurge la privarea de libertate doar ca la o măsura extremă şi
pentru perioada cea mai scurta care se impune. Detenția ca măsură extremă sau ca
ultim mijloc, în corespundere cu standardele internaţionale un copil nu trebuie să
fie privat de libertate în afară de cazurile când a comis o infracţiune legată de
aplicarea violenţei sau a comis în mod persistent infracţiuni serioase, grave şi nu
există alte căi de a reacţiona. Faptul că nu există alte căi potrivite de a reacţiona nu
se referă la situaţia că nu sânt alternative, ci că aplicarea lor nu ar fi eficientă.
Statul în acest sens odată cu acceptarea aplicării privaţiunii de libertate trebuie să
prevadă un şir de alternative pentru aceasta. Simpla condamnare cu suspendare
fără alte acţiuni ulterioare (supraveghere, implicare în programe) nu este o
alternative suficientă şi chiar este ineficientă. In aplicarea detenției trebuie de ținut
cont că cu cât este mai mic copilul cu atât este mai contraindicată privațiunea, la
fel şi în cazul când copilul este la prima sa faptă comisă.
În acest sens, instanța de judecată reţine că, cu adevărat, în corespundere cu
standardele internaționale un copil nu trebuie să fie privat de libertate în afară de
cazurile când a comis o infracțiune legată de aplicarea violenței sau a comis în mod
persistent infracţiuni grave şi nu există alte căi de a reacţiona, iar faptul că nu
există alte căi potrivite de a reacţiona nu se referă la situaţia că nu sunt alternative,
ci că aplicarea lor nu ar fi eficientă.
Instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de
individualizare a pedepsei, pentru infractorul care a comis acea infracţiune, având
deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni, ținând seama de
regulile şi principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a
cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acestuia.
Legiuitorul, estimând, in abstracto, pericolul social al infracțiunii incriminate la
art. 186 alin. (2) din Codul penal, a stabilit că, aceasta se pedepsește cu amendă în
mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în
folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani.
Potrivit art. 1921 alin. (2) din Codul penal, răpirea mijlocului de transport fără
scop de însușire, săvârșită de două persoane, se pedepsește cu închisoare de la 3 la
5 ani.
În conformitate cu prevederile art.3641 alin.(8) din Codul de procedură penală,
inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat
ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală
beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în
cazul pedepsei cu închisoare şi cu muncă neremunerată în folosul comunității, şi de
reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei
cu amendă.
În condițiile art. 3641 alin. (8) din Codul de procedură penală, se stabilește noua
limită minimă şi maximă de pedeapsă, stabilită la art. 186 alin. (2) din Codul penal,
prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă minime şi maxime sub formă de
închisoare, muncă neremunerată în folosul comunității şi de reducerea cu o pătrime
a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă, adică,
amendă în mărime de la 500 unităţi convenționale (în condițiile art. 64 alin. (3) din
Codul penal) până la 1012,50 unităţi convenționale, muncă neremunerată în folosul
comunității de la 120 la 160 de ore sau închisoare de la 3 luni până la 1 an și 4 luni
(art. 70 alin. (3) CP), și, la art.1921 alin.(2) din Codul penal, prin reducerea cu o
treime a limitelor de pedeapsă minime şi maxime sub formă de închisoare adică,
închisoare de la 3 luni la 1 an și 8 luni (art. 70 alin. (3) CP).
Conform art.75 alin.(2) din CP, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor
alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în
care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea
scopului pedepsei.
În speță, instanța de judecată reține că, inculpatul *****, a comis infracțiunile
imputate la vârsta 16 ani, a contribuit la descoperirea infracțiunilor, nu se află la
evidența medicului narcolog și/sau psihiatru, se căiește sincer de cele comise și se
caracterizează negativ.
Infracțiunile incriminate inculpatului minor *****, raportată la art.16 alin.(3)
Cod penal, se atribuie la categoria celor mai puțin grave.
Reieșind din informația din revendicare, forma 246 (dosar nr.1-243/2019,
f.d.39), se constată faptul că, inculpatul ***** este predispus la comiterea
infracțiunilor, or, în perioada care este inculpat pentru infracțiuni similare, comite
din nou, cu intenție infracțiuni intenționate, de aceea reeducarea acestuia în opinia
instanței de judecată, poate avea loc doar în condițiile izolării de societate.
Astfel, conducându-se de scopurile pedepsei penale, consfințite de art.61 alin.(2)
Cod penal, luând în considerare prevederile art.70 alin.(3) și (4) din Codul penal,
reieșind din: personalitatea inculpatului ***** care la momentul comiterii
infracțiunilor avea vârsta minoratului, se căiește sincer, la evidența medicul
narcolog și psihiatru nu se află, are intenția de a repara prejudiciul cauzat, la locul
de trai se caracterizează negativ, că este predispus la comiterea infracțiunilor, or, în
perioada care este inculpat pentru infracțiuni similare, comite din nou cu intenție
infracțiuni contra patrimoniului persoanei, nefăcând concluziile necesare despre
necesitatea corectării, nu a mers pe calea autocorectării comportamentului său, dar
a continuat de a duce un mod parazitar de viață și a continuat activitatea sa,
practicând activitatea infracțională, astfel, instanța concluzionează faptul că,
inculpatul nu a conștientizat pericolul social al faptelor imputate, reieșind din
caracterul infracțiunilor imputate, care potrivit prevederilor art.16 alin.(3) Cod
penal, sunt mai puțin grave, instanța consideră că, în privința inculpatului *****,
pentru comiterea de către acesta a infracțiunilor imputate, este echitabilă aplicarea
pedepsei sub formă de închisoare în limitele stabilite și prevăzute de legea penală
pentru fiecare infracțiune săvârșită, considerând că, doar prin aplicarea acestei
pedepsei, se va atinge scopul pedepsei penale.
Având în vedere, cele expuse, în condițiile art. 3641 alin. (8) din Codul de
procedură penală şi în coroborare cu prevederile art.70 alin.(3) și art.79 Cod penal,
instanța de judecată consideră necesar, de a aplica față de inculpatul minor *****,
pedepse după cum urmează:
- în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) din Codul penal, pedeapsă sub formă de 6
(șase) luni închisoare, care, potrivit art.72 alin. (5) din Codul penal, urmează a fi
executată în centrul de detenție pentru minori;
-în baza art. 1921 alin. (2) lit. a), c) din Codul penal, pedeapsă sub formă de 1
(un) an închisoare, care, potrivit art.72 alin. (5) din Codul penal, urmează a fi
executată în centrul de detenție pentru minori;
- în baza art. 186 alin.(2) lit. c) și d) din Codul penal, pedeapsă sub formă de 6
(șase) luni închisoare, care, potrivit art.72 alin. (5) din Codul penal, urmează a fi
executată în centrul de detenție pentru minori;
În continuare, potrivit prevederilor art.84 alin.(1) din Codul penal, dacă o
persoană este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni
fără să fi fost condamnată pentru vreuna din ele, instanța de judecată, pronunțând
pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa definitivă pentru
concurs de infracțiuni prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate.
Luând în considerație normele legale enunțate, deoarece inculpatul minor *****,
a comis 3 (trei) infracțiuni, prin concurs real, fără a fi condamnat pentru vreuna din
ele, instanța de judecată, cu referire la prevederile art.84 alin.(1) din Codul penal,
prin cumul parțial al pedepselor sub formă de închisoare, stabilește inculpatului
minor *****, pedeapsă definitivă, sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un)
an și 4 (patru) luni, care, potrivit art.72 alin.(5) Cod penal, urmează a fi executată
în centrul de detenție pentru minori.
Totodată, instanța de judecată, menționează că, reieșind din personalitatea
minorului *****, care la locul de trai se caracterizează negativ, că este predispus la
comiterea infracțiunilor, este acuzat de comiterea a 3 infracțiuni contra
patrimoniului, care potrivit prevederilor art.16 din Codul penal, sunt mai puțin
grave, consideră inoportună aplicarea prevederilor art.90 sau 901 din Codul penal,
sub aspectul suspendării sau suspendării parțiale a executării pedepsei cu
închisoare.
Măsura preventivă
 În conformitate cu prevederile art.395 alin.(1) pct.5) din Codul de procedură
penală, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătată dispoziția
privitoare la măsura preventivă ce se va aplica inculpatului până când sentința va
deveni definitivă.
Instanța de judecată, cu referire la prevederile normei precitate, reține că, la
momentul pronunțării prezentei sentințe, inculpatul minor ***** nu se află sub
efectul măsurilor preventive aplicate pe cauza examinată.
Instanța de judecată reține că la momentul pronunțării prezentei sentințe minorul
***** ispășește pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central
din 19.09.2019. Astfel nu există necesitatea de a aplica față de ***** o măsură
preventivă care ar asigura punerea în executare a pedepsei, întrucât acesta deja se
află în custodia statului.
Soarta corpurilor delicte
Cu referire la prevederile art.385 alin.(1) pct.13, art.397 alin.(3) și art.162
alin.(1) din CPP, la adoptarea hotărârii, instanța trebuie să hotărască cu privire la
corpurile delicte.
Prin ordonanța de recunoașterea bunurilor în calitate de corpurilor delicte din
03.05.2019 (dosar nr.1-195/2019, f.d.18), în calitate de corp delict a fost
recunoscut: automobilul de model „Peugeut 206” cu nr./î ***** de culoare sură,
care se păstrează la partea vătămată Alexandrov Anatolie.
Potrivit art. 162 alin. (1) pct. 3) din CPP, corpul delict: automobilul de model
„Peugeut 206” cu nr./î ***** de culoare sură, care se află la păstrare la partea
vătămată Alexandrov Anatolie, instanța va dispune a lăsa în continuare corpul
delict în proprietatea acesteia.
Prin ordonanța de recunoașterea și de anexarea corpurilor delicte din 07.05.2019
(dosar nr.1-195/2019, f.d.72), în calitate de corp delict a fost recunoscut: o rangă
metalică de culoare cafenie cu demisiunile de 35 cm, care se păstrează în camera
de păstrare a corpurilor delicte a IP Orhei.
În condițiile art. 162 alin. (1) pct. 1) și 3) din Codul de procedură penală, corpul
delict: o rangă metalică de culoare cafenie cu demisiunile de 35 cm, care se
păstrează în camera de păstrare a corpurilor delicte a IP Orhei, să fie nimicit,
întrucât a fost folosit la comiterea infracțiunii.
Prin ordonanța de recunoașterea și de anexarea corpurilor delicte din 07.05.2019
(dosar nr.1-195/2019, f.d.82), în calitate de corp delict a fost recunoscut: un
cearșaf de culoare cafenie combinat cu galben cu imprimeuri florate, un cearșaf de
culoare albă, o scurtă de culoare sură de marca “Woorlrich”, o pereche de șlapi
pentru copii de culoare verde, o pereche de adidași pentru copii de culoare albă, o
pereche de mănuși din material de culoare neagră, o pereche de căști albă și una
neagră.
Prin ordonanța de restituire a corpurilor delicte, din 07.05.2019 (dosar nr.1-
195/2019, f.d.90), a fost dispusă restituirea corpurilor delicte menționate, către
proprietarul -partea vătămată Lungu Elena, pentru păstrare, conform recipisei din
07.05.2019 (dosar nr.1-195/2019, f.d.91), astfel, instanța de judecată consideră,
necesar ca corpul delict, la intrarea în vigoare a sentinței, urmează a fi lăsate
posesorului legal, Lungu Elena.
Prin ordonanța de recunoașterea și de anexarea corpurilor delicte din 21.06.2019
(dosar nr.1-243/2019, f.d.23), în calitate de corp delict a fost recunoscut: un
telefon mobil de model ”LG-X150”, de culoare albă.
Prin ordonanța de restituire a corpurilor delicte, din 12.07.2019 (dosar nr.1-
243/2019, f.d.25), a fost dispusă restituirea corpurilor delicte menționate, către
partea vătămată Tocareva Natalia, pentru păstrare, conform recipisei din
12.07.2019 (dosar nr.1-243/2019, f.d.26), astfel, instanța de judecată consideră,
necesar ca corpul delict, la intrarea în vigoare a sentinței, urmează a fi lăsate
posesorului legal, Tocareva Natalia.
Cheltuieli judiciare
Potrivit prevederilor art.385 alin.(1) pct.14 din Codul de procedură penală, la
adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunea privind cine şi în
ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare.
Potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) din CPP „Cheltuieli judiciare sunt
cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului
penal.”
Alin. (2) al normei citate, prevede categoriile cheltuielilor judiciare.
Potrivit prevederilor art.229 alin.(1) din Codul de procedură penală, cheltuielile
judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în contul statului, iar
conform alin.(2) instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze
cheltuielile judiciare (…).
Instanța reține că, cheltuielile suportate pentru file de hârtie, imprimarea
textului, și copertă, nu se regăsesc în categoriile stabilite la alin. (2) al art. 227 din
Codul de procedură penală, astfel, instanța nu v-a dispune încasarea cheltuielilor
judiciare de la inculpat.
Mai mult ca atât, inculpatul *****, este minor, nu dispune de surse de
întreținere, de aceea, instanța găsește inoportun, a pune în sarcina acestuia,
achitarea cheltuielilor de judecată, suportate pentru instrumentarea cauzei penale
de către organul de urmărire penală.
 Acțiunea civilă
Potrivit materialelor cauzelor penale şi a anexelor la rechizitoriu, în cauza penală
examinată, de către părțile vătămate, acțiuni civile nu au fost înaintate.
În temeiul celor expuse, examinând sub toate aspectele, complet şi obiectiv
circumstanțele cauzei penale, în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 70, 72, 75,
76, 79, 84, art.186 alin.(2), art.1921 alin.(2) din Codul penal, art. 341, 3641, 384,
385, 389, 392-395, 397 din Codul de procedură penală, instanța de judecată,

Hotărăște

*****, se recunoaște vinovat și se condamnă de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. b), c) și d), art.1921 alin.(2) lit. a) și c), art. 186
alin. (2), lit. c) și d) din Codul penal, și, cu aplicarea art.3641 din Codul de
procedură penală, coroborat cu art.70 alin.(3) și art.79 din Codul penal, se
stabilește acestuia pedepse, după cum urmează:
- în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) din Codul penal, pedeapsă sub formă de 6
(șase) luni închisoare;
-în baza art. 1921 alin. (2) lit. a), c) din Codul penal, pedeapsă sub formă de 1
(un) an închisoare;
- în baza art. 186 alin.(2) lit. c) și d) din Codul penal, pedeapsă sub formă de 6
(șase) luni închisoare;
Potrivit prevederilor art.84 alin.(1) din Codul penal, pentru concurs real de
infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, se stabilește lui *****,
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an și 4 (patru) luni, care,
potrivit art.72 alin.(5) Cod penal, urmează a fi executată în centrul de detenție
pentru minori și tineri.
Termenul de executare, a pedepsei sub formă de închisoare, aplicată lui *****,
prin prezenta, urmează a fi calculat din momentul pronunțării sentinței, 13 iulie
2020.
Corpul delict, automobilul de model „Peugeut 206” cu nr./î ***** de culoare
sură, care se află la păstrare la partea vătămată Alexandrov Anatolie, din
momentul intrării în vigoare a sentinței, urmează a fi lăsate în proprietatea acesteia.
Corpurile delicte, un cearșaf de culoare cafenie combinat cu galben cu
imprimeuri florate, un cearșaf de culoare albă, o scurtă de culoare sură de marca
“Woorlrich”, o pereche de șlapi pentru copii de culoare verde, o pereche de adidași
pentru copii de culoare albă, o pereche de mănuși din material de culoare neagră, o
pereche de căști albă și una neagră, din momentul intrării în vigoare a sentinței,
urmează a fi lăsate în proprietatea lui Lungu Elena.
 Corpul delict, un telefon mobil de model ”LG-X150”, de culoare albă, din
momentul intrării în vigoare a sentinței, urmează a fi lăsat în proprietatea lui
Tocareva Natalia.
Corpul delict, o rangă metalică de culoare cafenie cu demisiunile de 35 cm, care
se păstrează în camera de păstrare a corpurilor delicte a IP Orhei, din momentul
intrării în vigoare a sentinței, să fie nimicit, întrucât a fost folosit la comiterea
infracțiunii.
Sentința integrală, pronunțată în ședință publică, la data de 13 iulie 2020.
Sentința poate fi atacată cu apel, la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 15
zile, prin intermediul Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Președintele ședinței, judecător /semnătura/

Veaceslav CARAGIA