Programa școlară pentru

Limba modernă
- clasa a VIII-a-
Implementare
CONSFĂTUIRILE JUDEȚENE LA DISCIPLINELE DE LIMBI MODERNE
29 septembrie 2020
 Specificul programelor școlare de limbi moderne pentru
ciclul gimnazial aprobate prin OMEN nr.3393/28.02.2017:

❑ Existența unei programe comune pentru

❖ Limba modernă 1: engleză, franceză, spaniolă, italiană (L1 - nivel A2+)
❖ Limba modernă 2: chineză, engleză, franceză, italiană, spaniolă, turcă (L2- nivel A1+)
❖ Limba modernă 1 – studiu intensiv: engleză, franceză, italiană, spaniolă, construită pentru
a asigura progresia achiziției de comunicare în 4 ore pe săptămână de la nivelul A1
(structurat la finalul învățământului primar) până la B1 (la finalul gimnaziului).

❑ Progresia achizițiilor de comunicare de la o clasă la alta are la bază CECRL, fiind

explicitată prin descriptorii stabiliți la nivel european.

❑ Contribuţia la dezvoltarea sensibilizării și exprimării culturale, printr-o serie de enunțuri

stipulate la nivelul competențelor specifice.
Specificul programelor școlare de limbi moderne pentru
ciclul gimnazial aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017:
❑ Proiectarea unui set unitar de competenţe generale şi specifice pentru toate limbile moderne studiate în
şcoală, din perspectiva modelului comunicativ-funcţional de predare / învăţare a acestora;

❑ Interconectarea competențelor cheie cu achizițiile specifice;

❑ Includerea de recomandări referitoare la proiectarea didactică, la strategiile didactice şi la activitățile de

învățare care contribuie, predominant, la realizarea competențelor;

❑ Racordarea conținutului la noile media prin:

▪ exemplele de sarcini de lucru prezentate detaliat pentru fiecare sub-competență;
▪ listele de link-uri utile recomandate;

❑ Programele facilitează conexiunea cu competențele sociale și civice prin diversele enunțuri de interacțiune,
cu spiritul de inițiativă și antreprenoriat prin avansarea unei varietăți de proiecte, cu acele competențe de
sensibilizare și exprimare culturală și digitale.
 OMEN nr. 4221/ 01.08.2018 privind modificarea și completarea Ordinului
ministrului educaţiei naţionale nr. 3590/2016, privind aprobarea
planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial:

 La clasele cu program de studiu intensiv al unei limbi moderne, disciplina se studiază 4

ore/săptămână astfel: 2 ore/săptămână prevăzute în trunchiul comun (TC) și 2 ore/săptămână
din curriculumul la decizia școlii (CDS), aplicându-se programa școlară în vigoare la această
disciplină.
Structura programei şcolare cuprinde: o notă de prezentare, competenţe generale,
competenţe specifice şi conţinuturi, activități şi sugestii metodologice.

Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul

de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului. Ele sunt urmărite
pe întreg parcursul ciclului gimnazial.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezentând
etape în formarea acestora pe parcursul fiecărei clase.
Competenţelor specifice li se asociază, prin programă, unităţi de conţinut.
Conţinuturile constituie baza de operare pentru formarea și dezvoltarea
competenţelor specifice.
Activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se
formează și se dezvoltă competenţele specifice (acestea sunt orientative).
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului
didactic pentru a reuşi să faciliteze formarea și dezvoltarea competenţelor.
 Proiectarea didactică reprezintă un demers care asigură organizarea și
desfășurarea corectă și eficientă a activității de predare-învățare-evaluare în
cadrul învățământului preuniversitar.

 Proiectarea demersului didactic presupune:

3.1. lectura personalizată a programelor şcolare;
3.2. planificarea calendaristică;
3.3. proiectarea secvenţială a unităţilor de învăţare.

Lecturarea programei se realizează “pe orizontală” în următoarea succesiune:

Competenţe generale – Competenţe specifice - Conţinuturi – Activităţi de învăţare
 Planificările trebuie adaptate de fiecare cadru didactic situației concrete în care
acesta își desfășoară activitatea, respectiv nivelului inițial de pregătire al elevilor
(stabilit prin teste predictive la începutul anului școlar), prin prelucrare, adaptare
și contextualizare la specificul fiecărei clase sau grupe de elevi.

 În elaborarea planificărilor, cadrele didactice vor ține cont de obligativitatea

respectării programelor școlare în vigoare, nu a unui manual/auxiliar.
 Din punct de vedere formal, planificarea calendaristică are anumite elemente de
specificitate :

- unitățile de învățare sunt echilibrat concepute din perspectiva formării

competențelor specifice vizate;
- competențele specifice sunt vizate de mai multe ori pe parcursul unui semestru/în
diferite momente ale anului școlar;
- resursele de timp sunt alocate în mod justificat (pe unitate de învățare, nu pe
conținuturi)
- se respectă structura semestrelor.
 Planificarea calendaristică
- este realizată potrivit tabelului prezentat mai jos:

Unități de Competenţe Conţinuturi Număr Săptămâna Observaţii

învăţare specifice de ore
alocate

[ se [se precizează [din conținuturile [stabilite [se precizează [se

menționează numărul criterial al programei de către săptămâna sau menționează,
titluri/teme] competențelor școlare] cadrul săptămânile] de ex,
specifice din didactic] semestrul și
programa școlară ] modificări în
urma realizării
activității
didactice la
clasă]
 O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă, care are
următoarele caracteristici:
- este unitară din punct de vedere tematic;
- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
- contribuie la formarea competențelor;
- fiecare competență specifică este corelată cel puțin cu o activitate de învățare ;
- activitățile de învățare sunt relevante pentru elevi și satisfac interesele și nevoile de
învățare ale elevilor;
- există o legătură reală între competența specifică – activitatea de învățare- resursa/resursele
alocate fiecărei activități – metoda/instrumentele de evaluare;
- sunt prevăzute modalități concrete de evaluare;
- se finalizează prin evaluare.
  Din punct de vedere formal, proiectul unei unități de învățare se realizează
potrivit tabelului de mai jos:

Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare

(detalieri) specifice învățare

[se menționează [se precizează [vizate/recomandate [se precizează [se menționează

detalieri de numărul criterial de programa școlară resurse de metodele,
conținut care al competențelor sau altele adecvate timp, de loc, instrumentele
explicitează specifice din pentru realizarea material sau modalitățile
anumite programa școlară] competențelor didactic, de evaluare
parcursuri] specifice] forme de utilizate]
organizare a
clasei]
 Repere în procesul de evaluare

 Explicit sau implicit, în programa şcolară pentru disciplina Limbă modernă (L1,
L2 şi L1 intensiv) sunt formulate recomandări referitoare la evaluare.
 Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea
demersului de predare- învăţare şi în deplină concordanţă cu acesta.
 Evaluarea elevilor pe parcursul anului școlar va fi centrată pe competențele din
CECRL, la care se adaugă gramatică funcţională (acte de vorbire / funcții ale limbii,
inclusiv convenții socio-culturale). O parte a evaluării se va referi la progresele
elevului, având rol de stimulare a implicării active a elevului în desfășurarea orelor
și a stimulării autonomiei acestuia.
 TIPURI DE EVALUARE

 Evaluarea iniţialặ se referă la testele predictive, prin care cadrele didactice

identifică starea iniţială, la începutul unui an şcolar sau al unui ciclu de lucru cu
elevii. Planificarea procesului de predare-învăţare se face în cadrul curricular
existent pe baza rezultatelor testelor predictive.
 Testele de tip sumativ, anunţate pentru sfârşitul unei unităţi de învặţare sau
pentru anumite momente din anul şcolar (mijlocul sau sfârşitul semestrului sau
anului şcolar, lucrặri semestriale/teze etc.) se vor situa la nivelul de competenţe
prevặzut în planificarea cadrului didactic şi vor aborda acele conţinuturi pe care
profesorul şi le-a prevăzut în planificare şi le-a abordat în fapt.
 Evaluarea formativă (curentă) are ca principal rol asigurarea de feed-back atât
pentru profesor, cât şi pentru elev, în scopul adaptării parcursului stabilit prin
planificare la rezultatele acestei evaluări. Unele forme de evaluare formativă, mai
ales portofoliul şi proiectul, favorizează în mod deosebit învăţarea autonomă şi
co-responsabilizarea elevilor.
 Pentru evaluarea achizițiilor și progresului elevilor, a competenţelor de
comunicare şi inter-relaţionare, se recomandă utilizarea metodelor şi tehnicilor
activ-participative, precum și a aplicațiilor și instrumentelor TIC, astfel încât să
atragă elevul și să contribuie și la formarea competenței de învățare pe tot
parcursul vieții.

 Autoevaluarea trebuie realizată constant, în baza unor criterii obiective, la

care elevul să adere și sa le accepte, având, astfel, imaginea propriului
progres.
 CONCLUZII

Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competențe,

programa școlară pentru Limba modernă recomandă:
 valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
 corelarea treptată, chiar de la începutul studierii limbii moderne, cu nivelurile
lingvistice și descriptorii prevăzuți de Cadrul European Comun de Referinţă;
 asigurarea unui demers didactic personalizat, instrumentul acestuia fiind unitatea
de învăţare;
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale elevilor în contextul realităţii lor
imediate - folosirea smartphone-ului, completarea unui C.V., întocmirea unui e-mail
(propunerea unor texte şi sarcini de lucru autentice pentru studiu, care să reflecte
situaţiile tipice de comunicare şi documentare din realitatea contemporană).
 dozarea conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care
învaţă;
 utilizarea, alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare şi unor forme şi
instrumente complementare, aşa cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea,
evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului
elevilor.
 utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative.
 SUCCES
ÎN
ANUL ŞCOLAR 2020-2021!