MIHAI EMINESCU

“Dumnezeul
geniului m-a sorbit
din popor cum
soarele soarbe un
nour de aur din
marea de amar”
 Biografie
Botoşani

Pe 15 ianuarie 1850 se naşte în România, la Botoşani Mihai, al

şaptelea copil al familiei Gheorghe şi Raluca Eminovici.
 Părinţii poetului

Gherghe Eminovici, tatăl poetului Raluca Eminovici, mama poetului

Biserica Uspenia
din Botoşani

Cristelniţa
bisericii Uspenia –
unde a fost
botezat Mihai
Eminescu
1856-1858 – Copilărie plină de farmec la Ipoteşti
1858-1860 –Eminescu urmează şcoala primară.

Casa poetului, 1909

Casa poetului, astăzi
Ipoteşti Casa poetului, interior
Centrul oraşului Cernăuţi – sec. al XIX-lea

1860-1863 – Eminescu urmează

cursurile Ober Gymnasyum din Cernăuţi.
 1866 – Moare Aron Pumnul, profesorul său.
În broşura omagială a învăţăceilor gimnazişti este

tipărită poezia La mormântul lui Aron Pumnul.

Aron Pumnul

1866 – Debutul oficial şi-l face la revista Familia cu poezia

De-aş avea, Iosif Vulcan îi schimbă numele din
Mihail Eminovici în Mihai Eminescu.

Iosif Vulcan 1867 – Apare în revista Familia poezia Ce-ţi doresc eu ţie,
dulce Românie?

1869 – 1872 – La Universitatea de Filozofie din Viena

figurează ca “audient extraordinar”.
Aici îl întâlneşte pe unul dintre viitorii săi buni
Ioan Slavici
prieteni, Ioan Slavici.
Universitatea din Viena
 1869 – Prima fotografie a lui Mihai Eminescu

1870 - Povestea Făt-Frumos din lacrimă, care se

tipăreşte în Convorbiri literare.

1872 – Veronica Micle îl cunoaşte pe pe Eminescu în

cercul studenţilor români de la Viena

Veronica Micle 1873 – Apar în Convorbiri literare poeziile Înger şi demon

şi Floare albastră

1872-1874 - Eminescu este student la Berlin şi

intră în contact cu marea literatură a lumii.
1872 – 1874 – Eminescu este
student la Berlin
 1874 - Mihai Eminescu este directorul Bibliotecii
Centrale din Iaşi.

1875 – În Convorbiri literare se publica poezia

Făt-Frumos din tei.

Titu Maiorescu
- Titu Maiorescu îl numeşte revizor şcolar pentru
judeţele Iaşi şi Vaslui.

- Eminescu se cunoşte cu Ion Creangă şi devin

prieteni apropiaţi.

1876 – 1877 – Eminescu este redactor la Curierul de Iaşi.

1877 - Eminescu pleacă din Iaşi şi se stabileşte în

Ion Creangă
Bucureşti, unde este redactor la Timpul.

1878 - Mihai Eminescu are o intensă activitate

publicistică la Timpul şi Convorbiri literare

Mihai Eminescu
1878
Grădina Copou - Teiul lui Eminescu
Lacul codrilor albastru
 1879 - Se publică Freamăt de codru, Revedere.

1881 - Se tipăreşte Scrisoarea III.

1883 - În ianuarie el se află în spital pentru o perioadă.

Ediţia I a Poesiilor lui
Eminescu
- În decembrie îi apare volumul Poezii, cu o
prefaţă şi cu texte selectate de Titu
Maiorescu.

1886 - Mihai Eminescu este internat la ospiciul de la

mănăstirea Neamţ, unde îl vizitează Ion
Creangă.
Mihai Eminescu 1884

1888 - Boala se agravează din ce în ce mai mult, astfel

încât Eminescu nu mai poate să scrie.

1889 - Pe data de 15 iunie Eminescu încetează din

viată.
Mihai Eminescu 1887
Este înmormântat la cimitirul Belu din Bucureşti.
Scrierile lui Eminescu
scrierile lui Mihai–Eminescu
izvor de inspiraţie
CĂLIN (file din poveste)

“Toamna frunzele colindă,

Sun-un grier sub o grindă,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mînă tremurândă,...”

NESEMNATĂ
CĂLIN (file din poveste)
Nunta

Mişu Teişanu
 LACUL
“Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.”

VALENTIN HOEFLICH
 SOMNOROASE PĂSĂRELE
Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele -
Noapte bună!

Doar izvoarele suspină,

Pe când codrul negru tace;
Dorm şi florile-n grădină -
Dormi în pace!

Trece lebada pe ape

Intre trestii să se culce -
Fie-ti ingerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a noptii feerie

Se ridica mindra luna,
Totu-i vis si armonie -
Noapte buna! SABIN BĂLAŞA
 O, RĂMÂI

Unde eşti, copilărie,

Cu pădurea ta cu tot?

ION MURARIU
 FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ

“O babă bătrână şi
urâtă, care îmblă prin
împărăţia mea de
mână cu furtuna. Pe
unde trece ea, faţa
pământului se usucă,
satele se risipesc,
târgurile se năruie.”

PETRE VULCĂNESCU
FĂT-FRUMOS DIN
LACRIMĂ

“... torcea un fir de o

mătase albă, subţire,
strălucită, ce semăna
mai mult a o vie rază
de lună ce cutreiera
aerul, decât a fir de
tort.”

PETRE VULCĂNESCU
FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ

“Am scăpat , zise

calul cel cu zece
inimi. Stăpâne,
adăugi calul, tu ai
izbit Miazănoaptea,
de a căzut la
pământ cu două
ceasuri înainte de
vreme, şi eu simt
sub picioarele mele
răscolindu-se
năsipul. ... E Filimon Hămuraru
primejdios...”
FĂT-FRUMOS DIN LACRIMĂ

“..şi florile toate s-

adunară, vorbind
fiecare în mirosul ei, şi
ţinură sfat lung cum să
fie luminile hainei de
mireasă; ... Ea zâmbi
când se visă atât de
frumoasă.”

EUGEN ŞTEFAN BOUŞCĂ

 LUCEAFĂRUL

"Şi din adânc necunoscut

Un mândru tînăr creşte"

“Fiind foarte român,

Eminescu e universal”
SABIN BĂLAŞA
Tudor Arghezi
 Prezentare realizată de
Înv. Tătaru Ioana – Şcoala Nr. 12 Tulcea
Webografie:
www. museum.ici..ro
 www.eminescu.petar.ro
www.didactic.ro
Fondul muzical:
Ciprian Porumbescu – Balada pentru vioară şi
orchestră (fragment)