Grafuri

Grafuri neorientate
 terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenţă, incidenţă, grad, lanţ, ciclu, lungime, subgraf, graf parţial)
 proprietăţi (regulat, complet, aciclic, conex, componentă conexă, hamiltonian, eulerian)
 metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)

Definiţie: Un graf este o pereche ordonată de mulţimi, notată G=(X,U), unde X={x 1,x2,...,xn} este o
mulţime finită şi nevidă numită mulţimea nodurilor (vârfurilor) iar U={(x,y)| x,yX} este o mulţime de
perechi neordonate formate cu elemente distincte din X numită mulţimea muchiilor.
nod/vârf = element al mulţimii X; poate fi reprezentat în plan printr–un punct (cerc etc.), eventual
numerotat.
muchie = pereche neordonată de noduri [x,y]; se reprezintă în plan printr–un segment de dreaptă
adiacenţă = proprietatea a două noduri de a fi unite prin muchie; dacă [x,y]U, spunem că nodurile x şi
y sunt adiacente
incidenţă = proprietatea unei muchii de a uni două noduri; dacă [x,y]U, spunem că muchia este
incidentă cu nodurile x şi y
gradul nodului x = numărul de muchii incidente cu nodul x, notat cu d(x)
 nod izolat = nod cu gradul 0; d(x)=0
 nod terminal = nod cu gradul 1; d(x)=1
 Propoziţie: În orice graf neorientat cu n noduri şi m muchii, are loc egalitatea
 d(x) = 2m, xX
şir grafic = un şir s de n numere întregi pozitive s=(d 1,d2,...,dn) care pot reprezenta gradele unui graf
neorientat cu n noduri
 Propoziţie: condiţiile necesare ca un şir de n numere intregi pozitive să fie un şir grafic sunt:
(1) di<=n-1, pt. orice i=1,n (2) suma d1+d2+ ... +dn trebuie să fie un nr. par
lant L=( x1,x2,...,xp) este o succesiune de noduri cu proprietatea că oricare două noduri consecutive din
lanţ sunt adiacente ; x1 şi xp se numesc extremităţile lanţului
 lanţ compus = lanţ în care muchiile se pot repeta
 lanţ simplu = lanţ în care fiecare muchie apare o singură dată dar nodurile se pot repeta
 lanţ elementar = lanţ în care nodurile sunt distincte
 lanţ neelementar = lanţ în care nodurile se pot repeta
ciclu = lanţ care conţine numai muchii distincte şi în care nodul iniţial coincide cu cel final
 ciclu elementar = ciclu în care nodurile sunt distincte, cu excepţia primului şi a ultimului nod
lungimea unui lanţ/ciclu = numărul de muchii din care este format
graf parţial Gp=(X,V) , V este o submultime a multimii U (graf care se obţine din graful iniţial prin
eliminarea unor muchii, nu şi a nodurilor)
subgraf Gs=(Y,V) , Y este o submultime a multimii X, iar V contine muchiile din U care au ambele
extremitati in Y (graf care se obţine din graful iniţial prin eliminarea unor noduri şi a tuturor muchiilor
incidente cu acestea; nu pot fi eliminate alte muchii decât cele incidente cu nodurile eliminate)

Tipuri particulare de grafuri

graf regulat = graf în care toate nodurile au grade egale
graf complet Kn = graf în care orice două noduri distincte sunt adiacente
Propoziţie: numărul de muchii într-un graf complet Cn2= n(n–1)/2
OBS: Numărul grafurilor neorientate cu n vârfuri este 2n(n-1)/2
graf aciclic = graf în care nu există nici un ciclu
graf complementar Gc=(X,V) are proprietatea că două noduri sunt adiacente în Gc numai dacă nu sunt
adiacente în G, V∩U=Ф.
graf bipartit G=(X,U) = graf cu proprietatea că există două mulţimi nevide de noduri A şi B care au
următoarele proprietăţi: AUB=X şi A∩B= Ф şi orice muchie din U are o extremitate în A şi cealaltă
extremitate în B.
 graf bipartit complet = pentru orice nod xA şi orice nod yB există muchia [x,y]

1
graf planar Spunem ca un graf neorientat simplu , G este graf planar daca admite o
reprezentare grafica în plan astfel încât muchiile sale sa nu se intersecteze în alte puncte afara
de nodurile sale. O astfel de reprezentare (notata M) poarta numele de harta, iar graful , se
numeste graful suport al har_ii M. Spunem în acest caz ca M este o reprezentare plana fara autointersectii
a grafului G.

graf conex = graf cu proprietarea că oricare ar fi două noduri distincte, există lanţ între ele
componentă conexă = un subgraf conex şi maximal în raport cu această proprietate (nu există lanţ
între un nod din subgraf şi un nod care nu aparţine subgrafului)
Obs: un nod izolat constituie o componentă conexă

lanţ hamiltonian = lanţ elementar care contine toate nodurile grafului

ciclu hamiltonian = ciclu elementar care trece contine toate nodurile grafului
graf hamiltonian = graf care conţine cel puţin un ciclu hamiltonian
Condiţie suficientă de existenţă a unui ciclu hamiltonian:
Un graf neorientat cu n (n>=3) vârfuri, în care gradul oricărui vârf este mai mare sau egal cu n/2
este hamiltonian.
 Graful complet Kn este hamiltonian

lanţ eulerian = lanţ care conţine toate muchiile grafului, muchiile fiind distincte
ciclu eulerian = ciclu care conţine toate muchiile grafului, muchiile fiind distincte
graf eulerian = graf care conţine un ciclu eulerian
Condiţie necesară şi suficientă de existenţă a unui ciclu eulerian
Un graf fără noduri izolate, este eulerian dacă şi numai dacă este conex şi gradele tuturor
nodurilor sale sunt pare
 Un graf eulerian poate conţine noduri izolate

Metode de reprezentare a grafurilor neorientate în memorie

2
5
1 3
0 1 0 1 0 0
4 6
1 0 1 1 0 0
1. Matricea de adiacenţă a= 0 1 0 0 1 0
aMnxn({0,1}) 1 1 0 0 0 0
1, dacă [i,j]  U 0 0 1 0 0 1
aij = 0 0 0 0 1 0
0, altfel
Obs:
aii=0, i=1,n
matricea este simetrica fata de diagonala principala
d(x)=numarul de valori 1 de pe linia/coloana x
2. Listele de adiacenţă L1: 2,4 L4: 1,2
L i = {j  X/ [i,j]  U} L2: 1,3,4 L5: 3,6
L3: 2,5 L6: 5

3. Lista de muchii
tM2xm, unde m= numărul de muchii din graf t1,k şi t2,k = extremităţile muchiei k
1 1 2 2 3 5
2 4 4 3 5 6

2
 Grafuri orientate
 terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenţă, incidenţă, grad intern si extern, drum, circuit, lungime,
lant, ciclu,subgraf, graf parţial)
 proprietăţi (conex,componenta conexa, tare conex, componentă tare conexă)
 metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)

Definiţie: Un graf orientat este o pereche ordonată de mulţimi, notată G=(X,U), unde :
X este o multime finita,nevida numita nodurilor (vârfurilor)
U este o mulţime formata din perechi ordonate de elemente ale lui X U={(x,y)| x,yX}, numita
mulţimea arcelor(muchiilor).
nod/vârf = element al mulţimii X; poate fi reprezentat în plan printr–un punct (cerc etc.), eventual
numerotat.
arc = pereche ordonată de noduri; poate fi reprezentată în plan printr–o sageata orientata
arcul (x,y) nu este totuna cu arcul (y,x)
adiacenţă = proprietatea a două noduri de a fi unite prin arc; dacă (x,y)U, spunem că nodurile x şi y
sunt adiacente
incidenţă = proprietatea unei arc de a uni două noduri; dacă u=(x,y)U, spunem că arcul u este incident
cu nodul x ( analog ,arcul u este incident cu nodul y )
Fie arcul u=(x,y),y
Nodul x se numeste predecesor al nodului y
Nodul y se numeste succesor al nodului x
Un arc de forma (x,x) se numeste bucla

gradul extern al nodului x, notat d+(x) , reprezinta numărul arcelor care ies din nodul x(de forma (x,y))
gradul intern al nodului x , notat d-(x), reprezinta numărul arcelor care intra in nodul x (de forma (y,x))
multimea succesorilor lui x este multimea nodurilor ce constituie extremitati finale ale arcelor ce pleaca
din x, notata Г+(x) ={y  X, (x,y) U}
multimea predecesorilor lui x este multimea nodurilor ce constituie extremitati initiale ale arcelor ce
intra in x, notata Г-(x) ={y  X, (y,x) U}
multimea arcelor ce ies din nodul x, notata ω+(x) = {(x,y)/ (x,y) U }
multimea arcelor ce intra din nodul x, notata ω-(x) ={(y,x)/ (y,x) U }

 nod izolat = nod cu gradul intern si extern 0; d-(x)= d+(x)=0

 Propoziţie: În orice graf orientat cu n noduri şi m arce, are loc egalitatea
 d+(x) = d-(x) = m, xX
drum = succesiune de noduri cu proprietatea că oricare două noduri consecutive sunt adiacente(arcele
pastreaza aceeasi orientare)
 drum simplu = drum în care fiecare arc apare o singură dată dar nodurile se pot repeta
 drum elementar = drum în care nodurile sunt distincte doua cate doua. In caz contrar dumul este
neelementar

circuit = drum în care primul nod coincide cu ultimul *si arcele sunt distincte doua cate doua
 *circuit simplu = circuit în care fiecare arc apare o singură dată dar nodurile se pot repeta
 circuit elementar = circuit în care nodurile sunt distincte doua cate doua, cu excepţia primului şi
ultimului nod. In caz contrar circuitul este neelementar
 lungimea unui drum/circuit = numărul de arce din care este format

3
 Lant,ciclu la fel ca si in grafuri neorientate.Nu se tine cont de orientarea arcelor
lant L=( x1,x2,...,xp) este o succesiune de noduri cu proprietatea că oricare două noduri consecutive din
lanţ sunt adiacente ; x1 şi xp se numesc extremităţile lanţului
 lanţ compus = lanţ în care muchiile se pot repeta
 lanţ simplu = lanţ în care fiecare arc apare o singură dată dar nodurile se pot repeta
 lanţ elementar = lanţ în care nodurile sunt distincte
 lanţ neelementar = lanţ în care nodurile se pot repeta
ciclu = lanţ care conţine numai arce distincte şi în care nodul iniţial coincide cu cel final
 ciclu elementar = ciclu în care nodurile sunt distincte, cu excepţia primului şi a ultimului nod
lungimea unui lanţ/ciclu = numărul de arce din care este format

Fie G=(X,U)un graf orientat.Un graf partial al lui G este un graf G1=(X,V),V este submultime a lui U.
Altfel spus graf parţial = este chiar G sau un graf care se obţine din graful iniţial prin eliminarea unor
arce, nu şi a nodurilor
Fie G=(X,U)un graf orientat.Un subgraf al lui G este un graf G1=(Y,V),unde Y este submultime a lui
X,V este submultime a lui U, iar V contine numai muchiile ce au ambele extremitati in Y.

Altfel spus subgraf = graf care se obţine din graful iniţial prin eliminarea unor noduri şi a tuturor arcelor
care au o extremitate in nodurile eliminate; nu pot fi eliminate alte arce decât cele cu legatura cu nodurile
eliminate

tipuri particulare de grafuri

graf complet = graf în care orice două noduri distincte sunt adiacente (nu este unic, numarul de arce este
cel mult n(n-1)
graf plin = graf în care intre orice două noduri distincte x si y exista (x, y) si (y, x)
graf turneu= intre oricare doua noduri exista un arc si numai unul care le leaga; arcul are una din cele
doua orientari posibile
p-graf = graf orientat in care nuamrul arcelor identice este mai mic sau egal cu o valoare data p

Propoziţie: numărul de arce într-un graf plin = n(n–1)

OBS: Numărul grafurilor orientate cu n vârfuri este 4n(n-1)/2

Conexitate in grafuri orientate

Un graf G este conex daca oricare ar fi doua noduri ale sale exista un lant care le leaga
Se numeste componenta conexa a grafului G=(X,U), un subgraf G1=(X 1, U1) al lui G, conex, cu
proprietatea ca nu există lanţ între un nod din subgraf (din X 1)şi un nod care nu aparţine subgrafului(din X-
X1) .
Altfel spus o componenta conexa este un subgraf al lui G, conex şi maximal în raport cu această
proprietate.
Obs: un nod izolat constituie o componentă conexă

Tare Conexitate in grafuri orientate

Un graf orientat este tare conex daca oricare ar fi două noduri distincte x si y, există drum de la x la y si
drum de la y la x
Se numeste componenta tare conexa a grafului orientat G=(X,U), un subgraf G1=(X 1, U1) al lui G, tare
conex, şi maximal în raport cu această proprietate.
(adica pentru orice nod x X- X1,subgraful indus de X1 U {x} nu mai este tare conex) .

Obs: un nod izolat constituie o componentă tare conexă

4
 Metode de reprezentare a grafurilor orientate în memorie
1. Matricea de adiacenţă
aMnxn({0,1})

1, dacă (i,j)  U
aij =
0, altfel
Obs:
 aii=0, i=1,n
 matricea nu este simetrica fata de diagonala principala
 d+(x)=numarul de valori 1 de pe linia x
 d-(x)=numarul de valori 1 de pe coloana x

2. Listele de adiacenţă
L = {j  X/ (i,j)  U} L1: 2,4 L4: 1,2
i
L2: 1,3,4 L5: 3,6
L3: 2,5 L6: 5

3. Lista de muchii
tM2xm, unde m= numărul de arce din graf
t1,k şi t2,k = extremităţile arcului k

1 1 2 2 3 5
t=
2 4 4 3 5 6

5
 Arbori
 terminologie (nod/vârf, muchie, radacina, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent
direct/parinte, frati, nod terminal, frunza)
 metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, liste de descendenti, vectori de tati)

Definiţie: Un arbore este un graf conex aciclic.

Teorema de caracterizare:
Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
1. A este arbore cu n varfuri
2. A este conex cu n-1 muchii
3. A este aciclic cu n-1 muchii
4. A este conex minimal (daca se elimina o muchie se distruge conexitatea)
5. A este aciclic maximal (daca se adauga o muchie se formeaza un ciclu)

Proprietate:Oricare ar fi doua noduri distincte in arbore exista un lant elementar unic intre ele.

Definiţie: Un arbore cu radacina este un arbore in care exista un nod special numit radacina iar
toate celelalte noduri reprezinta descendenti directi sau indirecti ai radacinii.

descendent al nodului x = nod care se afla pe un lant elementar ce pleaca din x, altul decat cel care
uneste radacina de x.
Fiu/descendent direct al nodului x = descendent al nodului x adiacent cu x (nod adiacent cu x care nu se
afla pe lantul care uneste radacina de nodul x)
ascendent al nodului x = nod care se afla pe lantul elementar care uneste radacina de nodul x.
Parinte/tata/ascendent direct al nodului x = ascendent al nodului x adiacent cu x.
Frunza/terminal = nod care nu are descendenti (are gradul 1)
Adancime = lungimea lantului elementar maximal care uneste radacina cu o frunza
Metode de reprezentare a arborilor în memorie
Matricea de adiacenţă
2
5 aMnxn({0,1})
1 3 1, dacă (i,j)  U
aij =
4 6 0, altfel
Obs:
 aii=0, i=1,n
 matricea este simetrica fata de diagonala principala
 modalitatea de epezentare este neeficienta.

Reprezentare ascendenta in arbori cu radacina - EFICIENTA

Tata(n),
Parintele nodului i daca i ≠ radacina
tatai =
0, altfel
ex: rad=2, tata = (2,0,2,2,3,5)

6
http://campion.edu.ro/arhiva/www/arhiva_2009/seds/17/index.htm