Protectia mediului în judeful

Maramureg

Agenfia pentru Protecfia Mediului Maramureg

lanuarie 2009
Judeful Maramureg este
situat în nordul României, Judeful Maramureç
LE(;E¡iD.T
întinzându-se peste @ rfirr,*rprt
*'-t ttrùr
culmile nordice ale _ a-rl! 4¡r;rb
lrf,rtn rr-.lmt¡!
Capa[ilor Orientali, cu o É F lflÁ*tt d¡ >1¡t
-
- - LiÍÍl¡ rl¿lxrl:l
suprafafä de 6304,36 km2
care reprezentä 2,6 % din
teritoriul färii, fiind situat
pe locul 15 ca întindere
între judefele färii.

Se învecineazä la est cu judeful Suceava, la sud cu judefele Bistrila Näsäud,

Cluj gi Sälaj, la vest cu judeful Satu Mare, iar la nord are frontiera de stat cu
Ucraina, pe o lungime de 154 km, din care râul Tisa reprezintä circa 40%.
Prin pozifia sa geologicä teritoriul judefului Maramures este alcätuit în principal
din masive muntoase gi depresiuni. Principalele trepte de relief se desfägoarä
între 2303 m altitudine maximä (Vf. Pietrosu Rodnei) çi 120m altitudine minimä
(Lunca Somegului, în dreptul local¡tät¡¡ Seini).

Regimul climatic ce caracterizeazá judeful Maramureg se încadreazä în

sectorul de climä continental-moderatä gi cel cu climä de munte, având ca
specific un regim termic moderat, umezealä relativ mare cu precipitafii
atmosferice bogate.
Temperaturile aerului înregistrazä valori anuale cuprinse între -1 ,00C Ai +9,00C.
Cantitatea anualä de precipitafii este cuprinsä între 700-1400 mm, mai mare în
partea nordicä gi nord-vesticä a judefului.

Refeaua hidrograficä este în lungime de 3100 km, densitatea acesteia este în

medie între 0,5 0,7 km/km2. Bazine hidrografice: Someg (râul Someg cu
afluenfii: Säsar, Bârsäu, Läpuç) ç¡ Tisa cu afluenfii: Vigeu, lza, Säpân[a).
r Probleme deosebite privind calitatea mediului in judet sunt determinate de
de extracfie çi prelucrare a minereurilor neferoase çi de
activitäfile
metalurgie neferoasä, care au afectat de o lungä perioadä de timp cu
poluanfi specifici (gaze, pulberi çi metale grele) tofi factorii de mediu în
zonele Baia Mare, Cavnic, Bäiu[, Borça.

Este de subliniat faptul cä

ne confruntäm cu o
situafie de poluare
istoricä, pentru a cärei
diminuare çi eliminare
sunt necesare eforturi
uriage. Metalele, prin
proprietäfile lor chimice çi
Ítzice, sunt elemente
nedegradabile în naturã,
care migreazä cu uçurinfä
lazde decantare pri n transformari repetate Cos de dispersie la
Colbu - zona Borsa
în toti factorii de mediu. SC Romplumb SA
Baia Mare
 rincipalele activitäfi cu impact asupra mediului desfäsurate în
judeful Maramureg sunt:
. Metalurgia neferoasä (Cu, Pb, metale prelioase)
. Extracfia çi prelucrarea minereurilor neferoase de sulfuri ç¡ a
minereurilor cu conlinut de metale prelioase (exploatäri miniere în
subteran çi în cariere, halde de steril, uzine de preparare, iazuri de
decantare)
. Depozitarea deçeurilor menajere
. Prelucrarea lemnului
. Zootehnia
Sursele de poluare ale acestora sunt în principal:
. cogurile de dispersie cu emisii de poluanli gazoçi (SOr) çi de
pulberi cu conlinut de metale neferoase din uzinele metalurgice
. apele de minä çi apele reziduale din industria metalurgicä
. haldele de steril de minä
. iazurile de decantare
. deseurile rezultate din debitarea materialului lemnos (rumegug)
. dejecliile animaliere
 lndustria metalurgica

SC ROMPLUMB SA Baia Mare define

Autorizalia lntegratä de Mediu nr.
97NV/01.11.2007 cu Plan de acfiuni, emisä
de Agenlia Regionalä pentru Proteclia
Mediului Cluj-Napoca, pentru activitatea de
producere a plumbului decuprat.

Coçul vechi çi coçul nou de dispersie

Titularul instalafiei a ob{inut perioadä de tranzilie pînä în 31 .12.2010 în

vederea conformãrii instalafiei cu cele mai bune tehnici disponibile. ln
conformitate cu perioada de tranzilie oblinute çi a evaluärii condifiilor de
operare, Planul de acfiuni se deruleazä pe perioada 2007-2010, ca parte
integrantä a autorizafiei integrate de mediu.
 Pânä la aceastä datä au fost realizate
mäsurile la termenele scadente, pr¡n
implementarea proiectului "Cregterea
siguranfei în funcfionare, îmbunätälirea
mediului de muncä gi ecologizare
activitäfilor tehnologice la secfia Topire
Rafinare, la S.C. Romplumb S.A. Baia
Mare", constând în lucräri la secfiile de
depozitare materii prime, aglomerare,
topire, vizând în principal încadrarea în
valorile limitä admise a a concentrafiilor de
pulberi în emisiile la coçul de dispersie. A
fost inifiatä procedura în vederea realizärii
Modernizarea sistemelor de fi ltrare
unei instalafii de refinere a SO, din gazele
tehnologice de la secfia aglomerare-topire,
cu termen de Íinalizare 31.12.2009.
Industria minierä
Conform angajamentelor asumate de România prin Tratatul de aderare la
Uniunea Europeanä, la 1 ianuarie 2007, toate depozitele de deçeuri miniere
(iazuri de decantare), cu exceplialazului de decantare Aurul al SC Romaltyn
Mining SRL Baia Mare (care este un depozit conform acceptat pentru
funcfionare pânä la 31.12.2010), au sistat activitatea, fiind neconforme cerinfelor
de mediu comunitare. ln consecinfä, toate unitäfile miniere (mine, uzine de
preparare) au sistat la rândul lor activitate, din lipsa depozitelor pentru deçeurile
specifice.
ln consecinfä au început procedurile de
reglementare din punct de vedere al protecfiei
mediului, proceduri care continuä çi astäzi,
pentru închiderea perimetrelor miniere, a
haldelor de steril de min ä, a uzinelor de
preparare gi a iazurilor de decantare, precum gi
pentru reconstrucfia ecologicä a zonelor
afectate. Sunt inventariate în jude[ul
Maramureg 17 iazuri de decantare
nefuncfionale gi neconforme, aproximativ 300
halde de steril de minä ç¡ I depozite de pirite lazul de decantare Bozânta

arsenioase.
Planurile de lncetare a Activitäfii pentru perimetrele miniere din judelul
Maramureç sunt în tazä de finalizare, iar unele depozite de deçeuri se aflä
deja în procedurä de închidere çi ecologizare propriu-zisä.
Reconstrucfie ecologica a zonelor afectate constä
din amenajarea çi punerea în siguranfa a
depozitelor de deçeuri în urma închiderii acestora,
prin operafiuni care necesitä un volum mare de
investi[ii, solufii çi lucräri speciale pentru
asigurarea stabilitäfli çi punerii în siguranla a
depozitelor.

Halda de steril de minã Anton

ll, Bäi[a

lazul de decantare Plopig-

Rächifele, Cavnic
 Principalele lucräri efectuate sau propuse pentru efectuare la reconstrucfia
ecologicä a zonelor din judef afectate de iazurile de decantare sunt:
. execufia sau remedierea de lucräri cu caracter hidrotehnic galerii
hidrotehnice, cämine de colectare, drenuri, rigole colectoare, canale de deviere
gi de coastä, disipatoare de energie, ziduri de sprijin, apäräri de maluri,
regularizäri cursuri de apa;
. -
geometrizarea depozitelor descärcäri gi depuneri de material, compactäri,
consolidäri curente sau speciale;
. izolarea gi protecfia depozitului, acoperirea cu sol, plantäri sau înierbäri;
. êXêGu[ia de lucräri necesare monitorizärä çi urmäririi în timp a stabilitä$i
borne topografice, repere, piezometre, înclinometre.

lazulde decantare
Bloaja, Bäiuf

lazul de decantare
Noväf, Borça
Gestiunea degeurilor
Depozitarea deçeu ri lor

ln judef existä 7 depozite de degeuri municipale, în jur de 300 depozite din

mediul rural (comune g¡ sate) care trebuie închise çi ecologizate în anul 2009,
iar în domeniul deçeurilor industriale avem un depozit de zgurä apa(inând SC
ROMPLUMB SA Baia Mare, 18 iazuri decantare a sterilului rezultat din
industria minierä, aproximativ 300 halde de steril, 8 depozite de pirite
arsenioase, depozite de rumegug, etc.
Toate acestea au influenfat gi influenf eazä negativ factorii de mediu datoritä
confinutului de deçeuri în unele cazuri, degeuri periculoase.

Depozitele de degeuri menajere

sunt autorizate pentru perioada de
tranzifie, conform calendarului din
Tratatul de Aderare (etapizat pânä
în anul 2017).
Depozitele din mediul rural trebuie
închise çi ecologizate în anul
2009, conform prevederilor legale. Depozitul de degeuri menajere
- Satu Nou de Jos, Baia Mare
Sunt monitorizate activitälile de implementare a directivelor Uniunii Europene
în domeniu, privind incinerarea degeurilor, utilizarea în agriculturä a
nämolurilor din stafiile de epurare, colectarea gi gestionarea deçeurilor de
echipamente electrice ç¡ electronice g¡ a vehiculelor scoase din uz, a uleiurilor
uzate çi a bateriilor gi acumulatorilor cu con[inut de substan[e periculoase,
privind prevenirea çi reducerea poluärii cu azbest. Sunt supravegheate gi
controlate transporturile de deçeuri.

Colectare degeurilor de hârtie

la SC REMAT SA Baia Mare

Colectare DEEE la Sighetu-Marmafiei

Arii naturale protejate în judeful Maramureg

Judeful Maramureg are un patrimoniu natural deosebit de valoros, constând

în 39 de arii naturale protejate (35 de interes nafional ç¡ 4 de interes local), din
care 1 parc nafional - Parcul Nafional Munlii Rodnei - Rezervafie a Biosferei
çi 1 parc natural Parcul Natural Munfii Maramuregului, suprafala ariilor
naturale protejate fiind de 1596,07 km2, reprezentând aproximativ 25% din
suprafafa judelului.

Rezervafia de cocog de mesteacän Cornu

Nedeii- Ciungii Bäläsânii- Borga
...4' i

-
\¿:.t"!. ..ií,'
. ..,1,.É.; _.

Tisa - monument
al naturii
Creasta Muntilor Rodnei
Refeaua Natura 2000

I Situri de lnteres Comunitar (SCl-uri): Arboretele de

ln judef sunt declarate
castan comestibil de la Baia Mare, Defileul Läpugului, Gutâi Creasta
Cocoçului, Zonele umede de pe platoul lgniç, Munlii Maramuregului, Munfii
Rodnei, Tisa Superioarä gi Valea lzei, Dealul Solovan) çi 1 S¡t de Proteclie
Specialä Avifaunisticä (SPA): Munfii Rodnei ca pä4¡ integrante ale Retelei
Ecologice Europene Natura 2000 în România.

Creasta Cocoçului

Masivul Pop lvan - Munfii Maramureçului

Calitatea aerului
Calitatea aerului .în .judeful Maram.ures .egtg b^unä, valorile monitorizate sunt
mai mici fatä de limitele ímpuse prin legislafia în vig
miniere unöe sporadic apär prciblemd la ihdicatoi
metale, prin impactul generat
-de de prezenfa depozil
neconfôrine (aritrenäri praf cu confinut db metale grele) gi a zonei
municipiului Baia Mare.
Municipiul Baia Mare face parte din cele 11 aglomeräri
declarate în România privind monitorizarea calitätii
aerului gi detine 5 stafii autom
calitätii aerului ce fac parte din
Monitb rizare a Calitäfii'Aerului g
1 ianuarie 2008. ;: ;.erfif È

Stafia de monitorizare
MM2 - fond urban

Aglomerarea Baia Mare si

cele 5 stafiide monitorizare
de 10 microni).

pe cäile rutiere gi de conditiile meteorologice specifice sezonului rece,

baracte rizate în zoira Baia Marb de calm atmösferic, ce nu permite dispersiá
poluanfilor.

conformare are termen de realizare

ntarea tehnicilor de captare çi refinere a
rbleme privind calitatea aerului la acest
indicator în zona Baia Mare.
Calitatea apelor
Zonele critice din punct de vedere al calitä[ii apelor de suprafafä sunt reprezentate de
râul Cisla aval de oraçul Baia Borça, râul Cavnic aval de Mina Cavnic, râul Läpug în
comuna Bugag, râul Säsar aval de oragul Baia Sprie çi râul llba. Aceste cursuri de apä
prezintä concentralii mai mari decât limitele admise la metale grele (cupru, plumb,
zinc, mangan, cadmiu) gi au un caracter ugor acid, încadrându-se în clasele lll-V de
calitate, dar pe aceste cursuri de apä nu sunt prize de apä sau folosin[e de apä
afectate.
Calitatea apelor este influenfatä în mod determinant de
evacuärile de ape de minä, epurate necorespunzätor sau
chiar neepurate, precum gi de ape provenite din
activitäfile de preparare a minereurilor neferoase çi de
metalurgie neferoasä.

Trebuie menlionat faptul cä la unele cursuri de apä,

datoritä fondului natural, unii indicatori (Zn, Mn)
înregistreazä concentralii ridicate, lärä ca sec[iunile
respective sä fie afectate de surse de poluare.

Nu sunt inventariate alte probleme critice privind calitatea

apelor de suprafafä.
Defileul Läpugului
Galitatea solului çi subsolului
Calitatea solului a fost afectatä de sursele de poluare specifice judelului (minerit
gi metalurgie neferoasä) de o lungä perioadä de timp, astfel încât la ora actualä
ne confruntäm cu o poluare istoricä a acestui factor de mediu.
Calitatea solului este definitä în principal de prezenfa metalelor (chlar çi în
concentrafii mai mari decât pragurile de intervenfie) çi caracterul acid în special
în zonele Baia Mare gi Baia Borça, dar gi în alte zone cu activitate antropicä
istoricä determinatä de activitäfile anterioare în domeniul mineritului çi
metalurgiei neferoase, comparativ cu zonele care sunt în afara impactului direct
al surselor de poluare gi unde indicatorii analizali se situeazä sub limitele
pragurilor de alertä. Trebuie sä menfionäm cä în unele zone din jude[, nivelul
ridicat al concentrafiilor de metale în sol este determinat gi de fondul natural.
O suprafafä de cca 30000 ha reprezentând aproximatv 4,7o/o din totalul
suprafefei judefului este estimatä ca fiind poluatä cu metale grele. De asemenea
au fost identificate aproximativ 31 1000 ha teren agricol (din care aproximativ
84000 ha teren arabil) afectate de aportul de poluanfi provenifi din surse
agricole gi din managementul defectuos al reziduurilor organice din zootehnie
(zone vulnerabile gi potenfial vulnerabile la poluarea cu nitrafi).
Proiecte în domeniul protecliei mediului în judelul Maramureg

La _nivelul judefului Maramureç sunt derulate 2 proiecte finanlate ISPA,

astfel:
zarea serviciilor de apä si canalizare
rsura ISPA 2004lROnAP/PA/004).

tr Mäsura ISPA nr. 2003 RO/P/F

standardelor româneçti în domer

ormitate cu obligatiile legale, pentru o

i. Este în curs de finalizare Studiul de
¡tionare a degeurilor în judef.
Alte proiecte relevante în curs de implementare în judeful Maramureç sunt :

n "Biomonitorizarea mediului urban" PHARE CBC RO 20061018449.01.01.23, Programul de

Vecinätate România - Ucraina 2004-2006, coordonat de Primäria Municipiului Baia Mare, în
parteneriat cu Consiliul Local Apga de Jos - Ucraina, Agentia pentru Proteclia Mediului
Maramureg, Fundatia ,,George Cogbuc" - Ucraina çi Fundafia ,,Unirea" din Sighetu
Marmafiei;
"Managementul ariei naturale protejate Creasta Cocogului" - Asociafia EcoLogic Baia Mare,
finanfat de cätre Administrafia Fondului pentru Mediu;
"Beneficii de mediu globale prin capacitarea localä a comunitälilor rurale în regiunea sitului
NATURA 2000 Gutâi- Creasta Cocogulu¡" / GEF-SGP, implementat de cätre Asocialia
EcoLogic Baia Mare;
"Dezvoltarea Turismului Transfrontalier gi Retea de promovare în Regiunea lvano-Frankivsk,
Ucraina gi Maramureg, România", implementat de cätre Asocialia de Turism a Regiunii
lvano-Frankivsk, Ucralna, în parteneriat cu Asocialia EcoLogic Baia Mare, România, TACIS
cBc 200/.;
"Dezvoltarea drumului verde <Drumul mogtenirii maramuregene)", flnanlat de cätre Fundalia
pentru Parteneriat Miercurea Ciuc Ai implementat de cätre Asocialia EcoLogic Baia Mare;
"Pentru ape cristaline", implementat de cätre Asociatia Heidenroslein, proiect finanfat de
Administra[ia Fondului pentru Mediu;
,,Vom putea restitui florile împrumutate de la copiii nostri?", implementat de cätre Asociatia
Heidenroslein, proiect finanfat de Administratia Fondului pentru Mediu;
"Conservarea biodiversitälii si reconstruclie ecologicä a bazinului inferior al râului TUR -
Heleçteul Adrian (arie protejatä)", implementat de cätre Asociatia Heidenroslein, proiect
finan[at de Administrafia Fondului pentru Mediu;
 L!ì1- -:

Perspective în domeniul protecfiei mediului la nivel judefean

r dezvoltarea, conservarea çi valorificarea resurselor naturale în spiritul
dezvoltärii durabile;

r reducerea emisiilor de lluante în ape, atmosferä

gi sol, prin restructurarea itilor industriale, agricole,
-
å staliit'òr de epurare oräç lbr de canalizar'e;

r gestionarea rationalä
cotectare, transpirrt ei Tfilå?S'i?eT ã11'"i1,fl?
industriale, diminuarea toxice çi periculoase,
reahzarea sistemului de r

r asigurarea conservärii biodiversitäfii çi habitatelor naturale prin mäsuri

de
reconstrucfie ecologicä, protecfia çi conservarea rezenta[iilor naturalê, â
zonelor umede g¡ regiunilor sensibile;

r realtzarea sarcinilor gi obligafiilor ce decurg din convenfiile gi programele

internafionale la care România a aderat.