Culegerea datelor în schizofrenie.

Tulburări schizotipale şi
delirante:diagnosticarea îngrijirii, formularea obiectivelor pe
termen mediu şi lung, planificarea şi aplicarea intervenţiilor
autonome şi delegate, evaluarea rezultatelor

enie: un grup de
tulburari psihice cu
urmatoarele
caracterisci
-Pe plan clinic
- simptome pozive
(modicari “in plus”
fata de normalitate):
- idei delirante,
1
 - halucinai,
- dezorganizarea
limbajului,
- comportamentul
dezorganizat sau
- comportamentul
catatonic
- simptome negave
(modicari “in
minus” fata de
normalitate):
2
 - aplazare
afecva,
- apato-abulie,
- retragere sociala,
- anhedoni
enie: un grup de
tulburari psihice cu
urmatoarele
caracterisci
-Pe plan clinic
3
 - simptome pozive
(modicari “in plus”
fata de normalitate):
- idei delirante,
- halucinai,
- dezorganizarea
limbajului,
- comportamentul
dezorganizat sau
- comportamentul
catatonic
4
 - simptome negave
(modicari “in
minus” fata de
normalitate):
- aplazare
afecva,
- apato-abulie,
- retragere sociala,
- anhedoni
Denie: un grup
de tulburari psihice cu
5
urmatoarele
caracterisci
-Pe plan clinic
- simptome pozive
(modicari “in plus”
fata de normalitate):
- idei delirante,
- halucinai,
- dezorganizarea
limbajului,
6
 - comportamentul
dezorganizat sau
- comportamentul
catatonic
- simptome negave
(modicari “in
minus” fata de
normalitate):
- aplazare
afecva,
- apato-abulie,
7
 - retragere sociala,
- anhedonie
In prezent, diagnosticul de schizofrenie se pune in baza satisfacerii criteriilor fie a ICD-X
(criterii europene), fie a DSM-IV (criterii americane) si care in linii mari sunt:

1. Cel putin doua dintre urmatoarele criterii definesc tulburarea, iar un singur criteriu o
face probabila
(se exclud fenomenele consecutive abuzului si sevrajului la alcool sau alte toxicomanii).
 a. Ganduri transmise de la distanta, insertia sau furtul ideilor.
 b. Idei delirante de influenta sau control, alte idei delirante bizare, deliruri multiple.
 c. Alte deliruri decat cele de persecutie sau gelozie cu durata mai mare de o luna.
 d. Idei delirante de orice tip insotite de halucinatii pentru cel putin o saptamana.
 e. Halucinatii auditive care comenteaza actele pacientului sau comportamentul acestuia,
voci care converseaza.
 f. Halucinatii verbale nonafective care comunica cu pacientul.
 g. Halucinatii de orice tip pe parcursul zilei, timp de zile sau intermitente care dureaza cel
putin o luna.
 h. Tulburari ale gandirii acompaniate de afecte tocite sau inadecvate, deliruri, halucinatii
de orice tip sau comportament marcat dezorganizat.

2. Unul dintre urmatoarele criterii:

 a. Episod actual care dureaza cel putin doua saptamani de la debutul modificarilor
notabile in conditia obisnuita a pacientului.
 b. Subiectul a prezentat episoade maladive cu durata de cel putin doua saptamani, pe
parcursul carora a indeplinit criteriile de mai sus, interepisodic constatandu-se fenomene

8
 reziduale (de exemplu retragere sociala marcata, afecte tocite sau inadecvate, tulburari de
forma ale gandirii, idei si perceptii neobisnuite).

 3. Se vor exclude cazurile in care simptomatologia indeplineste criteriile probabile pentru

o tulburare afectiva.
Simptomele caracteristice schizofreniei trebuie să fie însoțite de o incapacitate de
adaptare socială și ocupațională pentru o perioadă importantă de timp, bolnavul prezentând
relații interpersonale alterate (neînțelegeri la serviciu și în familie) sau să aibă în timpul copilăriei
sau adolescenței un comportament modificat.
Particularități de îngrijire :
• Scăderea anxietății pacientului;
• Încurajarea participării sale la activitățile din mediul înconjurător;
• Diminuarea comportamentului defensiv;
• Creșterea respectului față de sine;
• Stabilirea unei relații pacient – echipa de îngrijire bazată pe cinste și încredere;
• Acordarea de îngrijire adecvate necesităților;
• Asigurarea securității pacientului; ascultarea cu atenție a mesajului pacientului pentru a înțelege
elementele reale și simbolice din acesta;
• Dacă pacientul are tulburări de percepție distorsionate (idei delirante și halucinații) nu se fac
discuții în contradictoriu. Examinatorul va relata propria sa percepție asupra realității fără a
discredita pacientul, explicând că nu trece prin experiențele percepute de el;
• Se va pune accent în relația cu pacientul pe păstrarea demnității sale;
• Se ajută pacientul în dobândirea și menținerea unei igiene personale corespunzătoare precum și
a unei ținute vestimentare adecvate;
• Îndrumarea pacientului către activități simple, lipsite de pericole, într-o limită corespunzătoare
stării sale;
• Încurajarea pacientului să reducă izolarea prin angajarea de discuții și încercarea de noi
comportamente în cadrul relațiilor sociale;
• Structurarea activității, astfel încât să fie implicat pacientul, terapeutul și alte persoane;
• Socializarea pacientului prin introducerea într-un grup care desfășoară activități sociale
esențiale;

9
• Protejarea pacientului de agresiuni fizice atunci când acesta are tulburări de percepție, care îi
determină un comportament agresiv sau frică;
• Ajutarea pacienților să distingă tulburările halucinatorii sau delirante de realitate;
• Asistenta medicală va nota orice pierdere a coerenței în conținutul mesajului verbal al
pacientului;
• Familia trebuie implicată în tratamentul pacientului, programele de educație psihologică
familială trebuie să combine educația cu necesitatea de sprijin reciproc;
• Administrarea medicației prescrise de medic;
• Observarea efectelor tratamentului și înregistrarea reacțiilor adverse medicamentoase; •
Evaluarea atitudinii pacienților față de tratament și de continuarea aplicării tratamentului
medicamentos;
• Stabilirea unei comunicări adecvate.

10