CULEGERE DE PROBLEME CLASA VIII

GEOMETRIE

1) În vârful A al unui triunghi dreptunghic ABC cu lungimea catetelor AB = 3 cm şi

12
AC = 4 cm, se ridică perpendiculara SA pe planul triunghiului, astfel încât SA= 5
cm .

Să se afle:
a) distanţa de la S la latura [BC];
b) măsura unghiului diedru format de planele (SBC) şi (ABC);
c) aria totală şi volumul tetraedrului SABC.
Soluție: a) Fie D  [ BC ] AD  BC ; conform teoremei celor trei perpendiculare se arată că
12
d ( S , BC )  SD , iar calculul ei se face din triunghiul SAD, m( SA
ˆ D )  90 0 . SD  2cm .
5
b) m(( SBC ), ( ABC ))  m( SD, AD)  m( SDˆ A)  45 0.
1 1 12 24
c) VSABC   AABC  VA   6    4,8cm 3 .
3 3 5 5

2) Pe planul triunghiului ABC având m(Cˆ )  30 0 , m( Aˆ )  90 0 şi perimetrul egal cu

24  24 3 cm, se ridică perpendiculara AM = 12 cm. Determinaţi măsura unghiului
format de planele (MBC) şi (ABC).

Soluție: Cum în triunghiul dreptunghic m(Cˆ )  30 0 si m( Aˆ )  90 0 , notăm cu

x lungimea lui AB, atunci BC =2x, conform Teoremei catei care se opune
unui unghi de 300, iar AC  x 3 , conform Teoremei lui Pitagora în
triunghiul ABC. Din PABC  24  24 3 rezultă,
AB  8 3 , BC  16 3 , AC  24 .
Fie AD  BC , şi cum AM  ( ABC )  MD  BC , conform teoremei celor
trei perpendiculare;
AC
Cum AD   AD  12 iar în MAD  AM  AD  12
2
Aşadar, m ( MBC ), ( ABC )   m( MDˆ A)  45 0.

3) Se dau punctele necoplanare A, B, C, D astfel încât AB = 13 cm, AC = 21 cm,

AD = 19 cm, CD =16 cm, BC=BD=20 cm. Se duce [BM]  [AC], M[AC].
Să se afle:
a) Aria triunghiului BMD;
b) măsura unghiului diedru format de planele (ABC) şi (ACD);
c) aria proiecţiei ortogonale a triunghiului BDC pe planul (ABC).
Soluție:a) Din triunghiul ABC se află BM=12 cm. Din triunghiul ACD, cu teorema cosinusului sau cu
aria exprimată în două moduri, se află măsura unghiului <ACD de 600. Aflăm MC=16 cm apoi din
 MC    DC 
echilateral  MD=16 cm. Triunghiul BMD este dreptunghic 

 MDC
m  MCˆ D   60 
0


BM  MD
ABMD   96cm 2
2

Prof. CĂTA RAUL IOAN 1

M
C
B D
N
  BM    AC  

b)
 BM    MD  


 AC    MD    M    BM   AC D    A BC    ACD 
 AC    AC D  

 M D   A CD  


c) Ducem DN AC, NAC. Cum (ABC) (ACD), va rezulta că DN(ABC) și

NC  BM
pr(ABC)(DBC)= BNC. ABNC   48cm 2
2

4) Se dă cubul ABCDA`B`C`D` în care AB = a >0.

a) Calculați distanța de la B` la AC`.
b) Aflați măsura unghiului dintre dreptele B`C și A`B.
c) Aflați măsura unghiului dintre dreapta AC` și (A`BD)
Soluție: a) Distanța de la B` la dreapta AC` este înălțime în triunghiul dreptunghic B`AC`.
a 6
d ( B`, AC `) 
3
b) m ∢(B`C;A`B)= m ∢(B`C;D`C)
∆ B`CD` echilateral  m ∢(B`C;A`B) = 60o
c) A`B ⊥ AB`
A`B ⊥ B`C`  A`B ⊥ (AB`C`)
Dar AC` (ABC`)  A`B ⊥ A`C
Analog A`D⊥AC` . În concluzie AC`⊥(A`BD)  m ∢(AC`;A`BD) = 90o

5) În vârful D al dreptunghiul ABCD se ridică perpendiculara pe planul acestuia pe care se

ia punctual M . Fie AC∩BD = {O}, [ON – bisectoarea unghiului ∢MOC, Nε(MC). Se
ia punctual P  (MA) astfel încât PO ⊥ ON . Știind că AB = a, BC = b și
ab 2
d ( M , AC )  , se cere:
a2  b2
a) Unghiul dintre dreapta PN și (ABC)
b) Măsura unghiului planelor (MAC) și (ABC).
c) Distanța de la D la (MAC).
Soluție: a) [OP – bisectoarea ∢MOA, Utilizând teorema bisectoarei se arată că
MN PM R .Thales
  PN || AC (deci 0o)
NC PA
b) Fie DT ⊥ AC , T  (AC), se arată că MT ⊥ AC => ∢((MAC),(ABC))= ∢MTD ; m∢(MTD) = 45o
MT
c) d ( D, ( MAC )) 
2

Prof. CĂTA RAUL IOAN 2

6) În paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ punctele M,N,P sunt mijloacele laturilor
[AB],[CC’], respectiv [A’D’]. Arătaţi că triunghiul MNP este echilateral dacă şi numai
dacă AC'   BDC'  .
Soluție: „  ” [ABCDA’B’C’D’] cub; A' C   BDC'  ;
„  ”ABCD pătrat; BCC’B’ pătrat; => [ABCDA’B’C’D’] cub; => MNP echilateral.

7) Se dă paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’. Dacă AC  BD   O ,P   OC'  şi

BP  C' D   F  ,DP  BC'   E atunci arătaţi că dreptele D’F, B’E şi CC’ sunt concurente.
Soluție: aplicarea teoremei lui Ceva în BDC'  C' O  BF  DE    ; => EFBD,FEBD (reciproca
teoremei lui Thales); => B' E  D' F   M  ; M  CC'  M   BCC'    CDC'  şi CC'   BCC'    CDC'   .

8) Se dau patru puncte necoplanare A, B, C, D. Notăm cu E şi F mijloacele segmentelor

[AB] si [CD], iar cu G centrul de greutate al triunghiului ABC. Arătaţi că:
a) Punctele D, E, G şi F sunt coplanare.
b) Dreapta DG trece prin mijlocul lui [EF].
c) Dacă, în plus, [AD]≡[AC]≡[BC] ≡ [BD], atunci EF  AB, EF  CD şi AB  CD.
Soluție: a) Dreptele DF si EG sunt concurente, deci D, E, G, F sunt coplanare
b) Fie M = mij. segm.  GC    EG    GM    MC  si FM // DG  DG conţine linia mijlocie a
triunghiului MEF  DG trece prin mijlocul lui [EF]
c) Triunghiurile EDC si FAB sunt isoscele şi congruente  [AF]  [BF] şi AFCD, BFCD
EF  DC si , EF  AB din AB   EDC   AB  DC

9) În interiorul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c, se consideră n3  1

puncte distincte. Să se arate că există cel puţin două puncte cu proprietatea că distanţa
1 2
dintre acestea nu este mai mare decât a  b2  c 2 .
n
Soluție: Se descompune paralelipipedul în n 3 paralelipipede cu dimensiunile a/n, b/n, c/n
 cele n 3 +1 puncte se repartizează în cele n 3 paralelipipede  cel puţin într-un astfel de parale-
lipiped se vor afla cel puţin două puncte  distanţa dintre aceste puncte este mai mică decât diagonala
2 2 2

acestui paralelipiped  distanţa ≤          a 2  b 2  c 2

a b c 1
n n n n


10) Fie un triunghi dreptunghic cu  A   90  ; AB  3cm și AC  4cm . Fie de
m 
ABC
 
asemenea un punct S care nu aparține planului  ABC  asezat în spațiu astfel încât
planele  SAB  ,  SAC  ,  SBC  să formeze cu planul  ABC  unghiuri congruente de
măsura 600 . Să se calculeze :
a) Distanța de la punctul S la planul  ABC  .
b) Ariile triunghiurilor SAB , SBC , SAC .
Soluție: a) SP  (ABC), PE  AB, PF  AC, PT  BC  SF  AC, ST  BC
=>  SPE   SPF   SPT. Deduce P centrul cercului înscris în  ABC
=> A[ABC]=A[APB]+A[BPC]+A[CPA], => r =1, d  S ,  ABC    3
b) => SE=2 => A[SAB]=3, A[SBC]=5, A[SAC]=4

11) Se consideră patru puncte A, B, C, D necoplanare și echidistante. Dacă notăm cu a

distanța dintre două puncte, să se calculeze :

Prof. CĂTA RAUL IOAN 3

 a) Distanța de la punctul D la planul  ABC 
b) Unghiul dintre planele  ABC  și  DBC 
c) Unghiul format de dreapta AD și planul  ABC 
d) Distanța între centrele de greutate ale triunghiurilor ABC și DBC
e) Dacă notăm cu O centrul cercului circumscris triunghiului ABC ,
să se arate că suma distanțelor de la punctul O la planele  DAB  ,  DAC  ,
 DBC  este o constantă. Să se determine această constantă.
Soluție: a) Fie A, B, C, D necoplanare și echidistante cu AB  a și DO  ( ABC ) . Obținem O centrul
a 3 a 6
cercului circumscris  ABC și AM  . Obținem DO 
2 3
OM 1
b) M  BC , MO  BC obține  cos DMO  
DM 3
OA 3
c)  cos DAO  
DA 3
AD a
d) CQ mediana , CQ  DM=E  OE= 
3 3
a 6
e) OT înălțime în  DOM  BC  ( DOM ) , (OT  BDC ) , d(0, (DBC))=OT=
9
a 6  a 6
d(O, (DAB))= d(D, (ABC))=
9 3

12) Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ având dimensiunile AB=a, BC=b,

AA’=c.
1 1 1 1 1 1
a) Demonstraţi că:      .
a b c bc ac ab
1 1 1 1 1 1
b) Dacă a, b, c verifică inegalitatea:      calculaţi:
a b c bc ac ab
i) cos<(B D’,(AC C’ A’))
' ' ' ' '
 
ii) Dacă A C  B D  O determinaţi aria secţiunii în paralelipiped prin

' '
planul A O B . 
' '

iii) Distanţa dintre dreptele A C , AD . 
1 1 2 1 1 2 1 1 2
 
Soluție: a) Se aplică inegalitatea mediilor :
;   ;  
a b ab c b bc c b cb
1 1 1 1 1 1
prin sumare se obţine :      , egalitate pentu a=b=c.
a b c ab ac bc

D’
O’ C’

A’
B’

P M
Q

Prof. CĂTA RAUL IOAN 4

 D C
O

A B

b) conform punctului a, inegalitatea devine egalitate şi paralelepipedul devine cub de muchiea a.

i) Pr ACC '  BD '  OO '  m  BD ',  ACC ' A '    m  OO ', BD '   m  BMO 
a2 3
ii)  A ' OB '   ABCDA ' B ' C ' D ' A ' BC ' echilateral AA ' BC ' 
4
iii) Punctele A’ şi C sunt egal depărtate de vârfurile triunghiului AD’B’ echilateral, se proiectează pe
planul AD ' B ' în centrul P al triunghiului. B ' P  AD '   Q
PQ  AD ' 1 a 6
PQ distanţa dintre cele două drepte PQ  B ' Q PQ 
A ' C  PQ  3 6

13) Diferenţa dintre diagonala unui cub şi diagonala unei feţe a cubului este
17  4 15  13  4 10 . Să se afle aria secţiunii diagonale a cubului .

Soluție: notăm cu a muchia cubului; diagonală faţă: dfaţă = a 2 ; diagonală cub: dcub = a ;
Diferenţa : a a = 17  4 15  13  4 10 . Formare de pătrate sub radicali
. Extragerea de sub radicali : a )= =
= - = 2( – ) Identificare => a=2
Determinare secţiune, elemente : dreptunghi, L = , l = 2; Aria secţiunii : AS = L x l = 4 u2
a) Avem BM NC. Fie N’ simetricul lui N în
14) Se consideră în plan un sistem de coordonate si BC
raport cu punctele
şi E un A(1,3), B(3,5),
punct situat C(4,2),
pe BC.
V1 (0,6), V2 (2,0), V3 (6,4) .
(NE)(EN’) (din congruenţa triunghiurilor CEN şi
a) Să se verifice că triunghiul ABC este isoscel.
b) Să se arate că există în spaţiu un punctCEN’)
V astfel încât reuniunea triunghiurilor V1AB,
V2AC, V3BC, ABC să reprezinte desfăşurarea tetraedrului VABC
Aşadar ME+EN=ME+EN’ MN’ . (1)
c) Să se determine distanța de la V la planul (ABC) , unde V este punctul definit la b).
Soluție: a) AC = BC = 10 Considerând MN  BC   E0  , E0(BC)
b) V1B =V3B = 10 ,V2C =V3C = 8 ,V1A =V2A = 10
Avem (1)  ME+NE = ME + N’E  ME0 + E0N.
c) Dacă M este mijlocul segmentului (AB), distanţa cerută este înălţime în  CMV
Triunghiul este echilateral.Dacă PP’  (ABC),Acesta
NN’ va(ADD ’
) , atunci
fi punctul  PP¢M =  NN’Q
E0 căutat.
b) Din asemănarea triunghiurilor MBE0 şi N’CE0
15) Fie ABCD un tetraedru, punctele M, N, P de aceeaşi parte a planului (BCD) ca şi A,
astfel încât BM, CN, DP să fie perpendiculareBEpe0 planul
MB (BCD),
AB iar (BM)(AB),
avem   , E 0(BC)
(CN)(AC), (DP)(AD). E0 C CN ' AC
a) Să se determine punctul E0BC astfel încât ME0+NE0  ME+NE, EBC.
CF0 AC DG AD
b) Considerând, analog F0CD şi G0BD La pentru
fel  NF0şi+ PF00  NF +. PF,  FCD
care
F0 D AD G B AB
şi PG0 + MG0  PG + MG,  GBD, să se arate că dreptele 0DE0, BF0 şi CG0 sunt
concurente. BE0 CF0 DG0
Se constată că   1
E0 C F0 D G0 B
Conform teoremei lui Ceva, va rezulta că dreptele
DE0, BF0 şi CG0 sunt concurente.
Prof. CĂTA RAUL IOAN P 5
 M
N
A

G0
B D

E0 F0
M C
N

AB AC

B C
E0 E

AC

16) Pe planul rombului ABCD, având latura de lungime a cm şi m( B) = 60 se ridică
perpendiculara VA N’de lungime a cm. Fie E mijlocul segmentului  AB  şi F mijlocul
segmentului  AD  .
a) Să se găsească un punct M   CV  egal depărtat de punctele V, C, A, E, F.
b) Calculaţi sinusul unghiului format de planele  VEF  şi  MEF  .
Soluție: a) Fie M mijlocul segmentului [CV].  MV    MC    MA . În triunghiul VAC, m(<A)=90o
. Analog pentru segmentul  MF  .
a 2 CV
În triunghiul MOE, m(<MOE)=90o => ME  
2 2
b)Segmentele (VQ) şi (MQ) sunt perpendiculare pe segmentul (EF) conform teoremei celor trei
perpendiculare. m(<(VEF),(MEF))= m(<VQM) => AVQM  AVAC  AVAQ  AMQC
VQ  MQ  sin  VQM 
=> AVQM 
2

Prof. CĂTA RAUL IOAN 6

 V

F
A

D
E
Q

B C

17) Fie tetraedrul ABCD , AP  (BCD), unde P se află pe bisectoarea DBC , BD=a BC=c
S 1
DC=b astfel încât (a+b+c)(a-b+c)=2ac şi c=3a. a) Arătaţi că S
ABD

ABC 3
b) Aflaţi poziţia punctului P astfel încât ( S BPD )  ( S BPC )  ( S DPC )
2 2 2

D
H
Q
P
C
B
T
a) (a+b+c)(a-b+c)=2ac  a2+c2=b2  DBC este dreptunghic, m(DBC )  90 o .
Fie T  (BC ) şi Q  (BD) astfel încât PT  BC , PQ  BD
BPQ  BPT (iu )  PQ  PT ; => APQ  APT (CC )  AT  AQ
AP  (BCD )  AP  PQ; AP  PT
AP  ( DBC ); PT  BC  AT  BC ( conform teoremei celor trei perpendiculare)
S ABD BD  AQ 2 BD a 1 S 1
Analog AQ  BD =>       ABD 
S ABC 2 BC  AT BC 3a 3 S ABC 3
b) Fie H  (DC ) astfel încât PH  DC. Egalitatea din enunţ devine
a 2  PQ 2  c 2  PT 2  PH 2  b 2 . Dar PQ=PT => PQ2(a2 + c2 ) = PH2 . b2 ;

Prof. CĂTA RAUL IOAN 7

 Cum b2= a2 + c2 => PQ2 = PH2 => PQ=PH => PQ=PH=PT => P este centrul cercului înscris
triunghiului BCD => P este intersecţia bisectoarelor triunghiului BCD.

18) a) Fie A un punct în interiorul unghiului propriu XOY. Să se arate că există punctele
MA
M  (OX şi N  (OY astfel încât A  (MN ) iar  k , k>0 , k dat.
NA
b) Fie A un punct în interiorul unghiului diedru propriu ( ;  ) , iar M   şi N
MA
două puncte astfel încât A  (MN ) iar k
, k>0 , k dat . Considerând M şi N
NA
variabile, să se arate că există două drepte fixe a şi b cu a   şi b   , iar M   şi
N .

Y
N

O M X

a) Ducem paralela prin A la OX, care intersectează OY în B . Fie N  (Oy , B  (ON ) astfel încât
OB MA
 k , iar M  O x  AN . Conform teoremei lui Thales, avem k
BN NA

b) Y

N
b d
 
N
M
A
A M0
X

a
O

Fie O  d , d- muchia diedrului . Notăm [OX – semidreapta de intersecţie dintre semiplanul  cu

un plan P ce conţine punctul A iar [OY – semidreapta de intersecţie dintre semiplanul  cu planul
M0A
P . Ca la punctul (a) găsim M0  [OX şi N0  [Oy astfel încât N A  k , A  ( M 0 N 0 ) .
0

Luăm a   şi b   cu M 0  a şi N 0  b , a||d şi b||d. Dacă M   şi N   cu A  (MN ) şi

MA MA M 0 A
 k , rezultă că   k => MM0 || NN0 , NN o    MM o ||   MM o     ;
NA NA N0 A
d    MM o  d   ; d,MMo    MMo || d => MM0 || NN0 || d => M  a şi N  b ; a şi b
sunt drepte fixe.

19) Pe planul pătratului ABCD, cu latura de măsură 2x, se ridică perpendiculara care
Prof. CĂTA RAUL IOAN 8
 trece prin A. Pe această perpendiculară se ia punctul S astfel încât AS = 2x.
Perpendicularele din A pe BS, CS, DS le intersectează pe acestea respectiv în
punctele M, N, P. Fie O punctul de intersecţie al diagonalelor pătratului şi E
mijlocul segmentului MP. Cerinţe::
a) Triunghiurile MNP, AMP sunt isoscele;
b) Dreapta MP este paralelă cu planul (ABCD);
c) Punctele S, E, O sunt colineare;
d) Dreapta SE nu este perpendiculară pe planul AMP ;
e) Dreptele AE şi BD sunt perpendiculare;
f) Calculaţi distanţa OF de la punctul O la dreapta SC.
Soluţie: a) Triunghiurile SAB şi SAD sunt dreptunghice isoscele cu laturile
congruente de lungime 2x , deci sunt congruente (cc).
AM, AP sunt înălţimi corespunzătoare, respectiv,
ipotenuzelor, deci vor fi congruente şi de lungime
x 2 ; mai mult M şi P sunt mijloacele lui BS respectiv
DS (propr. triungh. isoscel) . Rezultă că triunghiul
AMP este isoscel. Triunghiurile BCS , DCS
sunt congruente deoarece BS = DS, BC = DC ,
SC latură comună. Rezultă că MSN  PSN.
Cum MS = PS (jumătăţi de ipotenuze congr) şi
NS latură comună în triunghiurile MNS , PNS,
rezultă că aceste triunghiuri sunt congruente ,
prin urmare MN = PN . Triunghiul MNP este isoscel.
b) Segmentul MP este în planul triunghiului SBD. Cum M şi P
împart laturile BS , DS în rapoarte egale ,
conform reciprocei T. Thales rezultă că MP este paralelă cu BD care este inclusă în planul (ABCD).
Rezultă că MP este paralelă cu planul (ABCD);
c) Triunghiul SMP fiind isoscel şi E mijlocul bazei MP, rezultă că SE este perpendiculară pe MP.
Analog, în triunghiul isoscel SBC, SO este perpendiculară pe BD. MP şi BD fiind paralele şi în
acelaşi plan, perpendicularele din S pe acestea se vor suprapune, deci S, E, O sunt colineare.
d) Arătăm că există o dreaptă în planul (AMP) pe care SE nu este perpendiculară. Arătăm că AE nu
este perpendiculară pe SE . În triunghiul SBD , MP fiind linie mijlocie , rezultă că E este mijlocul lui
SO. În triunghiul SAO, dreptunghic în A, avem SA = 2x, AO = x 2 , catete de lungimi diferite. Deci
mediana AE nu este şi înălţime, fapt care se întâmplă numai în triunghiul dreptunghic isoscel.
e) Dreapta AE este inclusă în planul (SAO). Dreapta DO fiind perpendiculară pe AO şi pe SO ,
concurente în O, este perpendiculară pe planul determinat de ele, (OAS). Rezultă că BD este
perpendiculară pe AE.
f) ASC, FOC dreptunghice având unghiul C comun sunt asemenea. Avem proporţia
OF OC FC x 6
  şi SC = 2 3 x, CO = x 2 . Rezultă OF = .
AS SC AC 3

20) În paralelipipedul dreptunghic ABCDA ' B ' C ' D ' , cu AB  a , BC  b , AA '  c se consideră
1
punctul M   A ' C  astfel încât A ' M   MC . Dacă min(a, b)  c şi AM  A ' C arătaţi că
2
paralelipipedul este cub.

Prof. CĂTA RAUL IOAN 9

 Soluție : Fie AM  A ' C '  {O '} Avem : AMC  O , MA ,
MO ' A ' O ' A ' M 1 1
     A ' O '  A ' C '  O ' este centrul feţei A’B’C’D’.
AM AC MC 2 2
a  b2
2
2
În AA ' O ' (T .P.)  AO '  c 
2 2
şi AM   AO ' . Aplicăm teorema catetei şi avem
4 3
2 2 a b
2 2
a 2  b2
AA '2  AM  AO '  AO '2  c 2  (c 2  )  3c 2  2c 2   a 2  b 2  2c 2
3 3 4 2
Cum c  min( a, b)  c  a, c  b  c 2  a  b  a 2  b 2  2c 2  2ab  ( a  b) 2  0 .
Dar ( a  b) 2  0  a  b  2a 2  2c 2  a  c  a  b  c  ABCDA ' B ' C ' D ' este cub.

21) Fie cubul ABCDA’B’C’D’ şi punctele M,N,P,Q pe feţele ABCD,BCC’B’, A’B’C’D’,

respectiv ADD’A’, astfel încât triunghiurile ABM, B’C’N, C’D’P, ADQ să fie
echilaterale.
a) Să se arate că punctele M,N,P,Q sunt coplanare.
b) Să se arate că MNPQ este dreptunghi, dar nu este pătrat.
c) Să se arate că dreptele MP şi NQ fac cu dreapta AA’ unghiuri complementare.
Soluție: a) MP şi NQ trec prin centrul O al cubului, deci au un punct comun
b) OM = ON = OP = OQ, rezultă dreptunghi, dar MN  NP

22) Se consideră hexagonul regulat ABCDEF de centru O şi arie 42 3 cm2. Fie punctul
V  (ABC) astfel încât VO  (ABC) , VO = 21 cm.
a) Să se arate că (VBC)  (VEF ) ;
b) Să se afle suma măsurilor unghiurilor diedre determinate de feţele laterale ale
piramidei obţinute, cu planul bazei;
c) Să se arate că sina < sinb , unde a este măsura unghiului diedru format de două feţe
laterale alăturate ale piramidei iar b este măsura unghiului format de planele (VBC) şi
(VAF) .
Soluție: Dacă notăm cu l = AB, aB = apotema bazei, , m =VA ap = apotema piramidei, din
3 3 2
l  42 3 va rezulta că m=7, l  2 7 , a B  21 , a p  42 .
2
a) Notăm (VBC)  (VEF )=d deci V  d . Cum BC || EF rezultă d||BC||EF . Considerăm acum punctele
M  BC, N  EF astfel încât VM  BC, VN  EF . din VM  BC şi d||BC rezultă VM||d. Analog
VN  d . Înseamnă că m((VBC),(VEF )) = m(MVN) .
În triunghiul MVN avemVM=VN=ap= 42 , MN=2aB=2 21 . Deci MN2 = VM2 +VN2 şi triunghiul
Prof. CĂTA RAUL IOAN 10
 MVN va fi dreptunghic, cu m (<MVN) = 90o . Va rezulta că (VBC)  (VEF ) .
b) Triunghiul MVN este dreptunghic isoscel, , VM  BC, MN  BC, deci m ((VBC) , (ABC)) =
45o . Suma cerută va fi egală cu 6∙45o = 270o .
c) Fie AP  VB, P  VB . Deoarece AC  (VOB) , vom avea VB  AC iar de aici VB  CP . Va
rezulta că m((VAB),(VBC)) = m(APC) =a .
l  ap
m  AP
Exprimând aria triunghiului VAB în două moduri: 
AP=PC= 2 6
2 2
AP  PC  sin a AC  PP '
Exprimând aria triunghiului PAC în două moduri:  , unde P' este mijlocul lui
2 2
AC  PP ' 7
AC , avem AC = 2 21 iar PP' = 3 , deci sin a = 2
 Analog (VBC)  (VAF ) =VT ,
AP 4
unde {T} = BC  AF , iar m((VBC),(VAF )) = m(CQF ) = b , unde CQ  VT, FQ  VT (din FC 
(VOT ) resultă VT  (CFQ) ). Din TA = TB = 2 7 , OT = 2 21 , TV = 105 resultă, exprimând
VM  TC 4 70 15
aria triunghiului VTC în două moduri că QC=QF=  , sin b= Comparând cele două
VT 5 4
valori obținem sin a < sin b .

23) Se consideră un dreptunghi cu laturile de lungimi 1 cm şi respectiv 3 cm. În interiorul

acestui dreptunghi sunt plasate 433 de puncte colorate în 4 culori diferite. Arătaţi că
există un cerc de rază 1/5 cm, care să conţină în interior cel puţin două puncte de
aceeaşi culoare
Soluție: Dacă ABCD este dreptunghiul considerat, cu AB= 1 cm, BC = 3 cm, împărţim latura AB în 6
părţi egale iar latura BD în 18 părţi egale. Dreptunghiul se împarte astfel în 6∙18 =108 pătrate cu
laturile de lungime 1/6 şi diagonala de lungime 2 / 6 . Împărţind 433 la 108 obţinem câtul 4 şi restul
1. Cum dreptunghiul s-a împărţit în 108 ăatrate, va exista cel putin un pătrat care să conţină în interior
sau pe laturi cel putin 5 dintre puncte. Construim cercul cu centrul în centrul acestui pătrat şi cu raza de
1/5. Cum diametrul cercului are lungimea de 2/5cm şi 2/5> 2 / 6 , va însemna că acest cerc conţine în
interior suprafaţa patrulateră care conţine cel putin 5 puncte. Va însemna că, în interiorul acestui cerc,
se afla cel putin 5 puncte. Cum punctele sunt colorate în 4 culori diferite, va rezulta că cel putin două
puncte din interiorul cercului vor avea aceeaşi culoare.

24) ABCDA ' B ' C ' D ' este un cub astfel încât AB  12 cm, P este centrul feţei ADD ' A ' iar Q
este mijlocul muchiei  BC  .
a) Să se calculeze lungimile segmentelor  C ' P  şi  QP  .
b) Să se calculeze distanţa de la punctul Q la planul  A ' C ' D  .
Soluție: a) Triunghiul A ' C ' D este echilateral, P este mijlocul  A ' D    C ' P  este mediană
A'C  3
şi înălţime  C ' P   6 6 (cm) Fie PM  AD  PMQ este dreptunghic în M
2
şi PQ 2  PM 2  MQ2  PQ  6 5 (cm) b) QC '  QD  QP  6 5 (cm)  proiecţia punctului Q
pe planul  C ' DP    A ' C ' D  este centrul cercului circumscris triunghiului PDC ' adică mijlocul
segmentului  DC ' . Fie T mijlocul segmentului  DC '  QT  TC ' În
DC '
QTC ' : TC '   6 2, QC '  6 5  QT  6 3 (cm) iar d  Q,  A ' C ' D    6 3 (cm)
2

25) Triunghiul echilateral PMN şi trapezul dreptunghic AMNC , cu m(<A)=m(<M)=90o ,

AC > MN, sunt situate în plane perpendiculare . Se consideră B simetricul punctului
A faţă de M iar AB  AC  2  MN .
a) Să se arate că PA2  PB 2  PC 2 .

Prof. CĂTA RAUL IOAN 11

 b) Să se calculeze tangenta unghiului plan corespunzător diedrului format de planele
 APC  şi  MNP  .
Soluție: a) Se notează MN  a  AB  AC  2a, BM  MA  a
 ABC    MNP  ,  ABC    MNP   MN , AB  MN , AB   ABC   AM   MNP   PMA, PMB sunt
ip
dreptunghice isoscele şi PA  PB  a 2 Fie PQ  MN , Q  MN  PQ   ABC  . Construim

QT  AC , T  AC  PT  AC . În triunghiul PQT : m Q  
  90 , PQ  a 3 , QT  a  PT  a 7 iar
2 2

 
în triunghiul PTC : m T  90 , PT 
a 7
2
, TC 
3a
2
 PC  2a.  PA2  PB 2  PC 2

b) Se construieşte paralela, prin P la MN  d   MNP  , d ║MN, MN║AC=>d║AC=>d  (PAC)

şi  MNP    PAC   d , PQ  MN , MN // d  PQ  d , PT  AC , AC // d  PT  d şi unghiul plan

corespunzător diedrului <((MNP),(PAC)) este <QPT. În triunghiul QPT : tg QPT    
QT 2 3
QP 3

26) Fie ABCDA’B’C’D’ un cub cu muchia de lungime 6 cm. Determinaţi:

a) Măsura unghiului format de dreptele B’C şi AD’;
b) Distanţa de la A’ la planul (AB’D’);
c) Măsura unghiului determinat de dreapta AB’ şi planul (BDD’);
d) Câte tetraedre regulate există, a caror vârfuri sunt şi vârfurile cubului? Precizaţi care
sunt acestea.
Soluție: a) AD’||BC’ şi B’C||BC’ deci m( <B’C,AD)= 90o . b) A'N=2 3
c) m(< AB' , (BDD' ))= 30o. d) Două tetraedre regulate ACB’D’ şi BDA’C’

27) a) Se dă trapezul ABCD, AB||CD. Ştiind că între lungimile bazelor exista relatia
CD = 2AB, să se arate că AC2 + BD2 = BC2 + CD2 + DA2;
b) Se consideră două segmente oarecare în spaţiu, [AB] şi [CD], astfel încât:
CA CB DA DB
    4. Să se arate că AB  CD.
CB CA DB DA
Soluție: a) Fie M  (DC) , DM = MC. ABMD si ABCM sunt paralelograme; resultă AD=BM şi
2 AD 2  AC 2   CD 2
AM=BC (*) În  DAC, [AM] –mediană AM 2  (**)
4
2 BC 2  BD 2   CD 2
În  DBC, [BM] – mediană BM 2  (***) Calculând BC2 + CD2 + DA2
4
folosind relaţiile (*),(**),(***), rezultă concluzia.
a b CA CB
b) Ştim   2 , cu egalitate pentru a =b   2  CA=CB. Triunghiurile CAB şi DAB
b a CB CA
sunt isoscele cu baza [AB] . Dacă M este mijlocul lui [AB], atunci [CM] şi [DM] sunt şi înălţimi
CM  AB, DM  AB , AB  (CM,DM) AB  (CMD) AB  CD
28) Pe planul pătratului ABCD se ridică perpendiculara BM cu BM= 2 3 cm.Ştiind că
triunghiul MAC este echilateral,calculaţi:
a) latura pătratului ABCD;
b) distanţa dintre dreptele AC şi MD .
Soluție:
M a) Fie x=AB
AC= x 2 şi MC= x 2  12
ΔMAC echilateral  MA=MC=AC
x 2  12  2 x 2
B P C x2 3

Prof. CĂTA RAUL IOAN 12

 O
A D

b) Fie OP  MD , P  MD, AC  (MBD) , OP  (MBD)  AC  OP

Astfel OP este perpendiculara comună a celor două drepte => OP= 2 cm

29) Fie ABCD un tetraedru ,iar G1 , G 2 , G3 centrele de greutate ale triunghiurilor ACD ,
ADB ,respectiv ABC.
a) Demonstraţi că ( G1G 2 G3 )║ (BCD) ;
b) Aflaţi raportul ariilor triunghiurilor G1G 2 G3 şi BCD ;
Soluție:

A a) Fie M, N ,P mijloacele segmentelor CD, DB , respectiv BC.

Se ştie că centrul de greutate al unui triunghi se află pe fiecare
mediană la o treime de bază şi două treimi de vârf.
AG1 AG2 AG3 2
   Cu teorema reciprocă a teoremei lui Thales,
AM AN AP 3
G1G 2 MN , G 2 G3 NP şi G3 G1 PM
Cum MN,NP  (BCD) rezultă ,conform celor de mai sus,
G3 că G1G2 , G 2 G3  BCD  şi de aici se obţine
G2 G1 (G1G2G3) ║(BCD)

P
B C

N M
D
AG1 2
b) Piramida AG1G2G3 este asemenea cu piramida AMNP . Raportul de asemanare este 
AM 3
AG1G2G3 4
 (suprafete omoloage). În triunghiul BCD , segmentul MN este linie mijlocie 
AMNP 9
BC AMNP 1
MN║BC, MN= . Triunghiul MNP este asemenea cu triunghiul BCD  
2 ABCD 4
AG1G2G3 1
=> 
ABCD 9
30) Se consideră piramida patrulateră regulată VABCD (AB = BC = CD = DA = a) şi
unghiurile de la vârf ale feţelor laterale au măsurile de 300. O furnică porneşte din
vârful A şi merge pe toate feţele laterale până revine în punctul A. Se notează cu B’,
C’, D’ punctele unde furnica traversează respectiv muchiile [VB], [VC], [VD]. Se
cere:
a) Cât este drumul cel mai scurt posibil şi în acest caz să se afle lungimea lui.
b) Măsurile unghiurilor sub care drumul furnicii intersectează muchiile laterale în
acest caz.
Soluție: a) Observarea că drumul cel mai scurt al furnicii este linia dreaptă de la A la A’ pe
desfăşurarea suprafeţei laterale, adică AB’C’D’A’. VAA’ isoscel şi m (AVC ' )  m C 'VA '  60 O
VA 3
 [VC’] mediană şi înălţime AA’ = 2AC’și AC’ = . Ducem VM înălţime VAB 
2

Prof. CĂTA RAUL IOAN 13

 a a 3
VA = O deci AA’ =
2 sin 15 2 sin 15 O
b) VAA’ isoscel şi m (VAA ' )  m VA ' A  30 O . Deci unghiul făcut de drumul furnicii cu muchia
VA are măsura de 30o, unghiul făcut de drumul furnicii cu muchia VB este m( VB' A ) = 120O, cu
muchia VC este m( VC' A ) = 90o, cu muchia VD este m( VD' A ) = 60o

31) Fie un segment [AB] şi un plan  astfel încât [AB]     şi [AB] neparalel cu  .
Pr  [AB] = [MN].
a) Determinaţi poziţia punctului C   , pentru care AC + BC este minimă.
b) Dacă AB = 50 cm, AM = 10 cm, BN = 40 cm, determinaţi d(P,MN) astfel încât P  
şi triunghiul ABP echilateral.
Soluție: A’ simetricul lui A fata de  , A’B  MN=C, (AC=A’C)
b) MN=40, PN=30, MP= 20 6

32) a) Fie triunghiul echilateral ABC. Considerăm punctul M interior triunghiului ABC.
Arătaţi că suma distanţelor de la M la laturile triunghiului este constant.
b) Fie ABCD un tetraedru regulat şi O  (ABC) oarecare. Ridicăm pe planul (ABC) în
punctul O o perpendiculară d care intersectează feţele laterale în punctele M, N, P.
Arătaţi că MO + NO + PO = conctant.
Soluție: a) AABC = AABM + ABMC + AAMC
d1  l d 2  l d 3  l l 2 3 l 3
    d1  d 2  d 3   înălțimea
2 2 2 4 2
b) MO=tg x ·d(O,AB), x este unghiul dintre 2 fete
MO + NO + PO = tg x·[d(M,AB) + d(M,AC) + d(M,BC)]=constant

33) Segmentele [AB] şi [CD] sunt situate pe drepte necoplanare, iar

M  [AB], N  [CD] , Z  [MD] , X  [MC] , Y  [BN] , T  [AN] , astfel încât 2AM = MB , CN
=
3ND , 3ZD = MZ , 3MX = XC , 2YN = BY , 2AT = TN. Demonstraţi că X  (YZT) .
CX 3 CN R.Thales DZ 1 DN R.Thales
Soluție:  MCD  :
XM 1 ND  ZM 3 NC 
  XN || MD   ZN || MC
Rezultă MXNZ paralelogram, deci [MN] şi [XN] au acelaşi mijloc (1)
Analog se arată că MYNT este paralelogram, deci [MN] şi [TY] au acelaşi mijloc (2)
Din (1) şi (2) rezultă că XYZT este paralelogram, de unde X   YZT 
34) Fie triunghiul ABC cu m  A   90 , m  C  30  , AC  4 3 cm, AA '   ABC şi
triunghiul A ' BC isoscel cu vârful în B.
a) Determinaţi lungimea segmentului AA’
b) Calculaţi distanţa de la punctul A’ la dreapta BC
c) Determinaţi distanţa de la punctul A la planul (A’BC).
Soluție:

4 3
a) ΔABC, m  A   90   cos30   
BC
T.P. ΔA '
BC, m   A   90   AA '
 4 3 cm
AB  AC
b) Fie AD  BC, D   BC   AD 
BC
T.P. ΔA '
AD, m  A   90   A '
D  2 15c

c) Fie AR  A '
D. AR  A '
BC  ΔA '
AD,

35) În dreptunghiul ABCD, AB=a, BC=b (a < b). Perpendiculara dusă din punctul B pe
diagonala (AC) intersectează latura (AD) în punctul P. În punctul P se ridică o
Prof. CĂTA RAUL IOAN 14
 perpendiculară pe planul (ABC) pe care se ia un punct M astfel încât PM= a 3 .
a) Să se demonstreze că MA2 – MC2 = a2 – b2.
b) Să se determine distanţa de la punctul P la planul (BMC).
Soluție: a) Se scrie pe rand t. lui Pit. în triunghiurile MPA, MPC, PAE, PCE, AEB, CEB.
PM  PQ a 3  a a 3
b) (t 3  şi tr 3 )  d  P,  MBC    PT   
MQ 2a 2

36) În triunghiul ABC cu  AB    AC  , mediatoarea laturii AB intersectează pe (BC) în punctul

T. În punctul A construim DA perpendicular pe (ABC) şi notăm cu P, respectiv Q
proiecţiile punctului A pe dreptele DT, respectiv DC. Arătaţi că punctele B, P, Q sunt
coliniare.
BT CQ DP DP AD 2
Soluție: Arătăm că BC  QD  PT  1  B,P,Q coliniare T. Catetei în DTA pt. AD și AT => 
PT AT 2

CQ AC 2 BT CQ DP BT  AC 2
T. catetei în DAC =>  Deci   
QD AD 2 BC QD PT BC  AT 2
T  mediat.[ AB], ABC  TAB  AC 2  BT  BC

37) Fie cubul ABCDA′B′C′D′ cu AB=a. Calculaţi distanţa dintre dreptele CA′ si AD′ .
Soluție: (A′B′C)(AD′B) , AD′ (A′B′C), AD′ ∩ (A′B′C)= {M},
a 6
MPA′C, P (A′C), d (A′C ,AD′)= MP, MP=
6

38) Fie un cub de latură 1 cm. Să se arate că oricum am alege 28 de puncte în interiorul
3
cubului, cel puţin două au distanţa dintre ele mai mică sau egal cu cm.
3

Soluție: Împărţim cubul în 27 cubuleţe egale de muchie 1/3 cm. Oricum alegem cele 28 de puncte
interioare, cel puţin 2 se afle în interiorul sau pe feţele unui cubuleţ. Lungimea segmentului dintre
aceste 2 puncte este mai mică sau egal cu diagonala cubuleţului.

39) Triunghiul ABC dreptunghic isoscel cu m A  90 0 are vârful A situat într-un plan  .
AB şi AC formează cu planul  unghiuri de aceeaşi măsură u . Fie B ' , C ' proiecţiile
vârfurilor B , respectiv C pe planul  .
a) Demonstraţi că B ' C ' BC .
b)Determinaţi intervalul în care se află măsura u .
Soluție: a) C ' AC  B ' AB (IU)   CC '   BB ' =>CBB’C’ dreptunghi  CB B ' C '
b) Din inegalitatea triunghiului AB’C’, eventual degenerat B ' C '  AB ' AC '
2 => 0
a 2  a cos u  a cos u  cos u  0  u  45
0
2
C B
a

C` B`
 A

40) Pe planul trapezului isoscel ortodiagonal, unde AB CD , AB  10cm, CD  6cm , se ridică

perpendiculara OP,  BD  AC   O  , OP  4cm . Aflaţi:
Prof. CĂTA RAUL IOAN 15
 a) Distanţa de la punctul P la dreapta DM ,  DM  AB  .
b) Distanţa de la O la planul  PDA .
Soluție a) Din teorema celor 3 perpendiculare avem PE  DM DON dreptunghic
isoscel  AC  DM   N   , DN  6cm, OE  3cm , d ( P, DM )  PE  5cm
b) OT  AD , deci PT  AD ; în plus, OT  AD, OR  PT şi din reciproca teoremei celor 3
15
perpendiculare avem OR  (PAD ) , deci d (O, ( PDA))  OR AD  2 17 , OT 
17
P
497 , OR  60
PT 
17 497

D C
T
E
O
N

A M B

41) În cubul ABCDA′B′C′D′ avem: AB = a şi B′C  BC′ = O. Fie M  (AO) şi

P  (A′D). Arătaţi că:
D′ C′
a) AO  A′D;
a 3
b) MP  . A′ B′
3 P Q
Soluție: O
D C
a) AC  AB 2  AC  a 2  M S
  [ AC ]  [ AB ']
A ' B  AB 2  AB '  a 2  A B
Cum [ AC ]  [ AB ']
  AO  B ' C
[OC ]  [OB ']
Cum A′B′║DC B′C║ A′D
[A′B′]  [DC] => A′B′CD paralelogram => AO  B′C => AO  A′D

b) Notăm A′D  AD′ = O. Ducem QS  AO; S  AO.

Cum A ' D  AD ' 
  A ' D  ( D ' AO) 
A ' D  AO    A ' D  QS  QS  A ' D .
QS  ( D ' AO) 
Cum QS  A ' D 
  QS perpendiculara comună a dreptelor A′D şi AO  MP  QS.
QS  AO 
Cum OB ' QA ' 
 OQ  A ' B '  a
a 2   A ' B ' OQ paralelogram  
OB '  QA '   OQ  A ' B '
2 

Prof. CĂTA RAUL IOAN 16

Cum A ' B '  ( A ' AD)  
  OQ  ( A ' AD) 
OQ  A ' B '    OQ  A ' D  m(OQA  )  90 .

A ' D  ( A ' AD) 
a 2 2a 2 6a 2 a 6
QA  ; AO 2  QA2  OQ 2   a2   AO  .
2 4 4 2
1
a 2 1
a a 2 1

Cum m(OQA )  90 QA  OQ 2
  QS   2   a 
QS  AO  AO a 6 2 a 6
1
2 1
3

a 3
3
a
 QS   QS   a 3
3 3   MP  .
 3
MP  QS 
42) Pe planul triunghiului ABC în punctele A şi B se ridică de o parte şi de alta a lui
perpendicularele AD şi BE, astfel încât m(<DCE) = 90. Demonstraţi că :
1  
a) AD  BE  ED 2 sin DCA  sin ECB ;
2
AC 2  BC 2  AB 2
b) AD  BE  .
2
ˆ =
Soluție: a) sin DCA
AD
 DC 
AD ˆ  BE  EC  BE
, sin ECB
DC ˆ
sin DCA EC ˆ
sin ECB
2 2
AD 2 BE 2  AD   BE  AD BE
DC 2  EC 2    ED 2       2 
ˆ ,
ˆ sin ECB
2
sin DCA ˆ 2
sin ECB ˆ ˆ   sin ECB
 sin DCA ˆ  sin DCA
1 ˆ  sin ECˆ B.
deci AD  BE  ED 2 sin DCA
2
b) Trebuie să aplicăm de mai mute ori teorema lui Pitagora. Pentru început,avem:
CD 2  AD 2  AC 2 , CE 2  BE 2  BC 2 şi CD 2  CE 2  DE 2 .
Atunci AC 2  BC 2  AD 2  BE 2  DE 2 . Construiesc dreptunghiul BADD .
Atunci DE 2  DD2  DE 2  AB 2   AD  BE  ,
2

Din aceste relaţii avem: AC 2  BC 2  AD 2  BE 2  AB 2   AD  BE  =

2

AC 2  BC 2  AB 2
AB 2  AD 2  BE 2  2 AD  BE , de unde rezultă: AD  BE  .
2

43) Fie A, B, C, D patru puncte necoplanare astfel încât BC = BD. Bisectoarele

unghiurilor ABC şi ABD intersectează pe AC în P şi respectiv pe AD în Q.
a) Demonstraţi că dreapta PQ este paralelă cu planul (BCD).
b) Perpendicularele duse din A pe bisectoarele BP şi respectiv BQ intersectează pe BP
în E şi pe BC în M, şi respectiv pe BQ în F şi pe BD în N. Determinaţi poziţia dreptei
EF faţă de planul (ACD).
Soluţie: se aplică teorema bisectoarei => PQ║CD => PQ║(BCD)
b) În triunghiul ABM, BE bisectoare şi înălţime, rezultă triunghiul ABM isoscel, deci BE mediană.
Obţinem că AE = EM. Analog, studiind triunghiul ABM isoscel, obţinem AF = FN. (EF) linie
mijlocie în triunghiul AMN, deci EF//MN, MN din planul (BCD). Din triunghiurile isoscele ABM şi
ABN obţinem BM=BN. Dar BC=BD, deci obţinem MN//CD, CD din planul (ACD). Obţinem
MN//(ACD). Din EF//MN obţinem EF//(ACD)

Prof. CĂTA RAUL IOAN 17

44) Se consideră VABCD o piramidă patrulateră regulată. Fie M mijlocul muchiei BC
şi O centrul bazei ABCD. Se dau AB=60cm şi VO=40cm. Să se determine:
a) Poziţia punctului P din planul (VAD) pentru care perimetrul triunghiului OPM este
minim.
b)Valoarea minimă a perimetrului triunghiului OPM.
Soluţie. a) Fie N mijlocul segmentului (AD) şi OE  VN , E  (VN ) . Obţinem OE  (VAD)
Fie punctul Q simetricul punctului O faţă de E. PMOP  MO  OP  MP  MO  PQ  PM .
PMOP min  PQ  PM  min  P, Q, M  coliniare Deci MQ  (VAD)   P . Dar
M , Q  (VMN )   P  MQ  VN
ON  VO
b) PMOP  MO  OP  MP; MO  30cm; OE   24cm
VN
Fie MT  VN  MT  48cm; NE  TE  18cm
QE PE 24 x
Triunghiurile QEP şi MTP sunt asemenea, rezultă că     x  6  PE; TP  12cm
MT PT 48 18  x
Din triunghiul PEO avem că PO  6 17  PM  2 PQ  12 17  PMOP  18 17  30

45) Fie un cub cu muchia şi mijloacelor muchiilor

Dacă aflaţi distanţa de la B la d
Soluție: Fie , şi
Fie şi deci ,
coliniare . Analog . Calculăm şi obţinând
deci este isoscel. Fie
Se calculează ,

46) Se consideră un dreptunghi ABCD cu AB=2 și BC= 3 . Punctul M aparține laturii AD

astfel ca MD = 2  AM și punctul N este mijlocul segmentului [AB]. Pe planul
dreptunghiului se ridică perpendiculara MP și alegem punctul Q pe segmentul MP
astfel încât măsura unghiului planelor (MPC) și (NPC) să fie de 45o, iar măsura
unghiului planelor (MPC) și (QNC) să fie de 60o.
a) Sa se arate ca dreptele DN si CM sunt perpendiculare;
b) Aflați lungimile segmentelor PM, respectiv QM.
2 3 AN 1 DM
Soluție: a) DM  , AN = 1   
3 AD 3 DC
AND  DMC  LUL   m(DMC )  m(ADM )  90 0  m DTM   90 0 , DN  CM  T 
Deci , DN  CM
b)Din punctul a) deducem că DN   PMC  și fie R, S proiecțiile lui T pe CQ, respectiv PC. Din
teorema celor 3  deducem că NR  CQ și NS  PC
Unghiul planelor (MPC) și (NPC) este TSN , iar unghiul planelor (MPC) și (QNC) este TRN .
2 6 4 3 1
Prin calcul găsim CT  3, RC  , MC  , TN  1, TR  , TS  1 Din asemănările
3 3 3
RT  MC 6 2 6
CRT  CQM si CTS  CMP rezultă QM   și MP 
RC 3 3

47) Pe planul dreptunghiului ABCD se ridică perpendiculara AE şi se construiesc

perpendicularele AF  BE, F  BE, AG  EC , G  EC.
Prof. CĂTA RAUL IOAN 18
 a) Demonstraţi că GF  EC.
b) Pentru AE  4, AB  3, BC  4, calculaţi lungimea segmentului FG.
Soluție: a) BC   ABE   BC  AF ; deoarece AF  BE  AF   BCE  . Folosind AG  EC și
aplicând reciproca a II-a a teoremei celor 3 perpendiculare rezultă concluzia.
16 EF GF
b) Din teorema catetei în triunghiul ABE se obține EF  . EGF ~ EBC  
5 EC BC
64 41
=> FG 
205

48) Fie triunghiul ABC dreptunghic în B, cu AB  16, BC  12. În centrul de greutate G al

triunghiului se ridică perpendiculara GM pe planul acestuia, unde GM  4. Calculaţi:
a) Distanţa de la punctul M la dreapta BC.
b) Aria triunghiului MPR, unde P este proiecţia lui G pe BC, iar R este proiecţia lui G
pe AB.
PG 2 16 20
Soluție: a) d ( M , BC )  MP , C’ mijlocul lui (AB),
  GP  => MP 
BC ' 3 3 3
2 20 16
b) GPBR dreptunghi, B’ mijlocul lui (AC), RP  BG  BB '  => d (G, RP ) 
3 3 5
4 41 8 41
=> d ( M , RP )  AMPR 
5 3
49) Un tetraedru regulat cu muchiile de lungime 1 se proiectează pe un plan. Demonstrați
1
că aria figurii obținute este cel mult 2
.
3
Soluție: Proiecţia este un triunghi sau un patrulater. Dacă este triunghi aria maximă este . Dacă este
4
d1  d 2 1 1
patrulater, aria unui patrulater este sin  . Aria maximă este . Concluzie, aria maximă este .
2 2 2

50) Fie tetraedrul ABCD in care AB=CD=a , AC=BD=b , AD=BC=c si GA , GB , GC , GD

centrele de greutate ale fetelor BCD, ACD, ABD, respectiv ABC. Determinati
lungimea minima a unui drum care este situat pe fetele cubului si trece prin GA , GB ,
GC , GD.
 n  n  1  n  n  1
Soluție: Fie m    . Avem  m 2   m  1  m 2  2m  1 , deci
2

2
  2
n  n  1
 m 2  2m  2n 2  2n  2n  1. . Deoarece orice element al mulţimii  0,1,..., 2n  1 se poate obţine
2
adunând cel mult două elemente x, y ale mulţimii A   1, 2,..., n , prin eliminarea lui x şi y din A rămâne
o mulţime care are ca sumă a elementelor numărul m2 .

51) Fie ABC un triunghi echilateral cu lungimea laturii egală cu a. De aceeași parte a planului
(ABC) se consideră punctele D și E situate la distanțe egale cu 2a, respective 3a față de
planul(ABC). Notăm cu M1, M2 mijloacele segmentelor [DE] respective [DA] și cu G1, G2
centrele de greutate ale triunghiurilor ABC respective EBC.
a) Să se arate că M1G1 și M2G2 sunt într-un punct O.
b) Să se afle volumul tetraedului [OABC]
Soluție:

Prof. CĂTA RAUL IOAN 19

 EA
[M1M2] linie mijlocie in tr. DEA =>M1M2║EA și M 1M 2  (1)
2
Daca N este mijlocul segmentului [BC], avem
NG1 NG2 1 AE (2)
  NG1G2 NAE cu G1G2║AE și G1G2 
NA NE 3 3
Din (1) si (2) rezulta G1G2║ M1M2 și
G1G2 2
  G1G2 siM 1M 2coplanare, G1G2 M 1M 2trapez  G1M 1siG2 M 2 conc
M1M 2 3
urente intr-un punct O si
OG1 OG2 GG 2 OG1 2
OG1G2 OM 1M 2 cu   1 2   
OM 1 OM 2 M1M 2 3 M1G1 5
Fie D`,E`,M1 ` si O` proiectele punctelor D, E ,M1 si O pe planul (ABC) , [M1M1`] linie mijlocie in
DD` EE ` 5a
trapezul DEED  M 1M 1  
` `
În plus ,
2 2

OO` OG1 2 2 2 5a
OO`G1 M 1M 1 `G1     OO` M 1M 1 `   a
M1M1 ` M 1G1 5 5 5 2
a2 3
OO` A[ ABC ] a 3
DeciV[OABC ]   4 a 3 .
3 3 12

52) ABCD este un tetraedru în care AB^BD şi AC^CD. E şi F sunt mijloacele muchiilor
[AD] şi respectiv [BC]. Arătaţi că, dacă EF^(BCD), atunci BD^CD.
 Soluție: Ducem AA(BCD), A(BCD), rezultă AA||EF. Deci F(AAD)(BCD) = AD. F este
mijlocul lui [AD]; ABDC este paralelogram; ABBD (sau ACCD); ABDC dreptunghi.

53) Fie ABC, dreptunghic în A, D(ABC) şi G1, G2, G3 centrele de greutate ale DBC,
DAB, DAC. Arătaţi că: a) (G1G2G3)(ABC); b) G1G2G1G3.
Soluție: a) T. Thales; b) G2G1G3 şi BAC sunt unghiuri cu lat. resp. paralele;

Prof. CĂTA RAUL IOAN 20

54) a) Construiţi cu opt beţe de chibrit patru triunghiuri echilaterale şi un pătrat.
b) În interiorul unuia dintre triunghiurile echilaterale de la pct a) se dă un punct astfel
încât distanţele la cele trei vârfuri ale triunghiului sunt 1, 3 şi 2. Aflaţi aria
pătratului.
Soluție: a) piramida patrulateră reg. dreaptă; b) construim PQB echilat.; PBC  QBC; QAP dr.;
m(BPA) = 150; AB = 7 .

55) Fie ABCD o piramidă în care AC = BC = 1 şi AB=AD=BD=CD = 2 . Determinaţi

distanţa de la punctul A la planul (BCD).
Soluție: D se proiectează pe planul (ABC) în centrul O al cercului circumscris triunghiului ABC. Din
AB 2  AC 2  BC 2 reiese că AC  BC , deci O este mijlocul lui [AB]. Dacă x este distanţa cerută
6 6
atunci 3V ABCD  xS BCD  AO  S ABC , deci x  . O este mijlocul lui  AB  => x 
7 7

56) Fie cubul ABCDA’B’C’D’ de latură a şi puncte M(AB), N(CC’), P(D’A’), astfel
încât AM = CN = D’P = x.
a) Calculaţi MP.
b) Arătaţi că triunghiul MNP are centrul de greutate pe segmentul [B’D].
Soluție: a) MP 2  x 2  (a  x) 2  a 2  2( x 2  ax  a 2 ) .
b) Dacă proiectăm triunghiul MNP pe planul  ADD A atunci centrul său de greutate G se proiectează
pe ( AD ) , deci G se află în planul  ABC D  . Procedăm analog cu o altă faţă.

57) Fie tetraedrul oarecare ABCD si punctele A’, B’  (AB ) C’,D’  (CD), M  (AD) şi
N  (BC), astfel încât AA’=A’B’=BB’, CC’=C’D’=D’D, AM =2MD şi BN=2NC.
Arătati că dreptele A’D’ si B’C’ intersecteză segmentul (MN) şi-l împart în trei
segmente congruente .
Solție: Conform teoremei reciproce a lui Thales, M D’//AC//A’N.Coplanaritatea şi poziţia
punctelorA’,M,D’si N conduce la A’D’  (MN)={P}. Analog, B’,C’  (MN)={Q}.
Din asemănările DMD’ cu DAC şi BAN’ cu BAC şi MPD’ cu NPA’ se obtin MD’=AC:3,
A’N=2AC:3, MD’: AN’ = 1 : 2, MP = PN : 3, MP = MN : 3, NQ = MN : 3. Din ultimele doua relatii
avem MP = PQ = QN.

58) Înalţimile tetraedrului ABCD sunt patru drepte concurente , într-un punct H .
a) Arătaţi că oricare două muchii opuse sunt perpendiculare.
b) Dacă, luate două câte două,cele patru drepte (înălţimi) formează unghiuri de aceaşi
mărime uo şi arătaţi că ABCD este un tetraedru regulat și determinaţi cos uo.
Soluție: Dacă H coincide cu un vârf al tetraedrului, afirmaţia de la a) rezultă imediat şi ipoteza de la b)
nu este satisfăcută. În rest raţionamentele ce urmează nu sunt influenţate de poziţia lui H faţă de
tetraedrul ABCD. a) AH  (BCD) => CD  AH ; BH  (ACD) => CD  BH. Deci CD  ( ABH ) =>
CD  AB. Analog AC  BD , AD  BC
b) Fie A’ şi B’ picioarele perpendicularelor din A şi B. Unghiurile A’HB, A’HC, A’HD fiind ascuţite
vor avea aceeaşi mărime de uo. A’H fiind catetă comună. Triunghiurile A’HB, A’HC, A’HD fiind
congruente avem ca si A’B = A’C = A’D. Cateta AA’ fiind comuna avem ca AB = AC = AD. Analog
1
AB = BC = BD = CD deci cele 6 muchii sunt congruente. cos uo = sin B’BM = B’M : BM = .
3

59) Se consideră un paralelipiped ABCDA' B 'C ' D ' şi un punct P  ( AB) . Planul ( ADD ' )
intersectează dreptele CP şi C ' P în punctele M respectiv N iar planul ( BCC ' )
Prof. CĂTA RAUL IOAN 21
 intersectează dreptele DP şi D ' P în R respectiv S . Să se arate că :
a) Punctele M , N , R, S sunt coplanare.
b) MNSR este paralelogram dacă şi numai dacă P este mijlocul segmentului  AB  .
 M   CP  AD  N   C ' P  AD '
Soluție :   M    ADD  CP ,
'
  N    ADD '  C ' P
AD  ADD
'
  ' '
AD  ADD  
 R  BC  DP  S   D ' P C ' B
 
  R   BCC   DP ,
'
 
  S   BCC '  D ' P
BC  BCC ' '

C B  BCC '

 CPC   ADD 
' '

 CPC   BCC 
' '
 MN CC ' analog………. RS  DD '

 ADD   BCC 
' '

CC '  DD '  MN  RS *

 M , N , P, Q coplanare
(2) : MNSR paralelogram  P mijl  AB 
MR  NS
MR   ABC 
 MR  AB  NS CD C ' D '
NS  ABC '  
 ABC   ABC '   AB
MR CD
 MRCD paralelogram  P centru simetric al MRCD  P mijl AB
MD  RC

 P mijl  AB   MNSR paralelogram

MRCD paralelogran  MR CD (*)
analog NS C ' D ' (**)
Din *, **, ***  CD C ' D '  MNSR paralelogram

60) Fie triunghiul ABC conţinut în planul  şi triunghiul DEF, exterior lui  . Dacă AD,
BE si CF sunt perpendiculare pe  si [AD]  [BC], [BE]  [AC] şi [CF]  [AB], să
se precizeze în raport cu triunghiul ABC, poziţia unui punct G   , echidistant de D,
E, F.
Soluție:

Prof. CĂTA RAUL IOAN 22

 D
F

A N

C
P G
M

Soluție:
ΔAEB dreptunghic => AE 2  AB 2  BE 2
ΔACF dreptunghic => AF 2  AC 2  CF 2 =>AE=AF => d(A,E)=d(A,F)
AB=CF
AC=BE

Fie AM  BC , M  BC => BM 2  AB 2  AM 2 => ME 2  AB 2  BE 2  AM 2

=> CM 2  AC 2  AM 2  MF 2  AC 2  CF 2  AM 2

 ME  MF  d ( M , E )  d ( M , F )
'
 
Fie A' mijlocul [EF] => d A , E  d ( A' , F ) multimea punctelor din spaţiu egal depǎrtate
d  A, E   d  A, F 
 
de E şi F este planul AMA => mulţimea punctelor din planul  ABC  egal depãrtate de E şi F este
'

dreapta AM. Mulţimea punctelor din planul  ABC  egal depărtate de punctele D şi F este dreapta BN
care este perpendiculară pe AC, iar mulţimea punctelor din planul (ABC) egal depărtate de punctele D
şi E este dreapta CP care este perpendiculară pe AB. Cum AM, BN şi CP sunt înãlţimi în ΔABC =>
sunt concurente în G => d  G, E   d (G , F )  d (G , D ) => ortocentrul triunghiului ABC este punctul
cãutat.

61) Fie triunghiul ABC care nu este isoscel şi AD  ( ABC ), E  AD . Se construiesc

AM  BD, M  BD, AN  CD, N  CD, AP  EB, P  EB şi AQ  EC , Q  EC . Să se arate că
punctele M , N , P, Q sunt coplanare.
Soluție:
ABD  AD 2  DM  BD
Tcatetei:   (1) DM  BD=DN  DC 
ACD  AD 2  DN  DC
în BCD MN este antiparalelă  MN  BC=  X

Prof. CĂTA RAUL IOAN 23

 MD BX CN XB BM DN
teorema Menelaus       (2)
MB XC ND XC CN DM
AB 2 MB BD
Teorema catetei în ABD, ACD    (3)
AC 2 NC DC
XB AB 2 YB AB 2
Din 1,2,3   (4) Analog, dacă considerăm PQ  BC   Y    (5)
XC AC 2 YC AC 2
Din 4 şi 5  X  Y  PQ  MN   X   PQ, MN concurente  M , N , P, Q coplanare

62) Să se arate că nu există nici un punct M al perpendicularei MD pe planul dreptun-

ghiului ABCD, astfel încât m(MBC )  600 şi m(MBA)  300 .

x D
C

x
2x 600
300

A B
Soluție: Consideram dreptunghiul ABCD si presupunem ca exista M astfel incat MD  (ABCD), cu
m(MBC )  600 si m(MBA)  300
MD  (ABCD) |
| => MC  CB
DC  (ABCD) |
În tr. MBC, m(MCB )  900 , m(MBC )  600 . Daca BC=x =>AD=x si MB=2x
MD  (ABCD) |
| => MA  AB
DA  AB |
MB
În tr. MAB, m(MBA)  300 => AM = = x. În tr. MDA, m(MDA)  900 , avem AD=x (cateta)
2
AM=x (ipotenuza), absurd si deci afirmatia din enunt este demonstrate.

AC
63) Fie cubul ABCDA’B’C’D’ și M  (AC) astfel incit AM< 2
. Se notează (DD’M)
 AB ={E } ; (D’C’M)  AD={N} ; (D’C’M)  EC={P}.
a) Demonstrați că [NP este bisectoarea unghiului ENC
b) Daca AB=a , determinați AM astfel încât triunghiul NEF sa fie echilateral unde
{F}=(A’D’E)  NC.
Soluție:

Prof. CĂTA RAUL IOAN 24

 N   D' C ' M   
  N   D' C' M    ABC 

a)

N  AD   A BC  
D`C`M) AD = {N} N (D`C`M)   
M A C (ABC) 
  M   D ' C ' M    ABC  
M (D`C`M)  

D ' C ' M    ABC   MN 

D ' C ' || DC   MN || DC
D ' C '   D ' C ' M  , DC   ABC 


D ' C ' M   EC  
P  
  P   D' C ' M   ABC   MN 
EC   ABC   


DD ' M   AB   E   
 

DD ' M    A BC   DM   E  DM 
AB   ABC   
 

DM DC MC 
DC || AE  AME ~ CMD    
ME AE AM 
 
DN MC 
MN || DC   
AN AM 
DC DN  
   
AE AN   NDC ~ NAE  E ˆ ˆ
 C
1 1  ^
ˆ
 ENP  CNˆ P  NP bisectoare ENC
ˆ (90 0 )
ˆ  A
D  
 
ˆ ˆ
NP || DC || AE  NP || AE  E1  ENP   
 1 
   
ˆ
NP || DC  C  C ˆP 
N   2  
1 

b)(A’D’E)  NC={F}
NC  (ABC) =>(A’B’E)  (ABC)=EF => EF||AD
A’D’||AD => AD  DC =>
A’D’  (A’D’E) ;AD  (ABC)

=>EF  D
NP||DC =>NP  EF=>NP inaltime in  NEF =>  NEF isoscel => NP bisectoare in  NEF

ˆ F =600
Dacă EN =>  NEF echilateral;

Din EN ˆ F =600
NP bisectoare => EN ˆ P =300 = Ê ,
CN ˆP
=300= Ĉ ,
AN=x => DN=a-x
În  DNC, Ĉ1 =300, D̂ =900 =>NC=2(a-x)=>PitagoraDC=(a-x) 3
Dar DC=a =>a 3 -x 3 =a =>
a ( 3  1)
=>x=
3
AN AM x AM
MN||DC=>T.THALES AD = AC => a  x = a 2

a
Dar a-x= 
3

a ( 3  1)
3 a
= =>AM=a 2 ( 3 -1)
a a 2
3

64) Desfăşurăm suprafaţa unui cub în plan. Câte desfăşurări diferite putem obţine dacă
desfăşurările congruente ca figuri plane se consideră identice.
Soluție: Grupăm desfăşurările obţinute după numărul maxim de pătrate alăturate. Dacă desfăşurarea
conţine patru pătrate alăturate, atunci obţinem figurile:

Prof. CĂTA RAUL IOAN 25

 Dacă desfăşurarea conţine cel mult trei pătrate alăturate obţinem figurile

Dacă desfăşurarea conţine cel mult două pătrate alăturate, atunci putem avea doar figura

În total putem obţine 11 figuri necongruente.

65) Fie A, B, C, D patru puncte oarecare în spaţiu. Arătaţi că următoarele afirmaţii sunt
echivalente:
a) ABCD este dreptunghi;
b) MA2 + MC2 = MB2 + MD2, pentru orice punct M din spaţiu.
MA 2  MC 2 AC 2
Soluție: „” Fie {O} = AC  BD. În MAC, MO este mediană  MO 2   ; În
4 2
MB 2  MD 2 BD 2
MBD: MO 2   . Dar ABCD este dreptunghi  AC = BD 
4 2
MA 2  MC 2  MB 2  MD 2 .
„<=” Presupunem că MA 2  MC 2  MB2  MD 2 , () M. Luăm pe rând: M = A; M = B; M = C şi M = D.
Obţinem:
AC 2  AB2  AD 2 BA 2  BC 2  BD 2
 AB2  AD 2  CB 2  CD 2 ;  AB2  BC 2  DA 2  DC 2  AB  CD
2 2 2 2 2 2
AC  CB  CD DA  DC  DB
. Analog AD = BC şi apoi ABC este dreptunghic în B.

66) Fie ABCD un tetraedru. Dacă AB  CD şi AC + BD = BC + AD, arătaţi că:

ACn + BDn = BCn + ADn, () n  N.
Soluție: Fie AE  CD. Cum AB  CD  CD  (ABE)  CD  BE. În AEC şi A
BED   AC2  BD 2  AE 2  ED 2  EC 2   BE 2  AC2  BD 2  AD2  BC 2 (1).
Notăm AB = b, BD = a, AD = c, BC = d  a + b = c + d şi a 2  b 2  c 2 
 d 2  (a  b) 2  2ab  (c  d ) 2  2cd  ab  cd  a  c şi b = d sau a = d şi b = c   c b
a n  b n  c n  d n , () n  N. D
a E
B d C 26
Prof. CĂTA RAUL IOAN
67) Fie tetraedrul ABCD şi punctele M  ( AB ) , N  (BC ) , P  (CD ) , Q  (DA) încât
AM DP AQ BN
 şi  .
MB PC QD NC
a) Arătaţi că M, N, P, Q sunt coplanare;
b) Arătaţi că dacă MQ este linie mijlocie în triunghiul ABD atunci MNPQ este
paralelogram.
Soluţie: a) Conform cu figura alăturată, aplicând relaţia Menelaos în triunghiurile ABC şi ADC se obţine
AM  BN  CR AQ  DP  CS
 1, respectiv  1. Evident M, N, P, Q sunt coplanare dacă şi numai dacă
MB  NC  RA QD  PC  SA
AM  BN AQ  DP
R  S . Dar aceasta are loc dacă şi numai dacă 
MB  NC QD  PC
, egalitate evidentă în condiţiile din
enunţ.
1 AM DP AQ BN DP BN
b) Cum MQ║BD, MQ  BD şi totodată  ,     1 din care NP║BD,
2 MB PC QD NC PC NC
1
NP  BD  MNPQ paralelogram.
2

C
R S
A

N
M

68) Proiecţia este un patrulater ortodiagonal, (AB) şi (MN) fiind diagonalele, sau un
triunghi isoscel, de bază (AB) şi înălţime (MO). Dacă proiecţia lui [COD] este de
lungime p, atunci A=P (în unităţile corespunzătoare).
Soluție: dr CD ||   MN=CD=2  A1=2., N=O  p=MO=CH=2 6 /3  A2=2 6 /3.
M=C  p=CO= 3  A3= 3 ., M-O-N  CH<MN<CD  A2<A4<A1.
M-O-N  CH<MO<CO  A2 <A5<A3., min A=A2=2 6 /3 şi max A=A1=2.

69) Se consideră piramida patrulateră regulată VABCD, cu vârful în V, cu proprietatea că

muchiile piramidei sunt congruente. Considerăm punctele M   BC  şi N   VA , astfel
Prof. CĂTA RAUL IOAN 27
 încât  AN    BM  . Notăm cu P şi Q mijloacele laturilor  AB  şi respectiv  VC  .
a) Să se arate că punctele P, M, Q şi N sunt coplanare.
b) Notăm cu R punctul de intersecţie al dreptelor MN şi PQ. Să se demonstreze că
OR  MN , unde O este centrul pătratului ABCD.
c) Să se demonstreze că minimul distanţei de la O la dreapta MN se atinge când M şi N
sunt mijloacele laturilor  BC  , respectiv  VA .
Suluție: a) Din ipoteză deducem următorul şir de triunghiuri dreptunghice isoscele congruente:
AVC DVB DAB ABC DCB DAB. Dacă M este mijlocul muchiei  BC  , atunci N este mijlocul
muchiei  VA , de unde rezultă că MP || AC || NQ. Deducem că P, M, Q şi N sunt coplanare. Dacă M nu este
mijlocul muchiei  BC  , atunci MP || AC. Notăm  S   MP  AC şi aplicăm teorema lui Menelaos în triunghiul
MB SC PA SA MB SA QC NV  1 MB NV
ABC:    1, deci  1  . În triunghiul AVC vom avea      1, deci
MC SA PB SC MC SC QV NA MC NA
punctele S, N, Q sunt coliniare. Rezultă că P, M, Q şi N sunt coplanare.
b) Notăm cu N ', R ', Q ' proiecţiile punctelor N, R şi respectiv Q, pe planul pătratului ABCD. Notăm
AB  a, BM  b ; cum AN  b, deducem că AN '  b 2 . Vom demonstra, pentru început, că R este mijlocul
2
segmentului  MN  , ceea ce se reduce la a demonstra că N ' R '  R ' M . Prelungim PM şi fie  P '  PM  AD ;
AN ' OQ ' 1
se demonstrează că P ' AN ' POQ ', în adevăr, avem: m  N ' AP '  m  Q ' OP  şi   .
AP ' OQ 2
Rezultă că P ' N '  PQ ', deci PR '  P ' N '; dar P este mijlocul segmentului  P ' M  , deci şi R ' este mijlocul
segmentului  N ' M  . S-a demonstrat că R este mijlocul segmentului  NM  . Deoarece ON  OM , rezultă că
OR  MN .
c) Deoarece triunghiul QOP este isoscel, cu  OQ    OP  , rezultă că distanţa cea mai mică este atinsă când R

este mijlocul segmentului  QP  , adică atunci când patrulaterul PMQN este paralelogram, deci M şi N sunt

mijloacele laturilor  BC  , respectiv  VA .

Prof. CĂTA RAUL IOAN 28

70) Se consideră tetraedrul VA1 A2 A3  în care VA1  A2 A3 şi VA2  A1 A3 Dacă
m  VA1 A2 ˆ;  A1 A2 A3    600 , m  VA1 A3 ˆ;  A1 A2 A3    450 şi m VA2 A3 ˆ;  A1 A2 A3    30 0
demonstraţi că:
3  AVA1 A2  2  AVA1 A3  AVA 2 A3
a) 2;
AA1 A2 A3
b)  
3  AVA1 A2  tg A1 Â2 A3  2  AVA1 A3  tg A1 Â3 A2  .
Soluție:a) VA3  A2 A1 , VH   A1 A2 A3   H  ortocentrul ABC , prA1 A2 A3 VA1 A2   A1 A2 H 
3
AA1 A2 H  AVA1 A2 şi analoage => Relaţia cerută
2
AHA1 A2 AHA1 A3 AHA1 A2 AHA2 B1
b)    unde B1  A2 A3 , astfel încât A1 B1  A2 A3
AHA2 B1 AHB1 A3 AHA1 A3 AHB1 A3
AHA2 B1 A2 B1 tgA1 Â3 A2 3 AVA1 A2
   .
AHA3B1 A3 B1 tgA1 Â2 A3 2 AVA1 A3

71) Pe laturile triunghiului isoscel ABC cu (AB)  (AC), luăm punctele E   AB , F   AC şi
D mijlocul lui (BC). Dacă dreptele DE şi DF intersectează paralela prin A la BC în
punctele M respectiv N, să se arate că dreptele MF, NE şi AD sunt concurente.
Soluție :
Pentru că
M A N
AF NF AN
 ΔAFN ~ CFD 
AN║BC T.F.A
  
FC FD DC
AE ME AM
F  ΔAEM ~ BED 
AM║BC T.F.A
   .
EB ED BD
E NF DE MA
Folosind aceste relaţii în ΔMDN , observăm că produsul   
FD EM AN
AN BD MA BD
   1
B D C DC AM AN DC
dreptele MF, NE şi AD sunt concurente.

72) Fie rombul ABCD în care AB=a,AC=a 3 şi VD  (ABCD),cu VD=a. Dacă M,N sunt
mijloacele segmentelor (VD), respectiv (CD), atunci:
a) MO||(VBC), AC  BD={0}.
b) BN  (VCD).
c) Să se calculeze d(A,(BMN))
Soluție: a) MO l. m. în  VBD  MO||VB  MO||(VBC).
b) BD=a   BDC echilateral  BN  DC 
  BN  (VDC ).


VD  (ABCD)  
VD  BN
c) Fie DE  MN   DE  ( BMN ).


BN  (VDC)  DE  BN
AD  BN={S}  O mijl. (AS).
În planul (ASE) ducem AP1||DE 
  AA  ( BMN ) 1

DE||(BMN)
a 2 a 2 a 2
D mijl. (AS)  AA1= 2  DE . DMN, MN=  DE  . Deci AA1= .
2 4 2
Prof. CĂTA RAUL IOAN 29
73) Pe planul pătratului ABCD cu latura de 48 cm ,de aceeaşi parte a planului, în punctele
B,C,D se ridică perpendicularele BB’=20cm, CC’=100cm, DD’=40cm.
a) Să se determine, pe perpendiculara în A pe planul pătratului, punctul A’,astfel încât
punctele A’,B’,C’,D’ să fie coplanare.
b) Să se determine distanţa de la punctul C la intersecţia planelor (A’B’C’) şi (ABC).
Soluție: a)Considerăm punctul A’ de aceeaşi parte a planului cu punctele B’,C’,D’ şi fie
BB' DD' 20  40
{0}=AC  BD.În trapezul BB’D’D,[OO1] este linie mijlocie,  OO1=   30cm . În
2 2
AA'CC ' AA'100
trapezul AA’C’C,[OO2] este linie mijlocie ,  OO2   . Din coplanaritatea
2 2
AA'100
  30  AA'  40cm
punctelor A’,B’,C’,D’,deducem OO2=OO1 ; 2 . Deducem că punctul A’
se află în semispaţiul opus celui în care se află B’,C’D’.
b)Fie {M}=BC  B’C’; în ∆MCC’,
MB BB' MC  BC BB' MC  48 20 1
        MC  60cm. Analog,{N}=DC  D’C’ şi
Mc CC ' MC CC ' MC 100 5
din ∆NCC’,  NC  80cm. Intersecţia planelor (A’B’C’) şi (ABC) este dreapta MN. Distanţa de la
punctul C la dreapta MN este egală cu înălţimea din C în triunghiul MCN, care are lungimea egală cu
MC  NC 60  80
  48cm .
MN 60 2  80 2

74) Fie tetraedrul ABCD cu G1 , G2, G3, G4 şi centrele de greutate ale feţelor BCD,
ACD, ABD şi respectiv ABC.
a) Arătaţi că AG1, BG2, CG3 şi DG4 sunt concurente într-un punct G.
b) Dacă M este în interiorul tetraedrului ABCD şi P, Q, R, S sunt simetricele lui M
faţă de G1, G2, G3, G4 , arătaţi că AP, BQ, CR si DS sunt concurente în punctul T.
c) Arătaţi că M, G şi T sunt coliniare.
Soluție: a)Fie E  (CD), CE=ED. In  ABE din reciproca T.Thales avem G1G2||AB si AG1  AG2 cu
AG=3GG1 BG=3GG2 . Analog CG3,DG4 trec prin G.
b)

G1G2 linie mijlocie in  MPQ

G1G2||PQ PQ=2 G1G2
G1G2||AB AB=3 G1G2
TA TB 3
AP  BQ=T cu TP  TQ  2
TC TD 3
Analog T  CR, T  DS cu  
TS TS 2
AG PT G1 M 3 2 1
c)In  AG1P avem      1
G1G AT PM 1 3 2
M,G,T coliniare

Prof. CĂTA RAUL IOAN 30

75) Fie a, b, c trei drepte paralele nesituate în acelaşi plan. Se consideră toate triunghiurile
ABC , cu A  a, B  b şi C  c .
a) Să se arate că centrele de greutate ale triunghiurilor ABC sunt coliniare.
b) Să păstrează proprietatea şi pentru ortocentre? Argumentaţi!
Soluție: a) Fie triunghiul MNP fixat, M  a, N  b, P  c . G centrul de greutate al triunghiului MNP.
Construim prin Q dreapta d // a şi prin G0 dreapta g // a .
Fie A şi B două puncte oarecare pe a respectiv b şi D mijlocul  AB  .
În AMNB (paralelogram sau trapez sau triunghi) DQ este linie mijlocie  DQ // a  D  d .
DG QG0 1
În DQPC - trapez avem    GG0 // d // a  G  g
DC QP 3
Cum G  g pentru orice ABC  toate punctele G sunt coliniare.
b)  A1B1C1 dreptunghic în A1  a (o infinitate de triunghiuri
 A2 B2C2 dreptunghic în B2  b (o infinitate de triunghiuri),  A3 B3C3 dreptunghic în C3  c (o infinitate
de triunghiuri), A1 , B2 , C3 necoliniare

a A M

d D Q

b B N

g G G0

c
C P

76) Fie punctele necoplanare A, B, C , D astfel încât  BA   CA , iar  CB    DC  . Dacă (BE
este bisectoarea unghiului ABC , E   AC  , (CF este bisectoarea unghiului
ACD, F   AD  ,  P  DE  CF iar  Q  AP  CD , să se demonstreze că EF este paralelă

cu planul  BCD  , iar Q este mijlocul segmentului CD .

Soluție:

Prof. CĂTA RAUL IOAN 31

 D
F
A

P
Q

B C

AE AB AF AC
(BE bisectoarea BAC    1 , (CF bisectoarea ACD    2
EC BC FD CD
AE AF
Din  1 ,  2  şi  AB    AC  ;  BC    CD     EF // CD (Teorema reciprocă a lui
EC FD
CEVA AF QD EC
Thales) EF // CD şi CD   BCD   EF //  BCD  , ACD     1  3
FD QC AE
QD
Din  1 ,  2  şi  3  1
QC

77) Se consideră dreptunghiul ABCD şi E   ABC  astfel încât EA   ABC  . Fie

AM  EB, AN  EC şi AP  ED  M  EB; N  EC ; P  ED  . Arătaţi că:
a) CE   MNP  ;
b) punctele A, M, N, şi P sunt coplanare;
MB PD NC
c)   .
ME PE NE
BC  AE BC  AM
Soluție: a)  BC   ABE    AM   BCE 
BC  AB AM  BE
AM  EC AM  EC
AM   BCE    EC   AMN  , EC   AMN    EC   MNP 
AN  EC PN  EC
CE   MNP 
b)  AM   MNP 
CE  AN
AB 2  MB  BE MB AB 2 PD AD 2 MB PD AB 2  AD 2 BD 2 AC 2
c)   ; analog  ,    
AE 2  ME  BE ME AE 2
PE AE 2 ME PE AE 2 AE 2 AE 2
AC 2  NC  CE AC 2 NC
 
AE 2  NE  CE AE 2 NE

78) Se consideră patru puncte necoplanare, astfel încât ABBCCDAD,

ACBD şi ACBD. Fie F mijlocul lui BD şi E mijlocul lui AC. Un plan
oarecare perpendicular pe EF intersectează AB, BC , CD şi AD în M,N,P
respectiv Q. Arătaţi că:
a) EFAC şi EFBD
b) MNPQ este dreptunghi
c) Dacă EF(MNPQ)=O atunci aria lui MNPQ este maximă dacă O este mijlocul lui EF.
Prof. CĂTA RAUL IOAN 32
 Soluție: a) ACEF, BDEF dar AC, BD => MNPQ paralelogram =>MNPQ dreptunghi
AM  BD BM  AC
b) MQ= , MN= . Perimetrul MNPQ constant, MNPQ pătrat. MEPF paralelogram,
AB AB
O mijlocul lui EF

79) Proiecţia patrulaterului ABMN pe planul  este patrulaterul ABCD M ,N  . Dacă

AB  BD  DC  2 a  b  , aria patrulaterului ABCD este
 a  b 2
şi
2
m   MBA , ABC     m  AC , BD   .
a) Demonstraţi că pr NBC  D este ortocentrul triunghiului NBC;
b) Aflaţi aria patrulaterului ABMN.
Soluţie. a) Notăm AB  x , BD  y , DC  z .
x  y  z  2 a  b  . (1) N
BD  h1  BD  h2
 ABCD   ABD   BDC  
2
AD  BD  BD  BC xy  yz y  x  z 
   
2 2 2 H M
y x  z   a  b
2
   y x  z    a  b .
2
(2) A D
2 2 h1
Din (1) şi (2) rezultă y 2 a  b   y    a  b  2 . h2
 y   a  b  2
 0  y  a  b . (3)  x  z  a  b . (4) B C
Dacă
BD  h1 BD  AB xy
m  ABD    900   ABD   
2 2 2
  ABCD 
xy  yz

 a  b    a  b a  b  imposibil. Analog dacă m  BDC    900 .
2

2 2 2
 m  ABD    m  BDC    90  AB || DC şi AB  BD  DC . Notăm pr NBC  D  H .
0

 DH  BC  BC   NDH   BC  NH  H  ortocentrul NBC . ND  BC

analog CH  BN
A
b) În trapezul ABCD avem:
x z  ab. x
AB BO B D
AOB ~ COD    O
DC OD
AB DC AB  DC a  b
z
    1
BO OD BO  OD a  b
C
 AB  BO  m  AOB    450 .

 ABCD   ABMN cos 45 0


 a  b
2
  ABMN
2
  ABMN 
2  a  b
2
.
2 2 2

80) Să se arate că în orice tetraedru, suma lungimilor medianelor feţelor este de trei ori
mai mare decât suma lungimilor medianelor tetraedrului.
Soluţie.
D

A
C1 A2 B1
B2 GDC
Prof. CĂTA RAUL IOAN 2 33
A1 C
B
 Conform notaţiilor din figură avem: A1 , B1 ,C1 mijloacele muchiilor  BC  ,  AC  şi  AB ,
GD  centrul de greutate al feţei  ABC  , A2 , B2 ,C2 mijloacele segmentelor
 B1C1  ,  A1C1  ,  A1B1  .
Notăm lungimea medianei tetraedrului  ABCD  corespunzătoare vârfului D cu mD  DGD .
Se observă uşor că DGD este mediană şi în tetraedrul  DA2 B2C2  .
Este cunoscut faptul că, în orice tetraedru, lungimea medianei acestuia dusă dintr-un vârf pe faţa
opusă vârfului este strict mai mică decât o treime din suma lungimilor celor trei muchii ale
tetraedrului considerat ce pornesc din acelaşi vârf. Aplicând acest rezultat tetraedrului  DA2 B2C2 
1
avem: md  DGD   AA2  BB2  CC2  . Însă AA2 , BB2 ,CC2 sunt mediane în triunghiurile
3
AB1C1 , AA1C1 şi AA1B1 . Cum orice mediană într-un triunghi este strict mai mică decât semisuma
AB1  AC1 AA1  AC1 AA1  AB1
laturilor adiacente acesteia, avem: AA2  ; BB2  şi CC2  ; în
2 2 2
1
aceste condiţii avem md   AA1  BB1  CC1  . Deci, mediana md este strict mai mică decât o
3
treime din suma medianelor celor trei feţe care pornesc din acelaşi vârf D. Aplicând acum acest
rezultat pentru celelalte trei vârfuri rămase şi adunând parte cu parte cele 4 inegalităţi similare
obţinem concluzia problemei.

81) În triunghiul ABC, considerăm mediana AM şi înălţimea AN astfel încât <BAN ≡

<NAM≡<MAC. De aceeaşi parte a planului (ABC) ducem PA(ABC) şi QC(ABC).
Dacă AN=5cm, PB= 10cm, QC=5cm, calculaţi:
a) perimetrul triunghiului ABC;
b) d(P;AC) şi d(Q;AM);
c) perimetrul triunghiul PAQ.
AC
Soluție: a) Triungiul ABM isoscel; teorema bisectoarei  AN   Triunghiul ABC dreptunghic
2
20 3
PABC  10( 3  1) cm b) d ( P; AC )  PA  cm , d (Q; AM )  QR  5 2 cm
3
5
c) PAPQ  (4 3  3 5  57 cm
3

82) Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic sunt: a = 2n(n + 1),

b = 2(n + 1)(n + 2) şi c = (n + 1)2 + 2, n  N. Arătaţi că diagonala paralelipipedului
are ca lungime un număr natural.
Soluție: d = a 2  b 2  c 2 , a2 + b2 + c2 = 4n2(n + 1)2(n + 2)2 + ((n+1)2+2), notăm n + 1 = t = 4(t -
-1)2t2 + 4t2(t + 1)2 + (t2 + 2)2 = 4t2(2t2 + 2) + (t2 + 2)2 = 8t4 + 8t2 + t4 + 4t2 + 4 = 9t4 + 12t2 + 4 = (3t2 +
+2)2 = (3n2 + 6n + 5)2; rezultă d = 3n2 + 6n + 5, adică d număr natural

83) Fie tetraedrul ABCD şi M, N, P, Q, R, S mijloacele segmentelor [AB], [BC], [CD],

[DA], [AC], [BD], respectiv. Arătaţi că dreptele MP, NQ, RS sunt concurente.
Soluție: MN || AC (MN linie mijlocie în triunghiul ABC) şi PQ || AC (PQ linie mijlocie în triunghiul
ACD)  MN || PQ, NP || BD (NP linie mijlocie în triunghiul BCD) şi MQ || BD (MQ linie mijlocie
în triunghiul ABD)  NP || MQ . Din MN || PQ şi NP || MQ  MNPQ paralelogram  [MP şi
[NQ] au acelaşi mijloc (1). Analog RMSP paralelogram  [MP] şi [RS] au acelaşi mijloc (2)
Din (1) şi (2)  [MP], [NQ] şi [RS] au acela;I mijloc  MP, NQ şi RS sunt drepte concurente

Prof. CĂTA RAUL IOAN 34

84) Fie ABCD un tetraedru cu următoarele proprietăţi:
a) dreptele AD, BD şi CD sunt perpendiculare două câte două;
b) unghiurile făcute de dreptele AD, BD şi CD cu planul ABC au măsurile de 45º, 30º
respectiv 30º.
Să se determine suma măsurilor tuturor unghiurilor diedre dintre feţele tetraedrului.
Soluție: m   ABD  ,  ACD    m   ABD  ,  BDC    m   ACD  ,  BCD   =90º
că m   BCD  ,  ABC   =45º , m   ABC  ,  ABD    m   ABC  ,  ACD   =60º

85) Se consideră tetraedrul tridreptunghic OABC ( OA  OB , OB  OC , OA  OC ) în

care OA = a, OB = b, OC = c şi H este ortocentrul triunghiului ABC.
a) Să se arate că triunghiul ABC este ascuţitunghic;
b) Dacă a + b + c = 1, să se demonstreze că OH  abc ;
c) Să se determine poziţia unui punct M în planul (ABC), astfel încât suma pătratelor
distanţelor de la M la dreptele OA, OB, OC să fie minimă.
Soluție: a) Considerăm  AA înălţimea din A a VABC . În VAOA dreptunghic, OA  AA ; deci există
O   AA  astfel încât OA  OA (vezi fig. 1)  VBOC VBOC  m  BOC   90 şi cu teorema unghiului


exterior  m  BAA   m  BOA  şi m  CAA   m  COA   m  BAC   90 şi analog



m  ABC   90 , m  ACB   90

b) vezi fig. 2; BC  AA şi BC  OA  BC   OAA   BC  OH şi analog, AC  OH  OH   ABC 

bc b2c2 abc
 OH  AA , OA  , AA   a 2
 , OH 
b2  c2 b2  c2 a 2 b 2  b 2c 2  a 2 c2
a 2 b 2  b2c 2  a 2c2   ab    bc    ac   ab  bc  bc  ac  ac  ab  a b  b c  a c  abc  a  b  c   abc
2 2 2 2 2 2 2 2 2

 a 2 b 2  b 2c 2  a 2c 2  abc  OH  abc

Prof. CĂTA RAUL IOAN 35

 c) Fie A1 , B1 , C1 proiecţiile punctului M pe OA, OB, OC
şi x, y, z distanţele de la M la planele  OAB  ,  OAC  ,
respectiv  OCB  . MA1 , MB1 şi MC1 sunt diagonalele
feţelor unui paralelipiped dreptunghic de dimensiuni x, y, z
şi diagonală (OM) – vezi fig. 3
MA 2  MB2  MC 2  2  x 2  y 2  z 2   2OM 2 ,
1 1 1
deci

MA  MB  MC12 este minimă când OM 2 este minimă

2
1
2
1

 OM   ABC   M = H – ortocentrul VABC

86) a) Desenaţi o piramidă triunghiulară regulată. În piramida triunghiulară regulată

DABC, înălţimea DO = 4 cm şi aria bazei ABC este egală cu 27 3 cm2
b) Arătaţi că lungimea apotemei piramidei este egală cu 5 cm.
c) Calculaţi volumul piramidei.
d) Punctul M este mijlocul laturii BC. Calculaţi valoarea tangentei unghiului dintre
planele ( ABD) şi (AMD).
39
Soluție: b) latura bazei l = 6 3 cm , c) V = 36 3 cm3 , d) (ABD) ∩ (AMD) = AD , tg<=
6

87) Se dă cubul ABCDA ' B ' C ' D ' , de muchie a, cu O1, O2 centrele feţelor BCC ' B ' şi
respectiv CDD ' C ' . Să se calculeze :
a) distanţa O1O2 ;
b) măsura unghiului B ' O2C ;
c) distanţa de la mijlocul muchiei [AB] la planul ( B ' D ' C ) .
a 2
Soluție:a) [O1O2] linie mijlocie în  BDC’ , O1O2=BD/2=
2
a 2 B 'C
b) În B ' O2C avem O1O2   şi O1 B '  O1C  m  B ' O2C   90
2 2
2 2a 3
c) AC '  ( B ' D ' C ) , distanţa de la A la planul ( B ' D ' C ) este AC ' 
3 3
3 EM d ( M , ( B ' D ' C ))
( B ' D ' C )  ( ABC )  CX , CX || BD, AB  CX  {E}   unde M este mijlocul
4 EA d ( A,( B ' D ' C ))
a 3
lui [ AB ] şi atunci distanţa cerută este
2

88) Fie un triunghi ABC isoscel, cu [AB]  [AC]. Pe dreapta BC luam D, cu C  BD astfel încât
[BD]  [AD]. Dreapta ce bisectează unghiul ACD taie dreapta AB în E, şi face cu aceasta
un unghi de 300. Să se calculeze unghiurile triunghiului AED.

Soluție: Notăm m BCE 
 x şi se obţine x = 500
Fie AP  CE , P  BD  ACP,  AC    CP 
=> AEP echilateral
CE mediatoarea pentru  AP 

Prof. CĂTA RAUL IOAN 36

 

m BDA   

 m PAD  20 , [AP]  [PD]  [EP]

m  ADE   30, m  BAD


  80, m  AED   70

89) În piramida regulată VABC se consideră următoarele puncte: O centrul bazei [ABC], M
mijlocul lui (BC), N mijlocul lui (VA), H intersecţia dintre VO şi MN şi G intersecţia
dintre AH şi faţa [VBC].
a) Determinaţi valoarea raportului VH:HO şi arătaţi că G este centrul de greutate al feţei
[VBC].
b) Dacă AG  VB, arătaţi că VABC este tetraedru regulat
Soluție: a) Prin teorema lui Menelaos (eventual şi teorema lui Ceva) se obţin rapid valorile VH:HO=3 şi
VG:GM=2. Altfel, AP:PN=2:1 şi VN:PN=3:1, apoi VH:HO=3, respectiv, GL:LM=2 :1 şi VG:GL=6:2, apoi
VG:GM=2.
b) BC  AM şi BC
 VM  BC  (VAM)  BC  AG. AG  BC şi AG  VB  AG  VM.
Rezultă că H este ortocentrul triunghiului VAM. MN  VA şi (VN)  (NA)  (VM)  (AM)
 ΔVBM  ΔABM  (VB)  (AB)  VACB tetraedru regulat.

90) Se consideră punctele A, B, C, D, necoplanare, şi M, mijlocul segmentului [BC].

Notăm cu U şi V punctele de intersecţie ale dreptelor CP cu AB şi respectiv BP cu
AC, unde P   AM  . Analog, se consideră X şi Y, punctele de intersecţie ale dreptelor
CR cu BD şi BR cu CD, unde R   MD 
a) Să se studieze coplanaritatea dreptelor UV şi XY.
DR AP
b) Dacă, în plus,  să se studieze poziţia dreptei AD faţă de planul (XYV).
DM AM
Soluție: a) avem UV║BC și XY║BC => UV║XY => UV și XY sunt
coplanare
DR AP AV PA BM k
b)  k ,    (teorema lui Menelaus în ACM )
DM AM VC MP CB 2  k  1
DY RD BM k
   (teorema lui Menelaus în DMC )
YC MR CB 2  k  1
AV DY
   AD VY (reciprocă teorema lui Thales) VY   XYV  şi AD VY  AD  XYV 
VC YC

Prof. CĂTA RAUL IOAN 37