CURS 7

REZONANŢĂ ELECTRONICĂ DE SPIN (RES)

REZONANŢĂ MAGNETICĂ NUCLEARĂ (RMN)
REZONANȚA
Rezonanţa- fen de oscilaţii cu aceeaşi frecvenţă a 2 oscilatori care transferă
energie
Rezonanta - tendinţa unui sistem de a oscila cu amplitudine maxima la
anumite frecvente, denumite frecvente de rezonanta.

Rezonanta magnetica -fenomenul de rezonanta ce apare atunci cand campul

magnetic este constant
Rezonanta magnetica electronica fenomenul de rezonanta magnetica datorat
momentelor magnetice corespunzatoare momentului cinetic orbital si
momentului cinetic de spin al electronilor.
Daca momentul magnetic corespunde numai spinului, fenomenul se numeste
rezonanta electronica de spin(RES)
REZONANTA ELECTRONICĂ DE SPIN (RES)

 Fenomen descoperit in 1946- Z. Zavoiski

 Constă în scindarea nivelelor energetice degenerate ale unui sistem
electronic cu moment de spin ≠ 0, sub acţiunea unui câmp magnetic.
m s = -1/2
m s = + 1/2

Nivelele de spin electronic în câmp magnetic

 Un electron necuplat plasat intr-un camp magnetic se poate orienta cu
momentul sau magnetic de spin fie paralel fie antiparalel cu campul.
 Cele 2 orientări corespund unor energii diferite:

-1/2 g H μB +1/2 g H μB

g- factorul lui Landé

H – intensitatea câmpului magnetic
μB – magnetonul Bohr-Procopiu

Diferenta de energie dintre cele 2 stari posibile depinde de intensitatea campului

magnetic exterior fiind proportionala cu acesta
ΔE = 1/2gHμB – (- 1/2gHμB ) = gHμB

Dacă o probă în cîmp magnetic este supusă unei radiații electromagnetice

rezonanța va avea loc cînd:
E = hv
E  B  g  H
v= =
h h
SCHEMA BLOC A UNUI SPECTROMETRU RES

E- emiţător
P- proba de studiat
R- receptorul
O- osciloscopul
RES
 Aplicabilă moleculelor paramagnetice (ce conţin electroni
impari)
 Necesită monstre de probă cu concentraţii de circa 10 -12 mol/L
 Spectrele de rezonanta electronica de spin permit obtinerea de
informatii privind nivelele electronice ale diferitilor atomi.
REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ
 Oferă cea mai bogată şi completă informaţie
structurală asupra compuşilor organici

Proton-spin nuclear-moment magnetic de spin

MAGNETISMUL NUCLEAR
- Caracterizat de numarul cuantic de spin
nuclear I
REGULI:
 1.nuclizii continand un numar par de protoni si un numar par de neutroni au
numarul cuantic de spin nuclear egal cu zero (I=0). La acesti nuclizi
momentele magnetice de spin ale protonilor si neutronilor se compenseaza
separat; ne-aparand un moment magnetic de spin nuclear (μI=0). Exista
165 asemenea nuclizi stabili.
 2.nuclizii continand un numar impar fie de protoni fie de neutroni au ca
valori I numere fractionare . Exista 110 asemenea nuclizi stabili, impartiti
aproape egal in nuclizi par-impari si impar-pari (dupa valorile lui Z si lui N).
 3.nuclizii in care atat protonii cat si neutronii sunt prezentati in numar impar
au valori I intregi: I=1;2;3
Nuclizii cu număr de masă, A= Z+N, impar au totdeauna spinul nuclear
fractionar
Nuclizii cu A par au spinul nul când Z este par şi
spinul- numărul întreg diferit de zero când Z este impar.
 16O, 18O ..... I=0
17O.... I=5/2
 Unitatea de moment magnetic nuclear este asa-numitul magneton nuclear,
μn

MAGNETONUL NUCLEAR
eh
e – sarcina electrică n =
h – ct lui Planck 4m p c
m p – masa protonului
c – viteza luminii

Între valoarea teoretica a momentului magnetic, calculata din impulsul de rotatie si

valoarea reala exista o nepotrivire, datorita unei repartitii diferite a sarcinii electrice in
raport cu masa. Aceasta face necesara introducerea asa-numitului factor
giromagnetic nuclear, gn, reprezentand raportul intre valoarea reala si ce teoretica
a momentului magnetic.
Factor giromagnetic nuclear, gn

I = g n l (l + 1) n

μI – moment magnetic nuclear

gn – factor giromagnetic nuclear
I – nr. cuantic de spin nuclear
μn – magnetonul nuclear
 ORIENTAREA NUCLEELOR ÎN CÂMP MAGNETIC
NUCLEAR
 Momentul magnetic foarte mic al nucleelor se poate pune in evidenta prin
interactiunea sa cuantificata cu un camp magnetic exterior. Vectorul
momentului magnetic al nucleului se orienteaza in raport cu directia
campului exterior si poate avea 2I+1 orientări.
 H, C, F, P I=1/2 2 orientări posibile
 Paralelă- în sensul câmpului
 Antiparalelă- opusă sensului câmpului
 Între cele 2 orientări apare o diferentă de energie, influențată din exterior
prin valoarea intensității cîmpului magnetic exterior.

E = n  gn  H
 Fenomenul de rezonanţă magnetică nucleară
 Spectroscopia RMN se bazeaza pe fenomenul de trecere de la un nivel
energetic pe altul (simultan cu inversarea spinului in raport cu campul
magnetic exterior) atunci cand nucleul situat in camp magnetic este iradiat
cu o sursa de radiatii electromagnetice de frecventa adecvata v. Tranzitia
din orientarea paralela in cea antiparalela este insotita de absorbtia de
energie electromagnetica.

E = hv
 Relaţia fundamentală de rezonanţă
 frecventa de rezonanta pentru diferiti nuclizi

E n  g n  H
v= =
h h
SCHEMA DE PRINCIPIU A UNUI SPECTROMETRU
RMN

1,1’ – polii electromagnetului; 2 – generatorul de radiofrecvenţă; 3 – tubul de proba;

4 – bobina de radiofrecvenţă;
5 – detector-amplificator; 6 – înregistrator de semnal;
7 – bobină generatoare a câmpului de bază;
8 – sursă de curent continuu stabilizat; 9 – bobină de variaţie a câmpului magnetic;
10 – generator de curent tip “dinte de ferăstrău”.
 INFLUENŢA DIFERIŢILOR FACTORI EXPERIMENTALI ASUPRA
ASPECTULUI SPECTRULUI RMN

 1.Rotirea probei în câmp magnetic – supune

toţi nucleii situaţi într-un anumit moment pe un
cerc orizontal de secţiune a tubului de probă
aceluiaşi câmp magnetic mediu.
 2.Viteza de variaţie a câmpului magnetic –
determină forma benzilor de absorbţie

Aspectul unei benzi RMN însoţită de sateliţi de rotaţie (frecvenţa de rotaţie 15 rot/s);
(b) aspectul unui semnal RMN la viteză mică de variaţie a câmpului (frecvenţei) 0,1 Hz/s;
(c) aspectul aceluiaşi semnal la viteza de variaţie a câmpului (frecvenţei) de 1 Hz/s;
 3.Realizarea unei sensibilităţi reduse în
înregistrările RMN este condiţionată de o
valoare ridicată a raportului semnal/zgomot de
font.
 4.Probele spectrale RMN se pregătesc de
regulă sub formă lichidă sau de soluţie.
 REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA
RMN
 RMN este denumirea veche pentru ceea ce medicii
numesc astăzi IRM – imagistică prin rezonanţă
magnetică. "IRM se foloseşte de un cîmp magnetic
şi de unde de radiofrecvenţă pentru vizualizarea
imaginii diferitelor organe şi ţesuturi ale corpului
omenesc. Undele de radiofrecvenţă sînt traduse
printr-un proces complex într-o imagine care
apare pe monitorul calculatorului".
 în multe cazuri, imagistica prin rezonanţă magnetică
oferă informaţii care nu pot fi vizualizate prin radiografie,
ultrasonografie sau tomografie computerizată.
 realizează imagini detaliate ale ţesutului moale din corpul
uman, eliminând aproape total nevoia chirurgiei de
explorare, poate face diferenţa între materia cenuşie de
materia albă în creier, ţesutul canceros de cel necanceros
şi muşchii de organe. De asemenea, poate să descopere
hemoragii sau indicii despre loviri.
 În timpul testului, pacientul se întinde pe masa dispozitivului, iar această masă alunecă într-un aparat
care conţine un magnet uriaş ce înconjoară în întregime corpul. În interior, pacientul aude zgomotul
unui ventilator dar şi alte zgomote care sînt rezultatul scanării. Este foarte important ca, pe toată
durata investigaţiei, care poate fi destul de lungă (de la un sfert de oră şi chiar pînă la două ore),
pacientul să nu se mişte. Medicul îi poate cere uneori să-şi ţină respiraţia pentru perioade scurte de
timp, mai ales în cazul examinărilor abdominale. Claustrofobii pot deveni agitaţi în interiorul magnetului,
din cauza spaţiului mic. Specialistul supraveghează pacientul printr-o fereastră şi printr-un interfon
bidirecţional.
 Cîmpul magnetic al aparatului RMN este de peste 20.000 de ori mai puternic decît cel al Pămîntului.
Cele mai utilizate aparate RMN din România au 1T (tesla), dar există aparate şi de 1,5T sau chiar 3T în
ţările vestice. Expunerea la acest cîmp magnetic nu ne afectează în nici un fel sănătatea şi nu produce
durere. Cel mult, dacă are dentiţia de metal, pacientul poate simţi furnicături. Informaţiile furnizate de
RMN pot fi stocate şi salvate într-un computer. În anumite cazuri, se poate injecta în braţ o substanţă
de contrast pentru a vizualiza mai clar anumite structuri ale corpului.
 https://www.youtube.com/watch?v=SOx-
fokyxzE
 https://www.youtube.com/watch?v=RZLew6Ff-
JE
 În 1937, Isidor Isaac Rabi a observat că atomii
de hidrogen răspund unui câmp magnetic
puternic (3), prin indicarea aceleiaşi direcţii, ca
acele unei busole. Mai târziu, oamenii de ştiinţă
au descoperit că acel câmp acţiona asupra
nucleelor atomilor, care sunt încărcate pozitiv.
Când un al doilea câmp magnetic (4), oscilând
la frecvenţa potrivită, loveşte atomii, unele
nuclee de hidrogen primesc un impuls de
energie şi fac o rotaţie de 90 de grade. Când cel
de-al doilea câmp magnetic este înlăturat,
nucleele se întorc la poziţia iniţială. Această
realiniere are loc diferit de la material la
material, oferind oamenilor de ştiinţă o cale de
a le deosebi unele de altele (astfel se deosebesc
muşchii de organe).
 SPECTRELE RMN

 Permit obţinerea a numeroase date despre

structura , stereochimia şi natura legăturilor
din moleculele respective.
 Fiecare substanţă are un spectru RMN
caracteristic, care poate servi la identificarea
substanţei, fiind de o importanţă deosebită
în elucidarea problemelor de structură
moleculară.