Sunteți pe pagina 1din 3

7/8/2021 Infrastructuri - Encipedia

Acest mecanism de echilibrare a momentelor încovoietoare de la baza pereților poate să se formeze dacă sunt îndeplinite
următoarele condiții:

- legătura dintre perete și planșeu este dimensionată astfel încât să se poată transmite forțele de legătură (referință);

- planșeul este suficient de rezistent la acțiuni în planul său pentru a putea transmite forțele de legătură către pereții
perimetrali;

- pereții perimetrali și, după caz, interiori au capacitate de rezistență suficientă pentru a transmite încărcările către fundații.

Planșeul de peste subsol și pereții perimetrali ai subsolului au rol determinant în formarea cutiei rigide. Pereții dispuși în planuri
paralele cu direcția de acțiune a forței seismice preiau încărcările ce le revin din planul plăcii și le transmit către pereții
perpendiculari și către fundații. Mecanismul de transmitere a eforturilor în pereții de subsol este de tip grindă cu zăbrele. Astfel,
în pereții de subsol se dispun armături orizontale și armături verticale (pentru preluarea forțelor din montanți). Aceste armături
sunt esențiale pentru asigurarea capacității de rezistență la moment încovoietor și forță tăietoare și, ca urmare, pentru se
dispune concentrat armătură de suspendare a încărcărilor. Aceasta se calculează pe baza valorilor forțelor tăietoare rezultate
din calculul structural la capătul pereților.

www.encipedia.org/articole/educational/structuri-cu-pereti-de-beton-armat/structuri-cu-pereti-infrastructuri.html 6/18
7/8/2021 Infrastructuri - Encipedia

Pereții de beton perimetrali sunt elemente structurale distincte față de elementele de beton utilizate pentru sprijinirea excavației
(palplanșe, pereți îngropați din piloți sau panouri etc.). În cazul clădirilor solicitate la acțiuni seismice puternice, prezența
pereților de subsol ca elemente structurale distincte este obligatorie. În cazul clădirilor care nu sunt solicitate la încărcări
orizontale puternice pereții de beton pot lipsi, anvelopa clădirii sub cota ±0,00 putând fi asigurată de elementele de beton
utilizate pentru sprijinirea excavației. Acestea trebuie realizate astfel încât să limiteze pătrunderea apei subterane și în
subsoluri trebuie realizat un sistem pentru colectarea apelor care pătrund accidental. 

Din cauza proporțiilor geometrice, elementele infrastructurii sunt solicitate în special la forțe tăietoare și forțe axiale.
Dezvoltarea de momente încovoietoare mari nu este posibilă, de regulă, din cauza brațului de pârghie mic al forțelor tăietoare.
Chiar în elementele lungi, solicitate predominant la moment încovoietor, mobilizarea de rotiri plastice mari nu este posibilă și,
ca urmare, contribuția acestora la capacitatea de disipare a energiei seismice a structurii în ansamblu este redusă. Din punct
de vedere al condițiilor pentru reparare post-cutremur, multe dintre elementele infrastructurii sunt în contact direct cu terenul,
inspectarea și repararea acestora după cutremur necesitând lucrări de excavație. Întrucât deformațiile plastice semnificative
sunt însoțite și de degradări ale elementelor structurale, ținând seama de condițiile deficitare de reparare post-cutremur, este
indicat ca elementele infrastructurii să nu sufere deformații neliniare la acțiunea cutremurului de proiectare.

In cele mai multe dintre cazuri, infrastructurile se proiectează astfel încât să răspundă liniar la acțiunea cutremurului de
proiectare. În timp ce în supra-structură se formează mecanismul complet de plastificare proiectat, elementele infrastructurii
înzestrate cu suficientă capacitate de rezistență rămân în domeniul cvasi-elastic de comportare. Dacă se alege plastificarea
unor elemente componente ale infrastructurilor, acestea trebuie să fie vizibile pentru a putea fi inspectate post-cutremur și să
nu fie în contact cu terenul.

Ca excepție, se pot proiecta zone disipative în elementele infrastructurilor dacă se urmărește protejarea elementelor
suprastructurilor de degradări asociate deformațiilor neliniare, pentru construcții cu destinație specială (de exemplu, spitale)
sau dacă, prin natura sistemului structural, suprastructura are capacitate de rezistență foarte mare. În ambele situații trebuie
avut în vedere că elementele disipative trebuie să poată fi inspectate și reparate după cutremur.

Eforturile și deformațiile infrastructurii sub acțiunea cutremurului de proiectare se determină prin calcul structural prin
modelarea acesteia cu elemente cu răspuns liniar și rezemarea pe mediu elastic. Plăcile, pereții, radierul se modelează cu
elemente finite de suprafață. Stâlpii și grinzile se modelează cu elemente de tip bară. Modelarea infrastructurii cu elemente cu
răspuns neliniar nu este necesară în practică deoarece prin aplicarea metodei de proiectare la capacitate se poate asigura un
răspuns liniar al acestor elemente. În calcule curente, pentru resorturilor se aleg legi de răspuns liniare, caracterizate de
proporționalitatea dintre deplasări și eforturi. Se pot utiliza și legi de comportare neliniare la care rigiditatea pentru solicitarea
de întindere este foarte scăzută sau chiar nulă pentru a modela mai fidel desprinderea radierului de pe teren sub acțiunea
forțelor verticale.

Pentru calculul infrastructurii se poate recurge la următoarele strategii de modelare:

- model de calcul distinct al infrastructurii rezemat pe mediu elastic și încărcat cu eforturile de la baza suprastructurii asociate
mobilizării complete a mecanismului de plastificare;

- model comun al structurii rezemat pe mediu elastic în care structura este modelată neliniar și infrastructura liniar– eforturile
din elementele infrastructurii corespund mobilizării deplasărilor orizontale asociate cutremurului de proiectare în suprastructură;

- model comun al structurii rezemat pe mediu elastic în care structura și infrastructura sunt modelate liniar iar eforturile din
elementele infrastructurii corespund încărcării suprastructurii cu forțe seismice de proiectare majorate, orientativ, cu 50%-100%
pentru a ține seama de supra-rezistența suprastructurii.

Utilizarea unor modele complexe de calcul în care atât structura cât și terenul să fie modelate explicit utilizând elemente cu
răspuns neliniar nu este posibilă deocamdată în practica curentă de proiectare.

2. Pereții de subsol

www.encipedia.org/articole/educational/structuri-cu-pereti-de-beton-armat/structuri-cu-pereti-infrastructuri.html 7/18
7/8/2021 Infrastructuri - Encipedia

Pereții de beton apar des în componența infrastructurilor. Din considerente funcționale, pereții de beton sunt necesari pentru
închiderea perimetrală a construcției situată sub cota terenului amenajat.

Pereții din suprastructură continuă de regulă și în infrastructură, până la fundații, pentru a se putea asigura transferul în condiții
optime a reacțiunilor către terenul de fundație. La construcții cu pereți perimetrali în infrastructură, unii dintre pereții din
suprastructură pot să fi întrerupți la nivelul planșeului de cotă ±0,00. Aceștia rămân rezemați indirect pe stâlpi sau pe tălpi
amplasate perpendicular pe planul lor median. Întreruperea pereților la subsol este permisă întrucât, prin aportul major al
pereților perimetrali la rigiditatea și rezistența infrastructurii, nu se produce o scădere a rigidității și rezistenței acesteia la forțe
orizontale. Diafragma orizontală de la cota ±0,00 asigură transmiterea forței tăietoare de la peretele care se întrerupe către
pereții perimetrali. Totuși, din cauza flexibilității acestei diafragme, gradul de încastrare al pereților rezemați indirect se reduce.
Rezemarea indirectă a pereților din suprastructură pe placa de cotă ±0,00, fără prezența unor stâlpi, nu este permisă deoarece
această soluție structurală nu permite controlul gradului de încastrare al peretelui și comportarea histeretică a plăcii puternic
solicitată ciclic perpendicular pe planul median prin reacțiunile peretelui este deficitară.

În unele situații, în interiorul subsolurilor pot fi introduși pereți de beton suplimentari față de cei care continuă în suprastructură.
În această situație condițiile de solicitare a diafragmei orizontale de cotă ±0,00 se îmbunătățesc și deformațiile acesteia în plan
orizontal se reduc semnificativ. Totuși, pereții scurți amplasați în subsoluri în imediata vecinătate a tuburilor centrale ale
clădirilor multietajate constituie reazeme puternice pentru diafragmă și se încarcă puternic cu forțe tăietoare fiind astfel sensibili
la rupere fragilă. Necesitatea dispunerii acestor pereți trebuie analizată de la caz la caz.

Pereții de subsol perimetrali trebuie proiectați, în cele mai multe situații, și pentru durabilitate și impermeabilitate. Pereții de
subsol fac parte din anvelopa clădirii împiedicând pătrunderea apei subterane în subsoluri. Protecția hidrofugă se poate face
prin amplasarea unei membrane impermeabile în exteriorul pereților perimetrali. 

În unele situații se poate alege ca impermeabilizarea să se facă prin utilizarea aditivilor în masa betonului, fără utilizarea unei
membrane. Dacă fisurile sunt de mică deschidere, aditivul de impermeabilizare în masă produce închiderea fisurii în urma
pătrunderii apei prin cristalizare. În această situație, prin armătura dispusă în pereți trebuie să se controleze dezvoltarea
fisurilor din exotermie la valori maxime de 0,25 mm ... 0,30 mm, în funcție de tipul aditivului de impermeabilizare utilizat.
Aceasta presupune să se dispună armătura minimă necesară pentru controlul fisurării la întindere centrică. Întinderea este
generată de faptul că deformațiile părții inferioare a peretelui sunt blocate prin legătura creată cu radierul sau talpa de fundație.
Se pot dezvolta astfel fisuri verticale care traversează întreaga secțiune transversală, în câmpul peretelui, sau fisuri înclinate,
în zonele de colț.

Calculul ariei minime de armătura se face conform SR EN 1992-1-1. Relația de calcul din acest standard vizează echivalarea
stării de eforturi unitare de întindere din beton de dinaintea fisurării, fct,eff, cu cea din armături, de după fisurare. Efortul unitar
de întindere în beton se stabilește în funcție de timpul scurs de la turnare până în ziua în care se așteaptă fisurarea betonului.
www.encipedia.org/articole/educational/structuri-cu-pereti-de-beton-armat/structuri-cu-pereti-infrastructuri.html 8/18

S-ar putea să vă placă și