Sunteți pe pagina 1din 3

7/8/2021 Infrastructuri - Encipedia

- pereții scurți la care raportul dintre lungimea măsurată în plan orizontal și înălțimea este mai mic decât 3;

- pereții lungi verticali, la care raportul dintre înălțime și lungimea măsurată în plan orizontal este, orientativ, mai mare decât 3.

2.1. Pereții lungi orizontali


Pereții lungi orizontali apar, de regulă, în cazul subsolurilor cu pereți perimetrali care se dezvoltă rectiliniu pe fiecare latură a
clădirii. Principalele forțe care acționează acești pereți sunt:

- forțele axiale și momentele încovoietoare de la baza elementelor verticale ale suprastructurii (stâlpi sau pereți);

- presiunea terenului care se exercită pe talpa de fundare;

- forțele de legătură cu pereții de subsol cu care se intersectează, după caz.

Acești pereți sunt solicitați predominant la eforturi unitare dezvoltate în direcția orizontală paralelă cu planul medial al pereților
(σx). Pentru aceste elemente se poate considera în calcul că ipoteza geometrică a secțiunilor plane este satisfăcută pentru
solicitarea de încovoiere față de o axă orizontală perpendiculară pe planul median. Eforturile rezultate din calculul structural se
integrează în secțiuni transversale verticale (yoz) pentru a se determina forțele tăietoare și momentele încovoietoare care se
dezvoltă în planul peretelui. Calculul secțional se poate efectua ca pentru grinzile lungi, utilizând programe de calcul bazate pe
metoda exactă de calcul a secțiunilor de beton armat pentru a ține seama de contribuția armăturilor intermediare. Modelul de
calcul care se utilizează în mod curent este modelul grinzii cu zăbrele asociate. Pentru calcul se pot utiliza relațiile date în SR
EN 1992-1-1 cu completările date în P100-1/2013. Armătura longitudinală este armătura dispusă în direcția peretelui în radier
sau talpa de fundație, la partea de jos, armătura din centură și din placă, la partea superioară, și armătura orizontală distribuită
pe inima peretelui. Armătura transversală este armătura verticală din inima peretelui.

2.2. Pereții scurți

Pereții scurți sunt elemente care apar, în general, în interiorul subsolurilor sau pe perimetru, în cazul în care există abateri de la
liniaritatea pereților perimetrali sau aceștia sub perforați de goluri mari. Principalele forțe care încarcă un astfel de perete sunt: 

www.encipedia.org/articole/educational/structuri-cu-pereti-de-beton-armat/structuri-cu-pereti-infrastructuri.html 10/18
7/8/2021 Infrastructuri - Encipedia

- reacțiunile verticale ale elementelor suprastructurii care reazemă pe perete (momentul încovoietor de la baza pereților
suprastructurii se pot descompune în cupluri de forțe întindere-compresiune);

- reacțiunea orizontală a planșeului transmisă prin compresiune pe capătul peretelui, forfecare în lungul inimii și forță de
întindere în centură (armătura de colectare);

- presiunea terenului care se exercită pe talpa de fundare sau forța verticală care dezvoltă la interfața dintre perete și fundație
(talpă sau radier);

- reacțiunea orizontală care se dezvoltă la nivelul fundației;

- forțele de legătură cu pereții de subsol cu care se intersectează, după caz;

- forțele de legătură cu planșeele intermediare, dacă acestea există.

Pentru aceste elemente pentru care ipoteza geometrică a secțiunilor plane nu mai este acceptabilă. Eforturile care se dezvoltă
paralel cu planul median pe cele două direcții ortogonale principale (ox și oz – orizontală și verticală) sunt apropiate ca
anvergură. Integrarea eforturilor unitare în secțiuni transversale orizontale sau verticale pentru determinarea rezultantelor
acestora sub forma momentelor „încovoietoare” și forțelor tăietoare nu mai este utilă în proiectare. 

Verificarea acestor pereți se face utilizând modele de calcul speciale date în reglementările tehnice de proiectare specifice
pereților scurți. În lipsa acestora, în funcție de situația particulară de încărcare și rezemare, se pot elabora modele simplificate
de tip „strut&tie” pentru verificarea inimii de beton la compresiune diagonală și a armăturilor la întindere considerând
mecanismul de descărcare este de tip arc cu tirant.

www.encipedia.org/articole/educational/structuri-cu-pereti-de-beton-armat/structuri-cu-pereti-infrastructuri.html 11/18
7/8/2021 Infrastructuri - Encipedia

Modul de cedare este de tip fragil, fără deformații plastice semnificative și reversibile ale armăturilor, cedarea fiind cauzată în
principal de forța tăietoare. Grosimea inimii de beton are o importanță majoră în privința capacității de rezistență. Tălpile, dacă
există, nu influențează semnificativ răspunsul. În multe situații, grosimea acestor pereți în subsol este mai mare decât
grosimea cu care aceștia continuă în suprastructură. Armăturile verticale și orizontale au rolul de a asigura o fisurare distribuită
și de îmbunătății confinarea inimii de beton din diagonalele comprimate. Din acest punct de vedere, îndesirea agrafelor în
aceste elemente are un rol benefic asupra capacității de rezistență și deformare a betonului comprimat.

2.3. Pereții lungi verticali

Pereții lungi verticali apar de regulă în cazul clădirilor cu mai mult de două subsoluri, la interiorul acestora. Acești pereți sunt
solicitați în principal la eforturi unitare în direcție verticală (σz). Eforturile unitare în direcție orizontală (σx) cu excepția zonelor
de aplicare a forțelor exterioare sau de rezemare. Pereții lungi verticali sunt încărcați, în principal, cu:

- reacțiunile elementelor suprastructurii care reazemă pe perete;

- reacțiunea orizontală a planșeului transmisă prin compresiune pe capătul peretelui, forfecare în lungul inimii și forță de
întindere în centură;

- presiunea terenului care se exercită pe talpa de fundare sau forța verticală care dezvoltă la interfața dintre perete și fundație
(talpă sau radier);

- reacțiunea orizontală care se dezvoltă la nivelul fundației.

Pereții de tipul (c) sunt solicitați la moment încovoietor, forță tăietoare și forță axială.

Pentru aceste elemente se poate considera în calcul că ipoteza geometrică a secțiunilor plane este satisfăcută pentru
secțiunile orizontale care se rotesc ca urmare a solicitării de încovoiere față de axa orizontală perpendiculară pe planul
median. Eforturile rezultate din calculul structural se integrează în secțiuni transversale orizontale (xoy) pentru a se determina
forțele tăietoare și momentele încovoietoare care se dezvoltă în planul peretelui. Calculul secțional se poate efectua ca pentru
pereții lungi, utilizând programe de calcul bazate pe metoda exactă de calcul a secțiunilor de beton armat pentru a ține seama
de contribuția armăturilor intermediare. Pentru calcul se pot utiliza relațiile date în P100-1/2013 pentru zona B, zona unde nu
se așteaptă deformații plastice semnificative.

www.encipedia.org/articole/educational/structuri-cu-pereti-de-beton-armat/structuri-cu-pereti-infrastructuri.html 12/18

S-ar putea să vă placă și