Sunteți pe pagina 1din 43

CURSUL 4

INTRODUCERE ÎN DESIGN

4
Design: definiție și aria de acoperire

• În 1849: "Un design bun echivalează cu o afacere bună"


("A good design equals good business")

• Când designul se referă la producția în masă vorbim despre


design industrial.
• Expresia "industrial design" a fost prima dată utilizată în 1913.

• Primele studii asupra acestui subiect - 1934


în latină:
designare = preposition DE + lat. SIGNUM (semn)

it. disegno (desen, idee creativă, proiect)


fr. dessin (desen) și dessein (plan, scop)
Definiție

Design = “Termen contemporan care desemnează


ansamblul de conceptii și procedee vizând
proiectarea estetică a obiectelor de uz
practic: mașini, unelte, mobilier, vestimentație,
ambalaje etc.”
(Dicționarul de artă)

! Principala lui semnificație rămâne cea de proiectare estetică.


Extra: în engleză dicționarul Merriam-Webster are următoarele definiții pentru design:
Definition of DESIGN
1a: a particular purpose or intention held in view by an individual or group // He has ambitious designs for his
son.
b: deliberate purposive planning // more by accident than design
2: a mental project or scheme in which means to an end are laid down //was never part of my design
3a: a deliberate undercover project or scheme : PLOT // a declaration of a design upon his life — John
Locke
b: designs plural : aggressive or evil intent —used with on or against // he has designs on the money
4: a preliminary sketch or outline showing the main features of something to be executed // the design for the
new stadium
5a: an underlying scheme that governs functioning, developing, or unfolding : PATTERN, MOTIF // the general
design of the epic
b: a plan or protocol for carrying out or accomplishing something (such as a scientific experiment)
also : the process of preparing this
6: the arrangement of elements or details in a product or work of art // … his sense of structure, both in the
general design of Paradise Lost and Samson, and in his syntax … — T. S. Eliot
7: a decorative pattern // a floral design
8: the creative art of executing aesthetic or functional designs // studied design in college
Din toate aceste definiții care sunt mai mult sau mai puțin legate de subiectul
nostru, putem să observăm ideea recurentă de planificare.
Istoria designului
Se diferențiază între:
design fară program (creatorul obiectelor nu are încă un set
de reguli după care să se ghideze, nu încearcă să se încadreze
într-o modă)
design cu program (= este bazat pe o filozofie și pe un set de
principii generale, dincolo de criterii pur stilistice, de ex:
ecodesign)
1750-1850 - design fără denumire și program
după 1850 - design ca specializare (Arts & Crafts, Art
Nouveau, Bauhaus)
după 1950 – diversificare
Cauzele apariției designului


cauze de ordin economic general: există mai multe
produse pe piață decât sunt necesare și acestea trebuie să fie
cât mai atrăgătoare pentru clienți.


specificitatea producției industriale:
- multiplicarea unui produs folosind mașini cu o mare precizie
în execuție permite crearea de serii mari de produse
➢ factori ce au contribuit la diversificarea extraordinară a
gamei produselor (în ultimul secol și jumătate):
• reducerea costului de producție pt obiectele de primă necesitate,
• îmbunătățirea nivelului de confort al oamenilor prin invenții și inovații
cu aplicabilitate imediată,
• noi materii prime.

 factori de ordin social și cultural:


• obiecte utile și frumoase = plus de confort și bucurie în viața
oamenilor
Evoluția designului evidențiată prin mișcări artistice,
școli, curente, etape

(există linkuri video la fiecare secțiune care prezintă explicații


privind principalele caracteristici ale acestora)
Shakers
(sf. sec XVIII - 1900)

Produse fără decorațiuni


dar prezentând armonie
între funcție și formă.

Video:
https://www.youtube.com/w
atch?v=p9kFAwWj1mM
Mișcarea “Arts and Crafts”

(1860-1900, Anglia)

3 motive pt care este importantă:


expoziția din 1893 a reprezentat prima manifestare a stilului
modern
este o formă de renaștere a Artelor Decorative
marchează apariția graficii publicitare (afișul)
Video despre mișcarea carea Arts and Crafts:
https://www.youtube.com/watch?v=CBq73yxha0o
Art Nouveau (sf. sec XIX – începutul sec. XX)
germ. Jugendstil
eng. Modern Style

Video despre Art Nouveau:


https://www.youtube.com/w
atch?v=P4luPnObQYo
Nume / mărci celebre în Art
Nouveau:

Louis Comfort TIFFANY este un


designer american binecunoscut
pentru obiectele sale din vitralii,
cum ar fi lampa din dreapta. De
asemenea, a fost directorul Tiffany
& Co., afacerea sa de familie, o
companie de bijuterii de succes.
Émile GALLÉ, , a
fost un artist și
designer francez. Este
faimos pentru tehnica
sa de marchetărie a
sticlei (aplicarea mai
multor straturi de
sticlă pe un obiect)
vizibilă la vaza din
dreapta).
Alfons MUCHA, a fost
un pictor, ilustrator și
grafician ceh. A realizat
ilustrații, reclame,
panouri decorative și
modele în stilul său
distinct. Articolele erau
foarte populare pe vremea
sa, dar rămân, de
asemenea, bine cunoscute
până în prezent.
Art Deco
(1925, pornește în Franța)

A fost văzut ca un stil foarte


modern, una dintre
caracteristicile sale cheie fiind
îmbrățișarea progresului
tehnologic (văzută în
materialele și formele utilizate).

Video despre Art Deco:


https://www.youtube.com/watch?v=
amVvYPU4Gw8
Nume / mărci celebre
în Art Deco:

René LALIQUE a fost


un designer francez de
sticlă.
Școala BAUHAUS (Germania, 1919-1934)

Este importantă pentru că a pus bazele unui nou domeniu:


designul industrial.
(corelați momentul în care și-a desfăsurat activitatea cu ceea ce
se întâmplă în lume la momentul respectiv, cum erau produse
obiectele și care erau dorințele oamenilor și disponibilitatea lor
de a cheltui)

Video despre Bauhaus: http://youtu.be/ZQa0BajKB4Q


Scaunul Wassily – de Marcel Breuer

2.400 USD
Scaunul Barcelona – de Ludwig Mies van der Rohe
The evolution of design - Etapele dezvoltării designului

Aceste etape ale dezvoltării designului nu sunt la fel de bine delimitate


într-o anumită perioadă de timp sau locație geografică precum mișcările
artistice sau școlile prezentate anterior.
Etapa aplicativistă

➢corespunde perioadei în care se considera că obiectul funcţional


produs industrial (prin care se înțelege obiectul care nu are doar
funcție decorativă ci și utilitară și care este realizat în serii, nu
unicat) se poate impune atenţiei cumpărătorului dacă anumite
accesorii ale sale (sau chiar el în întregime) posedă diverse motive
ori compoziţii decorative complexe, aplicate pe părţile vizibile.
➢Exemple de produse: mobilier, ceasuri de perete, clanțe etc. (de
regulă, datorită unor astfel de decorațiuni suplimentare, aceste
produse au devenit mai scumpe)
Etapa modernistă

➢perioada anilor 1900


➢Se considera că producţia industrială nu trebuie să se
orienteze pe linia utilizării compoziţiilor decorative
complexe (pot fi folosite unele decorațiuni, dar sunt destul de
discrete).
Etapa stilistă

 după 1930
 se caracterizează prin tendinţa de a concepe frumuseţea
obiectului util la nivelul simplei compoziţii vizuale pe care
aceasta o posedă.
 nu se folosesc elemente decorative, forma produselor este cea
care contează și înfrumusețează produsul.
 produsele suferă transformări: sunt alungite sau, dimpotrivă,
compactate, mărimea lor obișnuită este mărită, fie parțial, fie în
totalitate.
Etapa consumistă

 după 1950 (până spre 1980)


 progresul tehnic rapid face ca uzura morală a obiectului
funcţional fabricat să fie foarte rapidă.
 materialele utilizate nu mai sunt cele mai bune și mai
durabile (și nici cele mai scumpe)
 munca manuală este înlocuită de mașini și utilaje
 oamenii sunt mai predispuși să-și înlocuiască bunurile cu
produse moderne mai noi
Etapa echilibrată

 Perturbaţiile specifice sfârşitului sec. XX afectează direct


industria bunurilor de consum, determinând o reconsiderare
totală a obiectului funcţional.
 Scopul producătorilor este obţinerea unor produse cu o “viaţă”
cât mai lungă, care să corespundă optim propriului lor scop,
necesitând, atât pentru realizare, cât şi pentru întreţinere sau
funcţionare, consumuri foarte mici.
 Acest lucru promovează creativitatea, gândirea rapidă și luarea
rapidă a deciziilor în rândul designerilor și producătorilor.

S-ar putea să vă placă și