Sunteți pe pagina 1din 36

ANIRE

o CHELTUIALA SAU ~ I NVESTITI



J

o CHELTUIALA SAU ~ INVEST!

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

aJPRlNS

Introducere x

3

Ce este antreprenoriatul?

6

• Sa definim antreprenoriatul ~i lntreprinzatcrul

• Profil. Ce tipuri de lntreprlnzatori exista?

• Care este motlvatla care deterrnlna comportamente

antreprenoria Ie?

• Nascut sau devenit? Antreprenoriatulln educatie ~i perspective academice

• lrnportanta antreprenoriatului In vlata econornlca ~i soclala Situatia In Romania

• Viitorul antreprenoriatului

• Concluzii

Instruirea anqajatllor - 0 cheltulala sau 0 lnvestitie? 22

• Instruirea la locul de munca

• Etapele procesului de instruire

• Recomandan privind tmbunatatlrea practicilor privind procesul de instruire

2

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

Introducere

A incerca sa deflnestl antreprenoriatul nu este simplu, pentru ca nu exista 0 perspectiva unltara, clara a acestui termen. Mai mult, literatura romaneasca este extrem de saraca in acest sens, cu atat mai mult cu cat amprenta speciflca economiei post-centralizate, in tranzltle ~i in flnal.de piata" genereaza in jurul nostru realltatl care nu respects teorii universale. Desigur prezentul material a fost conceput nu dupa rigorile unui referat, dar cu precadere pentru cititorul oblsnuit care vrea sa inteleaga ~i sa treaca prin filtrul propriu aceste notluni, Conslderam clara tendlnta de "a~ezare", de .Jlrnpeztre" a mediului economic romanesc, Perspectiva lnteqrarli in Uniunea Europeana, globalizarea economiei mondiale, mediul concurentlal cu reguli tnradaclnate neforteaza sa tragem linie ~i sa facem socoteala.

Tn acelasl timp, sunt necesare clarificarea unor notlunl ~i promovarea valorilor antreprenoriale. Trecut din "patron" in "manager" tntreprlnzatorul roman trebuie sa i~i gaseasca 0 identitate ~i 0 istorie proprie cu care sa se distinqa in mozaicul european.

In sensul cel mai plastic, antreprenoriatul tnsearnna manifestarea in afaceri prin care un individ este capabil sa transforme 0 idee dernna de flctlune in realitate profltablla. Tn practlca, antreprenoriatul are multe fete ~i manlfestarl, lncepand cu afaceri care sunt conduse de la domiciliul cuiva, la franclzari in locatll potrivite ~i pana la a transforma 0 idee noua ~i unica tntr-o firma in dezvoltare. Fie ca 0 privim ca pe 0 afacere noua, copierea unui model de succes sau cumpararea unei firme existente, toate vor purta amprenta tntreprlnzatorulul, Si probabil asta Ie va face de succes sau nu. Nu vom in cepe 0 polernlca cu ce/cine a fost mai tntal: tntreprlnzatorul sau antreprenoriatul? Dar vom aborda subiecte de dezbatere: nascut sau devenit antreprenor?"

Autorii acestei brosurl au ales 0 interpretare personala ~i entuzlasta a termenilor, venita din educatia, experlenta ~i interesul deosebit pentru aceste subiecte. Chiar noi suntem antreprenori ~i este 0 onoare ~i 0 bucurie sa tmpartaslm din perspectiva proprie.

4

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

~i instruirea este un subiect interesant de dezbatut, Mai mult, instruirea anqajatilor din perspectiva unui tntreprlnzator "care plateste" include aspecte pe care teoria resurselor umane nu Ie surprinde. Pentru acest subiect am privit cu un ochi de tntreprlnzator care are angajati ~i cantareste costurile instruirii, "amortizarea investitlei', cu celalalt din perspectiva de traineri ~i furnizori de instruire ~i cu mintea pentru a cuprinde nevoia ~i beneficiile finale ale instruirii.

Aq e n tl a Natlo nal a pentru intreprinderi Mici ~i Mijlocii ~i Cooperatle - ANIMMC ofera cititorilor acest material in cadrul.Proqramulul national multianual pe perioada 2005-2008 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in randul femeilor manager din sectorullMM" ~i va lnvlta la dezvoltarea acestor teme de mare relevanta ~i aplicabilitate atat in cercetare academlca dar ~i in activitatea de zi-cu-zi a orlcarel firme.

Autorii

5

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

Ce este antreprenoriatul?

Si definim antreprenoriatul Ii intreprinzitorul

Termenuf .antreprenor" vine din franceza ~i este explicat prin lice I care actloneaza"

Antreprenoriatul are mai multe deflnltll: poate fi definit ca proces ("a privi lucrurile de asa natura tncat sa vezi solutllle la probleme ~i a percepe nevoi care pot fi transformate in oportunltatl de afaceri"), ca 0 practlca (llcrearea unei noi orqanlzatll, a unor proceduri ~i mai ales lnltlerea unei afaceri'') sau ca un mod de a gandi (llpredispozitia pentru risc ~i implicare in lnitlerea ~i dezvoltarea de afaceri; concentrarea pe lice poate fi" ~i lice ar fill). Tn prezent notlunea de antreprenoriat devine din ce in ce mai lmportanta deoarece au loc schlmbarl tehnologice, economice, socia Ie ~i psihologice care genereaza nevoia de actl u n i, oportun ltatl,

Conform lui Schumpeter (primul sociolog care a folosit termenii de tntreprlnzator ~i antreprenoriat in sensu I modern) antreprenoriatul ar putea fi considerat un proces inovativ de schimbare, in cadrul carula sunt generate noi prod use, noi cornblnatll ~i noi proceduri. Desigur inerent acestui proces ii este IIcreatia dlstructlva" prin care procesul inovativ lnterfereaza cu procedurile deja existente ~i redimensioneaza, distruge sau realoca resursele, structurile ~i capitalul de cunoastere.

Intreprlnzatorul are rolul.motorulur'ln promovarea lnovarll ~i interfereaza in echilibrele sistemelor care functloneaza deja. Schumpeter a subliniat lrnportanta valorii explicative a perspectivei istorice pentru tnteleqerea antreprenoriatului ~i a modului cum se dezvolta acest fenomen. Din practice, antreprenoriatul tnsearnna sa cautl ~i sa lnteleql.ce este necesar''sce llpseste" lice se schlmba" ~i lice vor cumpara consumatorii in viitorul aproplat" Antreprenoriatul este profund legat de responsabilitate. E adevarat ca nu mai raportezi unui sef direct, dar ai dlentl, furnizori, angajati, investitori, creditori, familie ~i responsabllltatl legale imense. Plus auto-evaluarea, cea mai clara oqllnda, Antreprenoriatul lnseamna competltle: nu doar cu alta firma, in primul rand cu tine tnsutl ~i asplratllle care te anima. Antreprenoriatul ne duce cu gandulla diversitate. Oricine poate deveni tntreprlnzator daca are dorlnta de a se dezvolta, curiozitatea de a infrunta provocarlle ~i depasl obstacolele.

7

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

Antreprenoriatul tnseamna intotdeauna activitate lntensa ~i dedicare; e yorba de pasiune ~i viziuni persona Ie. intotdeauna antreprenoriatul reflects dorlnta de a fi eel mai bun, de a obtlne performanta cu orice pret,

in final antreprenoriatul are legatura cu dezvoltarea personals ~i libertatea flnanclara, Putlne lucruri in viata sunt atat de generoase ~i complete ca 0 experlenta antreprenorlala: te impllca profesional, social, uman. iti schlrnba modul de a privi 0 activitate, pe cei din jurul tau, pentru ca alegi cand, unde ~i cu cine rnuncestl,

Daca nu gasim 0 deflnltle unltara, de 0 fraza, putem incerca sa definim antreprenoriatul prin efectele sau procesele sale. Antreprenoriatul este 0 incercare grea, din moment ce multe din firmele nou create esueaza, Nu exlsta o reteta, 0 formula pentru actlvltatl ~i dezvoltarea afacerilor: actlvltatlle antreprenoriale sunt substantial diferite in functle de tipul ~i domeniul de activitate. Este important pentru ca lrnplka crearea de noi structuri ~i locuri de munca,

Antreprenoriatul poate fi descris astfel: cautarea de noi prod use, de noi metode de productie, noi plete ~i noi forme de organizare. Are la baza lnovatla (cauta sa genereze profituri mari in perioade scurte prin asumarea riscului) ~i dorinta de schimbare. Intreprlnzatorll privesc lumea asa cum 0 vor ei nu neaparat asa cum este de fapt. Asadar cea mai lmportanta calitate a unui tntreprtnzator ~i a unei actlvltatl antreprenoriale este abilitatea de a vedea 0 oportunitate. Ce este 0 oportunitate? Este un viitor dorit care e diferit de prezent. Este 0 credlnta ca este posibil sa se realizeze acest lucru. Oportunitatea depinde de persoana, de mediu, de accesul la resurse ~i de incadrarea in prezent.

Hetlnern cele trei componente ale antreprenoriatului:

1. Sa identifici ooportunitate.

2. Sa urmarestl aceasta oportunitate dincolo de resursele existente

3. Sa crezi ca aceasta oportunitate poate fi ~i reallzata,

Asadar antreprenoriatul lmpllca multa creativitate.

in prezent notlunea de antreprenoriat devine din ce in ce mai lrnportanta deoarece au loc schlmbarl tehnologice, economice, socia Ie ~i psihologice care genereaza nevoia de actlunl ~i oportunltatl.

Privit comparativ se rldlca urmatoarele tntrebarl:

• Sunt dlferente natlonale in actlvltatile antreprenoriale?

8

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

• Antreprenoriatul este legat indisolubil de cresterea econornlca national a?

• De ce unele tari sunt mai "antreprenoriale" dedit altele?

• Ce se poate face pentru cresterea nurnarulul celor care au actiunl a ntreprenoria Ie?

Aceste tntrebarl genereaza profile de tara din perspective antreprenorlala.

a) Profilul asiatic agresiv (China, Hong Kong, Japonia, Singapore) caracterizat de:

antreprenoriat oportunistic (AO) sciizut, antreprenoriat ''de necesitate" (AN) foarte scazut, antreprenoriat de extindere (AE) a pierei foarte scazut. Sunt purine femei de afaceri comparativ cu bdrbarii ~i un procent sciizut de adult! identificd oportunitiui de afaceri; cunosc un intreprinzdtor ~i cred cd ~tiu cum sd tnceapa 0 afacere. Diierentele tntre venituri sunt mid.

b) Profilul est european (Croatia, Romania, Bulgaria, Ungaria) caracterizat de:

AO scazut, AN foarte scazut, AE foarte scazut. Numdr mic de femei de afaceri comparativ cu biirbarii ~i un procent scazut de aduitt: identificd oportunitdri de afaceri, cunosc un intreprinzator ~i cred cd ~tiu cum sd inceapd 0 afacere. Diferenrele tntre venituri sunt mid. Sectorul agricol are 0 pondere tnsemnatii ~i existd un nivel scazut de investitil cu capital de rise ~i investiti; informale.

c) Profilul Uniunea Europeani Extinsi caracterizat de:

AO moderat,AN foarte scazut, AE moderato Procentul de femei de afaceri este in crestere ~i un procent ridicat de adulri identificd oportunitdri de afaceri, cred cd au abilitdri de tntreprinzatot, cunosc un intreprinzator, ~i au 0 teama ridicatd de esec. Diferenrele tntre venituri sunt mid iar costurile soclale sunt ridicate ~i existd un nivel moderat de investirii in capital de risc ~i investitil informale.

d) Profilul fostelor colonii britanice (Australia, Canada, Noua Zeelanda, Africa de Sud, Statele Unite ale Americii) caracterizat de:

AO crescut; AN foarte scazut, AE crescut. Sunt purine femei de afaceri

9

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

comparativ cu barbatii iar un procent ridicat de adulti: identifica oportunitati de aiaceti, cred ca au abilitati de intreprinzator, cunosc un tntreprinzator $i au 0 teama sciizutii de esec. Diferentele intre venituri sunt moderate, costurile sociale ridicate $i un nivel moderat de investitii in capital de risc $i investitil informale.

e) Profilul America Latini (Argentina, Brazilia, Chile, Mexic)caracterizat de:

AD crescut; AN crescut; AE crescut. Femeile incep sa ajunga barbatii in ceea ce ptiveste implicarea in afaceri $i un procent ridicat de adulti identifica oportunitati de afaceri, cred ca au abilitati de tntreprinzator sau cunosc un tntreptinzator: Sectorul agricol este substantial, exista un procent ridicat de somen cu varste mai mid de 25 ani. Aid intalnim cele mai mari diterente intre venituti, cele mai mari bariere de initiere $i inregistrare a afacerilor. Costurile sociale sunt ridicate, nivelul de investitiiln capital de rise $i lnvestiiii informaleeste moderat.

f) Profilul Asiei in dezvoltare (I ndia, China) caracterizat de:

AD aescut, AN crescut, AE crescut. Femeile incep sa creasca in procentele de implicare in afaceri $i un procent ridicat de adulti: identifica oportunitati de afaceri, cred ca au abilitati de tntreprinziitor $i cunosc un tntreptinzator: Sectorul agricol este substantial, exista un procent ridicat de somett cu varste mai mid de 25 ani. Sunt diierente mari intre venituri, care coexistii cu cele mai mari bariere de initiere $i inregistrare a afacerilor iar nivelul de investitii in capital de rise $i investitii informale este moderat.

Este surprlnzator ca in tarile dezvoltate antreprenoriatul nu este atat de agresiv ca ~i in economiile mai putln dezvoltate, iar expllcatla sta in culture ~i mentalitate (pentru procentul femel-barbatl de afaceri), in motlvatle (referitor la cei care doresc ~i cred ca se pot desfasura pe cont propriu). In majoritate, tntreprlnzatorll sunt de obicei motlvatl de altceva decat stricta necesitate, dar urrnaresc oportunltatl deosebite ~i cauta extinderea pietelor, Diferentele intre venituri ~i mai ales de gen nu par a lnfluenta semnificativ apetitul pentru afaceri ~i investitorii standard au rezerve fata de noile firme cu risc mare. Antreprenoriatul nu are varsta, culoare, gen ~i nu este neaparat legat de nivelul

10

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

de trai. Tn final sa nu ultam ca antreprenoriatul este mai mult dedit 0 activitate provocatoare: ce poate fi mai bine dedit sa iti concentrezi eforturile ~i sa ai reallzarl pe masura?

Ce este un intreprinzitor? 0 persoana cu aptitudini deosebite ~i care genereaza ~i controleaza schimbarea. Simplist, 0 samanta de tntreprlnzator este in oricine doreste sa lucreze pentru sine. Putem intra in detalii: tntreprlnzator este cel care organizeaza, conduce operational ~i i~i asuma riscuri in activitati de afaceri, in speranta ca~tigului. Este cel care are dorlnta de a in cepe 0 afacere ~i a 0 dezvolta conform viziunii proprii. Nu exlsta tntreprlnzatorl tipici: pot conduce afaceri mici sau grupuri de firme. Chiar daca actloneaza din fata calculatorului de acasa sau din mijlocul unei platforme de productle, tntreprlnzatorll sunt promotori ai noului ~i schlmbarll.

Conceptul de tntreprlnzator este foarte generos ~i i se pot aplica nenumarate perspective. Se rldlca 0 serie de tntrebarl, Oricine conduce 0 afacere este Intreprlnzator? Multi nu ar considera un vanzator ambulant de ziare, un tanar care dactilografiaza temele colegilor pe bani sau 0 qospodlna care vinde prajituri drept tntreprlnzatort veritabili, desl de obicei acestla ascund "vlastarele" viitorilor oameni de afaceri de succes. Conteaza daca afacerea se desfasoara part-time? Desl unele activltati temporare sunt de obicei considerate hobby-uri, cand genereaza venituri suplimentare asigura de fapt testa rea unor abllltatl antreprenoriale in piata cu riscuri minime. Calea unui tntreprlnzator poate fi de a lucra Intr-un serviciu 0 vreme pentru a se tntretlne ~i a tnvata mai multe

despre asta, cat timp i~i asteapta momentul potrivit pentru sansa sa. Timpul cat lucreaza il poate folosi pentru a-sl crea 0 retea de cu n o s t l l n t e persona Ie s l profesionale precum ~i de a.scana" potentlall colaboratori. Totusl nu trebuie sa confundarn managerii cu Intreprlnzatorll. Ti dlferentlaza implicarea in problemele

administrative ale firmei ~i apetitul

pentru rlscsl lnvestitll.

Cand ~i in ce condltll poate fi considerat un colaborator "pe cont propriu"

intreprinzitorii sunt "motoare"

ale Ii



11

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

lntreprlnzator? Putem considera ca principalul obiectiv al oamenilor care lucreaza "pentru ei" este sa lIse angajeze singuri" sau sa angajeze ~i alte persoane, daca e necesar, pentru un salariu moderato Unii rezlsta in acest sistem chiar ~i 0 viata, Aceasta abordare este nurnita .rnoda" de afaceri ~i in general nu are planuri de crestere ~i maturizare.

Poate fi numit lntreprlnzator 0 persoana care lnltlaza 0 noua afacere chiar daca nu aduce nici un concept inovativ sau tntreprlnzatorl sunt numai cei care yin cu idei noi de afaceri? Daca cineva adapteaza un concept mai vechi, deja existent, darintr-o modalitate noua, tl conslderarn inovator ~i antreprenor? Cel care tnfllnteaza 0 noua afacere va putea fi considerat antreprenor tot restul vletil sale sau antreprenoriatul este 0 caracterlstlca ternporara? Exista elemente de serialitate sau ciclicitate ale antreprenoriatului? Antreprenoriatul ar putea, intr-un context mai larg, sa fie privit ca 0 parte din ciclicitatea firmei. 0 idee noua este dezvoltata intr-un concept de marketing. Apoi este infiintata 0 firma sau un departament special tntr-o firma care exlsta deja ~i i se da responsabilitatea de a exploata ~i dezvolta ideea. Initial exlsta un avantaj al "primului venit" in piata care exploateaza noul concept. Apoi plata ~i concurenta se maturlzeaza ~i se produc profituri la eforturi inovative mici. Apoi ciclul incepe din nou pe masura ce noi concepte ~i idei iau locul celorvechi care sunt depaslte, Are loc un progres permanent ~i continuu.

Conslderarn intregul, grupul care ia parte la actul antreprenorial ca ~i lntreprlnzatorl sau numai Inltiatorul? Putem considera 0 persoana care mosteneste 0 afacere ca ~i tntreprlnzator? Din momentul in care a rnostenlt-o este practic a sa, inclusiv banii ~i riscul asociat. Aceasta persoana poate sa yanda afacerea, sa lnvesteasca in certificate de trezorerie ~i sa tralasca restul vletil din dobanzl, Altul se poate gandi sa conduce el afacerea sau sa 0 reorienteze. Atunci persoana care a rnostenlt 0 mica afacere dar a reorientat-o in noi domenii poate fi numlta lntreprlnzator? Intrebarlle de mai sus au ca scop inteleqerea notlunil de antreprenoriat ~i a numeroaselor sale forme de expresie. Le putem raspunde fiecare in mod diferit, in functle de propriile noastre matrici de interpretare a acestui fenomen. Putem spune insa fara sa qreslm ca antreprenoriatul este mai mult 0 atitudine decat 0 profesie. Majoritatea oamenilor aleg sa fie anqejatl tntr-o entitate publica sau privata ~i sa construlasca 0 carlera, dar pentru multi care hotarasc sa devlna tntreprlnzatorl aceasta e"cetrebuie': se slmt.la locullor"

Tn concluzie, antreprenoriatul ~i tntreprlnzatorul pot fi vazutl in diferite perspective, ~i asta face subiectul asa de interesant.

12

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

Profil. Ce tipuri de intreprinzatori exista?

Actlvltatlle antreprenoriale sunt extrem de variate ca ~i structuri ~i dimensiuni. De exemplu, un lntreprlnzator poate lucra in cadrul unei structuri non-profit pentru a genera beneficii pentru comunitate sau abllltatlle sale specifice se pot dezvolta in slujbe cu jumatate de norma pentru studenti, precum sllncercarlle celor care au mai mult de un serviciu.

Intreprlnzatorl pot fi producatorl agricoli care adauqa valoare recoltelor tradltlonale sau experlernenteaza noi tehnici de culture. Sau cei care fac 0 carlera din preocuparlle lordetimp liber.

Povesti antreprenoriale de succes sunt ~i cazuri de entltati "un om" dar ~i corporatll lnternatlonale, pentru ca singurele limite ale unui tntreprlnzator in afaceri sunt creativitatea ~i accesul la resurse. Putem schlta un profil de tntreprlnzator raportandu-ne la calltatlle necesare:

1. Capacitate intelectuala

• Abilitate sa tnvete repede ~i usor, sa observe, sa culeaqa, sa selecteze ~i sa evalueze obiectivfaptele

-Judecata buna

·Informare ~i educare continua

• Rationament inductiv ~i deductiv

• Abilitate sa sintetizeze ~i sa analizeze -Irnaqlnatle creative, gandire orlqlnala

2. Abilitate sa in,eleaga oamenii ,i sa lucreze cu ei

• Respect pentru altll, toleranta

• Abilitate sa anticipe ~i sa evalueze reactlile umane

• U~urinta in stabilirea de contacte umane

• Abilitate sa ca~tige incredere ~i respect, sa lucreze in echlpa

3. Abilitate sa com un ice, convinga ,i sa motiveze

• Abilitate sa asculte

• U~urinta in comunicarea orals ~i scrlsa

• Abilitate sa tnvete ~i sa lnstrulasca oamenii

• Abilitate sa convlnqa ~i sa motiveze

4. Maturitate intelectuala ,i emo,ionala

·1 ndependenta in a trage concluzii obiective

• Abilitate sa reziste la presiune ~i sa poata tral cu frustrarl ~i uneori in neslquranta

• Abilitate sa actloneze hotarat, calm ~i obiectiv

13

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

• Abilitate de a-sl asuma riscuri

• Auto-control in orice sltuatle

• Flexibilitate

5. Ambitie persona Ii Ii initiativi

• Suficient de multa incredere in sine

• Arnbltle puternlca

• Splrltlntreprlnzator

• Curaj, initlativa, profesionalism ~i perseverenta in actlune

6. Etici Ii integritate

• Dorlnta reala de a avea un impact pozitiv

• Principii clare ~i mature

• Abilitate sa adrnlta limitele cornpetentel ~i provocarile concurentei

• Abilitate sa adrnlta qresellle ~i sa tnvete din esecurl 7. Sinitatefizici Ii mentali

Hetlnem ca ~i caracteristici unice ale tntreprlnzatorulul: nivele foarte ridicate de rnotlvatle ~i determinare, un control ~i planificare lnterna foarte buna ~i toleranta pentru risc ~i situatil neclare.

Care este motivatia care determini comportamente antreprenoriale? Fiecare (lntreprlnzator) are propriile sale motive pentru care a ales sa se implice in lnltlerea ~i dezvoltarea unei afaceri. lnsa dincolo de motivele particulare, specifice flecarel persoane, exlsta 0 serie de motive comune, care pot fi identificate in cazul tuturor persoanelor care aleg 0 carlera antreprenortala.

Dintre acestea cele mai importante sunt:

• Posibilitatea de a experimenta lndependenta ~i autonomia din

perspectiva

• Nevoia de a detlne control (decizional ~i asupra actlunllor proprii)

• Nevoia de autorealizare soclala ~i flnanclara

Exlstenta unor motive intemeiate, a intereselor reale ~i a resurselor necesare, reprezlnta condltll esentlale pentru lnltlerea unei afaceri, dar ele pot asigura succesul doar daca sunt dublate de cornpetente antreprenoriale specifice ~i de cunostlnte de baza din domeniul antreprenoriatului (leqlslatla in domeniu, utilitatea unui plan de afaceri ~i structura acestuia, managementul resurselor umane, management strategic ~i financiar, facllltatl

14

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

~i oportunltatl de flnantare existente, etc.).

In general putem ldentlflca patru mari tipuri de motlvatll:

• supravietuirea este rnotlvatla celor care creaza firme ~i intreprind actlvltatl economice pentru ca au putlne alternative;

• antreprenoriatul ca mod de viata se refera la cei care aleg calea de a fi "proprii stapanr'pentru a-sl atinge scopurile persona Ie;

• antreprenoriatul cre,terii economice include tntreprlnzatorl care au fost atrasl, educatl ~i deterrnlnatl sa tnceapa afaceri, sa creeze bogatie ~i locuri de rnunca in comunitate;

• antreprenoriatul ca ,i cariera ii include pe cei care au pasiunea de a construi/gestiona sisteme ~i experimenteaza pe tot parcursul vletil mai multe afaceri. Uneori lnltlaza 0 afacere, 0 aduc la nivel de profitabilitate ~i 0 vand. Capitalul obtlnuttl folosesc pentru a 0 lua de la capat,

Din punct de vedere al mediului de afaceri, rnotlvatllle se refera la a lansa noi idei de afaceri, a depasl competitorii, a inova ~i a contribui la dezvoltarea soclala,

Nascut sau devenit? Antreprenoriatul in educatie ,i perspective academice

Antreprenoriatul incepe sa devlna 0 adevarata ~tiinta in economiile moderne. Primul curs pe aceasta terna a fost tlnutln 19471a Harvard. De atunci, s-au construit teorii solide pe aceasta terna, este studiat in unlversltatl ~i genereaza polemici. Exista parerl care consldera ca un tntreprlnzator nu este neaparat un proprietar de mica afacere. Totusl cea mai lmportanta intrebare este "un tntreprlnzator se poate forma, instrui, dezvolta sau e un talent unic care nu se poate replica?" Pentru 0 lunga perloada de timp s-a crezut ca Intreprlnzatorll sunt persoane speciale, care sunt pur ~i simplu nascuti sa fie lnvlnqatori, cu abilitatea ~i dorinta de a avea propriul drum. Totusl in ultimii 20 de ani s-a descoperit ca tntreprlnzatorll invata ce sa faca ~i, prin extindere, pot invata "cine" sa fie. Aceasta teorie sustlne ca nu e nlclodata prea devreme sau prea tarzlu sa incepi sa fii tntreprlnzator, Astfel au fost luate masurl de tipul educatiei antreprenoriale, retelelor antreprenoriale, incubatoarelor de afaceri, site-uri de internet, proiectelor de mentorat.

Perspectivele academice includ: publlcatll specializate, centre ~i programe de dezvoltare antreprenorlala, educatle antreprenorlala in toate nivele de invatamant.

15

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

in principal se studlaza modul cum antreprenoriatul ldentlflca ~i urmareste oportunltatlle, se definesc notlunl ~i scheme noi privind decizia ~i actlunea in afaceri, statistici privind antreprenoriatul, se urmaresc procesele specifice (dorlnta de a deveni antreprenor, dezvoltarea unei idei de afaceri de succes, tnfllntarea unei firme noi, administrarea ~i cresterea afacerii).

Pentru a identifica daca aveti abllitatl antreprenoriale, va propunem un chestionar.

1. Preferati sa lucrati pentru sine cu un micajutordaca este posibil?

a} da b} oblsnult c} nu

2. Credeli ca, intr-un cadru legal bine definit ~i resurse adecvate, ali produce rezultatebuneinoriceveliface? a)da

b) normal

c) uneori

3. Va considerati frustrat cand nu vi se da libertate de lucru in propria initiativa?

a)Foarte b) Obi~nuit c) Ma descurc

4.Daca ceva in care sunteti implicat merge rau, va simtiti responsabil?

a) Adesea b) Uneori c) Nu

5. Sugerali modificariin orice situalie sunteli implicat?

a) Adesea b) Uneori c) Nu

6. Sunteli multumit luuand cu oamenii?

a) Obi~nuit b) Cateodata

7. Luali decizii bazate pe propriile convingeri?

a) Da b) Uneori

c) Rareori

c)Nu

8. Vaaplicati ega I sarcinilecarevi se puninfata?

a) Da b) Obi~nuit c) Nu

9. Aveli timp ~i rabdare sa a~teptali rezultatele?

a) Da blln general c) Nu

10. Sunteti multumit cu viala aduala? a) Nu

blln general

c)Da

11. Va deranjeaza ceea ce prietenii, colegii sau parinlii cred despre dvs?

a) Nu blln general c) Da

12. Aveti 0 idee clara de ceea ce vreti sa facetiin urmatorii trei ani?

a) Da b) Rezonabill c) Nu

13. Vreli sa controlali sau sa influenlali viitorul?

a) Da b) cateodata c) Nu

16

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

14. Puteti sa uitati e~ecurile anterioare? a)Da

b) Uneori

c)Nu

1 S. Sunteti 0 persoana care spune (uneoriin dezavantajul dvs) ceea ce gande~te?

a) Da b) Uneori c) Nu

16. Sunteti cored rasplatit pentru munca prestata?

a) Nu b) Adesea c) Da

17. (onditiile precare de lucru va afecteaza performanta?

a) Nu b) Uneori c) Da

18. Sperantele ~i ambitiile dvs au suportul total al familiei sau acestea se inchid in sine?

a)Da

b) Uneori

c)Nu

19. Mediul de luau se potrive~te cu planurile voastre?

a) Da b) Rezonabil c) Nu

Interpretare: Daca ai raspuns de peste 15 ori cu "a" atunci estl un tntreprlnzator tnnascut. Daca nu estl deja implicat in propria afacere, gande~te-te serios la aceasta alternativa. Daca ai raspuns intre 10-15 cu "a" interpretarea este ca pot avea succes ca ~i tntreprlnzator, cu educatla ~i autornotlvatia necesara. Daca ai raspuns de mai putln de 10 ori cU"a"trebuie sa iti reanalizezi optlunlle ~i deciziile. S-ar putea ca drumul propriu sa nu fie cea mai buna alegere pentru tine.

Importanta antreprenoriatului in viata economici Ii sociali. Situatia in Rominia.

Potrivit unor statistici la nivel mondial rezultate in urma unui studiu realizat in 36tariin anul2002 pe unesantlon de 3,882 milioanede persoane inclusedin care 2,374 milioane din forta de rnunca actlva (varsta18-64 ani) din tari reprezentand 92 % din PIB-ul mondial ~i 62% din populatla globului, au fost desprinse urmatoarele concluzii:

• erau estimate 286 milioane de afaceri noi active din care cele mai multe: 205 milioane in India ~i in China, locul doi cu 18 milioane in SUA, urrnatoarea 11,6 milioanein UE,4 milioanein Europa Rasariteana (5tari) ~i restulin celelalte 28tari.

·140 milioane de entltatl de afaceri (2 pe afacere nou lnfllntata), se estimau 460 milioane active in lume comparativ cu 132 milioane de oameni nascutl in

17

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

fiecare an, adlca mai mult decat populatla Americii de Nord (415 milioane persoane).

Tn ultimul timp, teoriile ~i atentla s-au mlscat de la individul- tntreprlnzator la procesul antreprenorial. Astfel, datorlta lmportantel deosebite a antreprenoriatului ~i efectelor sale in societate, s-a ridicat ~i la nivel central problema cresterll antreprenoriatului de succes. S-a demonstrat ca de fapt cei mai lmportantl factori necesari unui antreprenoriat de succes au legatura stransa cu factorii socia Ii care potfi arnelloratl in vederea cresterll numarulul de noi afaceri:

• sistemul educational este vazut ca 0 lnfluenta puternlca in atitudinea fata de antreprenoriat;

• taxele, reglementarile ~i alte aspecte structurale ar trebui adaptate in sensul slrnpllflcarll ~i relaxarii, pentru a incuraja oamenii sa tnceapa afaceri proprii mai simple ~i mai profitabile;

• adaptarea unor forme de protectie sociala, inclusiv a unui sistem de protectle al somerllor, ar scadea riscul inceperii unei noi firme. Intreprlnzatorll artrebui sa fie tratatl la fel ca ~i anqejatii;

• acces la flnantare in stadii incipiente pentru a ajuta tntreprlnzatorul sa puna in practlca idei comerciale bune;

• consultants profeslonlsta acceslblla ~i utlllzablla:

• este in interesul socletatll in ansamblu sa ajute la crearea de medii economice dinamice in care sa poata inflori antreprenoriatul.

S-a observat ca lntreprlnzatorll vizionari dezvolta inovarea, creeaza locuri de munca ~i contribuie la 0 economie nationala ~i qlobala dlnamlca, Tn acest sens s-au dezvoltat 0 serie de politici ~i practici ale infrastructurii private ~i publice pentru cresterea ~i sustlnerea antreprenoriatului.

Tn Romania exlsta eforturi guvernamentale sustlnute pentru dezvoltare antreprenorlala, prin programe speciale de instruire, editare de materia Ie, sustlnere acces la consultants. programe de flnantare nerarnbursablla. Aqentla Natlonala pentru Tntreprinderi Mici ~i Mijlocii ~i Cooperatie este promotorul antreprenoriatului in Romania. Conform documentelor de programare ~i in special Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) 2007-2013 promovarea culturii antreprenoriale este obiectiv specific al POS DRU. De asemenea un loc special il ocupa antreprenoriatul ~i in Programul Operational Sectorial "Cresterea competltlvltatll prin trnbunatattrea accesului pe piata a intreprinderilor, in

18

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

special a IMM'~ in care insuficienta dezvoltare a abllltatllor antreprenoriale ~i dezvoltarea slaba a culturii antreprenoriale sunt identificate ca ~i problemecheie. Documentele de programare stau la baza viitoarei alocarl a fondurilor structurale dupa integrarea in Uniunea Europeana, in cadrul PND 2007-2013 (Planul National de Dezvoltare) sunt reflectate urmatoarele politici UE privind antreprenoriatul, pentru Implementarea Programului Operational Sectorial "Cresterea competltlvltatll prin tmbunatatlrea accesului pe plata a intreprinderilor, in special a IMM":

• Sustlnerea lnvestltlllor productive

• Sustinerea accesului pe piete externe ~i a actlvltatllor de lnternatlonallzare a intreprinderilor, in special a IMM

• Dezvoltarea infrastructurii de afaceri ~i a serviciilor de consultanta pentru afaceri

• Dezvoltarea accesului la flnantare a intreprinderilor, in special a IMM Strategia Guvernarnentala pentru sustlnerea dezvoltarll IMM pe perioada 2004-2008 este structurata pe 5 prlorltatl strategice: dezvoltarea capacltatll competitive a IMM, tmbunatatlrea accesului IMM pe pietele externe, promovarea culturii antreprenoriale ~i tntarlrea performantelor manageriale, crearea unui mediu de afaceri favorabil tnfllntarll ~i dezvoltarll IMM ~i trnbunatatlrea accesului IMM la flnantare.

Aceste lnformatll sunt foarte importante deoarece un lntreprlnzator i~i poate planifica ~i orienta activitatea in functle de strategiile pe termen lung. in sfarslt, Romania va avea un mediu de afaceri mai predictibil. Mentlonam ca tmpartlrea pe programe sectoriale, rnasurl ~i priorltati este folosita ~i la alocarlle de fonduri, in sensul ca anumite sume vor putea fi utilizate numai pentru destinatla aprobata.

Viitorul antreprenoriatului

Foarte multe din admlnlstratllle din ziua de azi dau dovada crescanda de interes pentru promovarea ~i dezvoltarea antreprenorlala. Oamenii sunt tncurajatl sa tnceapa afaceri noi fie prin rnasurl fiscale (reducerea taxelor, a impozitelor pentru dadlrl, investitii). crearea de infrastructura ~i sisteme de comunlcatll care sa faciliteze acest proces. Tncurajarea din partea statului ar trebui sa continue pe masura ce din ce in ce mai multi legiuitori inteleg ca firmele creaza locuri de rnunca ~i "cresc" rezultatele regiunilor. Guvernul dezvolta strategii proprii pentru incurajarea actlvltatll antreprenoriale ~i

19

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

promovarea sustlnuta a tehnologiilor. Sunt voci care spun ca state Ie ar trebui sa alba fonduri proprii pentru capital de risc, ~i 0 parte din aceste fonduri sa fie investite in afaceri locale.

De asemenea artrebui sa continue ~i sustlnerea societatii in general pentru antreprenoriat. Acest suport este critic atat ln ceea ce prlveste motivarea dar ~i recunoasterea publica. Nu trebuie sa ultarn ca un factor covarsltor de lnfluenta in dezvoltarea soclala este mass media care ar trebui sa joace un rol important ~i constructiv prin prezentarea spiritului antreprenorial in tara respective ~i cu povestl de succes care sa exemplifice cum se tntarnpla in realitate. Tn fine, firme mari cu politici de responsabilitate soclala ar trebui sa fie interesate in dezvoltarea acestui subiect: 0 practlca este de a permite lIexperimente antreprenoriale"in interiorul firmelor pentru tineri. Aceste firme pot contribui semnificativ la cresterea interesului ~i irnportantel domeniului prin capitalizarea pentru Cercetare ~i Dezvoltare in mediul hipercompetitiv de afaceri din ziua de azi. Desl pana acum toata lumea a fost fasclnata de fenomenul antreprenoriatului, este imperios necesar sa se treaca la actlune ~i sa se consolideze masurl active de dezvoltare ~i sustlnere.

Concluzii

Deflnltla antreprenoriatului a evoluat in timp pe rnasura ce vlata ~i structurile economice au devenit mai complexe. Notlunile care au fost identificate ca "majore" in studiul noilor afaceri sunt: asumarea riscului, inovarea, crearea de boqatle, Decizia de a incepe 0 activitate antreprenorlala este cornpusa din mai multi pasl:

1. Decizia de a parasi cariera ~i modul de viata actual

2. Decizia ca 0 experlenta antreprenorlala este dorlta

3. Decizia ca suntintrunite condltllle interne ~i externe pentru crearea unei noi afaceri.

Pentru cei care IInu sunt prea tineri pentru a fi tntreprlnzatorl" 0 afacere proprie va interveni firesc in primii ani de activitate. Tn schimb pentru cei care iau calea dezvoltarll profesionale ~i ulterior iau in considerare posibllltatile propriei firme exlsta 0 serie de factori care trebuie analizati in decizia de a parasi 0 carlera prezenta: sunt persoane dezvoltate, preqatite ~i experimentate in pozitii de management care simt ca IInu mai pot cre~te""nu sunt satlsfacutl" de cum decurge vlata lor profeslonala, Pe de alta parte, 0 carters asigura de obicei un nivel financiar de rezlstenta care lntr-o economie

20

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

zbuclurnata precum cea rornaneasca cantareste greu in decizia flnala, Dorlnta de a incepe 0 activitate proprie este puternic lnfluentata de culture, sub-culture, familie, profesori ~i mediul social. Oricare din aceste notlunl poate actlona pentru a cataliza decizia, de la suportul guvernamental pentru dezvoltarea de afaceri pana la modele personale din familie ~i mediu. Dincolo de stadiul in care vedem antreprenoriatul ca ,,0 idee buna': potentlalul tntreprlnzator trebuie sa i~i asigure educatla necesara, abllltatlle de management ~i resursele financiare pentru lansarea in afaceri. ~i nu in ultimul rand, trebuie sa tnceapa. Fiecare drum incepe cu un prim pas.

Studiul antreprenoriatului are relevanta in ziua de azi, nu doar pentru ca ajuta tntreprlnzatorll sa-~i atinga mai bine scopurile persona Ie ci datorlta contrlbutlllor economice ale noilor afaceri cu rezultate pentru toata lumea. Pe langa cresterile economice ~i crearea de locuri de rnunca, actiunile antreprenoriale au in sine 0 lnfluenta pozltlva in dezvoltare ~i progreso Se poate spune ca guvernele sustln financiar ~i sistematic cercetarea ~i aplicarea lnovatlllor, dar s-au inregistrat putlne succese in transmiterea catre mediul de afaceri, in prod use ~i servicii. Desl parteneriatele intre unlversitati, mediul academic ~i firme sunt incurajate, nu sunt foarte folosite. Aceasta creeaza 0 ni~a pentru tntreprlnzaton acesta nu are de obicei cunostinte tehnice foarte avansate sau educatle deoseblta, dar functloneaza ca un liant, un catalizator intre procesul dezvoltarll inovative, intre crestere economlca ~i revitalizare. Studiul academic este esentlal pentru organizarea unei educatll corespunzatoare a potentlalllor Intreprlnzatorl ~i tntartrea legaturii cu mediul economic esentlal pentru bunul mers al societatli in general. Ne dorim dezvoltarea preocuparllor academice pe teme economice actuale in primul rand ~i petema antreprenoriatuluiin particular.

21

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

INSTRUIREA ANGAJATILOR

~

o CHELTUIALA SAU 0 INVESTITIE?

)

Fara personal, afacerea nu poate exista. Sunt afaceri numite ~i"afacere-om" care genereaza venituri ~i supravletulesctn plata 0 perloada, dar dezvoltarea ~i cresterea celormai multeafaceri sefacecu oameni.

Fara anqajati, banii nu pot fi lnvestltl sau cheltultl, utilajele nu pot fi puse in functiune ~i nici materia prima ~i materialele nu pot fi utilizate. in buna desfasurare a actlvltatll, trebuie sa se urmareasca foarte atent personalul ~i eflclenta sa. Pentru a fi eficient, el trebuie sa lucreze in echipa, sa akatulasca un conglomerat care sa genereze produsul/serviciul final.

Angajatii ideali sunt orqanlzati, au telurl ~i orlentarl profesionale comune, sunt rnotlvatl, posed a aptitudinile ~i cornpetentele necesare ~i trebuie sa fie lnforrnatl ~i dezvoltatl continuu. Ce face mai departe pentru dezvoltarea afacerii un initiator de firma, care are deja catlva anqajatl cu care a demarat activitatea?

Desl unii tntreprlnzatorl pot cadea in capcana de a considera ca doar ei personal pot sustlne ~i dezvolta firma proprie, este total gre~it sa crezi ca lnvestltla in capitalul uman este doar 0 cheltulala,

E adevarat, viziunea ~i determinarea trebuie sa vina din partea.creatorulul" dar ideile bune sunt valoroase oricine Ie produce. Aceasta pentru ca proprii angajati asigura cunostlnte, competente, pricepere, ratlune, tnteleqere, atitudini de succes individuale sau colective. Alaturi de capitalul financiar ~i fizic al unei firme, acestea reprezlnta baza produselor ~i serviciilor care sunt oferite dlentllor ~i consumatorilorfinali.

in cadrul unei firme, indiferent de rnarlmea acesteia, politica de dezvoltare a resurselor umane trebuie sa fie parte a strategiei de dezvoltare.

Un tntreprlnzator de succes, fie ca se ocupa direct sau are un director de resurse umane, trebuie sa stle in orice moment:

• cate persoane ~i ce grad de competenta sunt necesare in orice moment al dezvoltaril firmei;

• care sunt cele mai eficiente modalititi de atingere a gradului de

23

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

competenta a~teptat (instruirea propriilor anqajatl pentru a largi cornpetentele sau angajari suplimentare pentru a aduce un suflu nou ~i pentru a crea 0 peplnlera detalente pentru dezvoltare);

• cum va trebui sa-l ajute sa se dezvolte (prin invatarea in procesul muncii ~i in afara muncii propriu-zise);

• cum va analiza ce sa faca cu angajatii (dezvoltand planuri etapizate de formare lndlvlduala, deschlzand drumuri in carlera):

• cum asigura recompensarea ~i condiliile cele mai optime care sa il incurajeze pe angajat sa ramana;

• cum creeaza un climat de munca in care anqajatli sa actloneze mai mult in echlpa decat individual;

Orice dezvoltare presupune ~i 0 lnvestltle: lnvestltla in instruirea propriilor angajati este tnsa mai dlflclla decat achlzltla ultimei tehnologii in domeniu. Foarte multe teorii au confirmat faptul ca exlsta 0 leqatura dtrecta intre nivelul de dezvoltare al unei firme ~i dezvoltarea personals a tuturor celor care 0 compun.

Nu conteaza doar.cantltatea anqalatllor'Iadlca numarullor), este esentlala calitatea acestora (gradullor de instruire ~i dezvoltare personala).

Toate acestea alcatulesc un plan de dezvoltare a resurselor umane din firma ~i trebuie sa fie un document flexibil ~i nu unul aplicabil automat pentru orice rnlscare de personal. EI trebuie sa stabileasca un sens al dezvoltarll care sa corespunda pragmatic necesltatllor ~i care sa ajute efectiv la aplicarea strategiei do rite.

Un plan bine alcatult este cel orientat spre obtlnerea de rezultate. Altfel balanta.cheltulala-tnvestltle=se tncllna in partea stanga.

Daca nu avem un plan nu vom putea a precia/cuantifica existenta ~i masura succesului, "amortizarea lnvestltlel in lnstrulre" De asemenea, daca investim intr-un angajat care paraseste firma pierdem de doua ori: am avut atat 0 cheltulala dar ne-am ajutat ~i concurenta carula i-am livrat un om instruit.

Careartrebui sa fle consecinta lnvestltlelln instruire? Cand este instruirea 0 lnvestltle?

24

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

Dezvoltare firma

l'

Aplicare noi abilita~i in activitate

l'

Cfeltere competen~e

l'

DezvoltarepefSonala

l'

Instruilie

Care este rolul tntreprtnzatorulul in acest proces?

Cunoalterea Cunoalterea Cunoalterea Determinarea

angajali10r

Oferirea unui instruire Ii dezvoltare)

fiecirui angajat

de fiecare angajat aacestora

ale

(0 atitudine deschisi fati de

.

Daca lnformatllle de la primele 4 puncte pot fi extrase din discutll directe, CV-uri, chestionare de evaluare sau alte teste specifice care exlsta, cel de-al 5- lea rol, cel de model propriu, este un proces direct de lnteractiune dintre manager ~i fiecare angajat.

25

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

Instruirea la locul de munci

Multi tntreprlnzatorl-manaqerl omit posibilitatea de a incuraja dezvoltarea abllltatllor personale ale anqajatllor la locul de rnunca ~i deci dezvolta afacerea fara lnvestltll majore in instruirea personalului. Aceasta atitudine poate fi rlscanta pe termen lung. Totusl tntreprlnzatorll s-au doveditin mare majoritate buni instructori, lnteresatl de oamenii cu care muncesc ~i cu preocuparl de a crea cadrul ~i atmosfera care sa genereze tnvatarea la locul de rnunca. Intreprlnzatorul are un nivel crescut de responsabilitate inclusiv fata de resursele umane ~i poate deveni un instructor capabil a-i ajuta pe anqajatl sa-~i extlnda slmtul raspunderll ~i posibilitatea de a lua propriile decizii. Aceasta abordare, care lasa loc experimentului ~i permite gre~eli, duce la 0 invatare de valoare mai mare dedit pierderile suferite, fiind conslderata una dintre cele mai puternice instrumente de preqatlre ~i dezvoltare a anqajatllor unei firme.

Ce presupune rolul de model propriu?

~ este recomandabil uneori sa oferltl directive specifice ~i sfaturi specifice flecarul angajat, pe baza supervlzarll acestuia

~ putetl incuraja reflectla, facand din acest lucru 0 cornponenta a supervizaril ~i evaluarll (prin exemplul personal)

~ putetl sa provocatl un angajat: aceasta ar putea insemna sa extlndetl responsabllltatile acestuia sau sa-l dati sa realizeze 0 activitate noua lasandu-l sa-~i aleaga metodele de realizare putetl proteja un angajat de presiunile de munca in perioada in care i~i dezvolta ~i i~i consolldeaza aptitudinile nou dobandlte in cadrul unui curs de instruire.

Instruirea in afara locului de munci

Dezvoltarea de noi abllitatl ~i acumularea de noi cunostlnte sunt absolut necesare pentru anqajatll firmei. Tn orice moment 0 firma poate sa-~i dezvolte activitatea, sa lanseze un nou produs sau serviciu, sa-~i diversifice actlvltatlle prin dezvoltarea produselor ~i serviciilor proprii sau sa-~i adapteze strategiile de dezvoltare noilor tendlnte ale pletei, unor noi parteneri sau oportunltatl de afaceri. Tn aceste condltll, de cele mai multe ori, s-a demonstrat ca instruirea anqajatilor proprii poate avea efecte mult mai benefice pentru firma decat recrutarea de noi angajati. Aceasta in primul rand pentru ca se pastreaza echipa. Deci trebuie sa se apeleze la experlente exterioare pentru anqajati, care sa Ie perrnlta 0 dezvoltare ~i viziune cornplexa, dlversiflcata asupra

26

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

problemelor. Procesul de instruire al personalului firmei cuprinde mai multe etape succesive:

Etapa 1 - identificarea nevoilor imediate de instruire: -7 Ce cursuri de instruire doreste angajatul

-7 Observarea problemelor cu care se confrunta angajatul in munca de

zi cuzi

-7 Evaluarea lnformala a competentelor ~i abllltatllor anqajatllor Observarea, lucrul direct cu oamenii ~i dlscutllle de evaluare formale ~i informale va ajuta sa va facetl 0 impresie despre calltatlle ~i deflclentele anqajatllor dumneavoastra:

-7 Cunoasterea lucrurilor care Ie plac cel mai mult in activitatea profeslonala ~i a celor pe care Ie agreeaza mai putln, precum ~i a asplratlllor lor pe termen lung

-7 Cunoasterea mai buna a exlqentelor muncii lor, dar ~i a oportunltatllor care Ii se of era. in plus, durnneavoastra putetl fi in posesia unor lnformatll sau idei despre noile priorltati ale firmei, ca intreg, precum ~i despre perspectivele ~i cerlntele pe care Ie lrnpllca acestea

Etapa 2 - analiza poslbllltatilor de instruire:

-7 Obtlnerea lnformatlllor despre instruirile necesare anqajatllor dvs.

-7 Selectarea celor mai adecvate oferte (costuri, certificare, perioada etc.)

-7 Verificarea compatlbllltatll intre nivelul de instruire ~i nivelul

angajatului (studii, cerlnte etc.)

De unde putetl lua aceste lnforrnatli: de la furnizorii de instruire locali (centre de calificare/recalificare/perfeqionare de stat sau private), lnstitutll de invatamant, firme care acorda consultants in diverse domenii, orqanlzatll guvernamentale ~i neguvernamentale din zona care deruleaza diverse proiecte care includ ~i instruire etc.

Cum putetl gasi acestl furnizori: presa locala, natlonala, internet, sediul lnstltutlllor publice, TV local, mass-media, alte surse.

Culeqetl toate lnforrnatllle existente ~i anallzatl-le: costuri, cerlnte minime, perioada de instruire, atestarea cursului de catre un organism autorizat etc.

27

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

Etapa 3 - instruirea propriu-zlsa:

~ Participarea anqajatllor la instruire ~ Autoevaluarea instruirii (angajatul) ~ Evaluarea instruirii (angajator)

Participarea unui angajat la instruire trebuie bine pregatita in firma: redistribuirea sarcinilor angajatului participant la instruire catre altl angajali pe perioada cursului, asigurarea legaturii permanente cu angajatul (telefonic, e-mail, direct) pe perioada cursului, planificarea lrnplementarll noilor cunostinte in firma. La intoarcerea in firma, provocati 0 discutle pentru a afla parerea angajatului despre instruire ~i acordatl-va timp pentru a va uita in materialele primite de acesta. Anallzatl impactul instruirii asupra firmei durnneavoastra: ce a fost util, ce se poate pune in practlca imediat, ce schlmbarl potfi realizate petermen lung.

Etapa 4 - asigurarea punerii in practlca a instruirii:

~ Sprijinirea angajatului pentru consolidarea instruirii (sa obtlna alte lnformatll necesare la locul de rnunca sau in firma sa i se asigure mijloacele de punere in practical

~ Analiza informativa ulterloara instruirii: tncercatl sa reflectatl ~i sa anallzatl care a fost ca~tigul angajatului ~i al orqanizatiel ca urmare a instruirii

De durnneavoastra depinde acum sa transforrnatl cheltuiala tntr-o lnvestltle profltabllal Oferltl toate oportunltatlle care tl ajuta pe angajat sa-~i tmbunatateasca performanta la locul de munca. Dezvoltarea personals trebuie sa sporeasca gradul de incredere in fortele proprii, constllnta ldentltara ~i bagajul de cunostlnte, ceea ce contribuie mai departe la dezvoltarea colectlva, La randul ei, firma are de castlqat de pe urma perfectlonarll cornpetentelor, a productivltatll crescute ~i a capadtatll anqajatllor de a se adapta la schimbare tntr-un mod pozitiv ~i de a face fata concurentel externe.

Etapa 5 - perfectlonarea ca urmare a instruirii: ~ Actualizare continua a lnformatlllor

~ Adaptarea lnforrnatlllor obtlnute la specificul firmei ~ Trecerea la 0 etapa superloara a instruirii

28

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

Recomandiri privind imbunititirea practicilor privind procesul de instruire

Procesul de instruire poate fi continuat! Atentle tnsa: dezvoltarea nu se reduce numai la cursuri. Rolul dumneavoastra in dezvoltarea altor oameni este unul considerabil, tocmai fllndca suntetl aproape de munca lor de zi cu zi. Managerul trebuie sa asigure un echilibru perfect intre angajat - post - firma, in sensul corelartl asplratlllor ~i abllltatllor individuale cu cele ale firmei. Instruirea trebuie sa permita angajatului dezvoltarea tntr-o directle in care exlsta deja ceva nat iv, dar ~i volnta proprie de a se dedica acelei actlvltatl,

o eroare daslca consta in a crede ca instruirea ~i dezvoltarea pot sa asigure competenta oamenilorin munci pentru care nu sunt potrlvltl temperamental, sau pentru care nu au nici 0 aptitudine tnnascuta, Aceasta eroare apare frecventin cazul firmelortinere ~i dinamice ~iin perioade de schimbare raplda. Se ajunge astfella situatii in care cineva ocupa un post pentru care n-ar fi fost nlclodata recrutat in mod deliberat. Uneori apar gre~eli in procesul de recrutare: cineva poate sa se prkeapa foarte bine la unul din aspectele actlvitatli, dar sa fie nepotrivit pentru altele. in asemenea cazuri, este aproape sigur ca, mai devreme sau mai tarzlu, se va sugera, ca poslblla solutle, instruirea ~i dezvoltarea angajatului. Dar acestea nu pot aduce rezultatele dorite: instruirea ~i dezvoltarea nu au cum sa transforme persoana respectlva in alta. in cazurile cu adevarat grave, ajung sa sufere atat individul, cat ~i firma, iar prelungirea sltuatlel echivaleaza cu 0 prelungire a agoniei. Daca instruirea ~i dezvoltarea ar putea avea tntr-adevar un rol tntr-o asemenea sltuatie, acesta este de a ajuta persoana in cauza sa se preqateasca pentru un alt post, in aceeasl firma sau in alta parte.

Exemplu

llie Mihaita din Tulcea admlnlstreaza 0 pensiune aqro-turlstlca in Delta Dunarii, cu 20 de anqajatl. EI spune ca a preferat sa investeasca resurse financiare importante in instruirea personalului, pastrandu-sl astfel echipa de tncrederei.Ml-am dat seama ca turlstll care-mi cakau pragul erau nemulturnttl de modul de comunicare cu personalul pensiunii. Am aplicat in acest sens nlste chestionare de analiza a gradului de satisfacere a cllentllor mei. Toate bune ~i frumoase, cazare excelenta, mancare de asemenea, numai ca personalul avea un comportament de multe ori neadecvat in comunicarea cu

29

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

acestla, Am luat decizia sa contactez 0 societate comerclala care asigura cursuri de instruire in comunicare ~i relatll cu publicul ~i am trim is la instruire, pe cheltuiala mea, personalul cheie din pensiune. lnvestltla, rezonablla din punct de vedere financiar, a fost arnortlzata chiar foarte repede prin cresterea numarulul de turlstl care yin la pensiune datorlta schlmbarll radicale a comportamentului angajatilorfata de cllentl"

Recornandarl privind lmbunatatlrea practicilor privind procesul de instruire:

• Tndrumarea este calea cea mai eflclenta de a ajuta un angajat (sau mai multi) sa-~i dezvolte competentele ~i sa tnvete din propriile qresell. Cum se po ate realiza indrumarea: discutarea problemei (nevoii de instruire), clarificarea aspectelor divergente, stimularea gasirii solutlllor ~i sintetizarea problemei

• Discutarea "stangaciilor" doar cu persoana in cauza, fara participarea intregului personal; uneori este necesar sa fie reluate anumite aspecte ale instruirii folosind cat mai multtact ~i tntelepclune

• Adaptarea metodelor de instruire ~i preqatire trebuie sa fie un proces atent condus, sa se considere in mai mare masura nevoile specifice fiecarui angajat precum ~i capacitatea lor de percepere, adaptare ~i aplicare a lnforrnatlllor noi

• Monitorizarea perrnanenta a progresului anqajatllor dupa perioadele de instruire are ca scop clarificarea unor aspecte ~i luarea celor mai adecvate decizii pentru perioada de implementare a schlrnbarll

Am vorbit foarte mult de instruire ~i resursa urnana din perspectlva depersonallzata. Dar anqejatli suntin primul rand oameni, ~i apoi profeslonlstl ~i potentlall IIgeneratori de rezultate" Este bine cunoscut faptul ca motivarea este esentlala in asigurarea rezultatului. Daca nu exlsta interes pentru instruire ~i dezvoltare profeslonala, tntreprlnzatorul poate asigura toate conditllle interne ~i externe, fara succes. Pentru calltrebuie sa ai cu cine':

Exista mai multe moduri in care tntreprlnzatorul poate genera, trnbunatatl ~i rnentl ne rnotlvatla pentru i nstru ire. Ele pot fi rezu mate d u pa cu m u rmeaza:

• Aratand un interes continuu in munca ~i evolutla lor, in progresul inregistrat de abllitatlle lor, care se reflects prin preqatire, revizuirea dlscutlllor, instruire la locul de munca ~i in afara acestuia

• Largind orizonturile ~i capacltatile lor, adauqand dimensiuni noi actlvltatll lor sau dandu-le lucrarl mai solicitante, cand sunt capabili sa se

30

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

ocupedeele

• lmpllcandu-I in procesul decizionalla nivelul adecvat actlvltatll lor

• Recunoscandu-le activitatea ~i laudand-o cand este cazul

• Critlcand constructiv ~i nu distructiv atunci cand se confrunta cu probleme sau au 0 performanta scazuta

• Perrnltandu-le accesulla intreprinzator atunci cand cred ca au nevoie

• Creand un sistem de remunerare care rasplateste lnltlatlva, munca sustlnuta ~i succesul

Tn fine, pentru a da raspuns lntrebarll.Jnstrulrea anqajatllor o cheltulala sau o lnvestltie?" trebuie sa evaluam modul cum aceasta a lnfluentat per total activitatea. Este intotdeauna nevoie sa se revlzulasca activitatea personalului. Aceste operatlunl identifica ~i persoanele cu cele mai mari contrlbutll ~i cele care vor fi recompensate. De asemenea, ii identlflca pe cei care nu au 0 contrlbutle conform asteptarllor ~i pe cei in leqatura cu care trebuie sa se ia nlste actiunl corective. Reviziile de personal trebuie sa fie intotdeauna corelate cu asteptarlle ~i reallzarlle efective ale acestora. A face 0 revizie eflclenta tnsearnna ca tlntele de perforrnanta trebuie stabilite ~i acceptate ~i ca exlsta un sistem functional de monitorizare pentru a rnasura reallzarlle in cornparatle cu planurile.

Revizuirea acopera ~i evaluarea performantel, Ea se va concentra pe: -7 Rapoarte ale actlvltatllor anterioare

-7 Domeniiletehniceacoperite

-7 Lucrul in echlpa

-7 Conducerea echipei, supervizare, coordonare

-7 Marketing ~i relatla cu clientul

-7lnstruire ~i auto-dezvoltare

-7 Caracteristici persona Ie speciale

-7 I nteres in vi itor

Alegerea ~i gestionarea co recta a strategiei de instruire lntr-o firma a fost ~i va fi 0 platra de incercare pentru orice tntreprlnzator, Ganditi-va ca fiecare angajatva reprezlnta ~i face parte dln.tabloul qeneral"

31

Ce este antreprenoriatul?· Instruirea anqajatilor - 0 cheltulala sau 0 investltle?

Fie ca lucratl in domenii inalt specializate sau coordonatl 0 echlpa de oameni simpli, deciziile legate de factorul uman sunt intotdeauna grele ~i delicate pentru ca omul are personalitate ~i constllnta proprie. Pe langa necesltatlle activitatii curente, alaturl de planurile de viitor, nu uitatl ca oamenilor Ie place sa afle lucruri noi, sa se dezvolte. Folosltl instruirea atat ca un instrument de tmbunatatlre a "calita!ii" anqajatilor vostrl dar ~i ca element de motivare ~i recornpensal

Tn final va urarn 0 dezvoltare semnificativa, fie ca suntetl pe baricadele antreprenoriatului sau cresteti prin anqajatii vostrl,

32

AGENTIA NATIONALA PENTRU lNTREPRINDERI MICI $1 MULOCII $1 COOPERATIE Programul national multianual pe perioada 2005-2008 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale In randul femeilor manager din sectorul Tntreprinderilor Mici ~i Mijlocii 2006

Material elaborat de Advisory Delta SRL In asociere cu Fundatia ProWomen