Contabilitate dualistă.

Paralelism între
contabilitatea financiară şi cea
managerială
 CUPRINS

INTRODUCERE ..............................................................................................3

I COMPARATIA SI LEGATURA DINTRE CONTABILITATEA

FINANCIARĂ A CHELTUIELILOR ȘI CONTABILITATEA
MANAGERIALA……………………………………………………………...5

II SISTEMUL CONTURILOR DE GESTIUNE ……………………………11

CONCLUZII ....................................................................................................15

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………17

2
 INTRODUCERE

Contabilitatea este ştiinţa stăpânirii afacerilor, care se ocupă cu "măsurarea,

evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,
precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice", si care
"trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea,
publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară
şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu
investitorii prezenţi şi potenţiali,clienţii, creditorii financiari şi comerciali,
instituţiile publice şi alţi utilizatori"
Contabilitatea a devenit astazi un domeniu controversat pentru toti cei care sunt implicati
în lumea afacerilor, numarul utilizatorilor de informatii financiar-contabile crescând si
diversificându-se, de la manageri salariati la investitori, actionari, banci, parteneri comerciali,
burse de valori, fisc, etc. Cresterea importantei contabilitaii este intarita si de noua definire a
acesteia ca “limbajul afacerii”

Complexitatea activitatilor economice în conditiile de concurenta impuse de economia de

piata determina cresterea rolului informatiei economico-financiare în luarea deciziilor. De
calitatea informatiei depinde calitatea deciziilor curente si a celor luate pe termen lung,si,
implicit,rezultatele previzionate ale entitatii
Sistemul contabil adaptat economiei concurentiale este puternic conceptualizat, valorificarea
si circulatia informatiei contabile trebuie condusa pe baza unor principii contabile general
admise si acceptate.Informatia contabila se valorifica sub doua forme:
 
- contabilitatea financiara 
 
- contabilitatea de gestiune (manageriala)

Contabilitatea financiara se ocupa cu inregistrarea tranzactiilor si operatiilor ce

afecteaza patrimoniul agentilor economici, masoara variatiile la care acesta se supune,
explica si calculeaza rezultatele financiare, intocmeste sinteza situatiilor financiare iar toate
aceste documente vor asigura realizarea unei imagini fidele cu realitatea pentru mediul

3
exterior
Contabilitatea financiara trebuie sa fie organizata pe baza unor norme unitare pentru a asigura
faptul ca informatiile necesare utilizatorilor sunt conforme cu realitatea in relatiile de schimb
ale intreprinderii cu mediul extern. Acestea trebuie sa permita comparabilitatea indicatorilor
gestiunii financiare si economice intre diverse unitati. Contabilitatea financiara este, in relatia
cu statul, un suport pe baza caruia se stabilesc si se evalueaza sarcinile sociale si obligatiile
financiare.

Contabilitatea manageriala (de gestiune) care se adresează în principal

managerilor, deci are un caracter intern, iar organizarea sa rămâne la latitudinea fiecărui
agent economic, neexistând reglementări juridice stricte (actualmente doar Ordinul
nr.1826/2003 pentru aprobarea precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi
conducerea contabilitii.

Contabilitatea de gestiune a apărut datorită accentuării nevoii suplimentare de informaţii

detaliate la nivelul entităţii economice privind modul de gestionare a patrimoniului economic
astfel încât, produsele livrate sau serviciile prestate să facă faţă concurenţei din ce în ce mai
accentuate de pe piaţă. Contabilitatea de gestiune are un rol extrem de important pentru
susţinerea managementului în luarea celor mai bune decizii, furnizând informaţii interne care
au ca obiectiv gestionarea eficientă a patrimoniului. Cunoscută şi sub denumirea de
contabilitate managerială, ea are rolul de a susţine afacerea întreprinderii din interior, prin
proiectarea, implementarea şi gestionarea sistemelor informaţionale interne. De asemenea,
aceasta oferă suportul logistic în luarea deciziilor prin planificare şi control.

Contabilitatea financiară a pierdut loc în interiorul afacerii, deoarece este considerată

mult prea “înceată” şi nerelevantă, iar din această cauză s-a cautat crearea unor noi canale de
informare care să rezolve aceste incapacităţi ale contabilităţii financiare (fiind mult prea
generală). În plus, contabilitatea financiară şi-a creat un mecanism extrem de elaborat de
convenţii, care încearcă să prezinte situaţia economică prin prisma convenţiilor create in acest
fel .

Contabilitatea managerială încearcă să se apropie cât mai mult de măsura reală a

performanţei: banii, momentul când aceștia trebuie plătiți și momentul când aceștia se întorc
sub forma încasărilor. O problemă la care contabilitatea managerială are cu siguranţă
răspunsuri este viitorul. Se spune, în general, că dacă prin contabilitate financiară suntem
informaţi despre trecut şi ceea ce deja s-a întâmplat, contabilitatea managerială este
preocupată de viitor şi ceea ce se va intampla.

4
 Dacă contabilitatea financiară îşi asumă un rol pasiv de informare, contabilitatea
managerială în schimb furnizează şi instrumente de control de gestiune al proceselor
microeconomice permiţând utilizarea sa în decizia managerială de zi cu zi.

I COMPARATIA SI LEGATURA ÎNTRE CONTABILITATEA FINANCIARĂ A

CHELTUIELILOR ȘI CONTABILITATEA DE GESTIUNE

Pentru a conduce si pentru a lua decizii managerul entitatii elaboreaza si utilizeaza

instrumente de asistare la adoptarea unei decizii. O parte foarte importanta a acestor
instrumnete o constituie calculatia costurilor productiei pe care se bazeaza deciziile. Valoarea
deciziilor depinde de natura si calitatea costurilor avute in vedere.

In contabilitatea financiara exista o clasa distincta de conturi pentru reflectarea

consumatiunilor aferente perioadei curente. Aceasta este Clasa 6 ,, Conturi de cheltuieli" in
care consumatiunile sunt structurate dupa natura lor economica. Toate conturile din clasa 6
colecteaza in debitul lor consumatiunile care se fac in cursul perioadei de gestiune (o luna),
iar in credit consumatiunile care au fost deduse intrucat apartin stocurilor sau privesc alte
perioade de gestiune, dupa care restul cheltuielilor sunt considerate ca fiind consumatiuni ce
urmeaza a fi suportate pe seama veniturilor perioadei. In consecinta, acestea sunt preluate in
debitul contului 121 ,,Profit sau pierdere".

Concomitent cu aceste inregistrari efectuate in cadrul contabilitatii financiare, in contabiliatea

de gestiune se intreprinde o alta serie de inregistrari care urmaresc determinarea costului
productiei obtinute si a costului productiei in curs de executie. Aceste determinari se fac doar
pentru o perioada limitata (30 de zile). De aceea, atat conturile din clasa 6 ,, Conturi de
cheltuieli", cat si conturile din clasa 9 ,, Conturi de gestiune" se soldeaza la sfarsitul lunii,
fiind astfel pregatite pentru a evidentia consumatiunile si perioada de gestiune urmatoare.

5
 Solutiile privind organizarea contabilitatii de gestiune presupun o legatura esentiala intre
contabilitatea finaciara si contabilitatea de gestiune prin faptul ca toate cheltuielile pe
elemente primare inregistrate in debitul conturilor din clasa 6 ,, Conturi de cheltuieli" se
regasesc desfasurate pe articole de calculatie in debitul conturilor din grupa 92 ,, Conturi de
calculatie" a contabilitatii de gestiune. Pentru a se fixa aceasta legatura trebuie respectata
regula potrivit careia orice operatiune inregistrata in Registrul-jurnal al contabilitatii
financiare sa se regaseasca cu aceeasi valoare si in Registrul-jurnal al contabilitatii de
gestiune in conturile sintetice si analitice ale acesteia. Acest obiectiv se realizeaza prin
contarea si preluarea dubla a documentului contabil in Registrul-jurnal, avand o coloana in
care se va mentiona contul debitor al contabilitatii de gestiune, contul creditor fiind
intotdeauna 901 ,, Decontari interne privind cheltuielile ". Intrucat pentru contabilitatea de
gestiune important este ca operatiunea sa ajunga si la centrul de cost caruia ii apartine, este
necesar ca articolul contabil sa fie insotit de codul centrului de cost.

O alta varianta ar presupune existenta unui Registru-jurnal unic din care contabilitatea
financiara si cea de gestiune isi extrag informatiile ce le apartin.

O eventuala neconcordanta intre datele preluate de contabilitatea financiara si cea de gestiune

poate proveni din:

- neculegerea simbolului contului debitor aferent contabilitatii de gestiune de la operatiunea

efectuata in contabilitatea financiara;

- necunoasterea de catre cel care culege datele a destinatiei prestatiilor efectuate de terti si
inregistrarea eronata a acestora.

Sintetic, modelul legaturii dintre contabilitatea de gestiune si contabiliatea de

financiara se prezinta ca in figura de mai jos:

Modelul sintetic al legaturii dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune

Cheltuieli inregistrate in contabilitatea Cheltuieli incorporabile

financiara dupa natura lor economica
Cheltuieli neincorporabile
Cheltuieli neincorporabile
Cheltuieli supletive (sau suplimentare)
Cheltuieli supletive (sau suplimentare)
= Cheltuieli incorporabile Cheltuieli inregistrate in contabilitatea

6
 financiara dupa natura lor economica

Aceasta ,, retratare" a cheltuielilor de productie este o etapa fundamentala pentru

obtinerea unor costuri care sa reprezinte expresia economica a conditiilor de exploatare ale
entitatii economice. Astfel se poate efectua calculatia propriu-zisa a costurilor productiei
atunci cand ansamblul cheltuielilor incorporabile este delimitat.

Pentru a scoate in evidenta raportul dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de

gestiune, potrivit normelor contabile romanesti, prezentam o aplicatie practica. Intrucat este
dificil de a reda intr-o forma monografica toate aspectele acestei problematici, am selectat
cele mai reprezentative elemente in articularea contabilitatii financiare cu contabilitatea de
gestiune.

Distincția dintre contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune vizează diverse

elemente cum ar fi:

Criteriul de diferențiere Contabilitatea financiară Contabilitatea de gestiune

Utilizatorii principali ai Utilizatorii externi cu interese
informțiilor contabile financiare:
- directe
investitorii,creditorii,inclusiv
băncile și
-indirecte
statul și alte organisme și
instituții;
Utilizatorii interni:
Managementul general al
entității economice;
Procedurile de Prelucrarea informațiilor în
prelucrare a sistemul partidei duble
informațiilor
Utilizatorii interni:
Managementul general al
entității economice și cel al
diverselor nivele ierarhice de
responsabilitate
Orice sistem de prelucrarea
care poate fi util întocmirii
rapoartelor speciale destinate
unui anumit manager
(sistemul de stocare și
accesare a informațiilor
trebuie să fie flexibil și să
prezinte o gama largă de

7

Normele restrictive Respectă principiile contabile
general acceptate – reguli rigide
Unitățile de măsură Unitatea monetară istorică
( valoarea monetară la data
înregistrării operațiunii)
Domeniul de analiză Entitatea economică în
ansamblul ei – prelucrează și
raportează informații privind
activele, datoriile, capitalurile
proprii, respectiv cheltuielile,
veniturile și rezultatul net al
exercițiului;
Frecvența raportării Periodică în mod regulat
(semestrial sau anual)
Caracterul informarii si Obiectivitate impusă de natura
raportării trecută a informațiilor
prezentate în situațiile
financiare de sinteză
Gradul de independență Un domeniu relativ autonom
în prelucrarea
informațiilor
8
opțiuni);
Nu există principii sau reguli
obligatorii
Principiul
fundamental:utilitatea
informațiilor pentru
destinatarii rapoartelor;
Unități monetare la valoarea
trecută (istorica) sau la
valoarea viitoare
Unități nemonetare (fizice):
ore-mașină,ore muncă
Segmente diferite ale entității
economice – centre de
responsabilitate- centre de
cost,centre de profit sau
aspecte specifice ale
activitații acesteia;
Ori de câte ori este nevoie în
mod neregulat ( lunar,
trimestrial, anual, dar și
zilnic, decadal sau la
intervale inegale)
Subiectivitate determinată de
estimări si previziuni ale
unor fapte viitoare sau de
planificarea activității și
constructța bugetelor
Relații de dependență fată de
alte domenii: management,
marketing, prognoză și
planificare
 Conceptualizarea contabilității este întemeiata pe principii si pe conventii ce
modelează conditiile si solutiile în gestiunea și contabilitatea firmei care se concretizează în
metode si proceduri adoptate în functie de caracteristicile concrete ale situației.

            Pe fondul elementelor care definesc cadrul conceptual general al contabilității în

Romania a fost adoptat sistemul contabil în dublu circuit respectiv, sistemul contabil dualist
care delimitează două circuite distincte ale contabilității:

- circuitul contabilitate financiară – ca circuit principal

- circuitul contabilitate de gestiune - ca circuitul de ordin secundar.

Contabilitatea de gestiune, ca o componentă a sistemului informațional contabil, se

poate spune că este organizată și funcționează în condiții de eficacitate, dacă se găsesc soluții
adecvate problemelor referitoare la:

- datele tratate in sistem;

- stocajul și prelucrările multiple ale datelor;
- modul de organizare privind culegerea;
- articularea celor două circuite ale sistemului informațional contabil.

Diferențele care pot exista între datele tratate în contabilitatea de gestiune și cele din
contabilitatea financiară au două surse: o diferență de optică în ceea ce privește evaluarea
anumitor categorii de resurse si o diferenta de periodicitate.

            Diferența de periodicitate presupune în contabilitatea de gestiune, pentru calculele

retrospective pe care le furnizează, în baza datelor efective, o sesizare proprie ce permite
obținerea unor situații, de regulă, lunare. Aceasta inseamnă că situațiile pe care le asigură
utilizatorilor interni trebuie să fie disponibile în timp relativ scurt, după finele lunii și să ofere
pe cât posibil “o imagine fidelă” a activității perioadei scurse.

            Contabilitatea financiară, fiind puțin adaptată acestei exigențe din moment ce

funcționează în general pe un ciclu anual, poate însă în cursul anului “tolera” un decalaj între
fapte și contabilizarea lor (operațiunile de inventariere de la finele exercițiului și de
regularizare sunt bine cunoscute).

            Pe de alta parte, specificitatea sa juridică îi interzice contabilizarea faptelor făra a avea
la bază documentele justificative corespunzatoare, ceea ce, desigur, prelungește termenele de
prelucrare si informare.

9
   În revanșă, contabilitatea de gestiune poate înregistra, în mod sistematic, valori
estimative care se vor ajusta ulterior realizării evenimentelor. Această stare conduce, de fapt,
la recunoasterea necesității unei anumite distincții între modalitățile de funcționare a celor
două componente ale sistemului informațional contabil, știind în același timp că este necesară
stabilirea concordanței între datele tratate in sistem.

            Un aspect important îl reprezintă, fără îndoială, “divergența” care se poate instaura
între maniera în care contabilitatea financiară determină și înregistrează cheltuielile și cea în
care contabilitatea de gestiune le preia și le “încorporează” în costuri, pentru a-și îndeplini
rolul său.

            Contabilitatea de gestiune este determinată să se îndepărteze oarecum de principiile

de evaluare reținute în contabilitatea financiară, în masura în care, pentru a asigura
informațiile necesare utilizatorilor interni, acordă prioritate rațiunilor economice și apelează
deseori la calcule, dintr-o perspectiva previzională.

La finele perioadei (lunii) conturile contabilității de gestiune pot fi închise, iar

verificarea corectitudinii înregistrărilor se realizează prin întocmirea balanței de verificare.
Este o balanță de verificare separată de cea de contabilitate financiară, mai ales că la finele
exercițiului financiar contabil informațiile din aceste conturi nu pot să apară în bilanț.

Sunt utile însă acele informații pentru diverse verificări (de exemplu – recunoașterea
valorii stocului de produse în depozit și reprezentat în activul bilanțier).

Cele două circuite, deși se delimitează structural și funcțional, sunt: elemente ale
aceluiași cadru, care este unitatea patrimonială și deci, împreună trebuie să asigure realizarea
obiectivelor de bază ale acesteia. In acest sens, funcțiile celor două circuite ale contabilității
se completeaza reciproc, prin complementaritatea lor, contabilitatea financiara satisfacând cu
precădere funcții exterioare ale întreprinderii, în timp ce contabilitatea de gestiune satisface
cerințe ale funcțiilor manageriale interne ale societății pe diferite trepte ierahice ale acesteia.

Astfel, informațiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt utile cu precădere la:

- întocmirea bugetelor de venituri și cheltuieli, pe feluri de activitate, lucrări, servicii

produse;
- urmărirea executării BVC-urilor; precum și la aprecierea modului și gradului de utilizare
a resurselor alocate și pentru pregătirea și luarea deciziilor la diferite niveluri ierarhice
- determinarea costurilor si rentabilității pe activități și produse.

10
 Pentru a înțelege legatura contabilității financiare cu contabilitatea de gestiune se
impune precizarea caracterului contractual al raporturilor dintre administrarea generală a
întreprinderii și conducătorii (managerii) subunitaților acesteia (fabrici, uzine, secții, filiale,
sucursale, depozite, magazine etc.),

 Prin contractul de management, proprietarul (acționarii, asociații) încredințează

managerului general administrarea și gestiunea generală a întreprinderii, iar acesta, la răndul
său, controlează gestionarea și administrarea subunitaților cu manageri ale acestor structuri
interne corespunzător schemei de organizare a întreprinderii.

      Se formează astfel două mari categorii de relații juridice cu caracter contractual:

- Relații contractuale exterioare a întreprinderii, cu furnizori, clienți, creditori, acționarii,

bănci, organisme sociale și fiscale, relații care generează obligații și drepturi de creanță de
schimb patrimonial și care fac obiectul contabilității financiare;

- Relații contractuale interne, între managerul general (administrația generală) și conducătorii

(managerii) diferitelor structuri lucrative ale întreprinderii, care nasc relații juridice de natura
drepturilor și obligațiilor cu privire la gestiunea și valorificarea resurselor alocate pentru
realizarea activitaților programate în fiecare subunitate.

Între gestiunea generală a întreprinderii, ce formează obiectul contabilitații financiare

și subgestiunile acesteia controlate și caracterizate prin contabilitatea de gestiune se formează
un sistem de relatii economice orientat și subordonat obiectivelor de bază, respectiv
activităților de exploatare și financiare ale întreprinderii.

Acest sistem de relații este definit prin fluxurile interne de gestiune, fluxuri care pot fi
grupate în trei mari categorii:

1.    Fluxuri între administrația generală și gestiunea subunităților;

2.      Fluxuri intrasubunitate.

3.      Fluxuri intersubunități

Fluxurile principale între administrația generală a întreprinderii și gestiunile subunităților

ei sunt:

11
 - Fluxul bugetelor de exploatare, orientat de la administrația generală la subunitați;

- Fluxul produselor obținute din activitatea de exploatare, care pornește de la subunitatea

de exploatare spre administrația generală

- Fluxul resurselor alocate, pentru executarea activitaților de exploatare, care se mișcă de

la administratia generală la subunitatea de exploatare;

Deși cele două circuite ale contabilității întreprinderii funcționează cvasiautonom, dat
fiind unitatea gestiunii globale a patrimoniului întreprinderii, există o zona de interferență în
care se face legătura, interferența, între cele două circuite contabile. Metodologia și
mecansimul de realizare a corespondențelor și schimburilor de informații între aceste două
circuite sunt foarte importante pentru organizarea și conducerea de ansamblu a contabilității
oricărei societați. Pentru fluxurile de bază, interfața (corelarea) între contabilitatea financiară
și contabilitatea de gestiune se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:

Contabilitate financiara                                Contabilitate de gestiune

Fluxul resurselor alocate

Clasa 6 “Conturi de cheltuieli”           Contul 901 “Decontari interne privind cheltuielile”

                                                            Grupa 92 “Conturi de calculatie”

Fluxul produselor obtinute

Grupa 20 “Imobilizari necorporale”               Contul 902 “Decontari interne privind

productia     obtinuta”

Grupa 21 “Imobilizari corporale”

Grupa 23 “Imobilizari in curs”

Grupa 33 “Productie in curs de executie”

Grupa 34 “Produse”

Grupa 36 “Animale”

12
 Fluxul abaterilor de la programe (BVC)

Contul 348 “Diferente de pret la produse”         Contul 903 “Decontari interne privind

diferente de pret”

Contul 368 “Diferente de pret la animale si pasari”

II SISTEMUL CONTURILOR DE GESTIUNE

ORGANIZAREA SISTEMULUI CONTURILOR DE GESTIUNE

Rolul conturilor de gestiune este de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea

financiara unde au fost inregistrate dupa natura lor pentru a le ordona dupa destinatia
lor,scopul fiind calcularea costului productiei obtinute, decorelarea acestei productii si
stabilirea abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite in vederea exercitarii
controlului bugetar asupra costurilor.Conturile din clasa 9

„Conturi de gestiune” propuse de normalizatorii romani in “Planul de conturi general”

aprobat prin OMF 94/2001 sunt organizate in urmatoarele trei grupe:

Grupa 90 „Decontari interne”

 „Decontari interne privind cheltuielile”

 „Decontari interne privind productia obtinuta”

„Decontari interne privind diferentele de pret”

 Grupa 92 „Conturi de calculatie”

„Cheltuielile activitatii de baza”

„Cheltuielile activitatilor auxiliare”

„Cheltuieli indirecte de productie”

13
 „Cheltuieli generale de administratie”

 „Cheltuieli de desfacere”

 Grupa 93 „Costul productiei”

 „Costul productiei obtinute”

 „Costul productiei in curs de executie”

 Asa cum sunt ele delimitate in “Planul de conturi general “, pot fi adoptate in mod
corespunzator nevoilor de informare sau specificului activitatii desfasurate de unitatea
economica, pentru care se realizeaza calculatia costurilor. Aceste conturi au o functie
contabila mai elastica in ceea ce priveste debitarea si creditarea lor. In continuare voi
prezenta o varianta posibila de functionare a acestor conturi:

Contul 901 „Decontari interne privind cheltuielile”

 Cu ajutorul contului 901 se tine evidenta decontarilor interne privind cheltuielile activitatii
de baza si auxiliare, cheltuielile directe si indirecte de productie, cheltuielile generale de
administratie si desfacere pe care le preia din contabilitatea financiara in vederea
transferarilor in contabilitatea de gestiune, pe de o parte, iar pe de alta parte, contul 901 se
mai utilizeaza pentru reflectarea costului efectiv al productiei obtinute.  

Dupa functia contabila este un cont bifunctional, dar functioneaza ca un cont de pasiv.Se
crediteaza in cursul lunii cu cheltuielile preluate din contabilitatea financiara in contabilitatea
de gestiune , in corespondenta cu debitul conturilor de calculatie: 921 „Cheltuielile activitatii
de baza”, 922 „Cheltuielile activitatii auxiliare”, 923 „Cheltuieli indirecte de productie”, 924
„Cheltuieli generale de administratie”, 925 „Cheltuieli de desfacere”.

 Contul 902 „Decontari interne privind productia obtinuta”

 Rolul acestui cont este de a evidentia decontarile interne privind costul productiei obtinute in
cursul perioadei de gestiune la pret de inregistrare . Dupa functia contabila este un cont
bifunctional. Soldul contului 902 reprezinta diferentele de pret dupa cum urmeaza:

- soldul creditor pune in evidenta diferentele favorabile , respectiv abaterile pozitive;

14
- soldul debitor pune in evidenta diferentele nefavorabile , respectiv abaterile negative.Se
crediteaza in cursul lunii cu pretul de inregistrare (pretul prestabilit sau cu ridicata)
al productiei obtinute prin debitul contului 931 „Costul productiei obtinute”.

 Contul 903 „Decontari interne privind diferentele de pret”

Rolul acestui cont este de a evidentia diferentele de pret intre costul efectiv al productiei
finite obtinute din procesul de productie si pretul de inregistrare (prestabilit sau cu ridicata).
Contul 903 este utilizat la sfarsitul lunii, iar dupa functia contabila este un cont de activ.Se
debiteaza la sfarsitul lunii cu diferentele dintre costul efectiv al productiei finite obtinute si
pretul de inregistrare prin creditul contului 902 „Decontari interne privind productia
obtinuta”.

 Contul 921 „Cheltuielile activitatii de baza”

 Rolul contului 903 este utilizat pentru evidenta cheltuielilor aferente activitatii de baza ale
unitatii patrimoniale. Acesta este un cont de activ si se debiteaza in cursul lunii cu ocazia
preluarii cheltuielilor directe aferente activitatii de baza  din contabilitatea financiara  prin 
creditul  contului 901  „Decontari interne privind cheltuielile”. La sfarsitul lunii contul 921
se  debiteaza  prin creditul conturile de calculatie 922„Cheltuielile activitatilor auxiliare”, 923
„Cheltuieli indirecte de productie”, 924 „Cheltuieli generale de administratie”, 925 „cheltuieli
de desfacere”.

Contul 922 „Cheltuielile activitatilor auxiliare”

 Cu ajutorul contului 922 se tine evidenta cheltuielilor activitatilor auxiliare, conexe la
activitatea de baza. Este un cont de activ si se debiteaza in cursul lunii cu ocazia preluarii
cheltuielilor directe privind activitatile auxiliare de servire si conexe la activitatea de baza
care au fost inregistrare si in contabilitatea financiara in corespondenta cu creditul contului
901 „Decontari interne privind cheltuielile”.Se crediteaza la sfarsitul lunii in corespondenta
cu debitul conturilor 921 „Cheltuielile activitatii de baza” si 933 „Costul productiei in curs de
executie”, cu costurile transferate pentru lucrarile executate si serviciile prestate incluse in
productia de baza si cea proprie nefinita.

Contul 923 „Cheltuieli indirecte de productie”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor indirecte de productie. Este un cont de
activ si se debiteaza in timpul lunii cu ocazia preluarii din contabilitatea financiara a

15
cheltuielilor indirecte de productie privind activitatea de baza prin creditul contului 901
„Decontari interne privind cheltuielile”.Se crediteaza la sfarsitul lunii prin debitul conturilor
902 „Decontari interne
privind productia obtinuta”, 921 „Cheltuielile activitatii de baza” si 933 „Costul productiei in 
curs deexecutie”.

 Contul 924 „Cheltuieli generale de administratie”

 Contul 924 se utilizeaza pentru a tine evidenta cheltuielilor de administratie si conducere ale
unitatii patrimoniale. Acesta este un cont de activ si se debiteaza in timpul lunii cu ocazia
preluarii din contabilitatea financiara a cheltuielilor ocazionate de administrarea si
conducerea unitatii in corespondenta cu creditul contului 901„Decontari interne privind
cheltuielile”.Contul 924 se crediteaza la sfarsitul lunii prin debitul conturilor 902 „Decontari
interne privind productia obtinuta”, 921 „Cheltuielile activitatii de baza”, 922 „Cheltuielile
activitatilor auxiliare”, 925 „Cheltuieli de desfacere” si 933 „Costul productiei in curs de
executie”.

 Contul 925 „Cheltuieli de desfacere”

Cu ajutorul contului 925 se tine evidenta cheltuielilor privind desfacerea produselor fabricate
(cheltuieli de ambalare, manipulare, transport, depozitare, inmagazinare, etc). Este un cont
de activ si se debiteaza in timpul lunii cu ocazia preluarii din contabilitatea financiara a
cheltuielilor ocazionate de desfacere a produselor fabricate in corespondenta cu creditul
contului 901„Decontari interne privind cheltuielile”La sfarsitul lunii se debiteaza prin
creditul  conturilor 922 „Cheltuielile activitatii auxiliare”si 924 „Cheltuieli generale de
administratie”.

 Contul 931 „Costul productiei obtinute”

 Rolul acestui cont este de a tine evidenta productiei finite constand in produse
finite,semifabricate destinate vanzarii, servicii prestate pentru terti, , lucrari executate
,investitii propria sau alte activitati. Este un cont de activ si se debiteaza in cursul lunii cu
pretul de inregistrare al productiei finite obtinute prin creditul contului 902 „Decontari interne
privind productia obtinuta”. Se crediteaza la sfarsitul lunii prin debitul contului 901
„Decontari interne privind cheltuielile”.

 Contul 933 „Costul productiei in curs de executie”

16
 Rolul acestui cont este de a evidentia costul efectiv al productiei in curs de executie.Contul
933 este un cont de activ si se debiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei in curs
de executie rezultata din activitatea de baza precum si din activitatile auxiliare in
corespondenta cu debitul conturilor de calculatie 921 „Cheltuielile activitatii de baza”, 922
„Cheltuielile activitatii auxiliare”, 923„Cheltuieli indirecte de productie”, 924 „Cheltuieli
generale de administratie”, 925 „Cheltuielide desfacere”. Se crediteaza prin debitul contului
902 „Decontari interne privind productia obtinuta”.

CONCLUZII

Diferentele dintre contabilitatea financiara si cea manageriala nu sunt doar de ordin

academic. Aceste distinctii sunt importante pentru contabili si pentru activitatea de
conducere. Informatia este generata pentru a satisface nevoile utilizatorilor interni si externi
ai unei entitati, iar cele doua ramuri ale contabilitatii tin cont de acest lucru

Contabilitatea manageriala a evoluat progresiv de la rolul de înregistrare a informaţiilor

privind calculaţia costurilor, la cel de suport informaţional în luarea deciziilor de
management. Furnizarea unor informaţii de tip cost într-un timp foarte scurt pentru
fundamentarea deciziilor manageriale permit stabilirea de strategii pe termen mediu şi lung
care au ca punct de plecare rapoartele contabilităţii de gestiune. Astfel, sunt stabilite obiective
noi, metode de calculaţie adaptate acestora şi se stabilesc resursele umane, materiale şi de
timp necesare implementării operaţiunilor aferente, precum şi planuri de îmbunătăţire a
activităţii existente .

În prezent în contabilitatea de gestiune se conturează următoarele tendinţe:

- organizarea contabilităţii de gestiune în sistem integrat;

- existenţa unor opinii divergente în ceea ce priveşte aplicarea sistemului dualist de

contabilitate cu utilizarea conturilor de gestiune;

17
- utilizarea programelor informatice conduce la abordarea unor metode parţiale de calculaţie a
costurilor, care să se poată adapta modelului de prelucrare automată a datelor;

- aplicarea unor metode moderne de calculaţie a costurilor care să furnizeze informaţii de tip
cost în timp real;

- crearea unor modele informatice care să permită utilizarea metodelor de calculaţie

complete, cu implicarea unui număr mare de specialişti, din domenii diferite de activitate:
industrie, pentru cunoaşterea şi reprezentarea procesului tehnologic, economişti-contabili,
pentru aplicarea metodelor de calculaţie a costurilor şi crearea tabloului de bord al firmei;
ingineri de sistem, informaticieni-programatori pentru crearea modelului informatic specific,
economişti – specialişti în marketing şi management;Prin obiectul său contabilitatea de
gestiune are aplicatibilitate la nivelul entităţilor economice de producţie şi de prestări
servicii.Specificul contabilităţii de gestiune este identificarea, colectarea, măsurarea,
clasificarea şi raportarea informaţiilor folosite de utilizatorii interni în îndeplinirea funcţiilor
de bază ale managementului: planificare, coordonare, organizare,decizie şi control.

Putem spune astfel că sistemul informaţional al contabilităţii de gestiune este un

sistem care generează ieşiri folosind intrările şi procesele necesare să satisfacă obiectivele
specifice managementului.
Procesele sunt inima sistemului informaţional al contabilităţii de gestiune, ele
constând în colectarea, măsurarea, stocarea, analiza, raportarea şi administrarea informaţiilor.
Contabilitatea de gestiune, numită și contabilitatea managerială, este în principal
orientată spre procesele și relațiile de gestiune reglementate pe baza contractuală, contracte ce
sunt așezate pe parametrii determinați prin programe și bugete de venituri și cheltuieli.
Contabilitatea intervine eficient în managementul întreprinderii prin informații
pertinente necesare pentru pregătirea și luarea deciziilor în vederea realizării obiectivelor
angajate prin programe. Aceluiași deziderat îi răspunde contabilitatea asistând și consiliind
conducerea prin metoda excepției, respectiv informarea, analiza și decizia pe baza cunoșsterii
și examinării, sistematic a abaterilor de la programe.

            

BIBLIOGRAFIE

18
1. Crăițar, D. (2017). “Contabilitatea capitalurilor și activelor”. București: Editura
Economică
2. Dumitrean, Ioan (2010), “The Leasing – Source of Financing Investments. Modern
Forms of Leasing Contracts, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series”,
vol. X, nr. 1
3. https://www.academia.edu/20124814/Atestat__Surse_str%C4%83ine_de_finan
%C5%A3are
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Contabilitate

19