MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

LICEUL TEHNOLOGIC ,,SPIRU HARET’’

ÎNVAŢAMĂNT POSTLICEAL

DOMENIUL: SĂNĂTATE SI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ CALIFICAREA:

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

ÎNDRUMĂTOR, Candidat,
Maistru istructor/Doctor
ANTOFIE CAMELIA IONIŢĂ LAURA ADNANA

1
 Promoţia 2021

TEMA PROIECTULUI:

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU BRONŞITĂ ACUTĂ

Motto:

”Pentru a fi desăvârșită arta și meșteșugul medicinii trebuie

să izvorască din dragoste.” Paracelsius

2
 CUPRINS

ARGUMENT
CAPITOLUL I

1.1 Educaţie pentru sănătate

CAPITOLUL II
2.1 Anatomia si fiziologia aparatului respirator
CAPITOLUL III

Noţiuni despre boala (Tromboflebita)

3.1 Definiţie
3.2 Simptomatologie
3.3 Investigatii
3.4 Diagnosticpozitiv

3.5 Diagnostic diferenţial

3.6 Tratament
CAPITOLUL IV
TEHNICI

4.1 Puncţia venoasă

4.2 Tensiunea arterială

4.3 Injecţia intramusculară
Capitolul V
Cazuri clinice
5.1Dosar de îngrijire.
5. 2.Dosar de îngrijire
5.3 Dosar de îngrijire
CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE

3
 ARGUMENT

Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor acumulate în timpul stagiilor şi din literatura
de specialitate.

Am ales să expun în această lucrare subiectul în cauză, având ca suport următoarele motive:

Primul motiv constă în împlinirea dorinței de informare personală corectă,bazându-se și pe

sintagma: “un om informat este un om prevenit !”.De aceea dorescsă știu exact simptomele,modurile de
tratament și profilaxia bolii;

Al-doilea motiv este faptul că direct sau indirect ,foarte mulți oameni au fost afectați de această
boală și orice individ trebuie să fie conștient că datorită viciilor,neglijenței sau indiferenței contribuie la
agravarea bolii și implicit la prelungirea duratei de vindecare și a perioadei de convalescență;

Ultimul motiv ar fi acela al informării societății, lucrul acesta poate reuși doar în măsura
disponibilității celorlalți de a afla cât mai multe despre boală.

Sănătatea este resimțită ca o stare de bine din punct de vedere spiritual, psihologic, social și
biofiziologic. Întreruperea acestei relații se exteriorizează sub forma îmbolnăvirii, suferinței și a morții.
Sănătatea este o stare dinamică în care individul se adaptează la schimbările mediului intern și extern, și
aceasta menține o stare de bine ăn toate dimensiunile.

Problema de sănătate reprezintă orice condiție sau situație în care pacientul are nevoie să fie ajutat,
să-și mențină sau recâștige starea de sănătate sau să aibă o moarte liniștită.

4
 CAPITOLUL I
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Educaţia pentru sănătate este considerată de specialiştii în sănătate, un instrument de acţiune

specific promovării sănătăţii. La rândul ei, promovarea sănătăţii cuprinde trei sfere de activitate care se
intersectează realizând sectoare de acţiune comună: educaţia pentru sănătate, prevenţia sănătăţii, protejarea
sănătăţii. Noul concept despre sănătate („modelul pozitiv”) are următoarele caracteristici:
1. Sănătatea este privită ca o stare de bine din punct de vedere fizic, mintal şi social, ea nu
înseamnă numai absenţa bolii sau a infirmităţii.

2. Sănătatea este o stare de bine din punct de vedere fizic – presupune că individul munceşte,
se hrăneşte, se odihneşte, îşi desfăşoară activitatea în condiţii bune.

3. Sănătatea este o stare de bine din punct de vedere mintal-emoţional, însemnând faptul că
omul nu trăieşte într-un climat de violenţă, nu este confruntat permanent cu stări de frică, deprimare,
nelinişte, anxietate şi are o bună capacitate de a face faţă stresului zilnic.
4. Starea de bine din bunct de vedere social se referă la abilitatea de a realiza şi a menţine
relaţiile interumane în societate. Întreţinerea relaţiilor interpersonale ajută individul să se integreze în
familie, colectivitate, societate.
5. Sănătatea este şi starea de bine din punct de vedere spiritual; acest concept se referă nu
numai la credinţa religioasă dar şi la obiceiurile şi principiile personale care ajută la crearea liniştii
sufleteşti, a unui mediu favorabil sănătăţii
Educaţia pentru sănătate reprezintă cel mai important instrument al promovării sănătăţii şi este
definită ca fiind activitatea de comunicare care are ca scop creşterea stării de bine şi prevenirea sau
diminuarea bolii la indivizi şi grupuri populaţionale, prin influenţarea în mod favorabil a atitudinilor,
credinţelor, cunoştinţelor şi comportamentelor, atât a celor care deţin puterea cât şi a comunităţii în general.
Cel mai important obiectiv al educaţiei pentru sănătate este de a „împuternici” indivizii şi grupurile din
comunitate asupra propriei lor sănătăţi.

5
 CAPITOLUL II

Anatomia şi fiziologia aparatului respirator

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor
dintre oxigenul din aerul atmosferic și bioxidul de carbon, rezultat din procesele metabolice din organism.
Aparatul respirator este format din căile respiratorii și cei doi plămâni ,drept și stang. Căile respiratorii sunt
reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni diferențiidu-se:

a- Căile respiratorii superioare(cavitatea nazală); b- Căile

respiratorii inferioare(faringe,laringe,trahee,bronhii);

fig.1Aparatulrespirator

6
Căile respiratorii:

Cavitatea nazală cuprinde două etaje:

Fig.2Cavitateanazală

-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;

-unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazală de tip respirator;

Fig.3Faringele

Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă funcție, respiratorie ș
idigestivă.
Fig.4Laringele
Laringele, este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul hioid, deasupra traheei,
predominând sub piele.
Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic)
și trei perechi (cartilajele aritonoide ,corniculate și cuneiforme).

Fig.5Traheea

Traheea ,este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui conduct cilindric
în lungime de10-12cm. Peretele traheei posedă un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase
,în formă de potcoavă.
Peretele traheei este format din 2 tunici:
 externă-se află țesutul conjuctiv
 interna - se află mucoasa traheală, formată dintr-un
epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, având și
celule care secretă mucus.
FIG 6 Traheea si bronhiile

Bronhiile (bronchi)
Bronhiile principale (primare) sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii inferioare. Sunt
reprezentate prin două ramuri care provin din bifurcația traheei și se întind de la pintenele traheal
până la hilul plămânilor. Ele fac parte din pediculul pulmonar. Cele doua ramuri , dreapta și
stanga, sunt inegale ca lungime și calibru.

Bronhia principală dreaptăse îndreaptă spre hilul plămânului drept, este mai scurtă decât cea
stângă, are i lungime de 2-3 cm, fiind formată din 4-7 inele cartilaginoase și un calibru mai mare,
iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de verticala. Corpii străini pătrunși accidental în
căile respiratorii intră mai frecvent în bronhia dreaptă.

Bronhia principală stângăse îndreaptă spre hilul stâng și este mai lungă, având o lungime de

4-5 cm, cu un număr de 7-13 inele, iar calibrul său este mai mic și traiectul ei spre plămân este

mai aproape de orizontală.

Bronhiile principale intră în componenta pediculului pulmonar. Bronhiile au raporturi cu

vasele mari de la baza inimii. La nivelul pediculului pulmonar ele vin în raport cu artera
pulmonară, cu venele pulmonare, cu vasele bronșice și cu nervii care formeaza plexul pulmonar.

Din punct de vedere structural, bronhiile principale au aceeași structură ca și traheea, cu

singura deosebire că în peretele lor se găsesc inele cartilaginoase complete.

Raporturi

Ținând seama de faptul că bronhiile fac parte din pediculul pulmonar, vom deosebi două tipuri de
raporturi : comune cu pedeiculul și proprii fiecărei bronhii.
 Raporturi comune vor fi urmărite în afara hilului și în hil.

• În afara hilului : bronhiile, deci și pediculul pulmonar sunt în raport cu artera pulmonară, venele
pulmonare, arterele bronșice și venele bronșice, pretraheobronșici și nervii afectați plămânilor
care la acest nivel formează două plexuri , unul anterior și unul posterior.

• În hil : trunchiurile bronșice din plămânul drept sunt însoțite de trei ramuri ale arterei pulmonare
și de venele pulmonare (superioare, mijlocii li inferioare ) formând astfel trei perechi de pediculi
secundari (lobari).
Raporturi proprii fiecărei bronhii se referă numai la organele din vecinătatea acestora, făcând
abstracție de elementele pediculului pulmonar.

Bronhia dreaptă vine în raport în partea anterioară cu vena cavă superioară,

posterioară.Posterior vne în raport cu vena azygos.Superior vine în raport cu carja marii vene
azygos iar inferios cu pericardul și atriul drept.

Bronhia stângă vine în raport: în partea anterioară cu elementele pediculului pulmonar,

posterior cu aorta, esofagul și cu nervul vag stâng, superior cu carja aortei și nervul recurent
stâng, inferior, cu pericardul și atriul stâng.

Vascularizația bronhiilor se realizează de către arterele bronsice ale aortei toracice. Venele
sunt reprezentate prin venele bronșice, care se varsă în marea și mica venă azygos. Limfaticele
merg la ganglionii traheobronșici.

Inervația este realizată de firișoare nervoase provenite din plexul pulmonar posterior. Fibrele
excitatoare (bronhoconstrictoare) ale mușchilor de la acest nivel provin de la vag (x), iar cele
inhibitoare (bronhodilatatoare) de la simpatic.

Plămânii
 Fig 7. Plamanii

Plămânii sunt organele propriu zise ale schimburilor respiratorii. Sunt doi plămâni : drept și
stâng.

Plămânii sunt așezați în cavitatea toracică, având fiecare o cavitate pleurală proprie. Ei ocupă

aproape întreaga cavitate toracică, cu excepția părții mijlocii numită mediastin.

Greutatea plămânului reprezintă, indiferent de vârstă, a 50-a parte din greutate corpului,
plămânul drept fiind mai greu decât cel stâng.La adult, plămânul drept are în medie 700 gr., iar
cel stâng 600gr.

Capacitatea totală exprimată prin volumul de aer pe care îl conțin cei doi plămâni, este de
aproxiamtiv 4500-5000 cm3.

Culoarea plămânului diferă cu vârsta.Ea este rozată-pală la copii, iar la adult, din cauza
depunerii în spațiul perilobular a particulelor de praf și cărbune din aerul inspirat, culoarea
devine albă-cenușie, cu mici pete negricioase.
Configurația externă: unui plămân i se descriu un vârf, baza, trei fețe, trei margini.
a) Vârful plămânului se găsește la limita superioară a cutei toracice, depășind cu 5 cm coasta I și
cu 2,5 cm clavicula.
b) Baza plămânului este mai largită și concavă, sprijinindu-se pe bolta diafragmului, după care
mulează. Prin aceasta vine în raport indirect cu organele abdominale, ficatul la dreapta,stomacul
și splina la stânga, și rinichiul în partea posterioară.
c) Fața costală este în raport cu coastele.

d) Fața medială (mediastinală) privește spre celălalt plămân, spre mediastin.

e) Fața diafragmatică corespunde bazei și se găsește în raport cu fața superioară a diafragmului.

f) Marginea anterioară este mai ascuțită și cuprinde la plămânul stâng incizura cardiacă (patul

inimii), sub care se găsește o prelungire ca o limbă, lingură, la plămânul drept această margine

este convexă, existând și aici o incizură cardiacă, dar mult mai redusă.

g) Marginea posterioară este mai rotunjită și vine în raport cu lanțul toracal.

h) Marginea inferioară reprezintă circumferința bazei plămânului.

Constituția anatomică a plămânului

Pe fețele costale sunt niște șanțuri profunde, scizuri, care împart plămânul în lobi. Plămânul

drept are 2 scizuri ,una oblică și alta orizontală, care determină 3 lobi : superior, mijlociu și
inferior.

Plămânul stâng are numai o scizură, scizura oblică, care îl împarte în 2 lobi: superior și inferior.

Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobară, ramura lobară a arterei pulmonare, ramurile
lobare ale venelor pulmonare, vasele bronșice, limfatice și nervii proprii.

Segmentele pulmonarereprezintă unitatea anatomică și funcțională clinică (patologic și

chirurgical) care formează lobii pulmonari. Dar în profunzime există totuși limite între segmente.

Aceste limite sunt alcătuite din condensări de țesut conjunctiv, care formează adevărate septuri

intersegmentare ce însoțesc o bogată rețea venoasă perisegmentară.

 Fiecare segment are un pedicul segmentar, format din bronhia segmentară, vase și nervi ai

segmentului respectiv.

Plămânul drept:

• Lobul superior are 3 segmente : apical – superior (supraclavicular), anterior și posterior;

• Lobul mijlociu are 2 segmente : medial (anterointern), lateral (posteroextern) sau axilar;
• Lobul inferior are 5 segmente : segmentul apical inferior (vârful lobului), medio-bazal (cardiac),
postero-bazal, antero-bazal, latero-bazal; ultimele 4 segmente reprezintă porțiunea bazală.

Plămânul stâng:

• Lobul superior are 5 segmente : apical , posterior sau apico-posterior (căci au un trunchi bronșic
de origine comun), anterior, lingular superior, lingular inferior; ultimele 2 segmente corespund
lobului mijlociu al plămânului drept;
• Lobul inferior are 4 segmente : apical al lobului inferior, antero-bazal, latero-bazal, postero-
bazal. La acest lob, comparativ cu plămânul drept, lipsește în peste 60% din cazuri segmentul
mediobazal care corespunde pe fața mediastinală, impresienii cardiace, care este mai adâncă la
plămânul stâng din cauza poziției inimii.
 Lobul pulmonareste unitatea anatomică și funcțională a plămânului care intră în constituția

segmentelor pulmonare.Lobulii pulmonari sunt sacii plini cu aer, care spațial au și ei, ca și

segmentele, o formă piramidală, cu vârful către bronhia lobulară și baza spre suprafața
plămânului.Baza lor are formă poligonală.

Lobulii pulmonari sunt separați incomplet între ei prin septuri formate din țesut conjunctiv lax,

denumite spturi inerlobulare. În aceste septuri, pe lângă celulele conjunctive, fibrele colagene și

fibrele elastice se găsesc vase limfatice mari și rețeaua de vene colectoare, care, în traiectul lor
spre hil, vor forma venele pulmonare.
Dintre celulele conjunctive, unele, denumite macrofage, sunt cele care înglobează particulele
de praf și cărbunele din aerul inspirat.
Lobul pulmonar este format la rândul său din acini pulmonari, iar aceștia din alveolele
pulmonare, după cum urmează. Bronhia intralobulară, numită și bronhiolă, nu mai posedă în
peretele său țesut cartilaginos și glande; cu un diametru de 0,200 -1 mm, se ramifică lobul încă
de 3-4 ori, dând naștere bronhiolelor terminale.Ele se numesc așa deoarece sunt considerate
ultimele ramificații ale arboreșui bronșic cu rol de conducere a aerului. De la ele mai departe
începe componenta respiratorie a arborelui bronșic.

Pleura

Plămînii și pereții cavităților în care se găsesc sunt înveliți de o membrană serioasă denumită

pleură. Ea se aseamănă cu peritoneul și cu pericardul osos. Ea este formată din 2 foițe :

• Una care îmbracă pământul și se numește pleură pulmonară sau viscerală;

• Alta care învelește pereții cavității denumită pleură parietală;
Între cele două pleuri există o cavitate închisă (cavitatea pleurală) care în mod normal este
verticală și conține o cantitate infimă de lichid care favorizează alunecarea. În condiții
patologice, cavitatea pleurală poate deveni reală, putând fi umplută cu puroi (pleurezie), sânge
(hemotorax), aer (pneumotorax).
 Când cantitatea de lichid sau de aer este mare, plămînul respectiv apare turtit spre hil și funcția

sa respiratorie este nulă. Presiunea în cavitatea pleurală este negativă, fapt de o deosebită

importanță în mișcările respiratorii. Datorită presiunii negative, vidul pleural și lamei de lichid

interpleural, plămânul poate urma cu fidelitate mișcările cutiei toracice în inspir și expir.

Totodată, presiunea negativă din cavitatea pleurală favorizează circulația venoasă de

întoarcere,atât prin venele pulmonare cât și prin venele cava superioară și inferioară.

Vascularizația și inervația pleurei

Arterele provin din arterele bronșice, intercostale,

mamare, diafragmatice. Venele însoțesc arterele cu
același nume. Limfaticele merg spre ganglionii
mediastinali, intercostali și diafragmatici. Inervația este
vegetativă, simpatică și parasimpatică.

Pleura viscerală este aproape insensibilă, ca și plămânul,

în

schimb cea parietală are o sensibilitate marcată, fiind o zonă reflexogenă, importantă. Iritația ei
în timpul unor manevre (puncția peurală) poate determina șoc pleural cu moarte prin acțiune
reflexă asupra centrilor respiratori și circulatori.

Mediastinul

Toracele este împărțit din punct de vedere topografic:

• Într-o regiune mediană (mediastin);

• Două regiuni laterale (pleuro-pulmonare);
Mediastinul este o regiune a toracelui cuprinsă între stern (anterior), coloana vertebrală toracală
(posterior) și pleurele mediastinale (lateral). În el sunt situate inima și pericardul, vasele mari,
traheea, esofagul toracic, aorta, nervii vagi și funici, canalul toracic, ganglionii limfatici și
timusul.
Mediastinul separă între ele cavitățile pleurale stânga și dreapta, iar inferior cele 2 cavități și

mediastinul sunt separate de cavitatea abdominală prin mușchiul diafragm.

Regiunile pleuro-pulmonare sunt dispuse de o parte și de alta a mediastinului și conțin plămînul

și

pleura respectivă.

Fiziologiarespirației

Respirația este un fenomen vital. Dacă organismul

poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrană, 3-4 zile lipsit de apă, nu poate fi lipsit de oxigen
mai mult de câteva minute. Respirația este o funcție care asigură eliminarea CO2 și aportul de O2
celulelor organsimului. Această funcție conține 3 timpi : pulmonar, sanguin și tisular.

Timpul pulmonarrealizează primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul membranei

alveolo-capilare, O2 trece prin aerul alveolar în sânge, iar CO2 în sens invers.

Timpul sanguinrealizează transportul gazelor între plămân (organ de aport) și țesutul care
consumă O2 și elibereazp CO2.

Timpul tisularreprezintă al doilea moment al schimburilor gazoase, respirația internă.

La nivelul țesuturilor, oxigenul pătrunde în celule iar CO2, produsul rezidual al catabolismului,
este eliminat.

Ventilația pulmonară

Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și expirație care reprezintă deplasarea unor
volume de aer.
În timpul inspirației se aduce până la nivelul alveolei, aer atmosferic, bogat în O2 și practic
aproape lipsit de CO2.

În timpul expirației se eliberează aerul pulmonar, sărac în O2 și bogat în CO2.

Mecanica respirației

Schimburile gazoase la nivelul plămânului se realizează datorită succesiunii ritmice a 2 procese:

inspirația și expirația.

Inspirația este un proces activ care constă în mărirea bruscă a tuturor dimensiunilor cutiei

toracice, datorită contracției mușchilor respiratori. Diametrul longitudinal se mărește prin

contracția porțiunii centrale a diafragmului, care coboară bolta diafragmatică cu 1,5-7 cm, iar
coborârea cu
1 cm a cupolei diafragmatice mărește dimensiunea cutiei toracice. Inspirul normal durează 1

secundă.

Diametrele toracice antero-posterior și transversal se măresc în timpul inspirației datorită

orizontalizării coastelor, produse de contracția mușchilor externi.

Mușchii care se inserează pe marginea superioară și inferioară a coastelor alăturate determină,

prin contracția lor, ridicarea și rotația coastelor și concomitent acestui proces proiectarea înainte
a asternului deoarece extremitățile costale anterioare se articulează cu sternul.
 Dacă acești mușchi sunt suficienți pentru a determina o inspirație obișnuită, în timpul unei
inspirații forțate intră în funcțiune musculatura inspiratorie accesorie, constituția din mușchii
dințați, pectoralii mari, sternocleidomasoidieni, trapezi și romboizi care, luând punct fix pe
coloana vertebrală, contribuie la ridicarea suplimentară a coastelor.

Mărirea diametrelor cutiei toracice este consecința atât a contracției diafragmului cât și a

modificării poziției coastelor. Predominanta unuia sau a celuilalt mecanism determină tipul de

respirație abdominală, caracteristic bărbatului, sau tipul de respirație costală, prezent la femeie.

În timpul unei inspirații obișnuite, presiunea intrapulmonară de la 2,5 mm Hg sub cea

atmosferică, la începutul inspirației, atinge valori de 6 mm Hg, la sfârșitul ei.

Expirația este un proces pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de

repaus, nu datorită contracției anumitor mușchi, ci din cauza relaxării musculaturii inspiratorii.

Durează aproximativ 2 secunde la adult.

Dimensiunile toracelui se micșorează, iar plămânii care nu mai sunt ținuți în stare de tensiune, se

retractă.Se crează în interiorul plămânului și în căile respiratorii o presiune superioară cu 2-4 mm

Hg. celei atmosferice, ceea ce face ca o parte din aerul introdus anterior să fie expulzat. Studiul
dinamic al expirației a evidențiat prezența a 2 faze:

• Faza de relaxare bruscă a cutiei toracice sub acțiunea tensiunii elastice a mușchilor și pereților
toracici;
• Faza de relaxare mai lentă, produsă de retracția pulmonară datorită elasticității proprii, după ce
diametrele cutiei toracice au revenit la dimensiunile de repaus.
În timpul efortului fizic sau în caz de obstacol pe căile aeriene, expirația poate deveni activă prin
intervenția mușchilor expiratori. Contracția lor comprimă vescerele abdominale care deplasează
diafragmul spre cutia toracică și apropie rebordurile costale, reducând volumul toracelui.

Mișcările respiratorii (inspiratorie și expiratorie) se succed ritmic, fără pauză, în tot cursul vieții.

Ciclul respirator are o durată de 3 secunde, ceea ce revine la 20 de mișcări.

 CAPITOLUL III
NOŢIUNI DESPRE BOALA

BRONSITA ACUTĂ

3.1 DEFINIŢIE

Bronșita acută este o reacție inflamatorie acută a mucoasei bronșice și a arborelui

traheobronșic, manifestată prin semne datorită terminațiilor nervoase, tulburărilor secretorii și

motorii ale aparatului mucocilar și se caracterizează clinic prin febră, astenie, toracalgii,

transpirații, tuse seacă la început urmată de expectorație mucoasa, mucopurulentă sau purulentă

și absența modificărilor radiologice.

 3.2 ETIOLOGIE

După natura lor, factorii etiologici ai bronșitei acute pot fi împărțiți în :

• Infecțioși
• Fizico-chimici
• Alergici
Rolul principal revine factorilor infecțioși reprezentați în 80% din cazuri de viruși.Au fost
identificate peste 100 de tipuri diferite de viruși după cum urmează :

➢ Infecția virală
1. Adenovirusuri – 31 serotipuri
2. Reovirusuri – 3 serotipuri
3. Picornavirusuri :
a) Rinovirusuri;
b) Enterovirusuri:
• Polivirusuri
• Coxakie A
• Coxakie B
• Ecovirusuri

4. Mixovirusuri :
• Virusul gripal A0, A1, A2, B și C
• Virusul gripal
5. Coronavirusuri
➢ În ceea ce privește infecțiile bacteriene, acestea sunt reprezentate în primul rând de :
1. Pneumococi
2. Streptococi
3. Haemophilus influenzae, și mai rar :
• Stafilococi
• Ciuperci
• Micrococcus catarhalis
• Unele spirocheze
➢ Factorii fizico-chimici, sunt reprezentați îndeosebi de :
• Gaze toxice: clor, fosgen, dioxid de sulf
• Vapori de acizi tari : clorhidirc, sulfuric, acetic
• Oxizi de azot
• Aspirația de suc gastric și aspirația de apă de mare
• Fumul în amestec cu ceața întalnit în zonele puternic industrializate
• Formol
• Vapori de amoniac
• Acetonă
• Hidrogen sulfat
➢ Factorii alergici : variate substanțe organice și anorganice, diferite microorganisme.
Alți factori care declanșează bronșita acută pot fi :
➢ Terenul general favorizat este reprezentat prin :
• Vârstă (copii, vârstnici);
• Predispoziție ereditară;

• Lipsa de antrenare a vasomotricității la schimbările de microclimat;

• Teren alergic spasmogen;

➢ Principalii factori care favorizează instalarea bolii sunt :

• Frigul;
• Alterarea barierei glotice și a reflexului de tuse;
• Imunitatea de suprafață;
• Bolile cronice bronhopulmonare;
• Infecțiile repetate rinofaringiene;
• Modificările cutiei toracice;
• Sclerozele pulmonare;
• Emfizemul pulmonar;
Afecțiunea frigului apare la inhalarea de aer rece, expunerea pereților toracici la frig, ingestia de
lichide sau alimente foarte reci. Acțiunea substanțelor chimice se datorează faptului că acestea
se dizolvă în pelicula de mucus, determinând în mod direct procesul inflamator acut și semnele
obișnuite ale bronșitei acute.
 3.4 SIMPTOMATOLOGIE • Simptome
subiective
- Tuse uscată în fază de cruditate;
- Expectorație mucopurulentă în faza de
cocțiune;
- Eventual dispnee;
- Oboseală;
- Catarul concomitent al căilor
superioare respiratorii;
Obișnuita boală începe cu frisoane, senzație de
frig, stare generală de rău, dureri musculare
difuze, cefalee, uneori dureri oculare, lacrimare,
strănut, stare subfebrilă, arsuri în fundul gâtului.

Afectarea traheei și a bronhiilor mari este

semnalizată prin apariția unei arsuri retrosternale însoțită de tuse , fără expectorație. La unii
bolnavi, tusea este atât de rebelă și chinuitoare încât împiedică somnul și epuizează
bolnavul.Când procesul inflamator cuprinde și laringele apare răgușeala, tusea își modifică
timbrul, iar vorbirea este împiedicată.

Tusea mai poate fi neproductivă atunci cand în etiologia bronșitei acute intră și infecția
microbiană, ea devenind purulentă, uneori cu striuri de sânge.

• Simptome obiective

Examenul fizic : la ascultarea inflamației traheei, poate rămâne mută sau poate da naștere
câtorva raluri perceptibile parasternale. Când procesul inflamator cuprinde bronhiile din
generația 3-4, ascultarea pune în evidență raluri ronflante și sibilante, diseminate bilateral.
Inhalarea de vapori și gaze toxice, ca și aspirația de suc gastric sau apa de mare provoacă un
tablou clinic cu un debut mult mai dramatic, cu edem glotic și cu grave tulburări respiratorii.
 În cazul afectării și bronhiilor mici și bronhiolelor, pot apărea tulburări respiratorii deosebit de
severe. Bronșita alergică însoțește adesea o rinită sau sinuzită alergică în care tusea are un
caracter spastic, astmatiform, cu respirație șuierătoare, iar sputa este bogată în eozinofile.

Din ziua a doua apare sindromul fizic bronși, expirul este prelungit și apar valuri constante cu
cianoză. Se aud zgomote, punând urechea la pieptul bolnavului, produse prin vibrația secrețiilor
bronșice la trecerea aerului prin bronhii, în inspirație și expirație.

Laringo-traheo bronșita obstructivă: este provocată de prezența edemului glotic și de

bronsiolita capilară. Ea se manifestă prin alterarea profundă a ventilației plămânului cu
hipoventilația elveolară. Zonele de hiperinflație realizate prin efect de capcană alternează cu
teritorii atelectatice, ceea ce perturbă schimburile gazoase.Temperatura crește rapid, dispneea
este severă cu polipnee, cianoza a mucoaselor, bătaia aripilor nasului, facies toxic, stare de
agitați, hipotensiune arterială și tendințe de colaps.

La examenul fizic, pe lângă ralurile bronșice mari uneori apar raluri subcrepitante și crepitante pe
ambele arii pulmonare.

3.5 METODE DE INVESTIGATIE

Examen clinic: Bronșitele acute datorate virozelor se întâlnesc cu precădere în anotimpurile reci
și umede și aceasta datorită faputlui că unele virusuri se multiplică preferențial la temperaturi
mai scăzute.

Boala începe cu :

• Frison, senzație de frig, stare generală de rău, dureri musculare difuze, cefalee, lacrimare, strănut,
arsuri ăn fundul gâtului;
Această primă fază pe care vechii clinicieni au numit-o de cruditate umană, la câteva zile după o
alta, catarteristică prin :
• Apariția expectorației;
• Sputa crește, devine fluidă și mai ușor de eliminat, de aceea a fost numită cocțiune.
 Temperatura revine la normal, dupa 4-5 zile tusea se reduce ca intensitate, sputa scade
progresiv.După 8-10 zile bolnavul se consideră vindecat, deși tusea și expectorația mai pot
persista uneori chiar 2-3 săptămâni.

Diagnostic microbiologic : căutarea indirectă a unei viroze prin măsurarea titrului anticorpilor
specifici nu prezintă interes clinic practic deoarece seroconversia nu este afirmată decât la a doua
prelucrare.

Aceastî cercetare este interesantă în cadrul supravegherii epidemiologice a propagării unei

epidemii de gripă, de exemplu. Sunt în studiu noi tehnici de identificare care nu mai vizează
anticorpii specifici, ci antigenul însuși.

Pneumococul în special, se găsește în căile aeriene superioare la 30 % din populație. Examenul

bacteriologic al sputelor furnizează în aceste condiții, rezultate care sunt pe de-o parte puțin
interesante, pe de altă parte înșelătoare, dacă se practică pe germenii astfel izolați o antibiogramă
și se prescrie pe baza acestuia un tratament cu AB.

Valoarea examenului bacteriologic al sputelor :

Foarte scăzut în general, numeroși germeni consensuali în cavitatea bucală, orientare diagnostică
înșelătoare.Mai bună dacă :

• Se clătește gura – expectorație dirijată

• Se face numărarea celulelor epiteliale și polinocleare
• Se face numărarea germenilor

3.6 DIAGNOSTIC POZITIV

SE FACE PE BAZA:
Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se întâlnesc cu precădere în
anotimpurile reci și umede, datorită faptului că unele virusuri se multiplică preferențial,
la temperaturi mai scăzute. Examene paraclinice.
Examen bacteriologic.
 Se face identificarea germenilor pentru a depista bacteriile
patogene incriminate în inflamația căilor aeriene inferioare.
Examene hematologice.
Hemograma pledează pentru o infecție virală,dacă arată leucopenie cu limfocitoză
relativă;
Pentru o afectare de natura bacteriană, dacă se găsește o hiperleucocitoză cu polinucleoză
neutrofilă, sindromul inflamator atestă evoluția procesului infecțios.
3.7 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Se face cu pneumoniile virale sau bacteriene, bolile infecțioase virale ce debutează cu
sindrom cataral și bronșitic:rujeolă, varicelă, gripă, bronșita acută obstructuctivă, care necesită
diferențiere de un debut de astmă bronșic.
3.8 TRATAMENT • Tratamentul igienic
În bronșitele acute ușoare, tratamentul este nuanțat după severitatea clinică și forma acesteia. În
cazuri ușoare este suficient repaosul fizic și vocal în încăperi igienice care poate fi relativ, sau la
pat, la căldură, într-un mediu cu temperatură constantă și umiditate corespunzătoare. În acest
scop se aplică pe calorifer sau pe sursa de căldură folosită, șervețele umede sau într-un vas cu
apă clocotită, câteva picături de tinctură de tinctură de eucalipt.

Se dau ceaiuri calde, de obicei de tei, se pun ventuze toracice,este interzis fumatul. În cazurile
de transpirație abundentă se schimbă lenjeria, se înlocuiesc lichudele pierdute prin ceaiuri calde,
regim hidrozaharat.

• Tratamentul dietetic
Alimentația este completă in funcție de pofta de mâncare, cu adaos de ceaiuri fierbinți și miere
de albine. Lichide suficiente sub formă de lapte, supe, sucuri de fructe, unele băuturi slab
alcoolizate și evitarea bauturilor și alimentelor reci.
• Tratamentul medicamentos
Este în primul rând simptomatic. Bronșita acută survenită pe un plan sănătos este în majoritatea
cazurilor de origine virală. Studiile comparând tratamentul cu antibiotice cu cel cu un placebo nu
aduc nici un element obiectiv, în favoarea primului.
Abținerea de la orice prescriere de antibiotice reprezintă o atitudine acceptabila în fața
persistenței unei tuse și a purulentei expectorației dincolo de un interval de 7 zile a prezentei de
 raluri bronhice difuze la ascultare și în caz de tabagism. Tusea va fi combătută cu preparare de
Dionină și Codeină sub formă de picături, după formula :
Rp Codeină fosforică a a 0,25 gr.
Dionină clorhidrică a a 0,10 gr.
Apă distilată 20 ml.
Ds Intern Codenal 30 picături de 3-4 ori/zi
Codeinei i se asociază Fenobarbitalul cate 3-5 comprimate /zi
În cazul în care preparatele de Dionină și Cadeină sunt contraindicate , tusea poate fi combătută
cu Calmotusin câte 5 picături de 3-5 ori/zi și la nevoie Tusan câte 4-6 comprimate sau Tusan
forte 1-2 comprimate/zi.
Fenomenele inflamatorii, febra și durerea sunt combătute prin Piran, Acid acetil salicilic
(aspirina) 0,5g de 4 ori /zi sau Aminofenazona 0,3g sau 4-6 tablete/zi.
Se folosesc antibiotice după caz :
➢ Penicilina, eventual streptomicina, agentul infecțios este cel mai des pneumococul.
➢ Tetraciclina este utilă având spectru larg antimicrobian.
➢ Ampicilina este utilă în infecțiile cu hemofilus care s-a arătat că este unul din agresori în bronșita
acută.
Trebuie recomandate de prima dată o aminopenicilină, o cefalosporină de prima generație sau
un macrolid. În caz de eșec antibioterapia de secunda intenție se poate face cu asocierea
amoxicilinei cu acid clavulanic, o cefalosporină orală de generație a doua sau a treia, sau o
fluorochinolona.

Se urmărește frecvent la fiecare bolnav :

-Temperatura
-Frecvența cardiacă și respiratorie
-Colorația tegumentelor și a mucoaselor
-Transpirațiile

AMPICILINA
Prezentare farmaceutică : capsule operculate conținând ampicilină 250 mg (flacoane cu 20 buc.),
flacoanele conținând ampicilină sodică corespunzător la 250 mg și 500 mg ampicilină sub formă
de pulbere pentru prepararea soluției injectabile.Granulele efervescente pentru suspensie orală
contin 1 g ampicilină trihidat 145 mg, la 125 mg ampicilină.
Acțiune terapeutică : penicilina semisintetică cu acțiune bactericidă activă atat pe cale orală cât și
în injecții. Spectrul antibacterian cuprinde pe langa streptococi și alti germeni sensibili la
benzilpenicilina, o serie de germeni gram negativi.
Indicații : Meningită cu Halmophilus influenzae, sinuzite, bronsite cronice acutizate cu
Halmophilus influenzae, pneumococ sau streptococ piogen, infecții biliare cu colibacili sensibili,
infecții urinare.
Mod de administrare :La adulți oral, 2g/zi, 2 capsule /6 ore, sau in perfuzie intravenoasa lenta,
obisnuit 2 g/zi, in infecții grave pana la 6-12 g/zi. La copiila sugari, oral, 100mg/kilocorp/zi, în
cazuri grave pana la 200 mg/kilocorp/zi.
Reacții adverse : reacții alergice, prurit, eruptii cutanate, urticarie, febră, greata, diaree, voma.
Contraindicații : alergie la peniciline, mononucleoza infecțioasă. Nu se amestecă cu preparate de
sânge, hidrolizate proteice, emulsii lipide destinate introducerii travenoase.

BISEPTOL
Prezentare farmaceutică: un comprimat conține 400 mg Sulfametazol și 80 mg Trimetoprim.
Acțiune terapeutică : asociere antimicrobiană cu spectrul larg, bactericidă, al carui mecanism de
acțiune constă în blocarea a 2 enzime care catalizează 2 reacții consecutive în procesul de
biosinteză a acidului folinic.
Indicații : infecții ale căilor respiratorii : bronșite acute și cronice, pneumonii, sinuzite; febră
tifoidă, infecții digestive, meningite purulente microbiene.
Mod de administrare : se administrează per oral la intervale de 12 ore. Doza unuală pentru adulti
si copii peste 12 ani este de 2x2 comprimate dimineata și seara. La copii sub 12 ani se
administrează 6 mg Timetropin și 30 mg Sulfometazanol/kg/24 ore.
Reacții adverse : greata, varsaturi, eruptii cutanate,uneori modificari sanguine : trombopenie,
leucopenie.
Contraindicații : insuficienta hepatică gravă, dixcrozii sanguine, insuficienta renala cand nu se
pot face determinpri repetate ale nivelelor serice.
BROFIMEN
Prezentarea farmaceutică: comprimate conținând bromhexină gcl. 8 mg, flacoane cu 20 buc.
Soluție pentru uz intern conținând bromhexină 0,2/100 g, flacoane cu 50 ml.
Acțiune terapeutică : expectorant mucolitic, fluidifică secrețiile traheobronșice vascoase și le
ușurează eliminarea.
Indicații : bronșită acută și cronică, bronhopneumopatii cronice obstructive, bronsiectazii. Mod
de administrare : la adulți oral, 1-2 comprimate sau o lingurită solutie de 3 ori/zi. La copii mai
mari de 6 ani aceleasi doze ca la adulti. La copii de 2-6 ani cate 20-40 picături, de 3 ori/zi, iar la
copii mai mici de 2 ani cate 10-20 picături de 3 ori/zi.
Reacții adverse : rareori greață.

CALMOTUSIN
Prezentarea farmaceutică : soluție pentru uz extern, flacon cu 10 ml soluție.
Acțiune terapeutică : calmant al tusei, prin acțiune rapidă și persistentă asupra centrului tusei.
Indicații : tratamentul tusei de diferite etiologii.
Contraindicații : bronșite productive, copiilor sub 6 luni.
Mod de administrare: adulții 15 picaturi, de 3-5 ori/zi, la copii cate 5-15 picaturi de 2-4 ori/zi.
Sugarii peste 6 luni cate 5 picaturi, de 3-4 ori pe zi.
Reacții adverse : uneori greață, amețeli, vărsături, somnolență, rareorii agitații și halucinații care
dispar după întreruperea tratamentului.

METOCLOPRAMID
Prezentare farmaceutică: comprimate, conținând metoclopramidă clorhidrică 10 mg (floacoane
cu 40 buc.). Soluție apoasă pentru uz intern, la copii, conține metoclopramida clorhidrica 0,665%
, respectiv 1mg/3 picături (flacoane cu 20 ml.). Supozitoare conținând metoclopramida clorică 20
mg( cutii cu 6 buc.). Fiole a 2 ml soluție apoasă injectabilă, conține 10 mg.
Acțiune terapeutică : antivomitiv prin acțiune centrală, crește tonusul sfincterului inferior al
esofagului, favorizează golirea stomacului prin stimularea sfincteruluipiloric. I se atribuie un
efect de normalizare a funcțiilor motorii și secretorii ale tubului digestiv.
Indicații : greață, vomă, sughit, esofagită de reflux, migrene, dispnee.
Mod de administrare : adulti ½ - 1 comprimat sau 15-30 picături (5-10mg) de 3 ori pe zi.
Rectal,un supozitor (20mg) de 2-3 ori/zi. La copii, ½ din doza adultului, iar pentru sugari 0,5
mg/kilocorp/zi.
 Reacții adverse : uneori constipație sau diaree, neliniște, oboseală, lactație.Dozele mari pot
provoca somnolentă și tulburări extrapiramidale.
Contraindicații : sarcină, prudentă la psihotice si in insuficienta renală.

• Tratamentul preventiv
Vaccinarea antigripală– trebuie reînnoită în fiecare an, căci compoziția genomului viral se
schimbă, făcând necesară ajustarea compoziției vaccinului. Vaccinarea reduce cu 60% până la
90% morbiditatea imputabilă gripei. În 1990, 75% din subiecții mai vîrstnici de 70 de ani care
beneficiau de gratuitatea vaccinului, s-au vaccinat.

Vaccinarea antipneomocociă – are o eficacitate de ordinul 60%. Sinteza de anticorpi protectori

pare a fi mai bună la subiectul de vârstă medie, comparativ cu cel peste 70 de ani.

Vaccinurile antibronșice – primele disponibile au fost preparatele vaccinale conținând un

amestec al surselor cel mai frecvent implicate în suprainfecțiile bronsiticului cronic. Acestea tind
să fie înlocuite actualmente de vaccinuri elaborate plecând de la glicoproteinele unor bacterii
care au drept scop o întărire nespecifică a imunității antiinfecțioase.

3.9 PROFILAXIE

În afara măsurilor generale luate pentru evitarea rinitelor, laringitelor și care sunt la fel de
importante în profilaxia bronșitelor, aici sunt mai importante unele măsuri în privința factorilor
profesionali. Astfel, vor fi de cea mai mare importanță măsurile de protecție în industriile în care
lucrătorii inhalează pulberi de cărbune, siliciu, ca și în cele cu gaze toxice.

Se va sfătui abandonarea fumatului, care prin acțiunea în timp poate conduce la bronsită
cronică. Se vor depista factorii alergizanți și se vor lua măsuri consecutive.

Profilaxia se realizează prin calirea organismului și creșterea rezistenței biologice la agenții

infecțioși, prin evitarea sau tratarea factorilor etiologici și favorizanți menționați, iar în cazul
instalării unui catar nazofaringian prin tratarea acestuia cu repaos, Aspirină (0,5 x 2-3/zi) sau
Fenilbutazona (2-3 drajeuri/zi).
 CAPITOLUL IV

TEHNICI

4.1 PUNCŢIA VENOASĂ

Definitie
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces
intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.

Scop - Explorator
- recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum
cele biochimice,hematologice, sreologice si bacteriologice

- Terapeutic
- administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase
- recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale - executarea tranfuziei de sange sau derivate ale
sangelui
- sangerare in cantitate de 300-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune arteriala

Locul punctiei
- venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M" prin
anastomozarea lor

- venele antebratului

- venele de pe fata dorsala a mainii

- venele subclaviculare

- venele femurale

- venele jugularei si epicraniene (de regula se executa

la sugar si copil mic) ele maleolare interne.

Pregatirea punctiei Materiale necesare:

- pentru protectie se foloseste o perna elastica pentru
sprijinirea bratului, musama si aleza
- pentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool medicinal si tampoane.

- se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop),
- seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de unica folosinta.

- Pacientul se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care executa
punctia (in decubit dorsal).

- Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de

intoarcere la nivelul bratului,

- Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima, se

dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului unde se va
executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima
artera.

- Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind turgescente.

Executia punctiei

- Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.

- Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in
sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor.

- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de 30 de

grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol.

- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea acului in
vena prin aspiratie cu seringa.

- Se continua tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor,

recoltarea sangelui sau perfuzie.

- In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in
vasul colector, garoul ramanand legat de brat

- Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului.
- Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage
brusc acul din vena.

- Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.

 Accidente !!!

In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot

declansa accidente

- Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul

trebuie sa intrevina si sa retraga acul, apoi sa comprime locul
punctiei timp 1-3 minute - Strapungerea venei (perforarea
peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei

- Ameteli, paloare, lipotimie.

 4.2 MĂSURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE

Definitie: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.

SCOP: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii si rezistenta

determinata de elasticitatea si calibrul vaselor), evolutiei bolii, starii generale. Elemente de
evaluat: tensiunea arteriala maxima (sistolica) si tensiunea arteriala minima (diastolica).

FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:

• debitul cardiac;
• forta de contractie a inimii;
• elasticitatea si calibrul vaselor;
• vascozitatea sangelui

VALORI NORMALE

1- 3 ani 75- 90 mmHg 50- 60 mmHg

4- 11 ani 90- 110 mmHg 60- 65 mmHg

12- 15 ani 100- 120 mmHg 65- 75 mmHg

Adult 120- 140 mmHg 75- 90 mmHg Varstnic

peste 140 mmHg peste 90 mmHg

MATERIALE NECESARE:

• tensiometru format din: manseta pneumatica, tubulatura, manometru, para cu supapa,

stetoscop format din: olive si membrana;
• tampoane de vata;
• alcool medicinal;
• tavita renala;
 • pix de culoare albastra;
• foaia de temperatura ;
• carnetelul asistentei medicale.

TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic, i se explica importanta si necesitatea tehnicii.

Bolnavul este pregatit fizic: se asigura ca bolnavul are un repaus de 10-15 minute.

Se pregatesc materialele pe masuta de tratament protejata de un camp steril si se transporta la

patul bolnavului. Dupa transportul materialelor la patul bolnavului, asistenta se spala pe maini cu
apa si sapun, apoi aseza manseta pneumatica pe treimea medie a bratului aflat in extensie si
supinatie. Asistenta medicala dezinfecteaza cu alcool medicinal membrana stetoscopului si
olivele acesteia.

Se sustine membrana stetoscopului pe artera humerala. Se introduc olivele in urechi, se

pompeaza aer in manseta cu ajutorul parei de cauciuc pana dispar zgomotele pulsatile. Se
decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana ce se percepe primul
zgomot, acela fiind tensiunea arteriala maxima. Se retine valoarea, si se continua
decomprimarea, zgomotele devenind mai puternice, iar ultimul zgomot care se aude, reprezinta
tensiunea arteriala minima.

Se retin valorile obtinute, asistenta medicala se va ocupa de ingrijirea bolnavului pentru a-i reda
confortul termic si fizic.Va trece apoi valorile obtinute in foaia de temperatura, notand printr-o
linie orizontala de culoare albastra valorile, socotinde-se pentru fiecare linie a foii o unitate
coloana de Hg. Se noteaza si in carnetul propriu cifric.

Asistenta medicala va trece la reorganizarea locului de munca,va indeparta materialele din

salon, se spala pe maini.

METODA PALPATORIE:

-determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei auscultatorii;

-se utilizează în cazuri deosebite când nu avem la îndemână un stetoscop

-valorile se determină înregistrând val. indicată pe cadranul manometrului în momentul în care

simţim că trece prima undă pulsatilă, aceasta echivalând cu tens. max.
-valoarea tensiunii arteriale minime se calculează după formula:

-TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2

-are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât în realitate

Reprezentarea grafică a tensiunii arteriale

• Calculați pentru fiecare linie orizontală din foaia de temperatură, 10 mmHg sau 1 cmHg.
• Reprezentaţi grafic valorile rezultate din măsurarea tensiunii arteriale printr-un
dreptunghi de culoare roșie, aşezat pe verticala timpului (D sau S);
• Latura de sus a dreptunghiului reprezintă tensiunea sistolică, iar latura de jos a
dreptunghiului reprezintă tensiunea diastolică;

Foaia de temperatură

Pe foaia de temperatură, T.A. se poate nota:

• cifric în rubrica rezervata acestui scop;

• grafic prin hașurarea cu creion roșu între valoarea maximă și cea minimă – un pătrațel
este egal cu o unitate.

MĂSURARE T.A LA COAPSĂ

• Dacă nu este posibil să măsurați T.A. la nivelul brațelor, puteți să realizați măsurarea
tensiunii arteriale la coapsă, la nivelul arterei politee;
• Se alege o manșetă suficient de lată;
• Se poziționează pacientul pe abdomen pentru palparea arterei poplitee;
• Măsurați T.A. urmând aceiași pași ca la măsuarea de la nivelul brațelor ;
• Țineți cont de faptul că T.A. poate fi mai mare la extremitatea distală față de cea
proximală (superioară).
 4.3 INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ

Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a

unei substante coloidale in stratul muscular prin
intermediul unui ac atasat la seringa.
SCOP –terapeutic

SOLUTII
-sol izotone;
-sol uleioase
-sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase

LOCUL INJECTIEI
- muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
-reg supero-externa a fesei ;
-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.
Locul injectei il constituie muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi,a
caror lezare ar putea provoca accidente;in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:

-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin
marginea superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta verticala
perpendiculara pe mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul
Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si
inapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este
situatla unirea treimii externe cu cele doua treimi
interne aunei linii care uneste splina
iliacaanteroposterioara cu extremitatea santului
interfesier)
 cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea
fesiera,deasupraliniei de sprijin;

PREGĂTIREA ECHIPAMENTULUI
-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand
aerul din seringa.

-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara

-daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate
aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
intramusculara
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este
urmatoarea: se dezinfecteaza capacul flaconului se
introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston,
aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie extrasa
din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se
introduce aerul, se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
-alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.

ADMINISTRAREA:
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se asigura intimitate
-se spala mainile, se pun manusile
-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii
intramusculare
-la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula fiind
fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei -se pozitioneaza pacientul si
se descopera zona aleasa pentru injectare -se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea
linistit.
 se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
-se lasa pielea sa se usuce
-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o
intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 – 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata
la seringa.
-se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.
-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se
destinda si sa absoarga gradat medicatia
-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost
introdus
-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea
medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la
administrarea de fier)
-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele
sangerari sau reactii locale
-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
-se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii
-nu se va recapa acul
-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare

ACCIDENTE!!
-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :retagerea acului,efectuarea
injectiei in alta zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic : se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei
-hematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului : extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ace suficient de
lungi pentru a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei
embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase : se previne prin verificarea
pozitiei acului
 CAPITOLUL V
CAZURI CLINICE

5.1 DOSAR DE ÎNGRIJIRE

Date personale:
Nume:C Prenume:A Sex: F

Vârstă: 58
Pacienta C.A. din judeţul Dâmboviţa , în vârstă de 58 de ani, pensionară, căsătorită, are 2
copii majori. Locuieşte la casă împreună cu soţul care lucrează ca paznic în Iași în condiţii
acceptabile pentru un trai decent. Pacienta s-a internat în data de 15.03.2021 ora 9:00 la Spitalul
de Urgenţe Târgoviste Sectia Pneumoftiziologie, cu diagnosticul de bronşită acuta, hipertensiune
arterială, în urma investigaţiilor se confirmă diagnosticul. Din discuţiile cu pacienta am aflat că
aproape de o săptămână are dureri toracice difuze, palpitaţii, respiraţie zgomotoasă, dispnee mai
ales la efort, tuse mai ales la început obositoare apoi însoţită de expectoraţie muco-purulentă. Nu
a urmat tratament ambulatoriu şi a neglijat tratamentul afecţiunii cardiace.
Pacienta declară că nu suferă de boli cornice, iar în familia sa, tatăl său a fost hipertensiv.
Nu este fumătoare, nu ţine regim pentru hipertensiune, este mare consumatoarea de cafea, nu
consumă alcool decât ocazional. Nu se ştie alergică la nici un tratament sau aliment.

Măsurând funcţiile vitale am obţinut următoarele valori:

- T.A.=190/100 mm/Hg;
- P=100 p/min.;
- t°=37,9°C;
- SAO2=92%; - R=19r./min.
La investigaţiile de laborator avem sindromul inflamator cu:
- VSH=30 mm/h;
- L=8500 leucocite/mm³ de sânge; - Hb=12,5 g%.
Analize biochimice:
- Glicemie=118 mg/dl;
- Hl=33,3%;
- T.G.O.=19 U/L;
- T.G.P=17 U/L;
- GGT=26%;
- Ureea=27,2%;
 - Creatinina=0,82 mg%; - Bilirubina=0,43.
- examen spută BK, examen radiologic, radiografie toracică, spirometrie
EFR, EKG.

Tratamentul care îl urmează la indicaţia medicului este următorul:

- AUGUMENTIN 1g x 2/zi I.V;
- TEOTARD 350 mg/tabletă 1 seara per oral; Aerosoli cu:
- VENTOLIN 0,2 ml, FLIXOTIDE 1 ml, ser fiziologic 1ml 2 x zi, inhalator
SPIRIVA 1 cps. inhalator;
- TERTENSIF 1 tb. dimineaţa;
- ENAP 5 mg. 2 cps., 1 dimineaţa, 1 seara.

TABELUL CU NEVOILE FUNDAMENTALE

Nr. NEVOIA MANIFESTARI DE SURSE DE

Crt. DEPENDENTA DIFICULTATE
1 N.DE A RESPIRA -tahicardie - procesul inlamator
SI DE A AVEA O
-respiratie anevoioasa ,
BUNA
tuse cu expectoratie
CIRCULARTIE
2 N. DE A BEA SI A - pacientul nu prezinta - pacientul nu
MANCA probleme prezinta probleme
3 N. DE A ELIMINA -expectoratie -procesul inlamator
mucopurulente
4 N.DE A SE MISCA - pacientul nu prezinta - pacientul nu
SI A AVEA O probleme prezinta probleme
BUNA POSTURA
5 N. DE A DORMI SI -somn interrupt si agitat -tuse
A SE ODIHNI
-dispnee
6 N. DE A SE - pacientul nu prezinta - pacientul nu
IMBRACA SI probleme prezinta probleme
DEZBRACA
7 N.DE A-SI -subfebrilitate 37,9°C - procesul inlamator
MENTINE
-astenie
TEMPERATURA
IN LIMITE -cefalee
NORMALE
8 N.DE A FI - pacientul nu prezinta - pacientul nu
CURAT,INGRIJIT, probleme prezinta probleme
DE APROTEJA
TEGUMENTELE
SI MUCOASELE
9 N. DE A EVITA -predispozitie la procesul inlamator
PERICOLELE suprainfectii
10 N. DE A - pacientul nu prezinta - pacientul nu
COMUNICA probleme prezinta probleme
11 N.DE A ACTIONA - pacientul nu prezinta - pacientul nu
CONFORM probleme prezinta probleme
PROPRIILOR
CONVINGERI SI
VALORI, DE A
PRACTICA
RELIGIA
12 N. DE A FI - pacientul nu prezinta - pacientul nu
PREOCUPAT IN probleme prezinta probleme
VEDEREA
REALIZARII
13 N. DE A SE - pacientul nu prezinta - pacientul nu
RECREEA probleme prezinta probleme
14 N. DE A INVATA - pacientul nu prezinta - pacientul nu
CUM SA-TI probleme prezinta probleme
PASTREZI
SANATATEA

PLANUL DE INGRIJIRE
 Diagnostic de Observaţii Intervenţiile Evaluare
îngrijire asistentei
- alterarea - pacienta să - învăţ pacienta - pacienta
respiraţiei din prezinte să adopte o poziţie prezintă în continuare
cauza procesului menţinerea favorabilă tuse productivă şi
inflamator la funcţiilor (semişezândă) pentru dispnee;
nivelul bronhiilor respiratorii în a favoriza respiraţia;
manifestată print limite - învăţ pacienta să - în urma
tuse cu fiziologice. măsurării, valorile
tuşească, să
expectoraţie sunt:
expectoreze şi să SaO2=92%, R=19
mucopurulentă,
colecteze correct r/min.;
dispnee.
sputa;
- exam. spută
- pregătesc BK- absent;
pacienta fizic şi
- exam. E.F.R:
psihic pentru
disfuncţie ventilatorie
explorări funcţionale;
restrictivă cu
- însoţesc reducerea VEMS-ului
pacienta la examenul cu 27%;
de

spirometrie, - exam. E.K.G:

radiologie, E.K.G; semne de hipertrofie
în ventricolul stâng;
- măsor SaO2,
R; - învăţ pacienta - exam.
radiologic:
să efectueze
accentuarea desenului
exerciţii bronhopulmonar.
respiratorii;

- la indicaţia
medicului
administrez
antibiotic:
AUGUMENTIN 1 g.
x 2/zi i.v, TEOTARD
1 cps. seara, aerosoli
cu: FLIXOTIDE 1
ml., VENTOLIN 0,2
ml., ser fiziologic 1
ml. x 2/zi, SPIRIVA 1
 cps. dimineaţa
(inhalator).
- alterarea - pacienta să - asigur un - în urma intervenţiei
circulaţiei din prezinte o microclimat optim în pacienta prezintă în
cauza încărcării circulaţie cu salon; continuare T.A.
circulaţiei scăderea mărită şi palpitaţii:
manifestată prin valorilor - asigur şi T.A.=190/100 mmHg,
palpitaţii, HTA. tensiunii supraveghez regimul P=100 p/min.
arteriale în alimentar hiposodat;
limite - administrez
acceptabile. lichide fracţionat
pentru a evita
creşterea T.A.;

- măsor T.A., P
şi notez în foaia de
observaţie;
- administrez la
indicaţia medicului:
TERTENSIV 1 tb.
dimineaţa, ENAP
5 mg. dimineaţa şi
seara.

- modificarea - pacienta să - pregătesc - analize sânge

constantelor prezinte pacienta fizic, psihic hematologice şi
biologice din cauza constante pentru recoltarea biochimice: Hb=12,5
bolii manifestată biologice în analizelor şi cât de g %, Ht=33,3%,
prin stare generală limite fiziologice. importante sunt L=8500 mm³,
uşor alterată. acestea pentru VSH=30 mm/h,
sănătatea dânsei; glicemia=118 g/dl,
TGO=19 UI/L,
- recoltez TGP=17 UI/L,
probe biologice GGT=26 UI/L,
pentru examn de uree=2,72 g ‰,
laborator. bilirubina=0,43 mg.
%.
- alterarea - pacienta - liniştesc - pacienta prezintă în
confortului fizic şi să prezinte un pacienta şi acord continuare durere
psihic din cauza confort fizic şi sprijin în facilitarea toracică difuză,
durerii manifestată psihic pe tot respiraţiei; dispnee.
prin postura parcursul
inadecvată. spitalizării; - asigur suport
psihic pacientei;
- eliminare
a durerii; - asigur o
poziţie care să-i
- pacienta diminueze durerea şi
să adopte o să-i faciliteze o
poziţie antalgică. ventilaţie
maximă;

- la indicaţia
medicului
administrez:
ALGOCALMIN 1f
i.v.
- potenţial de - pacienta să-şi - servesc - pacienta nu se
alterare a nutriţiei recâştige apetitul pacienta cu alimente alimentează
din cauza tusei şi să primească la ore regulate şi corespunzător din
mucopurulente un aport nutritiv prezentate atrăgător cauza tusei
manifestată prin conform respectând indicaţiile mucopurulente;
scăderea apetitului. afecţiunii. regimului hiposodat;
- pacienta
- alimentaţia să prezintă:
fie uşor digerabilă G=70 kg.
bogată în vitamine;

- cântaresc
pacienta şi notez
greutatea înF.O;

- la indicaţia
medicului
administrez vitamine
din complexul B i.m.
- dificultatea în a - pacienta să - am aerisit - pacienta nu se
se odihni din cauza prezinte un salonul; odihneşte
dispneei, tusei, somn odihnitor corespunzător din
durerii manifestată din punct de - am învăţat cauza tusei, dispneei;
prin treziri vedere calitativ pacienta tehnici de
relaxare; - s-a trezit de 4
frecvente în timpul şi cantitativ.
ori în cursul nopţii
nopţii. - sfătuiesc precedente.
pacienta să consume o
băutură caldă (ceai,
lapte) înainte de
culcare;
- asigur un
mediu
ambient liniştitor fără
zgomot;
- la indicaţia
medicului
administrez:
DIAZEPAM 1 tb.
(per os seara la
culcare).
- alterarea - pacienta să - asigur şi - dispneea şi tusea
respiraţiei din prezinte păstrez un productivă se
cauza secreţiei funcţiile microclimat optim în menţine: SaO2=92%,
manifestată prin respiratorii în salon; R=18 r/min.
dispnee, tuse cu limite
expectoraţie fiziologice. - aşez pacienta
mucopurulentă. într-o poziţie comodă
(semişezândă); - învăţ
pacienta să tuşească,
să expectoreze corect
sputa;

- măsor SaO2, R
şi notez în foaia de
observaţie;
 - administrez la
indicaţia medicului
antibiotice:
AUGUMENTIN 1 g.
x 2/zi, TEOTARD 1
tb. seara.
- alterarea - pacienta să - asigur şi - pacienta prezintă în
circulaţiei din prezinte o supraveghez continuare T.A
cauza stării circulaţie cu T.A regimul hiposodat; - crescută:
emoţionale în limite măsor T.A T.A=180/90 mmHg,
manifestată prin acceptabile. P=90 p/min.
dimineaţa şi seara şi
H.T.A, palpitaţii. notez în F.O;
- administrez
lichide fracţionat
pentru a evita
creşterea T.A; -
administrez la
indicaţia medicului:
TERTENSIF 1 tb.
dimineaţa, ENAP 5
mg. 2 cps.
dimineaţa şi seara.
- alterarea - pacienta să - liniştesc - durerea toracică se
confortului fizic şi prezinte un pacienta şi acord menţine.
psihic din cauza confort fizic şi sprijin în facilitarea
dispneei, tusei, psihic pe tot
durerii respiraţiei; - asigur
parcursul
manifestată prin spitalizării; suport psihic;
postura
- diminuarea - asigur o
inadecvată.
durerii; poziţie care să-i
diminueze durerea;
- pacientul
să adopte o - administrez la
poziţie antalgică. indicaţia medicului:
ALGOCALMIN 1 f.
i.m.
- potenţial de - pacienta să-şi - servesc pacientei la - pacienta prezintă în
alterare a nutriţiei recâştige apetitul ore regulate continuare apetitul
din cauza tusei şi să prezinte un alimentaţia uşor nutritiv diminuat, s-a
productive aport nutritiv digerabilă bogată în alimentat decât cu
manifestată prin vitamine respectând ceai şi pâine prăjită.

apetit nutritiv conform indicaţiile regimului

diminuat. afecţiunii. hiposodat;
- administrez la
indicaţia medicului
vitamine din
complexul B i.v.
- dificultate în a se - pacienta să - asigur linişte - pacienta se trezeşte
odihni din cauza prezinte un şi condiţii de confort de 3 ori în cursul
dispneei, tusei, somn odihnitor termic; nopţii şi nu se
durerii manifestată din punct de odihneşte
- aerisesc
prin treziri vedere calitativ corespunzător.
frecvente în timpul şi cantitativ. salonul seara şi
nopţii. dimineaţa;

- sfătuiesc
pacienta să consume
o băutură caldă (ceai,
lapte) înainte de
culcare;

- la indicaţia
medicului administrez
1 tb.
DIAZEPAM (per os
seara la culcare).
- alterarea - pacienta să - păstrez un - pacienta
respiraţiei din prezinte microclimat optim în prezintă dispnee la
cauza secreţiei funcţiile salon; efort mic cu tuse
manifestată prin respiratorii în productivă;
dispnee, tuse limite - măsor SaO2, R
productivă. fiziologice. şi notez în F.O; - SaO2=95%,
R=18 r/min.
- aşez pacienta
într-o poziţie comodă
care să-i faciliteze
respiraţia
(semişezândă).
- alterarea - pacienta să - asigur şi - pacienta
circulaţiei din prezinte o supraveghez regimul prezintă o scădere
cauza tulburărilor circulaţie cu alimentar hiposodat; uşoară a T.A;
de ritm manifestată scăderea T.A
- alimentez - T.A=175/90
prin H.T.A, în limite
lichide fracţionat mmHg, P=90 p/min.
palpitaţii. acceptabile.
pentru a evita
creşterea T.A;

- măsor T.A şi P
dimineaţa şi seara
şi notez în foaia de
observaţie; -
administrez la
indicaţia
medicului:
TERTENSIF 1 tb.
dimineaţa, ENAP 5
mg. 2 cps.
dimineaţa şi seara.
- alterarea - pacienta să - liniştesc - starea pacientei s-a
confortului fizic şi prezinte un pacienta şi acord ameliorat, tusea este
psihic din cauza confort fizic şi mai rară, dispneea
sprijin în facilitarea
tusei, durerii, psihic pe tot s-a mai diminuat.
dispneei respiraţiei; - asigur
parcursul
manifestată prin spitalizării; suport psihic;
postura
- diminuare - asigur o
inadecvată.
a durerii; poziţie care să-i
diminueze durerea;
- pacienta să
adopte o poziţie - administrez la
antalgică. indicaţia medicului:
ALGOCALMIN 1 f.
i.m.
- potenţial de - pacienta să-şi - servesc - pacienta prezintă
alterare a nutriţiei recâştige apetitul pacienta la ore o creştere a
din cauza tusei şi să prezinte un regulate; - apetitului nutritiv şi
productive aport nutritiv se alimentează
alimentaţia uşor
manifestată prin conform conform afecţiunii.
diminuarea afecţiunii. digerabilă bogată în
apetitului nutritiv. vitamine;
- administrez
la indicaţia
medicului vitamine
din complexul B.
- dificultatea în a - pacienta să - asigur linişte - pacienta prezintă
se odihni din prezinte un somn şi condiţii de confort un somn cu 1 sau 2
cauza tusei odihnitor din termic; treziri în timpul
manifestată prin punct de vedere nopţii.
- aerisesc
treziri frecvente în calitativ şi
salonul seara şi
timpul nopţii. cantitativ.
dimineaţa;

- sfătuiesc pacienta
să consume o băutură
caldă (ceai, lapte)
înainte de culcare.
- alterarea - pacienta să - păstrez un - se menţine
respiraţiei din prezinte microclimat optim în dispneea la effort
cauza secreţiei funcţiile salon; mic, tusea este mai
manifestată prin respiratorii în rară;
dispnee, tuse limite - aşez pacienta
productivă. fiziologice. într-o poziţie comodă - SaO2=95%,
care să-i faciliteze R=17 r/min.
respiraţia;

- măsor SaO2,
R; - învăţ pacienta să
tuşească şi să
expectoreze şi să
colecteze corect
sputa;

- la indicaţia
medicului
administrez
antibiotice:
AUGUMENTIN 1g.
x 2/zi i.v, TEOTARD
1 cps. seara, aerosoli
cu: FLIXOTIDE 1
ml., VENTOLIN 0,2
ml., ser fiziologic 1
ml. x 2/zi, SPIRIVA 1
cps. dimineaţa
(inhalator).
- alterarea - pacienta să - asigur şi - T.A prezintă o
circulaţiei din prezinte o supraveghez regimul scădere uşoară:
cauza tulburărilor circulaţie cu alimentar hiposodat;
de ritm manifestată scăderea T.A T.A=175/90 mmHg,
- alimentez P=90 p/min.
prin H.T.A, în limite
lichide fracţionat
palpitaţii. acceptabile.
pentru a evita
creşterea T.A; -
măsor T.A şi P
dimineaţa şi seara şi

notez în foaia de
observaţie; -
administrez la
 indicaţia
medicului:
TERTENSIF 1 tb.
dimineaţa, ENAP 5
mg. 2 cps.
dimineaţa şi seara.
- alterarea - pacienta să - liniştesc - starea pacientei
confortului fizic şi prezinte un pacienta şi acord s-a ameliorat,
psihic din cauza confort fizic şi tusea productivă
sprijin în facilitarea
tusei, durerii, psihic pe tot este mai rară,
dispneei respiraţiei; - asigur dispneea s-a
parcursul
manifestată prin spitalizării; suport psihic; diminuat.
postura
inadecvată. - diminuare - asigur o
a durerii; poziţie care să-i
diminueze durerea;
- pacienta să
adopte o poziţie - administrez la
antalgică. indicaţia medicului:
ALGOCALMIN 1 f.
i.m.
- potenţial de - pacienta să-şi - servesc - pacienta se
alterare a nutriţiei recâştige apetitul pacienta la ore alimentează
din cauza tusei şi să prezinte un regulate; - corespunzător şi
productive aport nutritiv prezintă o creştere a
alimentaţia uşor
manifestată prin conform apetitului nutritiv.
diminuarea afecţiunii. digerabilă bogată în
apetitului nutritiv. proteine vitamine;
- administrez
la indicaţia
medicului vitamine
din complexul B.
- dificultatea în a - pacienta să - asigur linişte - pacienta prezintă un
se odihni din prezinte un somn şi condiţii de confort somn odihnitor din
cauza dispneei, odihnitor din termic; punct de vedere
durerii, tusei punct de vedere calitativ şi cantitativ.
- aerisesc
productive calitativ şi
manifestată prin cantitativ. salonul seara şi
treziri frecvente în dimineaţa;
timpul nopţii.
- sfătuiesc
pacienta să consume
o băutură
 caldă (ceai, lapte)
înainte de culcare.
- alterarea - pacienta să - păstrez un - persistă o
respiraţiei din prezinte microclimat optim în dispnee moderată la
cauza obstrucţiei funcţiile salon; efort;
căilor respiratorii respiratorii în
manifestată prin limite - aşez pacienta - SaO2=95%,
dispnee, tuse fiziologice. într-o poziţie comodă R=17 r/min.
productivă. care să-i faciliteze
respiraţia;

- măsor SaO2,
R; - învăţ pacienta să
tuşească şi să
expectoreze şi să
colecteze corect
sputa;

- la indicaţia
medicului
administrez
antibiotice:
AUGUMENTIN 1g.
x 2/zi i.v, TEOTARD
1 cps. seara,
SPIRIVA 1 cps.
dimineaţa.
 - alterarea - pacienta să - asigur şi - T.A s-a ameliorat:
circulaţiei din prezinte o supraveghez regimul T.A=170/90 mmHg,
cauza durerii circulaţie cu alimentar hiposodat; P=85 p/min.
manifestată prin scăderea T.A
- alimentez
H.T.A, palpitaţii. în limite
lichide fracţionat
acceptabile.
pentru a evita
creşterea T.A; -
măsor T.A şi P
dimineaţa şi seara şi
notez în foaia de
observaţie; -
administrez la
indicaţia medicului:
TERTENSIF 1 tb.
dimineaţa, ENAP 5
mg. 2 cps. dimineaţa
şi seara.
- alterarea - pacienta să - liniştesc - starea
confortului fizic şi prezinte un pacienta şi acord pacientei s-a
psihic din cauza confort fizic şi ameliorat;
sprijin în facilitarea
bolii manifestată psihic pe tot
prin postura parcursul respiraţiei; - asigur - se menţine
inadecvată. spitalizării. suport psihic; dispneea moderată la
efort.
- asigur o
poziţie care să-i
diminueze durerea.

EPICRIZA

EVALUARE LA EXTERNARE ŞI BILANŢUL AUTONOMIEI

Pacienta C.A. se internează pe perioada 15.11.2011-20.11.2011 fiind diagnosticată cu

bronşită acuta.

Pe perioada spitalizării urmează la indicaţia medicului tratamentul următor:

- AUGUMENTIN 1g x 2/zi I.V;
 - TEOTARD 350 mg/tabletă 1 seara per oral; Aerosoli cu:
- VENTOLIN 0,2 ml., FLIXOTIDE 1 ml., ser fiziologic 1ml. 2 x zi,
inhalator SPIRIVA 1 cps. inhalator;
- TERTENSIF 1 tb. dimineaţa;
- ENAP 5 mg. 2 cps., 1 dimineaţa, 1 seara.
Se externează pe data de 19.01.2011 cu stare generală ameliorată, persistând o dispnee
moderată.

I se recomandă următoarele:
- tratament conform Rp;
- AUGUMENTIN 1 tb./12 h timp de 7 zile;
- TEOTARD 1 cps./seara; - regim hiposodat; - evitarea eforturilor mari;
- revine la control peste 1 lună.
 FOAIE DE TEMPERATURĂ
CNP

Nume...........C...................................Prenume.............A..................................
. Anul.....2021....luna....03.....Nr. foii de observație..-.....Nr. salon......4.....Nr.
pat.....3..
Ziua
Zile de boala I II III IV V
Resp. T.A. Puls Temp D S D S D S D S D S

35 300 160 41°

30 250 140 40°

25 200 120 39°

20 150 100 38°

15 100 80 37°
Lichide ingerate
Diureză
 5.2 DOSAR DE ÎNGRIJIRE

Nume: Singerozan
Prenume: Mihai
Varsta: 56 ani
Sex: masculin
Religie: ortodoxa
Nationalitate: roman
Limba vorbita: limba romana Domiciliu: Dâmboviţa Mogosesti, Str. Ghinzii nr 146 Nivel de
instruire: angajat Datele spitalizarii:
- Data internarii: 15.03.2021
- Data externarii: 25.03.2021
Conditii de viata: Pacientul locuieste, in, Dâmboviţa Mogosesti cartier Ghinda, intr-o casa cu 3
camere, impreuna cu sotia si cei 6 copii, fara incalzire centralizata.
Conditii socio-economice precare, deoarece din venitul lui trebuie sa intretina familia si
gospodaria.
Diagnostic medical: Bronista acuta
Durata spitalizarii: 10 zile Motivul
internarii:
- tuse productive
- durere in peretele toracal la tuse si inpiratie
- febra
- frisoane
- dispnee
- tahipnee
- axietate
- fatigabilitate
- stare generala alterata.

PLAN DE ÎNGRIJIRE
Problema Manifestari de Obiective Intervenţii Evaluare
dependent
- Dificultate in -lipsa cunoasterii -sa -indepartarea In urma
eliberarea cailor mijloacelor expectoreze secretiilor ingrijirilor
respiratorii - eficace de secretiile -sa nazale efectuate,
Dificultate in a degajare a tuseasca in -umezesc aerul din pacienta respira
respire expectoratiei mod incapere cu usurinta, a
-durere eficace -asigur un raport s invatat sa-si
-anxietate -sa-si elibereze ufficient de lichide expectoreze
-intoleranta la caile respiratorii pe 24 ore -educ secretiile, tuseste
effort fizic cu pacientul sa in mod eficace,
-prezenta minimum foloseasca batista isi elibereaza
secretiilor de dificultate individual, de
caile respiratorii
-sa-si unica folosinta
-dispnee in mod eficaca si
elibereze caile -educ pacientul
pentru a evita are un ritm
respiratorii de
imprastierea respirator
secretii -sa
respire cu secretiilor regulat.
minimum nazale
de dificultate
 -sa respire fara -invat pacientul sa
dificultate -sa evite schimbarile
aiba un ritm bruste de
respirator temperature si de
regulat asemenea
aglomeratiile -invat
pacientul sa
tuseasca, sa
expectoreze sis a
colecteze sputa
-invat pacientul sa
faca gimnastica
respiratorie -Invat
pacienta, sa renunte
consumul de tutun, sa
aiba
alimentative
bogata in fructe,
zarzavaturi
-Administrez
medicatia prescrisa
-Urmaresc efectul
medicamentelor
-invat
pacientul sa
utilizeze

Dificultate in a se -anxietate -sa-si faca -indepartez/ diminuez In urma

odihni -durere sieste -sa aiba sursele de iritatie ingrijitilor
-dispnee activiati de fizica acordate pacienta
-tuse -lipsa de destindere la -voi avea in vedere isi face sieste, a
cunoastere a alegere ca pacientul sa nu inceput sa
-sa-si exprime aiba dureri
mijloacelor efectueze
o stare de bine -invat pacientul sa
de destindere activitati de
aiba o buna igiena
corporala -asigur o destindere dupa
lenjerie de pat bunul plac,
curata si uscata exprima si
-asigur o temperature dmonstreaza o
adecvata in salon stare de bine
 -invat pacientul
activitati zilnice
de relaxare
-aerisesc salonul

EPICRIZĂ
In urma spiatalizarii, pacienta, se simte echilibrata psihic si fizic, prezinta o stare generala
buna, in urma tratamentului si investigatiilor. Pe toata durata spitalizarii, pacienta nu a dezvoltat
complicatii si inf ectii nosocomiale. A inteles boala de care sufera, tramentul si regimul care
trebuie urmat, fapt pentru care consideram ca pacienta poate fi externata fara probleme.
 FOAIE DE TEMPERATURĂ
CNP

Nume...........S...................................Prenume.............M..................................
. Anul.....2021....luna....03.....Nr. foii de observaţie..-.....Nr. salon......8.....Nr.
pat.....4..
Ziua
Zile de boala I II III IV V

Resp. T.A. Puls Temp D S D S D S D S D S

35 300 160 41°

30 250 140 40°

25 200 120 39°

20 150 100 38°

15 100 80 37°
Lichide ingerate
Diureză
 5.3 DOSAR DE ÎNGRIJIRE

Nume: A.A.
Sex: Masculin
Vârsta: 43 ani
Religie : Ortodox
Naţionalitate: Român
Inălţime: 1.81m
Greutate: 81kg
Alergii - Pacinetul nu se ştie sensibil la alergii
Domiciliul: Dâmboviţa , Raciu. STR. Morii. NR.145
Ocupaţia: Somer
Alimentaţie: Inadecvată
Condiţii de viaţa : Corespunzatoare Nivel
de instruire: Superior
Familie: Este căsătorit şi are 1 copil
Data internării: 15.03.2021
Data externării: 27.03.2021

Motivele internării: : durere la deglutiţie, inapeteţă, febră, firsoane, tuse seacă, senzaţie de
sufocare, disfonie.

Istoricul bolii: Pacientul, în urmă cu 2 zile s-a prezintat la UPU al TARGOVISTE cu următoarele
simptome: durere toracica, febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie, inapetenta. După o
examinare primară se constată o deformarea toracelui. Pacientul este trimis pe secţia chirurgie
pentru mai multe investigaţii. În urma investigaţiilor pacinetul este diagnosticat cu chist hidatic
pulonar.

Diagnostic medical: Bronşită acută

APF –
APP – varicelă, rujeolă
AHC – fără importanţă
Grup sangvin – ABIV (+)
Temperatură – 39.5°
Puls – 87 C
TA – 140/70 mm/Hg Bolnavul este fumător, consumă alcool ocazional, nu consumă droguri
şi nu prezintă proteză. Investigatii paraclinice: radiografie pulmonara, examen bacteriologic
al sputei, examene de laborator: HL, VSH, Ts, Tc, Tq, T Howell, Gr sangvin, Rh
Nevoi afectate:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a evita pericolele
3. Nevoia de a-si pastra temperature corpului în limite normale
4. Nevoie de a se alimenta şi hidrata
5. Nevoia de a comunica
6. Nevoia de a invata

PLAN DE ÎNGRIJIRE

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Senzaţie de Pacientul să respire poziţie care să îi îÎnng
sufocare, datorita corespunzator favorizeze urrijmirailor
bronsitei acute, circulaţia(decubit acordate,
manifestat prin: Pacientul să lateral, pacinetul prezintă
facies crispat, înghită fără semişezând) - o respiraţie
anxietate, dificultate Educ pacientul să corespunzătoare
discomfort
Pacientul să-şi facă
În urma îngrijirilor
Durere la păstreze exerciţii uşoare de
acordate, pacinetul
deglutiţie, datorita temperatura inspiraţie-expiraţie
nu mai prezintă
procesului corpului în - Creez un
dureri la
inflamator, limite normale microclimat adecvat
deglutuţie
manifestat prin: stare evitând umezeala şi
de disconfort, facies Pacientul să temperaturile În urma îngrijirilor
crispat, agitaţie. prezinte poftă scăzute - Învăţ acordate, pacinetul
de mâncare şi pacientul să prezintă o
Hipertermie, să se hidrateze întrerupă consumul temperatură a
datorita procesului în mod adecvat de tutun corpului în limite
inflamator,
manifestat prin: I.R.D: La indicaţia normale
Pacientul să
disconfort, comunice medicului
În urma îngrijirilor
diaforeză, eficient la administrez
oxigen prin masca acordate, pacinetul
tegumente umede, nivel afectiv se alimentează şi
roşeaţă - Întrerup hidratează
Pacientul să
Inapetenta datorita beneficieze de alimentaţia solidă corespunzător
mediului somn - Recomand
În urma îngrijirilor
spitalicesc, corespunzator pacinetului gargară
acordate, pacinetul
manifestat prin: cantitativ şi cu soluţii antiseptice
comunică în mod
Slăbiciune, calitativ - Cercetez
eficient la nivel
tegumente uscate posibilităţile afectiv
datorită Pacientul să bolnavului şi incerc
deshidratării, acumuleze să-i În urma
paloare. noi cunoştinţe caştig increderea - îngrijirilor
noi cu privire Alinemtaz acordate,
Comunicare pacinetul reuseste
la boala sa pacinentul cu
ineficientă la nivel lichide călduţe sa doarma 8 ore
afectiv, datorita pe noapte
I.R.D: la indicaţia
mediului
medicului În urma îngrijirilor
spitalicesc si starii
administrez acordate, pacinetul
generale alterate
algocalmin 1 fiolă a acumulat
manifestat prin:
i.v pentru durere În cunoştinţe noi cu
anxietate, inhibare
urma îngrijirilor privire la boala sa
în sine, stare
acordate, pacinetul
nu mai

depresivă, nelinişte prezintă dureri la şi la procesul de

deglutuţie recuperare
Insomnie datorita
mediului spitalicesc, 3. Nevoia de aşi
manifestat prin: păstra temperatura
stare de disconfort, corpului în limite
facies crispat, somn normale
intrerupt, agitatie Hipertermie,
datorita procesului
Carenţă de inflamator,
informaţii, datorita manifestat prin:
lipsei unei surse de disconfort,
informaţii manifestat diaforeză,
prin: tegumente umede,
lipsa curiozităţii, roşeaţă Pacientul
dezinteres să-
- Schimb lenjeria de
pat
a pacientului la
nevoie
- Pun
comprese reci pe
frunte
- Aerisesc
încăperea -
Termometrizez
pacientul şi notez în
foaia
de temperatură - În
caz de frisoane
încălzesc pacientul cu
pături sau termofoare
I.R.D: La indicaţia
medicului
administrez pentru
fiecare grad de
temperatură peste
37°C administrez
13% glucoză
şi ser fiziologic şi
antitermice

- administrez şi
recomand pacientului
mese regulate,
călduţe,
 în cantităţi mici şi
dese
- Explorez
gusturile şi
obiceiurile
alimentare
ale pacientului -
Recomand
pacientului să bea
2.5l de lichide pe zi
- Fac bilanţul
ingestaexcreta
- Familiarizez
pacientul cu mediul
spitalicesc -
Încurajez pacinetul
spunându-i că este o
stare trecătoare -
Cercetez
posibilităţile
bolnavului de a
comunica
- Furnizez
mijloace de
comunicare verbale
şi nonverbale
- Antrenez
pacientul în diferite
discuţii

EPICRIZĂ

Pacientul A.A, 43 ani, internat la secţia infecţioase al SJU NT pe data de

15.03.2021 şi externat pe data de 27.09.2021, s-a prezentat în secţie cu
următoarele simptome: durere la deglutiţie, inapeteţă, febră, firsoane, tuse seacă,
rinoree, senzaţie de sufocare, disfoine, diagnosticat cu bronşită acută. Pe
perioada spitalizării pacientul beneficiază de un mediu de siguranţă şi securitate.
Urmează un tratament medicamentos şi se externează cu stare general bună.
 FOAIE DE

TEMPERATURĂ
CNP
Nume...........A...................................Prenume.............A..................................
. Anul.....2021....luna....03.....Nr. foii de observaţie..-.....Nr.
salon......10.....Nr.
pat.....5..
 În cocepţia modernă sănatatea este considertă o calitate care presupune o interacţiune
dinamică si o independenţa intre condiţia fizica a individului, manifestarile sale mentale, reactiile
sale emoţionale si ambianţa social în care trăieste.
Misiunea asistenţilor medicali este de a îndeplini funcţii care să promoveze sis ă menţină
starea de sănătate , dar sis ă previna îmbolnăvire.
Ingrijirea bolnavilor cu Bronsită acută necesita un ansamblu de cunostinte tehnice de
ingrijire:

-starea generala
-tranzitul intestinal
-monitorizarea tensiunii arteriale
-a pulsului
-a temperaturii
-toaleta zilnica locala
-calmarea durerilor in primele 24 - 48 de ore -mobilizarea
cat mai rapida.
Asistenta medicala are rolul de a observa modificarile survenite in starea bolnavului,
modificari ce trebuie raportate medicului, trecerea zilnica in foaia de observatie a valorilor
obtinute de la bolnavi, recoltarea de produse biologice si patologice, aplicarea masurilor de
tratament si igienico-dietetic.

Colaborarea si cooperarea medic – pacient in tratamentul chirurgical al tromboflebitei

trebuie sa fie onesta. De multe ori, insa paleta larga a chirurgilor si serviciilor chirurgicale
precum si lipsa de consecventa a pacientilor ingreuneaza evaluarea statistica a rezultatelor post
operator.

BIBLIOGRAFIE
1-CorneliuBorundel Manual de medicină internă pentru cadre
medii- EdituraMedicală;
2 -G.Bouvenot,B.Delvulder,L.Guillevin,A.Scaeffer-
Patologiemedicală-Pneumologie-1996;
3 –Lucreţia Titircă-Nursing-Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de
asistenţii medicali-Editura Viaţa Medicală Românească-1997;;
4–LucreţiaTitircă Urgenţe medico chirurgicale-Editura Medicală-
2004;
5 Teodorescu Exarcu, Ileana . Gh.Ciuhat, Silvia Gherghescu,
Maria Soigan-Biologie Anatomie si ifiziologia omului-Editura
Didactică şi Pedagogică R.A, Bucureşti,1994;
6 -FL.Marin Boli interne pentru cadre medii Editura
Medicală, Bucureşti-1980;
7. –Virginia Henderson-Principii fundamentale ale îngrijirii
bolnavului-1999;