I. BUCURESCI, DUMINICA S. V. 1871. - Nr.

110
: :

TELEGRAFULU
Distr.
2/50 3 Ln. Linia . . 10 b.
7 , Reclame . . . . ,
6 , 12 Fapte diverse
anti 24 ,
Manuscriptele
nepublicate se vor nefrancate se vorti
arde.
Unú 10
Strada Lipseani Nr. 11.

Chinezu. spune dru-

Cine aceld mare care 15 Augustil 1871 a
15 AUGUST multi sd de la Tisa la
stindarduld Sar- , Gelilord , Mario-
a Goroslod,
mizegetusa? Cine este Negrilord-Basarabl
SERBARE LA PUTNA Baia,
rabild care pe lord la mormin-
nume.
367 de de ose- rege strimtorile Carpati- tele Ce el acolo Se
fratele Nistrulul; par-
mintele aceluia, lord ca Nu. ce
ticipg marele ,
faptele séle, uitate sub care pre In nu la-
,
dérd de putea
lespedea mormentd. Nenumérate campia Rovinelord colo suspine de la noT,
ca
vremile ce duce cum din ; ci adoratiune,
chinuescd la
de ca sub zidurile Siugi- entusiasmd, imitare. El sunt
De la Stefan-celd-Mare trece dunulul ?... Cine este resbelnicd mal de ce se
care
Privitl ,
! toti
gigant luT, mórtea acelorg fiinte prin
lume a
fratI cumtl trans-
la cgruia nume Dacia ?... a- o
portd ! Pare din
se, se ascunde un celd care triumfald care ateste c'a esistatg. ET nu me-
nume mare. in Alba-Iulia cine ritg murit ;
sentimente
la Mihaid bine... ci infruntat nimicirea.
Salutare fratI, as-
cade , eroiT a-
mana, fericitT,
se bratele
divinuluT
luminosuld
Onóre studentf, cari
trecutulul se ascunde sub Intunecosul
initiativa acestel serMrl nationale ,
strainismulul.
de avutd mal
De la Fanaru-
litate In intreprin-
trece
onórea
morminte, unittl dispe-
tosto la culme.
rarea descendintilord acelord
Inchipui ajunge o
de amortitti.
a portI ale paradi-
atund maT trece o jum6tate de
Cine pututd
aceluia
principalil actorl In
cgruT nume sta
de festivitate fie Majo-
nice In
Negruzi, ?
aducd aminte de eld,
NoT ,
de a cgruT n'a uitat'o
Nistruld,
flcut o a-
de déca
15 Augusta 1871 a sositt.
In oca-
trebue
siune erórea o
contra acelora
de do-
cari nu me-
sé serve
a percursd
pe
a se potoli limpedele
cmn sé ne dreptate déca
selbatice , nile a dis- Inchipuimg sacruld nostru
muma sa, l'a a- dupe fi nostru. Acolo ca amara indignatiune.
in ca In parte a Da- Cu tóte speranta
Nenumérate trebue fie mare mare. mersti de-
una n'a 15 Augusta 1871 a toti. acolo cari
rea a saluta o nimea de acolo fratil , dupa marea cari sci eclipseze
reservatd, ao In sublimele Siretulul, ce, dupé ce insultat
15 1871 a fruntea se e profana
pare se fericire ! din s'a sub dul- stré-
din ele aruncand tile Dacia a da sóre fratil Vora fi destul cari vor
Stefan. NoT d'aicT dup trmil , face ca acést sé la
lord ca dea o nóstre Cu tóte sunt sea, spre a nu o pe mAna
spectatorl tresarg , el , carl acum fi lora a este lumea In-
! cortina ndicatti , pri- hora la divina In urma lord se andd suspinele trég 'naintea
Ce mare imposant! a din trecutd. colo de totti una.
E Dacia . suntg fratele Time¡and, de de la congresuld
fi In , povestesce frumósa a ce junil din tóte *tile Da-
 TELEGRAFULU
a dupe terminarea ser- pe en tare are -1503) pentru
sunta ca
Libertatea fapte STEFAN CELU MARE.
cari se glorióse domnil
mirare Ca o
nu t6ra-rare So 47 Moldovei, Ste-
cu nu are !
despre fan Mare, sufletu-
esecutarea fapte. Vor spiendida prin profunda a
sci a supune la Grozoscu. arta dibace de a con-
tusiasmulti impetuositatea duce comanda prin
ce fine prin vir-
colu Marc. ce distinga
ale marirea extraordimtrl, isbuti a birui 26
Multe fapte
e demulttl. Marl pe totI pa-
me- sále, a apara eI dropturi
nevoile care
i August, ca a stróluci némula
de o de marl fosta
generatiunea ce se se sui Stefan cela Mare
gloriile lora. orI pa-
voesce a gloriósele gene- Aice odihnesce tronula MoldavieI, téra bine or-
ginile istoriel trecutuluI , ne
ce acoperite de Acela ce s'a
de vitejesce,
de o viét
ra drepte,
intocmise
lumea l'admirata. de sacru
din Ierarchil ase-
patriotismulul
prin o emulatiune Aice bisericescl ridicase fórte
bravilortí munte,
lua initiativa a face o serbare puterea a poporuluI
o
Michain. Fie ca 1872 cu-ardóre tóte acestea
o
Téra, amenin-
se strelucésca prin de din
unti
care se pusese de a'i
In aste nu ne de lupte
capitale a Tirgo- ridica independinta.
sacrele-.oseminte de nemuritórele
vistea. Turcil,
A biruinte.
No Cotro- deschisesera
datine, obicelurI, patria,
ne unima la monastirea pentru libertate, nu portile bizantiuluI eu
Cu
tionalitate,
uni la monasti- acestea ale de
s'a tóte
rea de undo dupe ingrozitóre contra
le le pstrara
aceea déca o ne va Romanil ca
uni 1873 Transilva- mal de aPrópe mal
horde de nu
frati ; se a se
De gladiula
nu loca cite forte, contra
tarapare ! fostti ascutita came
trecutului care de formidabile. veni
se se nu ne In acuma tocmal la
la vederea
acolo. de. horde
lupte ? Nu este
de se din o de nu de barbara asiaticI se-
:
este de
de a Un-
vorbescil Petru
nainte,
:
viee, nu
póta in adeverata Stefan
Stefan
ro pe care se socoti este tre-
care a trage brasda in
,
Cu o inemicl a manósa sea
! de
nóstre privesch
aripa vostru, de ce o inunda.
prin ulmire :
! nepretidse glorit In domniel
e 15 1871, nóstre, sub ce les- (1463), Stefan trece
de se anda la Putna In genuchi cu téra
:
: ce
sacre a
pentru vecI noperitöre aducerea ne-o noI
Turcil cetatea Kilia
aminte Stefan ! !..
de la Vlad V Mun-
IV.
prospere ro- undo este calea ce conduce la mor- Stefan isgoni. In
Ce !
patru de isbuti
!

N. V. Scurtescu.
Stefan vóstre, a o
S'a pentru
lua Kilia mal apol
chiara ! in
murita pentru
In ?
In 1467, Stefan una din
Ce Undo ce
Stefan, Mare se ridice intru glorificarea cele mal biruinte la Baia
lume contra luI Mathias Corvin
Cu
eât sre ! vostru? nu se vede.
sciuta
Acesta intrase Moldova
Din Sucéva sare, Ale oseminte
fruntea a 40,000 de ardea
Pune la vostri radi-
de
sunta
Ca !
pustia ce-I
potinte crud, movile,
scape ?
ateste nemurirea
ce regele Mathias, a la
Bate órdele
cetele Maghiare, Baia l'a
de vocI resuna, * Stefan care
Bate fuga mare, multimea esclama:
Bate In istoria de óstea Mol-
de 'ngropare :
mórte rire, se ca sóre dova , a

pârjolesce V. din eel E- venita cu

; Voce divina cail sar-
I. Lapedatu. Se estinde este STEFAN V, (1456 einele in taberil, numal
 TELE GRAFULU
destru a venitti Baia, chiama la bo- Turci,
de printr'o chibsu- se
a poste a intA, favorabila a se victoriosti 15,000 cari
bataia reviirsa- toil loeuitoril spre cauta góna Turcilora, - Can- din
tuld 10,000 ca din ternira, - la a ara
Sultanului, douô lata o mila
Mathias chibsuirA, ai avu gloria se-
abia a prin facerea bine Stefan so trase ostile spre impôrata, era gróza cari as-
a 1). - Chronicarula undo aa loca de la lumh, fusese pré fericitti de Bucovina,
(ice despre marea Valea-Alba, la stramtórea ca putu scape la Adria- de
perdere Resboienil, chiamata o

in zavóie prin dupre resboia." In suita. leaesca. (1).

vr'o 12,000 ajunsera Torch", do Astaafela pedepsia Stefan Mare
apoi, singuril de de Moldovent Stefan, nemuritóre pe de pofta a cuceri
abia a prin destranda óstea ca de Turd ce i so a o nu era a
poteci, de 2). dat'a lunl, pregatia. sO o

Stefan cu spada Julie 26, care trainda Gloria ce fruntea brasde adancl ce
.sea pe Matheas -- timpa de os- de veal peirea cari as-
eroi de la tenise, s'a Stefan ale Domnilora Mol- 'n-amiacja mare
la mare. de de multimea Turcilora. - din naintea urma grume!!?
le da tota cu Eroismula estraordinara , Stefan Mare
!! - sea do comanda a In Polonia , coprinse Podolia
a doua mare adjutora nici de o parte, la ostirile, devotamentula söü puse
Stefan 1475 nu el se intelepciunea sea ad- se Bugiactl.
la Racova, con- apara, arme, ci strop- ministrarea törel politica , Stefan ,
-tra cu 40,000 de Turcilora.... Turcil din mare timpuld
cu 2,000 5,000 atata
120,000 nAlbita Poiaria de trupurile Radula IV
Lupta fosta ; co fosta . . pe i-a ,

putea resiste In resboia Stefan le-a , po

Stefan.?. movile marl Vodg de Mare mai alte Ungu-
din rita de nu s'a -
care Bajazetti II,
pe Turd cu adjutoruld amôn-
durora acestord vecini
bra-
vura toria bra- supra-numita , Eta fama
Mare, nutria Stefan a se succesele neasteptate ale Stefan, a apu-
de a sub retrage a intra a dou sulg , care

indepen- de Mahomed se fruntea care

de
puse castelului sea, care oprin- coprinde - 350 privi dan-
positiune de a cauta execute a adresata o meritat nume.
do ce pro alte vorbe pasarea - Moldo- multö,
vedea este Asta- ci se eroicesce neadormite batranete
incepe luptele isbanda va 3). tatea-Alba, resiste vigurosele brate ale lui In-
fray fay. sange asemenea frumóso pa- acestora de bolnava
se luptele cu V triotice ne do coca continua
Rade cola mare virtutea ce putea mintea In mornentula
uniunea cu a Moldo- de atunci, ni se Nu fu -
fu de
de
venilora face. contra catre Cantemir: tre- de la a- Stefan pute-
aprinso una buie te do a rile in chia-
de grozitóre Bajazet sö véra 1503 Sucéva,
multa pe biruinta Dungre. capitala , adunare generala;
In 1476, Stefan-ce10.-Mare, Uitatu Stefana Baja- inturnandu-se
cea Óre nume de zet care simti In In de facia a
de Sul- departe mea, to ce rosti catre
Mahomed II. do biruitora. care , Bogdant, cuvinte
,este cea mare din a e morta pentru re- at
Stefan , numele nului, ti se a libertatel " met de

la o Europa a invingerile triumfuri ! vedeti-me a

Papa a tributulii et. Tóta
,contra Stefan 4). o
trecutet este
Racova, timpuri, pentru Stefana , unet perdu
tóte fortele a preface a incuragia asta-fela la fapte mart noptet. nu se mat pôte
Moldova. - In lora. mu- turna urmele care unui
din Europa eroi- 1497, cola Mare vierme de pambta, petrocutti
Asia, de IV, dom- Spartani - Vigu- o la ,melniceco vine
Cosminulul, in contra mOrtea, ca drepturile sole.
Muntenesca, de rósele cu care fu
nu este acesta
Maho pinata Stefan catre sea, Printr'o manopera cu
mole ; ca nasceret a
II, trecu Dunarea. - Stefan, aprinse aceea a de la Ma- ce am facut
lea, ostile sae, la ca fulgerula se la din 80,00.0 Polonl abia ,,mormint. ce me tulbura este trisa
INistru, bate pe ca ca la 15,000 ; altl de a vedea giurulti
XIII. revista In bAtaie do ,,pre Solirnan ce sórta
de lonescu, An. I, pag. 524. 3). Ne e. Mold.
2). Idem. 4). Cant, pag. 138. trunchiurile din Imp. Lib. I.
 TELEGRAFULU
acesteI ; care, ca o supune, prietenilora compatriotitord Au- de la s'ad sdrobit ! Mar- ce nostri ni
,,va puterea sa. prin stint némurile de ,
!

arme a coprins cea mare parte a aceluia care

ascutitul cercat !
mal
Ungariel, ce nu luminate, fapte
luptelora politice, a Romani, este de a arunca vé-
cunoscea nainte Domnitord biruinte a
I legea gloria la punc- ! cu acestea, ce lula de co ne a
,mahometand. Basarabia a teatruld de splendóre, de admiratiune remas nume desert ? investi vestmintele
(din Ro- o de Stefan Mare!
mania), cari de nostri dus- de trecut ? Asia este a bra-
mani, ca s'a este acela care a lucrurile desérte, o umbra, tele moleciunii, a se intina
,supus ; visd, o curge nu se póte opri,
cela mal la a se desfata in pala-
cea parte a a Europei a se putrejunei supuse ?
de Uncle Ciru gréza lumii Unde
a prosterna la
Romani, Baiazet, nume Scipion :

mdrginesce dorinta do a treinura chrestinatate. fulgeruld resbóielord ? sunt puterile, cgrora trgndgvia
puterea
sa Domnia a cunoscea pe avutia, slava Ce ? S mergemg 'n
totd- ce a nu a da ultima nu se fost o terena din
,provinte, a tóte nalucire ? vestiti
ca o a sea Colo anticulé Ister optesce
va pe Moldavia, lumea de ;
: ce se face vitézé poporti?
se portei i
tuire sé nu sunt murit, ingropat ; numele le dincolo Carpatulg vorbesce de unire
din provincie de scopurl ca nu in- auOim nóstrg, loré!
domnia lui? este de nesocotite ce ,Cine ca isprava lucruri-
'Nainte ! ori-ce, mgrire, libertate
ca nu ce-va ca Dumnezeti o ? Cine mai Prin arme se de
,Ungaria, asupra a sangele din assuda ca nu nimicd dintr'acele ce nu mai nascii ómeni de frunti plecate
,tóte puterile La nostri nu ar face ? Era tre- Mai bine se schimbe intins
la Poloni,
: de svat ? Gata era tutulor George G. Tocilescu.
ca de la nestatornici putere,
sórta Ea fost le asculte. Folosia graba ? Somnul nu'l
nu se as,tepta ca stea mare tinea, odihna nu'l sbura ca pas-
,tiva Turcilor. de sine arun- lui sciut a pretui sacrelo serea ! Era de ajutor ? nu de la Putna
in fére. G-ermania este atitta de cuvinte : cu sabia insusi mértea sgomot mare, ce din in
cu grijile in vi frunta voi, rosite de Aqiti cum de glasuri resbat
putere vé Par' valurile par' cg-i gemet de
propune alte : Par-cg stancele din munte abis se
de cele ce se mximea ale
bine a muri spre ce dulce,
de ei. lui trebuinte, voi a lui vrednicid
ma , legea Par' coruri iubire
trista' stare a tutulord diving... vr'o
din pregiuruld pare-mi-se bertatea vóstre , de cât pe In fata unora de elocinte cu- Se petrece 'n , ném plin de
nu ambe a le lasa nenor ociri- vinte, in fata de mare ?

ca relele ce ne amenintd, lorü veghiate a defdi- gloriosa biruinte, fata u- e mare, cea mare dintre tóte :
alegem aceea, ce se va de se a 'nviat
patriei." care unti po- Si cle-acuma yeneticul subjuge nu póte
corabiar nu nu l'a mal avutii ; nu ne Vita Frunté sfiirmat!
sunt
o .vintrelele sele improtiva
faptelora opri a nu striga cu Sciti, sórele de ce luce
a furtunilor. nu ne Este re'nvierei, este Stefan,
,putem in nóstre ; ajutó-
Nicolae Bdlcescu : 0 ! tim-
A Stefan Mare, de a
rile departe nesigure, Nu putema a despre purl d'o Timpuri
! Tremura Maghiarul Musulman.
este aprópe ne circa Stefan Mare credint de jertfire! canda e serbgtóre strévechia
,Drept aceea se cuvine bine a alege nostri, in- la Putna, zace
séa, a cita pa- glorióse, la a cgrora privire
sórtel, de prin
sage de frumusete, in- Se 'n peptul nostru ce-am uitat.
leul. Supu-
de
de la Inglta-vor pe
,nerea va fi asemenea miei ape
RespectuOsele ruge
patriotisma, din Cuantulüde laurele biruintil coróna
,sate la timp asupra ce o Inclinandu-ii lata frunte sub térina
aprópe de a de a- gropare Marel). A resboinic, !

césta nu scdpare spre a Numele autorulul este mare, mai mare dintre tóte :
timpina pentru care culti le da Romanul se descéptg, Românul a 'nviat !
a fi operilora
in Si veneticul subjuge nu mai
dupe minute ale biruinta, ajuta cel
perfecto din cate Vita Fruntea am
vé dragostea a libertatea pentru
frate, ca a toc- in literatura nóstra, care H. C.
este pèn acumil, din ce se pentru liber-
melele cu Soliman Sultanul : de
putea de la pastrarea norocire nu cunósce.
tate. se pentru
,legilor nóstre politice : acésta M pentru MEDAL
Oratorula araa
,va o pace cuviinciósd, de ar péstrarea nostri IN MEMORIA DE LA
subiectului aceste cuvinte:
si sub titlul suzeranitate. Cdci jertfe trecute, PUTNA.
,de va fi a cerca Dar ce minte de ca suvenirea timpuri
,rarea, de sabia dim-
D. M. Aca-
ce voróve, ce
sé descepte in dato- demiel scientifice a Comunel
, vi s'ar alte : nu iscussit la implinirea
pregastiti cum, mat bine a muri cu impodobi risipe d'a d'a de a pleca
arma aparänd legea liber- a zidiri pentru la a data sé
patriet vóstre, de cdt pe a §i a rintésca. 1) mil de in a-
batd, care
I

cu in-
le prada nenorocirilor vegiate a
in de celel memorabile, cari se vor
ne
privitorI
voinicia fericirea a este de desceptare, destinatil.
nu vé putin,
!
de reinviere.
nostri, singurul isvor Care Voevod multe
al luminilor, nu se va de vedema una dintre aceste medalie; ea
avut ? Care biruinti
si nu lacrimile in lo- este timpula a scutura de este de argint unul
sei, revarsänd cu cu deosebite Ca ce ni a- bana mare, cu :
,,darul preste voY, ve va odi- la la apus a strdluminat ; mar- runcafo, de ne astupata ! mare. -
vindecand sta- turi sunt cari
de Rivnitorii gloriiloru strebune.
,tornicind tot-d'a-una viitórea méntul nostru cruSit !
lord de este de a partea Monastirea Putn a
le ! sunt 15 Augustu. 1871.
cari iutimea ferul 1) Turcilorg
de la Da- 1) Poesie de D. :

lepte co Mare scapat ! cari cia, 4 pag. 3.