Sunteți pe pagina 1din 4

I. BUCURESCI, MERCURI 25 AUGUST S. V. -N r.

3 Linia . . 10 b.
7 , Reclame . . . .
6 , 12 15 , Fapte diverse
24 ,

se nefraneate se
arde. refusa
Nurnerú 10
Strada Lipseani Nr. 11.

la mitcarea la acestea a-hl se aso- a istoriel nu va puté


24 mitcarea antinationala, vine in minte cieze demartele comitele de de ceea ce
afacerea Strusberd. Beust n-a inch la o
In de afacere." nu credemd, adu-
Pentru guvernuld
Maria Fleh- vil* a pune sub obrocn ce a de evenimintele se , numal trecutulti ne atrage
tenma her. Era ca afacere, suntemd prepara in Europa, mM cu numal atata voimd a
numele artiste ro- a comunica cititorilord de de la ne amintirea, apropiindu-ne
de nile ce le prin streine. Gastein, pe : Care ce acopera
se ascepte a atitudinea sea facia möstele lovesce privirile
dupe TelegrafulU
una din aceste ? parte a agintele stre. Nu ! aid pentru vii-
d-na Flehtenmaher de la a- nazuesce su-
austro-maghiara
este unica artista putea facere Care resultatuld mal poporului nostru;
face Rusia
unica care, bravandd obsta- nitte intrebärl formu- aid pentru a suge puterea ce
de la astein Póte ea
colele ce acest timpti apatia late cea complecta modera- sustine pentru bine
indiferinte néinto-
indiferentismd se merita de la ce isvorasce la mor-
austriaca ? Aceste a
are fermecate d'a spera satisfactord. a- Cu patru
preocupa lumea, nu causa.
va reuti prin moderatiune va face pe guvern sute de anl aruncamt gandirile
Rusia - mare,
s a se apatia in-
puterea s se alieze
a nu lasa ce simtirile nóstre de
diferentismulti in actiune activitate. dea pe privi bine in nostru,
Flehtenmaher pentru
Francia, - se publi-
R. vedea se aceld
cistica - slavismuld este
monumente va , farmeculd
riclitattl de pangermanismo.
avea reutita, pentru mM ; cumtl fie-ce a lui Stefan
nimenea
nainte se produce Telegra- Mare atata mal
nu póte sci, decl se la serbarea national pe mor-
ideia amin-
du-se prin mal multe
politica STEFANU-CELU-MARE
De-o parte, o asociatiune de juni
se atata este
bacalaureati, consacra cate-va
ideia ardicaril monu-
cute
-
completa
pe
organisa pute-
DE
1871 amintire
ce
simburile
in pro-
memoria tirea calea dreptulul 'a
parte, o asocia-
rile armate, va se Adunare,
tiune din pacea Europei - este ?!
pentru care ne-amti In a amintirel tre-
Se scrie din Viena la din natti este d'a face
la monastirea Pesta, la drumuri- fapteloru zugravirea caracterului figura Mare
de s'a produsti de barbatu, care dupe patru d'a und a
cestiunea d'a se da adica de decisa Austria sute de ani este inca destulti de de devine
ntaietate luT Mircea. d'a merge in Rusia ca pe centru pentru de
cu cestiunea de represintanti din trile tra- Moldova asupririle
satisfactiune miscarea pune pentru a esca suntti elti o din po-
esercita marea sea prin principelul continuarea trate, ce nostru aceea
cercurile constitutionale, pomenescu de ele, In ce aiurea.
care va avea este natura lucru- din amintirel, Marginile 'I d'a
patroneze represintatiunoa D-nel afacerea speciale a , invelite o d'a asupra popord;
ria Flehtenmaher pentru monumente de Strusberg, ea de nesfertita fie-care din
nationale, va discuta dintre impue care ade- se anima o din , lucra
romane, se a se ea n'a luatn partea resolu- pentru ne
dedica tiunilord de sane- ale de por- la eel
va rádica. de principe, nirea suiletésca a poporului intregd emnatl trecutului nostru, privirile
vocea re fi ispita de face ceea ce era ea Niel nóstre sfera care el trebuitd
cu sigurl, va popularitate in Romania ; posi- pentru faptele, niel pentru caracteruld lucrarea
fi apelulti de eri, tiunea de imediata i impu- nu avea deci la urma urme- cause de
Maria Flehtenmaher, ace- ne o mal mare d'a , de a ceea ce scie gelosie pentru o parte alta din
chiamare, nu provoca o mitcare, care pu- nostru , ci pe
tre In concursuld artis- tea bine s se de la popo- ca bine obstescd
se asocia a da o fruntariele Austriei. rula sa denumire de Mare mulul totti
Lloyd" - In asta , ro- :

fondulti primordiald din Berlin a de decursd rarea 'naltarea


pentru monumente binetului din Viena demartele de secoli, a sfera care el
de mel Stefanti chiarti cercetarea marginile a

www.dacoromanica.ro
In care e de la o nu provincia care apartiue im-
luT, de- isvord natured gureze restaurarea in China, a mal lua
de amintire de recu- ce acósta s'a trebue ori-ce atace imperatula Chinel póte
pe din se totu-d'a-una, de la Bordeaux. se supere pentru violare a
liberg pentru alte -0 scire recinto de
ce into. -- ris ne despre a-
coprinsula Prusiel a ostirilora moscovite,
recunoscinta intrega, pen- tru a pentru rescumperarea celora 500,000 guvernatorula pro-
tru prin mM spera puscl , cari la ca Kolpa-
prin puterica amintire Implan- nu lege trofee victoria. cowski , a o espeditiune
tata sufletula poporului, el ne purernica deja suma a contra sultanulul de la Kul-
de virtute, din care de In de dirigerea arme spre dza, capitala provinciel, ace-
se o munca, de o frontiera sta a ospitalitate In
al anni putea ajunge la Nu -- recinte la tóra ,ru-
in a mer- ris data din 3 cari de

care de la ne, ca de care zacilord.


lucrarea; al inta ómeniloril ; e din Paris, espeditiune s'a In
pe pe se 'struncine
ca a la mórte pe luna lui
obiceiurl, pe corpurilora cerescl, de Luillier; la pe de cu
se a se clatina pe Urbain Trinquet pitala Sultanula de
de fire de data prisonierti de resbelg, armia
Ba trecu peste po- omenesci. natu- Chamjoy,, Pascal luI e generalulg Kolpa-
acea a este Verdure deportare kowski a intratg In Kuldza
deosebire pe Jourde ; la spre a acolo puterea
-Mare, naturel se de 500 fraud a- periulul rtisescti.
amintire continua de alegere, tota-dó-una ace- Courbet; la lunl de
Turcia.
cu si
viitora ale omenirei se rent a fostn achitat. Din sosesca
de care speran-
rea de a
care are
ele con-
-
Gastein pentru a realisa o contra-
cele
Orie data din 22
De Scutari
trebue avema
fatia tra francesä-rusésca , in
cu rintele atuncea are se Thiers genti dintre albanesi ata-
Ineredere §'adever plinirea se face forma bi- cu trupele imperialI, in
lucrurilor lumescl. fire-ard nelui, a fericiria a canda va area din de-

óre putintg, popord a- contra teritoriull el- o inversunata,


tata luptatg, a suferita, legi se face vetiane in care cu victoria ,

pe forma a a Votula nationall pe de res-


la pasuld Libertatea omenósca, nu privire la alegerea Thiers de pre- beld 4-500 de
cola ? De fi rasce nimica s'a formatg
numal a opri cu pepturile nós- a ac6sta merge de sine scire
tre barbarilorg 'ale Ma- libertatea Art. puterel esecative va guvernului turceseg
fi de pe este marea care otarasce lua de preedinte republi- din contra,
facia o data cu incetarea asupra va urma esercita- fosta in de 6,000
ca ca de rea ce i s'ag delegatti intrata Scutari,
menirea. n'a de schingiuitóre. prin de la din

fosta ci dup'o nópte (Va 1871, supt autoritatea Zastava


schingiurI, Tutu- timpti ea va Neoplanta, Banatulg
frunte urmatórea
la c'o Art. 2. Pre§edintele pro- : In s'a
de Incredere In vi-
ESTERIORÚ , ce sunta hipta
acea putere, acea mise de national°. lupte
incredere, Francia. Ela asigura La tóta otto-
a ce se Mare a In adu- rea acolo are de lucru pentru ca
poral nu rever- narea do la Versailles propunerea adunarea, e ascultata de adu- s potolésca ce se
cornóra coprinsulul recinte a partidei estreme republica- narea nationala de credo Orientulg
In ne, care Edgar Quinet ce va fi Cittadino vor-
nous arnionil sfera frumosulul, cere adunarea nationale in- rescóla Albania,
descoperirl aceea a se disolve ea sine. Camera tentiunea despre ce are insurgenth a conti-
de caractere ce trebue a propunere. Fia-care din actele resbelula la estremitate
la amintirea - cu publicei trebuesca
ministru.
in se va estinde o
a scutura
des-
otto-
In acea forbore cele-alte ale partidel
stag ascunse atitudinea care
viitorulul, nostru a consimtita la puterel con-
la stituante a Foile conserva-
ne e cea tive
Russia. DEPEE TELEGRAF10E
mare a naturel, domnesce prea multumite merea Marele imperiii Russia

In
de plante
fig-care are --- De la Versailles se
se
conturba
spre
in
fara
sea civi-
Versailles, 2 Septembre.
Adunare,
-
la catti majoritatea de la Inceputuld lunel lui Thiers prin care din
n'a puterea de s'a prociamata constituante, de de

www.dacoromanica.ro
incredere a o d.

tere mare ; 'T va da DIVERSE destuld de esplicata


totO concursuld a mi- privinta. Voit-a ser-
(Informqiunile)
siunea sea ce este a vindeca ordinari? atunci pentru ce
stre din Capitala,
a reorganisa d-nu
particularl comer -
o pacifica, a o scapa ocu-
Popü, ca
a so tacsa
straina, a o face In tottl d'ajutord ca
tord conduce
iubitl. Socotindu'i magasine de servitori ordinari.
vom a- nu o asplicare
nóstre. Déca a fostú locuitd prin
tinge, ne putea in- prefecto, logofét vede
de
credere la judecata restituindd
Wirthschaft
ce a
D'alti instreinati,
ce s'a junil
la mine
Scholscher slugile ordinare.
Ca administratord
in Paris in locula lord po nat face
In et-Oise. Mi- se se
datoria a care e diferinta
nistruld guvernul 'I-am servitord
; cine
fi deja tóto prin décä Onor. prefecturi
de sigurd va nu

tinta. Camera a
'I arti fi fosta pu- Nesciindul hop. - nu o
(Daune)
dorire (Diva de 15 a fostd
inaintate
3 Septembre. - In A-
sub ambasadurel
a de- osebire modd care face
mane din Francia,
mel la 0 diminéta Ni-
fórte interesante."
o de milióne ce colae doninesed, do
cA virgine din Strelitz
a de fan Mare, era deja de
face contra
ce
sciutd ca sé la
Paris, 3 Septembre. - a asista la serviciuld
vora tru fapte amoróse. Optd
4ice dupa celebratd de Sf. Sa
din aceste copile din
nea Suhopanu, din co-
Top, dupa
functitmile vocalti filarmonico
umilittl, franceze nu se admite Ró-
Larcy retrasu romAno, amintirea gloriosulum Domnfi
de la paternité" Francia
urma Thiers. Mollovel, Mare.
co fosttl cinstitd. nu avea succesuld
Dufaure a divine, fru-
reclamatii; nu
dinte ministrilord. A de-a
tractatuld de pace
stradel orchestra
la Francfort.
M'at fronte,
PLANGFREA TEREI ASUPRA Stefan Mare, de bunii) nu
STREINILORIT. 1) intro flimure de
o turmA: unti publicti care pricepe din
Aid con- esecutéza
Vino din Gonindu-I din 'n
se tóte
mea mine
putatd) Gheorghianu in Capitala
Celord
urgie multi aarlatani, cari
din istoriculd pentru ;

lui Stefan Mare bine-cuvan- putemd recomanda pri-


multimo memoria abila , a
de ei
trecutului nostru. so póte la admini-
a ban- stratiunea nostru.
milostivire de la
La suspind. mal toaste po-
frate d'a sea la unuld BIBLIOGRAFIE
rea d-lui Stefan Vasilian, prin
neobositele sale desvoltate
Wartha
Nu a

undo stare a recunoscinta


o din
M'a a mea
topescd.
gol
care
Sa
de
DORM
perdutd de 300
din clasa inferióra a
priimitd, publicula s'a du-
sine de pie- 50
Far' a sci Po
nationala la acé- De la strada Lip-
Ca p'al fil '1-amd No. 7, la d. ,Socec & C-nie la
mare serbare. d. G. & C-nie , strada MogoOei.

La barbari,
d'emputar
- ordonania)
idistricte librari cores-

Onor. a
a sci sunt vinta servitoritorti con- Joui la 19
Momulénu. d. prefeetti
géntA ban!,
dicute, catastifurI de serviciul ape! ga-
este din mica bro-
Paris po comerciantl biuroului zóse. GAsitorul este ale la
fabrica de butur! gazóse, strada A-
scrvitori No. 28, Dudescu, va
Nu a un galben. ,(129-2)

www.dacoromanica.ro
U LU

CARTILE
necesarie pentru clasele elementare
CLISSICE
alte , se aflá la
(7, Strada Lipscani) LIBRARIA )

MULOCU DE A LA

MAI MARE OTEL


( Calea 53 ) DIN BUCURESCI fata grAd.Episcopii DE 13000
PLATIND NUMAI
ACUM DIN NOU
SE INCHIRIEAZA IN TOTAL
inchirierea
ANUME ZIDIT SPRE ACEST FINIT

total a se a-
IN PARTE
la cancelariä (catul de jost) cu firma
20 LEONARDI P. BELLO din urma circulgrii
-dresa la proprietar, D. Gr. N. informatiunile necesarii precum con- din 0 Decembre 1870, urina din No. 75-76 etc.,
face din de 14 18 11 Martie, 4 5 30
str. No. 55. Pentru apartamente preturile. pentru 1871 archiva consularie regesci italiane din tóte obligatiunile
parte, apartamente parte, nu originali de en premiurl, antorisate garantate prin deeretele
adresa tóte de se vor consideratiune de la se originale, cu valórea de 20 fraud ,
la 1871 chiar la otel, de a nu se seriele A la N, din cari se emisiuni unei valori va ad
pot visita localul tal la 10 Septembre.
otelul
premie fórte de 300000-100000-80000
altele mai la 50. - Informatiuni se lua orasele urmatóre :
Otelul de camere de pentru restaurant LA GIURGIU pe PENCHAS & EHRLICH.
cafenea, deosebitii, cabinete particulare, o 4 La TECUCIU D-nu OVANES WARTAN.
I-i UCURESCI - La Max Steiner BUZEU - La A. C-nie.
- -- ,
vechia, magasia, camerile necesarie pentru tóte caturile, la
Cli. B. Glücksmann. George Papadopnlo.
II-lea, pe
deosebite pe ambele strade (calea Mogoóe
strade la caturi, curte
strada Calvina) cu camere de
grading,
(9-2 z).
PLOESCI - S. B. Cohen.
V..
Luigi
(No. 122). in facia de metri, etc. In la 65

MAI MARE DE E VINZARE CASSELE


No. 86

de cea
ALB SI CULORI
calitate cu
HAINE BARBATESCI
BUCURESCI CI
CU

2
STRADA
FOARTE

14 curt&
cele moderate, coltul neinun-
de Ploescl, sub. No. 10. No. 10. dattl, grajda Do-
strada Co- Am pentru sesonul de ritoril se adresa la admi-
jocarilor-subtiri No. 5, piata de : nistratiunea
fructe. - Doritoril se pot adresa la
PRINS OF WALES
IMPORTANT PENTRU
Se scomptéza la Asemenea cunoscut am primit un al 2-lea transport
de la corpurile
arpaca capitald, pot gäsi bani
mut numat cu acceptul tresorierului din
hanul Tel, No. 16, cele mai moderne preturile mai eftine regimentul de care parte, strada
mandate, §ilor No. 35, apartamentul No. de la
ce 1 la 3 ore post-merediane.

E INCHIRIAT din str.


De arendat
Doritorif de a o lua
AU SOSIT DIN
Tergovistei, la de aur, o Putna. CONSTANTINOPOLE
DE
de cu de- rugati a face oferte
la epitropia easel defunctei Princesei Ca-
CARBUNE 4
pendintele de
viitor. Doritorit
la
Dimitrie
adresa la Russoli,
Tigänescii, Tecuciti, vort
Konaki comuna POMI
DE
preotul Stefan Lambaderiu cur-
IDa deslusirile asupra mosii.
tea bisericei Sf. Vineri-noug.
(103) (108 - 4) Em. Konaki Vogoride.
LAMAI
DE LOR
DIN PORTLAND
GIURGIU 18
a IPRESE C MAT Doritorii de asemenea ar-
calitatea
preturile mai moderate de pensie, o soliditate extraordinartl, sunt a se adre-
A adresa la , cupóne , niandate ,
la libraria C. WARTHA sa chiar la bufetul de la
Constantin Riga, in soseaoa
cat CU PRECFURILE CELE MAI
la (100) (3-1)
(63. 11-6) (2.

CU
No. 120, vis-a-vi de PALATULU de mai multi do-
STIRBEI de 4 stânj. fata, érti lun- OCADA resce a se angagia la una din
de 16. - Doritoril se a- primeriele din districtele Romaniel. A
dresa C. TOMESCU, DE CEA MAI BUNA CALITATE DIN VII DE LA adresa la administratia
la Ministerul de Culte. 4-3
VECHI SI NOUI
cele speci-
De locul casele de I DEALULU MARE PROFESORE
in coltul stradelor
bis. Mägurénu ALBE NEGRE de 3-5 opt limba ELENA, care
ploma sa diferite atestate
No. 20 din sub. Sf. Dimitrie
rea de a- Preturile sunt cele mai moderate formale de a da
cest imobil, care tóte a- Se de la sub-semnatii, strada casa No. 26, la lectit private, a intra locu-
vantagiele, pot lua la d. Nicolae Strugure. Cualitatea vinurilor de inta la o notabil Dorito-
Dragomirescu, sub-comisarul
II acea localul (70. 12-10) rugati a se adresa la re-
(104) dactiunea diart.
DAVID DINU. Typ. Fr. No. 11.

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și