Sunteți pe pagina 1din 9

27.

Alimente destinate creșterii imunității organismului uman

Student: Niță Nicoleta, grupa 11, an V


Disciplina: Nutriție și dietoterapie
Data: 30.03.2021

1
Ce este imunitatea?

Imunitatea reprezintă rezistența organismului față de acțiunea microbilor patogeni sau a


produșilor toxici ai acestora.

Imunitatea poate fi de mai multe tipuri, în funcție de modul în care este dobândită:

 Naturală, imunitatea cu care ne naștem și care nu se modifică pe parcusul anilor, dar nici
nu oferă protecție pe termen lung organismului.
 Artificială, imunitatea pe care o dobândim în timp ca urmare a faptului că intrăm în contact
cu agenți patogeni, iar organismul este setat să își creeze anticorpi; agentul patogen este
memorat, iar la un nou contact, organismul își va folosi anticorpii creați pentru anihilarea
sa.

Rolul sistemului imun este de a detecta virusurile, bacteriile, paraziții, ciupercile,


substanțele nocive și alte corpuri străine care nu sunt compatibile cu organismul uman.Un
sistem imun sănătos va știi să diferențieze agenții patogeni de țesuturile sănătoase și astfel
să îi elimine din corp.

Sistemul imunitar este format din mai multe structuri, însă cele mai importante sunt
globulele albe, care sunt de trei feluri:

 Granulocitele care distrug bacteriile cu, care intră în contact organimul.


 Limfocitele care distrug virusurile care cauzează infecții.
 Monocitele care asimilează și digeră particulele străine.

Un organism care are o imunitate scăzută prezintă:

 Reacții alergice
 Oboseală accentuată și nejustificată.
 Stări de apatie.

2
 Infecții repetate de tipul ORL, candida, urinare, dar și apariția herpesului și a răcelilor
frecvente.
 Inflamarea ganglionilor limfatici.

Cauzele imunității scăzute:

 Dieta dezechilibrată.
 Stresul, oboseala cronică și insomniile.
 Depresia, anxietatea.
 Consumul excesiv de alcool și tutun.
 Consumul de antibiotice și cortizol.
 Expunerea constantă la poluare.

Metode prin care putem avea o imunitatea bună a organismului:

 Sport.
 Activități relaxante.
 Odihnă suficientă.
 Saună.
 Aromaterapia.
 Alimentația.

Dieta și starea nutrițională joacă un rol critic în determinarea sănătății imune.

Alimente destinate creșterii imunității organismului uman:

 Citrice.
 Varza, broccoli, sfecla roșie și morcovii.
 Kiwi, mai bogat în vitamina C decât o lămâie.
 Usturoiul și ceapa.
 Ghimbirul și turmericul.
 Mierea, propolisul și polenul crud.

3
 Măceșele și cătina.
 Coacăzele negre, afinele și murele.
 Strugurii negri, bogați în resveratrol, cel mai puternic antioxidant din natură.

Consumul unei varietăți de legume și fructe oferă vitamine, minerale și fitonutrienți de care
organismul are nevoie pentru a sprijini detoxifierea, a reduce inflamația și a întări sistemul
imunitar împotriva infecțiilor. Scopul de a " mânca curcubeul " de fructe și legume asigură că
organismul va beneficia de gama completă de factori de protecție pe care îi oferă.

Proteinele adecvate de înaltă calitate asigură elementele de construcție ale aminoacizilor pentru
ca celule imune să facă un atac adecvat asupra agenților patogeni invadatori și să reducă riscul
de efecte secundare severe dacă ne îmbolnăvim. În plus, multe alimente bogate în proteine
conțin zinc mineral care stimulează imunitatea.

Multe ierburi și condimente au proprietăți puternice antiinflamatorii și de stimulare a


imunității: ghimbirul, turmericul, usturoi, oregano, rozmarinul, ardeiul iute.Multe alimente
vegetale și ceai conțin flavonoizi care au proprietăți antivirale.Quercetina, un flavonoid găsit
în ceapă, mărar, oregano și broccoli, poate fi benefic pentru combaterea virusurilor care
afectează căile respiratorii.

Usturoiul ( Allium sativum) este o plantă perenă, originară din regiunea muntoasă a Asiei
Centrale, de unde s-a răspândit în toată lumea, dar mai ales în regiunile tropicale și
subtropicale ale lumii.

Utilizarea usturoiului în scopuri medicinale datează din Antichitate; egiptenii au demonstrat


beneficiile usturoiului ca remediu pentru o varietate de boli administrându-l atât pe cale orală
cât și topică.În anii 1950, studiile in vitro și in vivo au demonstrat că extractele tiosulfinate de
usturoi pot inhiba creșterea celulelor maligne.

Usturoiul conține multe minerale (seleniu, mangan, fier), vitamine ( vitamina C), antioxidanți
și fitonutrieți, acesta având numeroase proprietăți: antibiotice, antivirale și antifungice,
antihistaminice, anticoagulante, expectorante, antibacteriene, antiparazitare, diaforetice,
diuretice, expectorante, stimulante și antispastice.

4
Cel mai important compus este alicina care reduce producția de colesterol prin inhibarea
HMG-CoA reductazei, totodată reduce și rigiditatea vaselor de sânge prin eliberarea de oxid
nitric.

Studiile efectuate pe animale au demonstrat efectele benefice asupra sistemului cardiovascular


(scade tensiunea arterială, previne bolile de inimă, îmbunătățește circulația), sistemului
imunitar ca agent antineoplazic și imunostimulant, totodată este utilizat local pentru infecțiile
cu tinea pedis, psoriazis (ajoena, sulfura de dialil, s-alilmetilmercaptocisteină inhibă factorul
de transcripție nucleară kappa B), în alopecie, în vindecarea rănilor( usturoiul îmbătrânit poate
duce la o creștere a reepitalizării și a neovascularizației profunde dependente de doză), în
infecția fungică la candida albicans , ca agent îmbătrânire ( are efect benefic asupra capacității
proliferative maxime a fibroblastelor pe termen lung), în leishmanioză.

Suplimentele cu usturoi s-au dovedit a fi benefice pacienților supuși chimioterapiei, mai ales
în cazul celor care iau doxorubicină, acestea previn epuizarea glutationului și a activității
crescute a radicalilor liberi asociați chimioterapiei care pot afecta anumite organe.

Moduri de acțiune:

-efectul asupra enzimelor de metabolizare a medicamentelor ( enzimele care inactivează


substanțele toxice și facilitează excreția lor: glutation transferaza, epoxidhidrolaza).
-activitate antioxidantă ( preparatele de usturoi scad peroxidarea lipidelor).
-inhibarea creșterii tumorilor ( are activitate antitumorală în sarcom, carcinom mamar,
cancer de colon și carcinom cu celule scuamoase ale pielii și esofagului).
-inducerea apoptozei.

Ghimbirul ( Zingiber officinale) este o plantă rădăcinoasă care provine din zone din Himalaya
și din Asia de Sud; este popular în preparatele culinare, dar este utilizat și ca medicament;
pulberea de ghimbir are proprietăți antiinflamatorii, carminative, antiflatulente și
antimicrobiene.

Ghimbirul conține și multe uleiuri esențiale, cum ar fi: gingerol, zingerone, cineol și citral.

5
Gingerolul are activitate antiinflamatorie, mecanismul său fiind dovedit prin studii clinice:
dubla inhibiție a COX și 5-lipooxigenazei, enzime esențiale pentru metabolismul
arahidonatului și apoi extins la reducerea reglării inducției ale genelor inflamatorii.

Zingerone are eficacitate terapeutică împotriva diareei induse de Escherichia Coli la copii, în
special la copii.

Ghimbirul este utilizat în:

-afecțiuni digestive, compușii fenolici ameliorează iritațiile gastrointestinale, stimulează


glandele salivare și producția de bilă și reduc contracțiile gastrice.
- inflamații, acesta diminuează inflamațiile la nivelul colonului, reducând totodată și riscul
de apariție a cancerului de colon.
- reducerea durerii musculare apărute în urma antrenamentelor și a simptomelor
dismenoreei.
- greață.

Broccoli ( Brassica oleracea) este o legumă originară din Italia bogată în numeroase vitamine
și minerale, glucozinolați, flavonoizi, acizi hidroxicinamici, sulforafane, indol-3- carbinol.

Broccoli are efect:

-antioxidant datorită conținutului în vitamina C, kaempferol, quercitină, luteină, zeaxantină


și beta-caroten. Acești compuși împreună cu vitamina E, magneziu și zinc reduc riscul de
apariție a unor inflamații cronice și afecțiuni.
Acțiunea antioxidantă este dovedită prin studiile in vitro și experimentale pe animale.
-antiinflamator datorită izotiocianaților care reduc activitatea unor molecule numite NK-
kappaB, molecule responsabile de răspunsul inflamator și creșterea cantității de produși
implicați în reacțiile inflamatorii.

Acțiunea antiinflamatorie este datorată și glucorafaninei și glucozinolatului predominant în


broccoli.

6
-cardioprotector datorită sulforafanelor prin inhibarea fazei I a enzimelor, inducției fazei II
a enzimelor detoxifiante antioxidante, funcția antioxidantă, inducerea ciclului celular,
inhibarea angiogenezei; numeroase studii au demonstrat reducerea nivelului de colesterol
și trigliceride din sânge, scăzând riscul de afecțiuni cardiovasculare.
-gastroprotector datorită fibrelor care susțin sănătatea sistemului digestiv și reglează
nivelul bacteriilor de la nivelul tractului; totodată previn și constipația.

Studiile care dovedesc acțiunea gastroprotectoare se concentrează pe compoziția fitochimică


purificată sau semipurificată, mai degrabă decât pe alimentul întreg.

Glucorafanina( precursor al sulforafanului), dar și mirozinaza din broccoli sub formă de


capsule în cadrul unui studiu în care autorul este și pacient se pare că au ameliorat simptomele
în ceea ce privește trei cazuri de COVID-19.Totuși mecanismele de acțiune ale acestuia sunt
neclare, majoritatea simptomelor sunt controlate, cu excepția tusei.

Portocalele sunt originare din Asia, din regiunea de sud a Chinei și din Indonezia și sunt o
sursă de vitamina C, B1 și acid folic, calciu și potasiu.

Componenții din portocale, limonoidele au proprietăți antitumorale, antioxidante,


antiinflamatoare, neuroprotectoare, imunomodulatoare, antibacteriene, antivirale și
antihiperglicemiante.

Limonoidele, în special limonina exercită efecte inhibitoare asupra proliferării carcinomului


colorectal(potențiali agenți chimiopreventivi), hepatocelular, gastric, pancreatic, mamar,
melanom și neuroblastom.

Citricele sunt cunoscute pentru proprietățile lor antioxidante, atât datorită vitaminei C, dar și
prezenței unor glucozide limonoide, ca urmare pot fi utilizate în prevenirea și tratarea
diferitelor boli cronice și degenerative.

Limonoidele au un rol potențial și în prevenirea diferitelor boli prin activități inflamatorii; în


acest sens s-a investigat eficacitatea limoninei asupra leziunii reperfuziei ischemiei hepatice

7
indusă experimental la șobolani, limonina fiind capabilă să protejeze hepatocitele împotriva
leziunilor, dar și să protejeze împotriva toxicității hepatice induse de D-galactozamină.

Limonoidele, limonina și obacunona au și activitate neuroprotectoare împotriva citotoxicității


induse de glutamat în culturile primare de celule corticale de șobolan, acestea inhibă creșterea
calciului și reduc cantitatea de oxid nitric și producția de specii reactive de oxigen.

Limonina și nomilina au și activitate antivirală, acestea au prezentat o inhibare a replicării


HIV-1 folosind celule mononucleare din sângele periferic uman și monocite/macrofage.

Deși citricele au proprietăți farmacologice atractive, sinteza acestora este destul de dificilă și
potențialele efecte sunt în general la doze nefavorabile terapeutic.

Concluzie

Sistemul imunitar se poate întări și cu ajutorul legumelor și fructelor consumate sub diverse
forme și să nu uităm că hrana poate fi medicament pentru corpul nostru.

8
Bibliografie

1. Ghid de nutriție
2. Yu-Sheng Shi, Yan Zhang, Hao-Tian, Chuan-Hai Wu, Hesham R. El-Seedi, Wen-
Kang Ye, Zi-Wei Wang, Chun-Bin Li, Xu-Fu Zhang, Guo-Yin Kai, Limonoids from
Citrus: Chemistry, anti-tumor potential, and other bioactivities, Journal of Functional
Foods 75 (2020) ,104213.
3. Gil Zandani, Noga Kaftori-Sandler, Noa Sela, Abraham Nyska, Zecharia Madar,
Dietary broccoli improves markers associated with glucose and lipid metabolism
through modulation of gut microbiota in mice, Nutrition (2021), 2.
4. Jean Bousquet, Vincent Le Moing, Hubert Blain, Wienczyslawa Czarlewski, Torsten
Zuberbier, Rafael de la Torre, Nieves Pizarro Lozano, Jacques Reynes, Anna
Bedbrook, Jean-Paul Cristol, Alvaro A. Cruz, Alessandro Fiocchi, Tari Haahtela,
Efficacy of broccoli and glucoraphanin in Covid-19: From hypothesis to proof-of-
concept with three experimental clinical cases, World Allergy Organization Journal,
volume 14, Issue 1, Ianuaary 2021, 100498.
5. Nguyen Hoang Anh, Sun Jo Kim, Nguyen Phuoc Long, Jung Eun Min, Young Cheol
Yoon, Eun GOO Lee, Mina Kim, Ginger on Human Health: A Comprehensive
Systematic Review of 109 Randomized Controlled Trials, Nutrients 2020, 12, 157.
6. Debjyoti Chakraborty and Anindita Majumder, Garlic (Lahsun)- An Immunity
Booster against SARS-CoV-2, Biotica Research Today2020, Vol2:8 755/757.