Sunteți pe pagina 1din 38

Dosarul nr.

3-93/21(2-21084879-02-3-18062021)

HOTĂRÂRE
în numele Legii

08 iulie 2021 mun.Chişinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ


al Curţii de Apel Chișinău

În componenţă:
Preşedintele completului, judecătorul Ana Panov
Judecători Dorin Dulghieru și Virgiliu Buhnaci
Grefierul Ecaterina Mihailov

examinând în şedinţă de judecată publică, acțiunea în contencios administrativ


înaintată de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” către Comisia Electorală
Centrală a Republicii Moldova, terți Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de
Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei
de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliției, Serviciul de
Informații și Securitate cu privire la anularea parțială a actului administrativ normativ, și-

constată:

La data de 07 iunie 2021, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” a depus o


cerere de chemare în judecată către Comisia Electorală Centrală, terți Biroul Politic de
Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia
Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova și
Inspectoratul General al Poliției, prin care a solicitat:
- anularea parţială a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021
ca fiind ilegală în partea stabilirii/deschiderii numărului total de 44 secţii de votare pentru
alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea
menţionată; constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către
Comisia Electorală Centrală la formarea numărului de secţii de votare în număr de 44
pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la
hotărârea menţionată și de către Biroul politici de reintegrare, cu referire la manifestarea
pasivităţii în vederea elaborării propunerilor legate de cele 44 secţii de votare pentru
alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea
menţionată cât şi lipsei obiecţiilor formulate; obligarea Comisiei Electorale Centrale să
modifice numărul de secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului
(Transnistria), ţinând cont de prevederile art. 32 alin. (3) lit.b), c) din Codul electoral.
În motivarea acțiunii înaintate reclamantul a indicat că, la 05 iunie 2021 de către
Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a fost emisă Hotărârea nr. 4965 cu privire
la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului
(Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor
parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021:

1
- Se organizează, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021,
secţiile de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria),
municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni, (conform anexei, Municipiul
Chisinău 2 Oraşul Anenii Noi, raionul Anenii Noi 1 Comuna Calfa,-raionul Anenii Noi 2 Satul
Gura Bîcului, raionul Anenii Noi 2 Satul Hîrbovăț, raionul Anenii Noi 1 Satul Varniţa, raionul
Anenii Noi 4 Comuna Zolotievca, raionul Anenii Noi l Oraşul Căuşeni, raionul Căuşeni 2 Satul
Chircăieşti, raionul Căuşeni 2 Satul Copanca, raionul Căuşeni 2 Comuna Fîrlădeni, raionul
Căuşeni 1 Satul Hagirnus, raionul Căuşeni 2 Oraşul Criuleni, raionul Criuleni 1 Comuna
Cocieri, raionul Dubăsari 2 Comuna Corjova, raionul Dubăsari 1 Comuna Coşniţa, raionul
Dubăsari 1 Comuna Coşniţa (satul Pohrebea), raionul Dubăsari 1 Satul Doroţcaia, raionul
Dubăsari 2 Comuna Molovata Nouă, raionul Dubăsari 1 Satul Ustia, raionul Dubăsari 1 Satul
Sănătăuca, raionul Floreşti 4 Oraşul Rezina, raionul Rezina 4 Oraşul Ştefan Vodă, raionul
Ştefan Vodă 1 Comuna Răscăieţi, raionul Ştefan Vodă 1 Municipiul Bender 2)
- Consiliul electoral al circumscripţiei electorale pentru localităţile din stânga Nistrului
nr. 37 va constitui secţiile de votare şi birourile electorale ale acestora.
- Ministerul Afacerilor Interne, în baza atribuţiilor ce îi revin conform prevederilor
Codului electoral, va întreprinde toate măsurile necesare privind menţinerea ordinii publice în
localităţile unde îşi au sediul secţiile de votare enumerate în anexa la prezenta hotărâre.
- În scopul garantării securităţii procesului de votare la secţiile de votare din localităţile
aflate în Zona de Securitate, Comisia Electorală Centrală face apel către observatorii naţionali,
internaţionali şi Comisia Unificată de Control în vederea monitorizării desfăşurării paşnice a
procesului electoral în cadrul secţiilor de votare menţionate.
Declară că, cu Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova nr. 4965
din 05 iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile
din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni
în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021 nu sunt deacord din
considerentele ce urmează a fi relevate infra.
Conform art. 32 alin. (3) al Codului Electoral ,,La deschiderea secţiilor de votare
pentru alegătorii din localităţile din stingă Nistrului (Transnistria) se vor respecta, în particular,
următoarele criterii: a) secţiile de votare se vor deschide în unităţile administrativ-teritoriale
aflate sub control constituţional al autorităţilor Republicii Moldova, atât de pe malul stins, cit
si de pe malul drept al Nistrului; b) pentru localităţile din stânga Nistrului vor fi deschise secţii
de votare distincte în baza datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv în baza
înregistrării prealabile, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia
Electorală Centrală; c) la deschiderea secţiilor de votare se va tine cont de numărul alegătorilor
care au participat la scrutinele precedente, conform datelor din Registrul de stat al alegătorilor,
inclusiv conform înregistrării prealabile. ”
Menționează că, analizând minuţios textul hotărârii Comisiei Electorale Centrale a
Republicii Moldova nr. 4965 din 05 iunie 2021 constată faptul că, la emiterea hotărârii
menţionate nu au fost respectate prevederile art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul Electoral, or,
din conţinutul hotărârii menţionate, lipseşte informaţia cu referire la numărul alegătorilor cu
drept de vot înregistraţi în Registrul de stat al alegătorilor cât şi lipsesc informaţiile legate de
numărul de alegători cu drept de vot care au fost înregistraţi în baza înregistrării prealabile,
aspecte care ridică dubii serioase asupra legalităţii hotărârii nr. 4965 din 05 iunie 2021.
Cu toate că legea nu este clară sub aspectul dat, instanţa trebuie să facă o conexiune a
normei cu tipul scrutinului fiind evidentă că aplicarea ei presupune calculul şi analiza
comparativă a numărului de cetăţeni care au participat la scrutinele parlamentare precedente.

2
Relevă că, la unele secţii de votare deschise, anterior au participat un număr substanţial
de mic de votanţi.
Susține că, Comisia Electorală Centrală nu a ţinut cont de cele două criterii distincte
prevăzute de art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul Electoral: a) numărul persoanelor înregistrate
prealabil - iar la caz fiind vorba despre doar 256 persoane şi b) numărul persoanelor
participante la scrutinele precedente: - la alegerile prezidențiale 2020 (turul 2) - unde au
participat 31783 persoane; - la alegerile parlamentare din 2019 (circumscripţia naţională) - au
participat 37269 persoane.
Relatează că, în condițiile în care la o secţie de votare poate fi arondat număr maxim
de 3000 de persoane, se observă că pentru aceşti cetăţeni, participanţi la scrutinele precedente,
ar fi fost suficient un număr de 13 secţii de votare, cu toate acestea, analiza subiectului abordat,
efectuată de AO Promo-LEX la data de 04 martie 2021, în cadrul studiului „Constituirea
secţiilor de votare pentru alegatorii din stânga Nistrului”, denotă că un număr optim de secţii
de votare nu poate depăşi 28 de secţii. Matematic, aceste secţii ar putea acoperi 84000 de
votanţi, număr de persoane ce nu a fost înregistrat ca participanţi niciodată, la nici un scrutin
şi care efectiv constituie circa 33% din numărul total de alegitori înregistraţi în Registrul de
Stat al Alegătorilor pentru aceste raioane.
Menționează că, potrivit opiniei separate a membrului CEC Dumitru Pavel, rezultă
faptul că, au fost aprobate deschiderea a 3 secţii de votare în s. Corjova şi mun. Bender
localități asupra cărora nu există nici o coordonare cu autorităţile competente ale Republicii
Moldova, după cum acest subiect nu a fost supus unei aprecieri în cadrul Comisiei Unificate
de Control. La subiectul dat s-a expus Ministerul Afacerilor Interne care a indicat expres că la
moment nu poate să asigure securitatea votului în aceste localități pentru că este necesară
antrenare de efectiv suplimentar şi că chestiunea dată trebuie mai întâi aprobată în cadrul
Comisiei Unificate de Control, or, pârâtul a adoptat un act adminsitrativ pe care nu poate să-l
pună în executare efectivă, dar şi care poate antrena escaladarea conflictului transnistrean.
Prin urmare, criteriul legal conex de numărul alegătorilor care au participat la
scrutinele precedente, este inexistent în aceste situaţii, iar actul CEC contravine expres normei
legale citate.
În consecinţă, domicilierea cetăţenilor menţionaţi pe un teritoriu necontrolat de
autorităţile Republicii Moldova şi imposibilitatea concurenţilor electorali de a le aduce la
cunoştinţă programele electorale, încalcă dreptul ultimilor la crearea unor condiţii egale de
informare pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova care intenţionează să-şi manifeste intenţia
de vot, or, accesul concurentului electoral şi al mass-mediei în regiune este esenţial pentru a
avea alegeri parlamentare transparente şi echitabile
Își întemeiază acțiunea pe prevederile art. art. 21 alin.(l), 22 alin. (1), 23 alin. (1), (3),
24 alin. (1), 189 alin. (1), 191 alin. (2), 206 alin. (1) lit. e), 224 alin. (1) Cod Administrativ și
pe art. 72 alin.(3) Cod electoral.
A solicitat Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, admiterea acțiunii și:
- Anularea parţială a Hotărârii CEC nr. 4965 din 05 iunie 2021 ca fiind ilegală în partea
stabilirii/deschiderii numărului total de 44 secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din
stânga Nistrului (Transnistria) conform anexei la hotărârea menţionată.
- Constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul Electoral de către Comisia
Electorală Centrală la formarea numărului de secţii de votare în număr de 44 pentru alegătorii
din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) conform anexei la hotărârea menţionată.
- Constatarea încălcării art. 32 alin. (1) lit. b), c) din Codul Electoral de către Biroul
politici de reintegrare, cu referire la manifestarea pasivităţii în vederea elaborarea propunerilor

3
legate de cele 44 secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului
(Transnistria) conform anexei la hotărârea menţionată cât şi lipsei obiecţiilor fomulate.
- Obligarea Comisiei Electorale Centrale să modifice numărul de secţii de votare
pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) ţinând cont de prevederile
art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul Electoral.
- Obligarea Comisiei Electorale Centrale să prezinte instanţei de judecată şi părţilor
antrenate în proces (confirmarea expedierii) listelor prealabile a secţiilor de votare pe care
intenţionează să le organizeze în localităţile din unităţi administrativ-teritoriale ce dispun de
căi de comunicaţie între ambele maluri (Floreşti, Rezina, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi,
Căuşeni, Ştefan Vodă).
- Obligarea Comisiei Electorale Centrale să prezinte instanţei de judecată şi părţilor
antrenate în proces (listelele prealabile a secţiilor de votare expediate) pe care intenţionează să
le organizeze în localităţile din unităţi administrativ-teritoriale ce dispun de căi de comunicaţie
între ambele maluri (Floreşti, Rezina, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi, Căuşeni, Ştefan Vodă)
conform pct. VII din Hotărârea CEC nr. 4965 din 05 iunie 2021.
- Obligarea Comisiei Electorale Centrale să prezinte instanţei de judecată şi părţilor
antrenate în proces informaţia cu referire la numărul alegătorilor cu drept de vot înregistraţi în
Registrul de stat al alegătorilor din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) conform
anexei la hotărârea menţionată.
- Obligarea Comisiei Electorale Centrale să prezinte instanţei de judecată şi părţilor
antrenate în proces informaţiile legate de numărul de alegători cu drept de vot care au fost
înregistraţi în baza înregistrării prealabile.
- Obligarea Comisiei Electorale Centrale să prezinte instanţei de judecată şi părţilor
antrenate în proces (toate răspunsurile şi notele informative cu titlu de recomandare al Biroului
Politici de Reintegrare din Cadrul Cancelariei de Stat cu propunerile legate de organizărea
secţiilor de votare pentru cei 247609 de alegători domiciliaţi în localităţile din stânga Nistrului
(Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate provizoriu în
afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova.
- Obligarea Comisiei Electorale Centrale să prezinte instanţei de judecată şi părţilor
antrenate în proces (toate răspunsurile primite de la autorităţile publice locale) în urma
propunerii listelor prealabile a secţiilor de votare pe care Comisia Electorală Centrală
intenţionează să le deschidă.
- Obligarea Comisiei Electorale Centrale să prezinte instanţei de judecată şi părţilor
antrenate în proces răspunsurile/recomandările/notele informative primite de la Comisia
Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova pe
marginea listelor prealabile a secţiilor de votare pe care Comisia Electorală Centrală
intenţionează să le deschidă.
- Obligarea Comisiei Electorale Centrale să prezinte instanţei de judecată şi părţilor
antrenate în proces răspunsurile/recomandările/notele informative primite de la Inspectoratul
General al Poliţiei din cadrul MAI pe marginea listelor prealabile a secţiilor de votare pe care
Comisia Electorală Centrală intenționează să le deschidă.
La data de 08 iunie 2021 Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” a înaintat
o cerere privind concretizarea solicitărilor din cererea de chemare în judecată, prin care a
solicitat:
- Anularea parţială a actului administrativ normativ și anume a Hotărârii Comisiei
Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 ca fiind ilegală în partea stabilirii/deschiderii

4
numărului total de 44 secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului
(Transnistria), conform anexei la hotărârea menţionată;
- Emiterea de către instanţa de judecată a actului administrativ favorabil, prin care să
fie stabilită deschiderea a 28 secţii de votare, pentru alegătorii din localităţile din stânga
Nistrului (Transnistria);
- Constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către Comisia
Electorală Centrală la formarea numărului de secţii de votare în număr de 44 pentru alegătorii
din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), conform anexei la hotărârea menţionată;
- Constatarea încălcării art. 32 alin. (1) lit. b), c) din Codul electoral de către Biroul
politici de reintegrare, cu referire la manifestarea pasivităţii în vederea elaborării propunerilor
legate de cele 44 secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului
(Transnistria), conform anexei la hotărârea menţionată cât şi lipsei obiecţiilor fomulate;
- Obligarea Comisiei Electorale Centrale să modifice numărul de secţii de votare
pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), ţinînd cont de prevederile
art. 32 alin. (3) lit.b), c) din Codul electoral.
Prin cererea de modificare a obiectului acțiunii din 25 iunie 2021, Partidul Politic
„Platforma Demnitate și Adevăr” a solicitat:
- Anularea parţială a actului administrativ normativ şi anume anexa de la punctul 1 din
Hotărârii CEC nr. 4965 din 05 iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare
pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi
unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data
de 11 iulie 2021, modificată prin Hotărârea Nr. 4999 pentru modificarea anexei la
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 „Cu privire la
organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului
(Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul
alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021.
- Anularea parţială a actului administrativ normativ în pct. 1 din Hotărârea Nr. 4999
pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie
2021 „Cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din
stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni
în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021.
Prin cererea de completare a acțiunii din 01 iulie 2021 Partidul Politic „Platforma
Demnitate și Adevăr” a solicitat:
- Anularea parţială a actului administrativ normativ şi anume anexa de la punctul 1 din
Hotărârii CEC nr. 4965 din 05 iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare
pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi
unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data
de 11 iulie 2021, modificată prin Hotărârea Nr. 4999 pentru modificarea anexei la
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 „Cu privire la
organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului
(Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul
alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021”.
- Anularea parţială a actului administrativ normativ în pct. 1 subpct. 3) din Hotărârea
Nr. 4999 din 15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 „Cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru
alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele

5
localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11
iulie 2021”.
Prin notificarea din 07 iunie 2021, efectuată întru executarea încheierii judecătorului
raportor din 07 iunie 2021 pârâtului și persoanelor terțe i s-a solicitat prezentarea referinței
asupra acțiunii înaintată până la data de 08 iunie 2021, ora 09:00.
Pârâta, Comisia Electorală Centrală, a depus referința la data de 08 iunie 2021, ora
10:21, adică cu depășirea termenului stabilit.
Prin referința depusă, pârâta Comisia Electorală Centrală a menționat că, cererea de
chemare în judecată privind anularea parţială a actului administrativ, depusă de către Partidul
Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr” împotriva Comisiei Electorale Centrale, privind
anularea hotărârii nr. 4965 din 05 iunie 2021, urmează a fi declarată inadmisibilă din
următoarele motive.
Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965/2021 este un act administrativ cu
caracter individual, adoptat în temeiul art. 18, art. 29 lit. b), h), art.32 alin. (1) şi (2), art. 81
alin. (3) din Codul electoral nr. 1381/1997, în vederea punerii în aplicare a Decretului
Preşedintelui Republicii Moldova nr. 77-IX din 28 aprilie 2021 privind dizolvarea
Parlamentului, structura hotărârii fiind în corespundere cu art. 120 alin. (1) din Codul
administrativ.
Potrivit art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se
încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o
acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată competente
pentru examinarea procedurii de contencios administrativ. Drept vătămat, în sensul art. 17 din
Codul administrativ, este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se
aduce atingere prin activitate administrativă. Conform art. 11 alin. (2) din acelaşi cod,
destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ
se îndreaptă.
În cazul de faţă destinatarii hotărârii CEC nr. 4965/2021 sunt alegătorii din stânga
Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni, prin
urmare, nefiind destinatarul hotărârii contestate, reclamantul nu poate revendica încălcarea
prin adoptarea acesteia a oricărui drept stabilit de lege, acesta fiind cazul în care acţiunea în
contenciosul administrativ se declară inadmisibilă în condiţiile art. 207 alin. (2) lit. e) din
Codul administrativ.
Mai mult, anularea pct. 1 din hotărârea Comisiei nr.4965/2021, care stabileşte
constituirea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului
(Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor
parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 (44 la număr), va duce la dispariţia secţiilor de votare
destinate alegătorilor din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi
unele localităţi ale raionului Căuşeni, ceea ce va leza drepturile acestui segment de alegători
garantate de art.32 alin. (1) din Codul electoral, fapt inadmisibil într-un stat de drept.
În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă
totalitatea actelor administrative individuale şi normative, a contractelor administrative, a
actelor reale, precum şi a operaţiunilor administrative realizate de autorităţile publice în regim
de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii şi se aplică nemijlocit legii.
Dispoziţiile legale enunţate instituie pentru testul de admisibilitate a acţiunii în
procesul administrativ, inclusiv pentru acţiuni de control normativ, revendicarea unui drept
propriu vătămat, or scopul acţiiunii de control normativ constă în anularea unui act

6
administrativ care prin acţiunea sa aduce o atingere ilegală unui drept subiectiv concret
recunoscut de lege unei anumite persoane.
Mai mult în partea motivată a hotărârii contestate, Comisia a arătat despre
comunicarea cu toţi subiecţii implicaţi în constituirea respectivelor secţii, reieşind din
prevederile art. 32 din Codul electoral precum şi faptul deţinerii acordurilor prealabile.
Concluziile mai sus formulate sunt susţinute şi de practica judiciară, şi anume, prin
Hotărârea Curţii de Apel Chişinău nr.3-129/20 din 08 octombrie 2020, menţinută în vigoare
prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 12 octombrie 2020 (dosarul civil nr. 3ra-
1054/14), s-a stabilit că „prin poziţia expusă în acţiunea de contencios înaintată, reclamantul
propune îngrădirea exercitării dreptului de vot a locuitorilor din stânga Nistrului or conform
prevederilor art. 30 alin. (2) ... secţia de votare va cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de
alegători. Prin urmare, raportat la numărul de alegători conform Registrului de Stat al
Alegătorilor, numărul acestora fiind de 247609, ar fi necesar aproximativ 82 de secţii de votare
pentru alegători din stânga Nistrului”.
La rândul său, art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, statuează că orice persoană
care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorităţi
publice poate înainta o acţiune în contenciosul administrativ.
Astfel susține partea pârâtă că prin acţiunea de contestare a actului normativ,
reclamantul în calitatea sa de concurent electoral nu a explicat cu celeritate care este dreptul
său lezat, fapt pentru care şi în conformitate cu dispoziţiile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ nr. 116/2018, Comisia Electorală Centrală solicită declararea inadmisibilității
acţiunii înaintate.
Prin referința depusă, terțul Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de
Stat, a subliniat că, prin acţiunea sa, reclamantul a înaintat doar o singură pretenţie vizavi de
Biroul Politici de Reintegrare, şi anume: „constatarea încălcării art.32 alin.(3) lit. b), c) de către
Biroul politici de reintegrare, cu referire la manifestarea pasivităţii în vederea elaborării
propunerilor legate de cele 44 secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga
Nistrului, cât şi lipsei obiecţiilor formulate”.
Consideră pretenția în cauză neîntemeiată din considerentele expuse în continuare.
Astfel, prin Anexa nr.2 a Hotărârii Guvernului nr.657/2009 a fost aprobată Structura
Cancelariei de Stat, în cadrul căreia la pct.5 se regăseşte sintagma „Biroul Politici de
Reintegrare (cu statut de direcţie)”, totodată, potrivit pct. 8 din Regulamentul privind
organizarea şi funcţionarea Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.657/2009, este prevăzut că, „Sub aspect structural, Cancelaria de Stat este constituită din
conducerea acestei autorităţi, Cabinetul Prim-ministrului, Corpul de control al Prim-
ministrului, cabinetul viceprim-ministrului, din direcţii, secţii şi alte subdiviziuni.”, iar pct.13
al aceluiași regulament, în partea sa relevantă, statuează că, „ (...) Biroul Politici de Reintegrare
asigură suportul organizatoric şi informaţional al activităţii viceprim-ministrului responsabil
de realizarea politicii Guvernului în domeniul reintegrării ţării. ”
În aceeaşi ordine de idei, potrivit pct.2 din Regulamentul de activitate a Biroului
Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat, aprobat de către Secretarul general al
Guvernului la data de 01 martie 2021, este prevăzut că: „Biroul are statut de direcţie în cadrul
Cancelariei de Stat, subordonată pe aspecte strategico-politice viceprim-ministrului
responsabil de realizarea politicilor în domeniul reintegrării ţării şi pe aspecte administrative
secretarului general al Guvernului”.
Potrivit aceluiaşi Regulament: „Biroul are misiunea de a realiza priorităţile politicii
Guvernului în domeniul reintegrării ţării, cu asigurarea coordonării în acest sens a activităţii

7
autorităţilor administraţiei publice centrale şi desfăşurarea procesului de negocieri pentru
reglementarea transnistreană. ”
În contextul prevederilor legale menţionate, conchide că Biroul politici de reintegrare
este o subdiviziune a Cancelariei de Stat, a cărui scop de bază este asigurarea unui suport
organizatoric şi informaţional în vederea realizării politicii Guvernului în domeniul reintegrării
ţării.
Cu privire la responsabilităţile suplimentare ale Biroului Politici de Reintegrare ce ţin
de asigurarea desfăşurării în bune condiţii a scrutinelor electorale, acestea sunt regăsite în
prevederile art.32 alin. (1) din Codul electoral, care statuează următoarele: „(1) În cazul
alegerilor parlamentare, al alegerilor prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, pentru
alegătorii localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), Comisia Electorală Centrală, cu cel
puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, organizează mai multe secţii de votare cu sediul pe
teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor publice
centrale. La formarea respectivelor secţii de votare, Comisia Electorală Centrală va ţine cont
de propunerile Biroului Politici de Reintegrare, care, la elaborarea propunerilor menţionate, va
ţine cont de organizarea administrativ-teritorială, de specificul căilor de acces şi comunicare,
de asemenea va contribui la asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral şi la organele
electorale respective”.
Astfel, din textul normei precitate, se constată că organul responsabil de organizarea
secţiilor de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia
constituțională a autorităţilor publice centrale, pentru alegătorii localităţilor din stânga
Nistrului (Transnistria), este Comisia Electorală Centrală, iar rolul Biroului Politici de
Reintegrare în cazul de faţă este unul strict consultativ.
În acest sens, Biroul Politici de Reintegrare va înainta propuneri către Comisia
Electorală Centrală, în raport cu subiectul deschiderii secţiilor de votare, ținând cont de
următoarele aspecte: organizarea administrativ-teritorială; specificul căilor de acces şi
comunicare; de asemenea va contribui la asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral
şi la organele electorale respective. Careva alte responsabilităţi a Biroului Politici de
Reintegrare ce ţin de asigurarea desfăşurării în bune condiţii a scrutinelor electorale, Codul
Electoral nu prevede, în acest context, consideră pretenţiile reclamantului faţă de Biroul
Politici de Reintegrare cu privire la încălcarea prevederilor art. 32 alin. (3) lit. b), c) din Codul
Electoral ca fiind neîntemeiate şi irelevante.
Totodată, referindu-se la responsabilităţile Biroul Politici de Reintegrare stipulate în
art. 32 alin. (1) din Codul Electoral, menţionează că între Comisia Electorală Centrală şi Biroul
Politici de Reintegrare a avut loc o cooperare interactivă şi eficientă, în vederea asigurării
desfăşurării în bune condiţii a alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021,
reieşind din prevederile Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4817 din 05 mai 2021,
astfel, la prezenta referinţă Biroul Politici de Reintegrare a anexat copiile actelor de
corespondenţă dintre autorităţile publice menţionate, care au avut drept scop asigurarea
respectării prevederilor art. 32 din Codul Electoral, iar analizând corespondenţa anexată la
prezenta referinţă, conchide cu certitudine că Biroul Politici de Reintegrare şi-a exercitat în
deplinătate şi cu maximă tenacitate responsabilităţile sale care izvorăsc din prevederile art.32
alin. (1) din Codul Electoral, astfel, nu există niciun motiv elocvent în vederea constatării
încălcării reglementărilor în sfera electorală, de către Biroul Politici de Reintegrare, cu referire
la manifestarea pasivităţii în vederea elaborării propunerilor legate de secţiile de votare pentru
alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) şi mun. Bender, cât şi a lipsei
obiecţiilor formulate.

8
Susține terțul că, prin scrisorile cu nr.23-78-407-4027 din 01 iunie 2021 şi cu nr.23-
78-425-4137 din 04 iunie 2021, Biroul Politici de Reintegrare a accentuat că lista secţiilor de
votare şi căile de acces la acestea trebuie să reflecte rezultatele consultărilor cu autorităţile
publice locale, iar în privinţa comunei Corjova şi a mun. Bender s-a atras atenţia că aceste
localităţi au un regim sporit de securitate, în care există perimetre teritoriale aflate în afara
controlului efectiv din partea autorităţilor constituţionale, şi respectiv, în caz de potenţiale
incidente, securitatea şi ordinea publică nu poate fi asigurată de către organele competente ale
Republicii Moldova, corespunzător, din aceste raţionamente la scrutinele electorale precedente
era evitată amplasarea secţiilor de vot în aceste localităţi.
La fel, Biroul a solicitat comunicarea locaţiilor exacte pentru secţiile din Corjova şi
Bender, pentru a sesiza Tiraspolul prin canalele de dialog de la nivelul reprezentanţilor politici
şi a Comisiei Unificate de Control, a cere garanţii scrise privind organizarea fără impedimente
a activităţii în acele secţii, inclusiv, a procesului de vot, accesul neîngrădit al funcţionarilor
electorali şi al alegătorilor, prezenţa colaboratorilor de poliţie pentru a menţine ordinea
publică, excluderea potenţialelor acţiuni cu caracter provocator, iar după obţinerea
răspunsurilor respective va informa neîntârziat Comisia Electorală Centrală.
Corespunzător, Biroul a accentuat aspectele sensibile în privinţa celor două localităţi
menţionate supra, cu recomandarea de a consulta şi opinia Ministerului Afacerilor Interne în
calitate de instituţie ce gestionează domeniul de ordine publică, mai mult decât atât, reiterează
că organul responsabil de organizarea secţiilor de votare cu sediul pe teritoriul Republicii
Moldova, pentru alegătorii localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), este Comisia
Electorală Centrală, respectiv, prevederile art. 32 alin.(3) lit. b), c) din Codul Electoral, la care
face referință reclamantul, nu sunt incidente Biroului Politici de Reintegrare.
Cu privire la pretențiile fată de Comisia Unificată de Control a menționat că,
reclamantul, eronat a atras în proces Comisia Unificată de Control (CUC) invocând că acesta
face parte din structura Cancelariei de Stat, or, Comisia Unificată de Control a fost constituită
în baza Acordului cu privire la principiile de reglementare paşnică a conflictului armat din
regiunea transnistreană a Republicii Moldova, semnat de Republica Moldova şi Federaţia Rusă
la 21 iulie 1992, este un organ fără personalitate juridică ce funcţionează în format trilateral
(delegaţia Republicii Moldova, delegaţia Federaţiei Ruse şi delegaţia de la Tiraspol, cu
participarea concomitentă a reprezentanților Misiunii OSCE în Moldova şi ai Ucrainei), fiind
responsabilă de monitorizarea situației din Zona de Securitate şi menţinerea păcii şi a ordinii
publice în acest perimetru, respectiv deține un statut special care diferă de cel a subdiviziunilor
structurale ale Cancelariei de Stat, potrivit pct.2 din Acordul cu privire la principiile de
reglementare paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova,
„Comisia Unificată de Control este formată din reprezentanţi ai celor trei părți angajate în
reglementare. Comisia foloseşte în activitatea sa grupuri de observatori militari create în
concordanţă cu toate înţelegerile anterioare, inclusiv cvadripartite. Fiecare din părțile angajate
în activitatea Comisiei îşi numesc reprezentanţii săi în componenţa acesteia. Locul de reședință
a Comisiei de control este oraşul Bender”, corespunzător, remarcă că adresa de localizare a
Comisiei Unificate de Control (mun. Chișinău, str. Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1) a fost
indicată greşit de către reclamant, deoarece convocările săptămânale, în şedinţe ordinare, ale
tuturor componentelor Comisiei au loc în fiecare zi de joi în or. Bender, conex, în cazul
nerespectării condiţiilor Acordului susmenţionat, Comisia investighează circumstanţele în care
s-au produs încălcările şi ia de urgenţă măsurile cuvenite pentru stabilirea păcii şi ordinii de
drept, precum şi pentru neadmiterea unor asemenea încălcări pe viitor.

9
În scopul asigurării realizării în continuare a prevederilor corespunzătoare ale
Acordului cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat în regiunea
transnistreană a Republicii Moldova, semnat la 21 iulie 1992, Guvernul Republicii Moldova
prin Hotărârea nr.515/2010 a aprobat componența nominală a delegaţiei Republicii Moldova
în Comisia Unificată de Control, totodată, prin Hotărârea Guvernului nr.744/2011 a fost
aprobat Regulamentul cu privire la activitatea delegației Republicii Moldova în Comisia
Unificată de Control, care stabileşte principiile de formare, sarcinile de bază şi funcţiile
delegaţiei Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control.
Sarcina de bază a delegaţiei Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control este
o organizarea monitorizării situaţiei în Zona de Securitate şi adoptarea deciziilor, în bază de
consens al părților, cu caracter preventiv, orientate spre menţinerea păcii şi a ordinii de drept
în procesul de pacificare, astfel, în contextul celor menţionate, consideră că indicarea Comisiei
Unificată de Control în calitate de prsoană terţă este eronată, or, Comisia deţine un statut
special care diferă de cel al subdiviziunilor structurale ale Cancelariei de Stat.
A solicitat terțul, respingerea pretenţiilor formulate de către reclamantul Partidul
Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr” faţă de Biroul Politici de Reintegrare, ca fiind
neîntemeiate şi irelevante.
Terțul Inspectoratul General al Poliției, prin referința depusă a indicat că, consideră
inoportună expunerea asupra temeiurilor de fapt şi de drept invocate în cererea de chemare în
judecată prin care se solicită anularea unui act administrativ la emiterea căruia, terţul
Inspectoratul General al Poliţiei nu a participat iar efectele actului administrativ nu produc
efecte juridice asupra autorităţii publice terţe, or, potrivit prevederilor art.205 alin. (2) Cod
administrativ se distinge faptul că terţul atras în proces participă la raportul juridic litigios în
aşa fel încât hotărârea instanţei de judecată ar interveni direct în drepturile lui, astfel, potrivit
prevederilor art. 2 al Legii nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului,
poliţia este o instituţie publică specializată a statului, în subordinea Ministerului Afacerilor
Interne, care are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin
activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, de prevenire,
investigare şi de descoperire a infracţiunilor şi contravenţiilor.
Totodată, prevederile art.4 din acelaşi act normativ, indică în mod expres că activitatea
Poliţiei se desfăşoară exclusiv în baza şi pentru executarea legii, în interesul persoanei, al
comunităţii şi în sprijinul instituţiilor statului, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale şi demnităţii umane, prevăzute în Declaraţia universală a drepturilor omului, în
Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, în Codul
european de etică al poliţiei şi în alte acte internaţionale, în conformitate cu principiile
legalităţii, respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, imparţialităţii şi
nediscriminării, controlului ierarhic permanent, răspunderii personale şi profesionalismului,
transparenţei, respectării secretului de stat şi al altor informaţii oficiale cu accesibilitate
limitată.
Potrivit prevederilor art. 18 alin.(2) a Legii nr.320/2012 eu privire la activitatea Poliţiei
şi statutul poliţistului, nu se admite punerea în seama Poliţiei a altor atribuţii decât a celor
prevăzute de lege, în acelaşi context, potrivit prevederilor art. 15 alin.(l) al Legii nr.320/2012
cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, poliţia se organizează în subdiviziuni
teritoriale - unităţi ale Poliţiei cu personalitate juridică, de competenţă teritorială corespunzător
împărţirii administrativ-teritoriale a ţării, subordonate Inspectoratului General al Poliţiei, care
sânt amplasate şi îşi desfăşoară activitatea în teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, iar
prevederile art.24 alin.(1) în mod limitativ specifică situaţia juridică în care în îndeplinirea

10
activităţilor specifice, poliţistul are competenţă teritorială corespunzătoare unităţii de poliţie
din care face parte.
Potrivit acţiunii în contencios administrativ înaintate, toate pretenţiile sunt orientate
către pârâtul Comisia Electorală Centrală, totodată în orice situaţie juridică de admitere sau de
respingere a pretenţiilor reclamantului, drepturile şi obligaţiile terţului Inspectoratul General
al Poliţiei nu vor fi afectate în nici un mod.
În acelaşi context, potrivit prevederilor art.53 alin.(l) Cod administrativ, competenţa
reprezintă totalitatea atribuţiilor acordate autorităţilor publice sau persoanelor din cadrul
acestora prin lege sau alte acte normative. 
Astfel, terţul Inspectoratul General al Poliţiei reiterează faptul că nu a participat la
emiterea actului administrativ ce constituie obiectul acţiunii în contencios administrativ și nu
se va expune asupra temeiniciei acţiunii în contencios administrativ sau a actului administrativ
supus controlului judecătoresc.
La 07 iunie 2021, prin fișa de repartizare, cauza a fost repartizată pentru examinare, în
mod automat-aleatoriu prin intermediul PIGD judecătorului raportor Bostan Angela.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021, s-a declarat inadmisibilă
acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic „Platforma Demnitate și
Adevăr”, reprezentat de avocatul Botnarenco Ion către Comisia Electorală Centrală a
Republicii Moldova, persoane terțe Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei
de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul
Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova și Inspectoratul General de Poliție
privind anularea parțială a actului administrativ.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 iunie 2021, s-a admis recursul depus de
către Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, reprezentat de avocatul
Botnarenco Ion. S-a anulat integral încheierea din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău
și s-a restituit Curții de Apel Chișinău cauza de contencios administrativ la cererea de
chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”,
reprezentat de avocatul Botnarenco Ion împotriva Comisiei Electorale Centrale, terții
Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii
Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului
Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției privind anularea parțială a actului
administrativ normativ, emiterea actului administrativ favorabil, constatarea încălcării art.
32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral de către Comisia Electorală Centrală a Republicii
Moldova și Biroul Politici de Reintegrare, și obligarea Comisiei Electorale Centrale a
Republicii Moldova să modifice numărul de secţii de votare pentru alegătorii din
localităţile din stânga Nistrului (Transnistria) ţinând cont de prevederile art. 32 alin. (3)
lit. b), c) din Codul electoral, spre rejudecare, în același complet de judecată.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2021, s-au admis declarațiile de
abținere a judecătorilor Angela Bostan și Veronica Negru de la examinarea cauzei civile
al cererea de chemare în judecată declarată de Partidul Politic „Platforma Demnitate și
Adevăr”, reprezentat de Botnarenco Ion către Comisia Electorală Centrală a Republicii
Moldova, persoane terțe Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a
Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de
Stat a Guvernului Republicii Moldova și Inspectoratul General de Poliție privind anularea
parțială a actului administrativ.

11
Prin fișa de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost repartizată pentru examinare,
în mod automat-aleatoriu prin intermediul PIGD judecătorului raportor Minciuna
Anatolie.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2021, s-a admis cererea de
recuzare înaintată de către Președintele Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”
–Năstase Andrei, judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Minciuna Anatolie şi Pahopol
Anatol, de la examinarea cauzei civile nr.3- 93/21, la cererea Partidului Politic „Platforma
Demnitate si Adevăr” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terţi: Ministerul Afacerilor
Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Biroul Politici de Reintegrare din
cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control
din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Inspectoratul General al
Poliţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova privind anularea
Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 05 iunie 2021 cu privire la organizarea
secţiilor de votare pentru alegatorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria),
municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor
parlamentare din data de 11 iulie 2021.
Prin fișa de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost repartizată pentru examinare,
în mod automat-aleatoriu prin intermediul PIGD judecătorului raportor Sîrbu Victoria,
membrii completului fiind judecătorii Mihaila Viorica și Dașchevici Grigore.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2021, s-a admis cererea de
recuzare înaintată de către Președintele Partidului Politic „Platforma Demnitate și
Adevăr”, Andrei Năstase, judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău, Viorica Mihaila, Victoria Sîrbu și Grigore
Dașchevici, de la examinarea cauzei civile nr.3-93/21, la cererea de chemare în judecată
înaintată de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” către Comisia Electorală
Centrală a Republicii Moldova, persoane terțe Ministerul Afacerilor Externe și Integrării
Europene al Republicii Moldova, Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de
Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul
Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliției și
Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova cu privire la anularea parțială
a actului administrativ.
Potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza a fost repartizată la data de 07
iulie 2021, pentru examinare, în mod automat-aleatoriu prin intermediul PIGD
judecătorului raportor Virgiliu Buhnaci, membrii completului fiind judecătorii Ion
Secrieru și Dorin Dulghieru.
Prin încheierea Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, Ana Panov din 07
iulie 2021, dat fiind faptul că judecătorul Ion Secrieru se află în concediu anual de odihnă
începând cu 05 iulie 2021, s-a dispus examinarea cauzei date în componența, președintele
ședinței de judecată, judecător Ana Panov și judecătorii Dorin Dulghieru și Virgiliu
Buhnaci.
La data de 07 iulie 2021, prin intermediul poștei electronice, Comisia Electorală
Centrală a depus cerere cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 iulie 2021, s-a respins cererea depusă
de către Comisia Electorală Centrală cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de
judecată egală în grad. Cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată
depusă de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, reprezentat de avocatul
Botnarenco Ion împotriva Comisiei Electorale Centrale, terții Biroul Politici de

12
Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia
Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova și
Inspectoratul General al Poliției privind anularea parțială a actului administrativ normativ,
emiterea actului administrativ favorabil, constatarea încălcării art. 32 alin. (3) lit. b), c) din
Codul electoral de către Comisia Electorală Centrală și Biroul politici de reintegrare, și
obligarea Comisiei Electorale Centrale să modifice numărul de secții de votare pentru
alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), ținând cont de prevederile art.
32 alin. (3) lit. b), c) din Codul electoral, s-a restituie la Curtea de Apel Chișinău, pentru
examinare în fond.
Pârâtul Comisia Electorală Centrală, precum și terții Comisia Unificată de Control din
cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Biroul Politici de Reintegrare
din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Inspectoratul General al
Poliției și Serviciul de Informații și Securitate, în ședința de judecată nu s-au prezentat, deși
au fost înștiințați legal despre data, ora și locul desfășurării ședinței, careva cereri de amânare
sau examinare a cauzei în absența lor nu au depus, considerent din care, Completul judiciar, în
temeiul art. 218 lit. d) Cod administrativ a dispus examinarea cauzei în absența acestora.
În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul reclamantului Partidul Politic „Platforma
Demnitate și Adevăr”, avocatul Botnarenco Ion, a susținut acțiunea înaintată conform cererii
de completare a acțiunii din 01 iulie 2021, solicitând admiterea integrală a contestație și
dispunerea anulării parțiale a actului administrativ normativ în partea anexei de la punctul 1
din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 05 iunie 2021 cu privire la organizarea
secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria),
municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare
anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr.4999 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5
iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din
stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în
cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, precum și anularea parţială
a actului administrativ normativ în partea punctului 1, subpct. 3 din Hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr.4999 din 15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr.4965 din 05 iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare
pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele
localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie
2021, și anume concretizând în cadrul dezbaterilor judiciare, reprezentantul reclamantului a
indicat că solicită anularea acestor acte, în partea ce depășesc numărul de 12 secții de votare.
Audiind explicaţiile participanţilor la proces, analizând argumentele din acţiuni şi din
referinţe, studiind dosarul administrativ prezentat de pârât şi prin raportare la cadrul legal
pertinent, instanţa de judecată conchide că contestația depusă urmează a fi admisă integral din
următoarele considerente.
Obiect al prezentului litigiu de contencios administrativ şi electoral, aşa cum a fost
formulat în cererea de completare a acțiunii din 01 iulie 2021, reprezintă dezacordul
reclamantului cu anexa de la punctul 1 din Hotărârea Comisie Electorale Centrale nr. 4965 din
05 iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din
stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în
cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin Hotărârea
Nr. 4999 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05
iunie 2021 „Cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din

13
stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în
cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021 și dezacordul cu actul
administrativ normativ în pct. 1 subpct. 3) din Hotărârea Nr. 4999 din 15 iunie 2021 pentru
modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 „Cu
privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului
(Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor
parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021”.
Cadrul legal relevant.
Constituţia Republicii Moldova.
Articolul 1
Statul Republica Moldova
(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului este republica.
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul
politic reprezintă valori supreme şi sânt garantate.
Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în
mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid
politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu.
Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.
Articolul 4
Drepturile şi libertăţile omului
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează
şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu
celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate
au reglementările internaţionale.
Articolul 5
Democraţia şi pluralismul politic
(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic,
care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.
(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.
Articolul 6
Separaţia şi colaborarea puterilor
În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi
colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.
Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă
Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act
juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.
Articolul 15
Universalitatea

14
Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin
Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.
Articolul 16
Egalitatea
(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice,
fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă
politică, avere sau de origine socială.
Articolul 18
Protecţia cetăţenilor Republicii Moldova
(1) Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de protecţia statului atât în ţară, cât şi în
străinătate.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară.
Articolul 20 Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti
competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.
Articolul 38
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales
(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin
alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi pînă
în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.
(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot,
în condiţiile legii.
Articolul 41
Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele
contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii,
participă la alegeri.
(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sânt egale în faţa legii.
(3) Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale
altor organizaţii social-politice.
(4) Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea
lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii
şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sânt neconstituţionale.
(5) Asociaţiile secrete sânt interzise.
(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţeni străini este interzisă.
(7) Funcţiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege
organică.
Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi
unica autoritate legislativă a statului.
(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.

15
Articolul 61
Alegerea Parlamentului
(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.
(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea
mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.

Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 04


noiembrie 1950. PRIMUL PROTOCOL adiţional la Convenţie

Articolul 3. Dreptul la alegeri libere


Înaltele părţi contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri
libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la
alegerea corpului legislativ.
Protocolul nr.12
ARTICOLUL 1 Interzicerea generală a discriminării
1. Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio
discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau
orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere,
naştere sau oricare altă situaţie.
2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele
menţionate în paragraful 1.

Codul electoral.
Articolul 1. Noţiuni generale
În sensul prezentului cod se definesc următoarele noţiuni generale:
alegător - cetăţean al Republicii Moldova cu drept de vot;
alegeri - în cazul în care nu se face vreo specificare, alegerile în Parlament, pentru
funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, în autorităţile administraţiei publice locale,
precum şi referendumurile. Aceeaşi noţiune vizează acţiunile cetăţenilor, partidelor şi altor
organizaţii social-politice, blocurilor electorale, organelor electorale şi altor organe de stat,
orientate spre întocmirea listelor electorale, desemnarea şi înregistrarea candidaţilor,
efectuarea agitaţiei electorale, votarea şi constatarea rezultatelor votării, precum şi alte acţiuni
electorale întreprinse în conformitate cu legislaţia în vigoare;
concurenţi electorali:
- candidaţii independenţi, înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, precum şi
partidele, alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale ale căror liste de candidaţi au
fost înregistrate de Comisia Electorală Centrală - în cazul alegerilor parlamentare;
contestaţie - cerere de anulare sau revizuire a unui act, a unei hotărâri sau acţiuni;
Comisia Electorală Centrală - organ de stat independent, înfiinţat pentru realizarea
politicii electorale în scopul unei bune desfăşurări a alegerilor, pentru supravegherea şi
controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor
electorale;
drept electoral - drept constituţional al cetăţeanului de a alege, de a fi ales şi de a-şi
exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului şi ale societăţii
în ansamblu şi/sau în probleme locale de interes deosebit;
Articolul 2. Principiile participării la alegeri

16
(1)Cetăţeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat.
(2)Participarea la alegeri este liberă (benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite
presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri,
precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe.
(3)Cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi
electorale depline în condiţiile prezentului cod. Guvernul Republicii Moldova, Comisia
Electorală Centrală, misiunile diplomatice şi oficiile consulare sînt obligate să creeze condiţii
pentru ca cetăţenii să-şi exercite liber drepturile lor electorale.
Articolul 3. Vot universal
Cetăţenii Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine
socială.
Articolul 16. Constituirea Comisiei Electorale Centrale
(1)Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri: un membru este
desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, ceilalţi 8 membri sânt desemnaţi de către
Parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei. Componenţa
nominală a Comisiei se confirmă prin hotărâre a Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor
aleşi.
(2)După confirmare de către Parlament, membrii Comisiei Electorale Centrale depun
în şedinţa în plen a Parlamentului următorul jurământ: “Jur să respect Constituţia şi legile
Republicii Moldova, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să
îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce îmi revin potrivit funcţiei, să nu
fac declaraţii politice pe parcursul validităţii mandatului”.
(3)Comisia Electorală Centrală se conduce în activitatea sa de Constituţie, de prezentul
cod, de legislaţia în vigoare şi de regulamentul comisiei, aprobat prin hotărâre a acesteia.
(4)Comisia Electorală Centrală este persoană juridică, are buget propriu, conturi
trezoreriale şi sigiliu cu imaginea stemei de stat.
Articolul 22. Atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale
În calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală:
a) studiază modalitatea organizării şi desfăşurării alegerilor cu scopul de a perfecţiona
legislaţia şi procedurile electorale;
b) înaintează Guvernului şi Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea
operării unor modificări în legislaţia electorală;
c) elaborează regulamente şi instrucţiuni menite să perfecţioneze procedurile
electorale;
d) asigură întocmirea şi verificarea listelor electorale, colaborând în acest scop cu
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene, cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare;
e) ţine şi gestionează Registrul funcţionarilor electorali care pot fi desemnaţi în
consiliile electorale de circumscripţie şi în birourile electorale ale secţiilor de votare,
inclusiv în cele din străinătate;
f) constituie consilii electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de
votare la desfăşurarea alegerilor parţiale ale consiliilor locale sau alegerilor pentru funcţia
de primar;
g) conlucrează, în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor cu:
- Agenţia Servicii Publice, la asigurarea evidenţei alegătorilor, inclusiv a celor
17
aflaţi peste hotarele ţării, în temeiul Registrului de stat al alegătorilor, format în baza
Registrului de stat al populaţiei;
- autorităţile administraţiei publice locale, în problemele selectării cadrelor
calificate antrenate în activitatea organelor electorale, ale asigurării localurilor secţiilor
de votare cu cabine, urne de vot, computere şi alte mijloace tehnico- materiale;
- Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei secţiilor de votare şi a
materialelor electorale;
- întreprinderile şi instituţiile de stat, la încheierea contractelor pentru servicii de
tipărire a buletinelor de vot şi de aprovizionare cu echipament;
- mijloacele de informare în masă şi asociaţiile obşteşti, la organizarea
manifestărilor ce ţin de educaţia civică a alegătorului şi informarea populaţiei asupra
desfăşurării procesului electoral;
- Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, misiunile diplomatice şi
oficiile consulare, la constituirea secţiilor de votare pentru cetăţenii aflaţi în străinătate.
h) analizează structura circumscripţiilor electorale din punctul de vedere al organizării
administrativ-teritoriale a republicii;
i) implementează programe de educaţie civică;
j) pregăteşte programe de informare a alegătorilor în perioada electorală;
k) oferă mijloacelor de informare în masă informaţii cu privire la desfăşurarea
alegerilor şi la practica administrativă utilizată în acest sens;
l) prezintă anual, până la data de 31 martie, rapoarte Parlamentului, în şedinţă plenară,
precum şi remite copii ale acestora Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului pentru
informare;
m) oferă spre dezbatere mijloacelor de informare în masă şi publicului chestiuni
electorale;
n) stabileşte contacte cu partidele, cu alte organizaţii social-politice şi
neguvernamentale care au dreptul de a desemna candidaţi pentru funcţii publice,
asigurîndu-le participarea plenară la procesul electoral;
o) acordă consultaţii asociaţiilor obşteşti interesate să desfăşoare în cadrul alegerilor
activităţi ce ţin de educaţia civică;
p) organizează, la solicitarea partidelor politice sau a altor organizaţii social- politice,
cursuri de instruire şi seminare pentru persoanele care vor lua parte la procesul electoral în
calitate de membri ai consiliilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale
secţiilor de votare, în calitate de reprezentanţi ai partidelor şi ai altor organizaţii social-
politice, ai blocurilor electorale în organele electorale sau ai potenţialilor candidaţi, în
calitate de funcţionari ai aparatului consiliilor electorale, de membri ai grupului de
iniţiativă;
q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente
sau viitoare şi ia măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre
necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală;
r)organizează consultări prealabile cu partidele, cu alte organizaţii social- politice, cu
blocurile electorale, precum şi cu reprezentanţii mass-media şi asigură semnarea de către
aceştia a Codului de conduită până la începerea campaniei electorale;
s)ţine Registrul de stat al alegătorilor şi exercită controlul asupra actualizării acestuia;
t)iniţiază procedura de validare a mandatului de deputat în Parlament, în cazul apariţiei
vacanţei la funcţia de deputat, conform procedurii stabilite de prezentul cod;

18
u)ridică mandatul de consilier local, în caz de incompatibilitate a funcţiei şi în caz de
demisie (la cerere), în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de ridicare şi
validare a mandatului de consilier, aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale;
v)declară vacant mandatul de consilier, în caz de deces, în conformitate cu
Regulamentul cu privire la procedura de ridicare şi validare a mandatului de consilier,
aprobat prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(1)În calitate de organ independent de supraveghere şi control privind finanţarea
partidelor politice şi a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală:
a)elaborează şi emite actele normative necesare pentru aplicarea şi respectarea
legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
b)elaborează documente cu caracter de îndrumare (formulare, ghiduri, norme
metodologice) în scopul asistenţei activităţii financiare şi al instruirii partidelor politice şi a
concurenţilor electorali în privinţa drepturilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor acestora în
procesul de administrare a finanţelor;
c)colectează şi sistematizează rapoartele anuale privind gestiunea financiară a
partidelor politice, rapoartele privind auditul partidelor politice şi rapoartele privind
finanţarea campaniilor electorale prezentate de concurenţii electorali;
d)asigură publicarea pe pagina sa oficială a informaţiilor şi rapoartelor anuale privind
gestiunea financiară a partidelor politice, precum şi a rapoartelor privind finanţarea
campaniilor electorale;
e)examinează sesizările şi contestaţiile privind încălcarea legislaţiei cu privire la
finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
f)constată contravenţii şi încheie procese-verbale cu privire la contravenţiile ce
vizează neprezentarea în termen ori prezentarea neconformă a rapoartelor financiare ale
partidelor politice, ale altor organizaţii social-politice sau concurenţi electorali;
g)aplică sau solicită aplicarea sancţiunilor, prevăzute de prezentul cod şi de Legea
nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, pentru încălcarea legislaţiei cu
privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, sesizează organele
competente privind încălcările ce sînt pasibile de răspundere contravenţională, penală sau
privind încălcarea legislaţiei fiscale;
h)cooperează şi acordă asistenţă informaţională la elaborarea unor studii independente
de monitorizare a finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale;
i)studiază şi monitorizează aplicarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor
politice şi a campaniilor electorale, înaintează Parlamentului şi Guvernului propuneri privind
modificarea cadrului legislativ cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor
electorale;
j)dispune de drept de acces la informaţiile deţinute de autorităţile publice de toate
nivelurile şi la registrele de stat, inclusiv la date cu caracter personal, cu respectarea
legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal;
k)exercită alte atribuţii de supraveghere şi control al respectării legislaţiei cu privire
la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în conformitate cu prevederile
prezentului cod şi ale Legii nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.
Articolul 30. Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor electorale ale secţiilor de
votare
(1) Pentru a efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile electorale se
divizează în secţii de votare.

19
(2) Secţiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie în
localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor şi satelor
(comunelor), cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, şi vor cuprinde cel puţin 30
şi cel mult 3000 de alegători. La propunerea primarilor oraşelor (municipiilor), ai
sectoarelor şi ai satelor (comunelor), plafonul de 3000 de alegători poate fi depăşit cu cel
mult 10 la sută. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane,
secţiile de votare se constituie în acelaşi termen. Sediile secţiilor de votare se stabilesc, de
regulă, în sediile aflate în proprietate publică şi se amenajează astfel încât să faciliteze
accesul în ele al persoanelor în vârstă şi cu dizabilităţi.
(3)Secţii de votare speciale pot fi constituite pe lângă spitale, sanatorii, maternităţi,
aziluri şi cămine pentru bătrâni. Aceste secţii de votare trebuie să includă cel puţin 30 de
alegători.
(4)Persoanele care îşi satisfac serviciul militar votează la secţia de votare din
localitatea în care este dislocată unitatea militară.
(5)În cazul alegerilor locale noi, parţiale, al referendumului local, când nu se constituie
consiliu electoral de circumscripţie de nivelul al doilea, secţiile de votare şi birourile
electorale ale acestora se constituie de către consiliul electoral de circumscripţie de nivelul
întâi.
(6)Consiliul electoral de circumscripţie numerotează secţiile de votare din
circumscripţie şi aduc la cunoştinţa publică informaţia despre hotarele fiecărei secţii de
votare, adresa sediului birourilor electorale ale secţiilor de votare, adresa localului pentru
votare şi modul de contactare pentru relaţii.
(7)Secţiile de votare se numerotează începând cu localitatea de reşedinţă a consiliului
electoral de circumscripţie, continuând apoi cu cele din municipii, oraşe, sectoare, din
comune şi sate, în ordine alfabetică.
(8)Primăriile oferă birourilor electorale ale secţiilor de votare informaţii şi sprijin,
necesare în exercitarea atribuţiilor lor prevăzute de prezentul cod.
(9)Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie de către consiliile electorale
de circumscripţie cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua alegerilor, dintr- un număr impar
de membri, de cel puţin 5 şi cel mult 11 persoane. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru
referendumurile republicane, birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie în
acelaşi termen.
(10) Candidaturile a 3 membri ai biroului electoral al secţiei de votare se propun de
către consiliile locale. Candidaturile celorlalţi membri ai biroului electoral al secţiei de
votare se propun de către partide şi alte organizaţii social- politice reprezentate în
Parlament, cîte unul de la fiecare partid sau altă organizaţie social-politică, iar dacă nu este
suficient, numărul rămas de membri se completează de consiliul electoral de
circumscripţie, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, din Registrul funcţionarilor
electorali. Membrii biroului electoral al secţiei de votare nu pot fi consilieri în consiliile
locale şi membri de partid. În cazul când partidele şi alte organizaţii social-politice nu
prezintă candidaturile lor în componenţa biroului electoral al secţiei de votare cel târziu cu
7 zile înainte de expirarea termenului de constituire a biroului, numărul necesar de
candidaturi se completează de către consiliul local, iar dacă nici acesta nu prezintă
candidaturile, biroul electoral se completează de consiliul electoral de circumscripţie, la
propunerea Comisiei Electorale Centrale, din Registrul funcţionarilor electorali.
(11) În decursul a 2 zile de la data constituirii biroului electoral al secţiei de votare,
membrii acestuia aleg din rândul lor preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul biroului,
20
adoptă hotărârea respectivă, comunicând-o imediat consiliului electoral de circumscripţie
şi aducând la cunoştinţa publică componenţa şi sediul biroului electoral, modul de
contactare pentru relaţii.
(12) În scopul asigurării şi realizării dreptului electoral, Comisia Electorală Centrală
este în drept să constituie secţii de votare şi birouri electorale ale secţiilor de votare şi în
alte cazuri.
Articolul 32. Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru
alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) și a birourilor electorale
ale secţiilor de votare pentru localitățile din stânga Nistrului (Transnistria)
(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican,
pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), Comisia Electorală
Centrală organizează mai multe secţii de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat
sub jurisdicția constituțională a autorităților publice centrale. La formarea respectivelor secții
de votare, Comisia Electorală Centrală va ține cont de organizarea administrativ-teritorială și
va asigura accesul alegătorului la procesul electoral și la organele electorale respective.
(2) Organul electoral responsabil va forma secții de votare distincte pentru alegătorii
din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), care aparţin circumscripţiei electorale
respective formate de Comisia Electorală Centrală în baza regulamentului aprobat. Secțiile de
votare în cauză se subordonează consiliului electoral format în conformitate cu prevederile art.
28 și art. 81 alin. (3).
(3) La deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga
Nistrului (Transnistria) se vor respecta, în particular, următoarele criterii:
a) secțiile de votare se vor deschide în unitățile administrativ-teritoriale aflate sub
control constituțional al autorităților Republicii Moldova, atât de pe malul stâng, cât și de pe
malul drept al Nistrului;
b) pentru localitățile din stânga Nistrului vor fi deschise secții de votare distincte în
baza datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv în baza înregistrării prealabile,
conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;
c) la deschiderea secțiilor de votare se va ține cont de numărul alegătorilor care au
participat la scrutinele precedente și de hotarele circumscripției electorale în raport cu
domiciliul alegătorului, conform datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv conform
înregistrării prealabile.
(4) La formarea birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din
localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), prevederile art. 30 se aplică în modul
corespunzător. Organul administrației publice locale competent să desemneze membri ai
biroului electoral respectiv al secției de votare este cel de la sediul secției de votare deschise
pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria).
(5) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de
votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) se reglementează de
Comisia Electorală Centrală, iar cheltuielile aferente organizării şi funcţionării acestor birouri
se suportă din bugetul alocat pentru alegeri/referendum. Pentru secțiile de votare în cauză,
cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern şi Comisia Electorală Centrală, iar în
cazul când nu sânt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum, mijloacele financiare
se alocă din fondul de rezervă al Guvernului.
Articolul 71. Contestaţiile
(1) Alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile
consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali.

21
Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în
organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia
contestaţiilor privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali, depuse direct în instanţa
de judecată, şi a contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea
alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.
(2)Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de către
organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. Procedura detaliată de examinare a
contestaţiilor în perioada electorală se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(3)Contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi
sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al
Audiovizualului în conformitate cu prevederile prezentului cod, ale Codului
audiovizualului al Republicii Moldova, iar contestaţiile ce vizează mijloacele de informare
în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată.
(4) Deciziile organelor electorale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului
asupra contestaţiilor pot fi atacate în instanţa de judecată.
(5) Contestaţia va conţine descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele,
temeiul legal, cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care
o depune. În cazul contestaţiilor privind hotărîrile organelor electorale, sarcina probării
legalităţii revine acestor organe.
(6) Contestaţiile privind finanţarea campaniilor electorale se adresează Comisiei
Electorale Centrale, în cazul concurenţilor electorali în alegerile parlamentare şi
prezidenţiale, sau consiliilor electorale de circumscripţie, în cazul candidaţilor independenţi
în alegerile locale. Examinarea contestaţiilor privind finanţarea campaniilor electorale ale
partidelor politice nu se supune termenelor de prescripţie prevăzute la art.72-74.
Articolul 72. Depunerea contestaţiilor
(1) Acţiunile/inacţiunile şi hotărârile organelor electorale pot fi contestate la organul
electoral ierarhic superior, iar acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali - direct în
instanţa de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârşirii
acţiunii/identificării inacţiunii sau adoptării hotărârii. Termenul de depunere se calculează
începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârşită acţiunea, a fost identificată
inacţiunea sau a fost adoptată hotărârea.
(2) În cazul alegerilor locale, hotărârile consiliilor electorale asupra contestaţiilor ce
vizează acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali pot fi atacate în instanţa de judecată
în a cărei rază teritorială se află consiliul respectiv.
(3) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale şi ale
Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii
prealabile, la Curtea de Apel Chişinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârşirii
acţiunii sau adoptării hotărârii.
(4) Contestaţia concurentului electoral nu poate fi depusă de către membrul organului
electoral respectiv, dar poate fi depusă de reprezentantul concurentului electoral în organul
electoral respectiv sau de o persoană împuternicită de concurentul electoral prin procură.
(5) În cazul în care examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv,
contestaţia, precum şi materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare
conform competenţei, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la data
recepţionării.
Articolul 73. Examinarea contestaţiilor

22
(1) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile Comisiei Electorale Centrale în
perioada electorală se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar nu
mai târziu de ziua alegerilor.
(2) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărârile consiliilor electorale de circumscripţie
şi ale birourilor secţiilor de votare se examinează în termen de 3 zile calendaristice de la
depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Contestaţiile privind acţiunile/inacţiunile
concurenţilor electorali se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere,
dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea contestaţiilor şi litigiilor, organele
electorale/instanţele de judecată vor acorda prioritate celor care se referă la înregistrarea
concurenţilor electorali şi la corectitudinea întocmirii listelor electorale.
(3) Contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzori aflaţi
sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al
Audiovizualului în termen de 5 zile calendaristice de la depunerea contestaţiei, dar nu mai
târziu de ziua alegerilor.
(4) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în
aceeaşi zi, iar contestaţiile împotriva hotărârii organului electoral cu privire la totalizarea
rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează de către instanţa de judecată
concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor.
(5) Programul instanţelor de judecată se organizează în aşa fel încât contestaţiile să
poată fi depuse şi examinate fără întârziere.
(6) Concurenţii electorali îşi pot apăra interesele în instanţa de judecată la examinarea
contestaţiilor ce vizează acţiunile/inacţiunile şi hotărârile organelor electorale şi
acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali prin reprezentantul său desemnat în
conformitate cu art.15 alin.(1).
(7) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată se examinează în conformitate cu
prevederile Codului de procedură civilă şi ale Codului administrativ.
Articolul 74. Hotărârile instanţelor de judecată cu privire la contestaţii
(1) Instanţa de judecată adoptă şi pronunţă hotărârea în conformitate cu prevederile
Codului de procedură civilă şi ale Codului administrativ.
(2) Instanţa de judecată, examinând materialele cu privire la confirmarea legalităţii
alegerilor şi validarea mandatelor, adoptă o hotărâre prin care confirmă legalitatea
alegerilor din circumscripţia electorală respectivă, validează mandatele consilierilor şi
primarilor aleşi, precum şi lista candidaţilor supleanţi.
(3) În cazul în care instanţa de judecată a stabilit legalitatea alegerilor, însă în
procesele-verbale au fost depistate greşeli de calcul, instanţa, din oficiu sau la cererea
părţilor procesului judiciar, anulează, integral sau în parte, procesul-verbal şi exclude
concurentul electoral care a obţinut un număr mai mic de voturi valabil exprimate,
înlocuindu-l cu alt concurent electoral care a obţinut un număr mai mare de voturi valabil
exprimate în şirul descrescător.
(4) Instanţa de judecată nu confirmă rezultatele alegerilor locale în circumscripţia
respectivă în cazul constatării unor încălcări comise în timpul alegerilor sau la totalizarea
rezultatelor dacă aceste încălcări au influenţat rezultatele alegerilor.
(5) Hotărârea instanţei de judecată este definitivă şi executorie din momentul
pronunţării.
(6) Împotriva hotărârii instanţei de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de
la pronunţare, iar împotriva deciziei instanţei de apel - un recurs în termen de o zi de la

23
pronunţare.
(7) Apelul şi recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în
cauză.
Codul administrativ.
Articolul 3. Scopul legislaţiei administrative
Legislaţia administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activităţii administrative şi a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării
respectării drepturilor şi a libertăţilor prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi juridice,
ţinîndu-se cont de interesul public şi de regulile statului de drept.
Articolul 6. Procedura administrativă
(1)Procedura administrativă este activitatea autorităţilor publice cu efect în exterior,
îndreptată spre examinarea condiţiilor, pregătirea şi emiterea unui act administrativ
individual, spre examinarea condiţiilor, pregătirea şi încheierea unui contract administrativ
sau examinarea condiţiilor, pregătirea şi întreprinderea unei măsuri strict de autoritate
publică.
(2)Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract administrativ
sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sânt părţi ale procedurii
administrative.
Articolul 12. Actul administrativ normativ
Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau
emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituţionale sau legale, care nu se supune
controlului constituţionalităţii şi stabileşte reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situaţii identice.
Articolul 16. Dreptul discreţionar al autorităţii publice
(1) Dreptul discreţionar al autorităţii publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta
între mai multe soluţii posibile corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o
dispoziţie legală.
(2) Exercitarea dreptului discreţionar nu permite desfăşurarea unei activităţi
administrative arbitrare.
Articolul 17. Dreptul vătămat
Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se
aduce atingere prin activitate administrativă.
Articolul 18. Interesul public
Interesul public vizează ordinea de drept, democraţia, garantarea drepturilor şi a
libertăţilor persoanelor, precum şi obligaţiile acestora, satisfacerea necesităţilor sociale,
realizarea competenţelor autorităţilor publice, funcţionarea lor legală şi în bune condiţii.
Articolul 20. Acţiunea în contencios administrativ
Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ,
cu privire la care decid instanţele de judecată competente pentru examinarea procedurii de
contencios administrativ, conform prezentului cod.
Articolul 21. Legalitatea
(1) Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente trebuie să acţioneze în
conformitate cu legea şi alte acte normative.
(2) Exercitarea atribuţiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au
fost reglementate.
(3) Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente nu pot dispune limitarea
24
exercitării drepturilor şi a libertăţilor persoanelor decât în cazurile şi în condiţiile expres
stabilite de lege.
Articolul 23. Egalitatea de tratament
(1) Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente acţionează respectând
principiul egalităţii şi nediscriminării.
(2) Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente trebuie să trateze în mod
egal persoanele aflate în situaţii similare. Orice diferenţă de tratament trebuie justificată în
mod obiectiv.
(3) Atât în cadrul procedurii administrative, cât şi în cadrul procedurii de contencios
administrativ sau ca rezultat al acestora, nicio persoană nu poate beneficia de privilegii, nu
poate fi dezavantajată, lipsită de drepturi sau scutită de obligaţii pe motiv de rasă, origini
familiale, sex, limbă, cetăţenie, apartenenţă etnică, religie, convingeri politice sau
ideologice, educaţie, situaţie economică, condiţie socială.
Articolul 24. Buna-credinţă
(1) Participanţii la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ
trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile cu bună-credinţă, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanţi.
(2) Participantul care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv şi nu îşi
îndeplineşte obligaţiile procesuale cu bună-credinţă răspunde potrivit legii pentru
prejudiciile materiale şi morale cauzate.
Articolul 25. Imparţialitatea
Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente trebuie să îşi exercite
atribuţiile legale în mod imparţial, indiferent de propriile convingeri sau interesele persoanelor
care le reprezintă.
Articolul 29. Proporţionalitatea
(1) Orice măsură întreprinsă de autorităţile publice prin care se afectează drepturile
sau libertăţile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporţionalităţii.
(2) O măsură întreprinsă de autorităţile publice este proporţională dacă:
a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite
prin lege;
b) este necesară pentru atingerea scopului;
c) este rezonabilă.
(3) Măsura întreprinsă de autorităţile publice este una rezonabilă dacă ingerinţa
produsă prin ea nu este disproporţională în raport cu scopul urmărit.
Articolul 36. Supremaţia dreptului
(1) Instanţa de judecată competentă să soluţioneze acţiunile în contencios
administrativ este obligată să respecte principiul supremaţiei dreptului, în conformitate cu
care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui sânt considerate valori supreme şi sânt
garantate de stat.
(2) Instanţele de judecată competente aplică principiul supremaţiei dreptului cu luarea
în considerare a jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului.
Articolul 82. Întocmirea dosarului administrativ
(1) Dacă procedura administrativă trebuie realizată în scris conform art.28 alin.(2) sau
se realizează în scris, autoritatea publică întocmeşte, odată cu iniţierea procedurii, un dosar,
care va conţine toate documentele ce se referă la procedura în cauză.
(2) În momentul în care este pus la dosar, un document se vizează cu numere continue

25
de pagini.
(3) Dacă din dosar se extrag documente pentru o anumită perioadă, despre aceasta se
face o menţiune, care va cuprinde:
a) denumirea documentului extras;
b) numărul paginilor extrase;
c) motivul extragerii documentului;
d) numele persoanei care a dispus extragerea documentului;
e) data la care documentul a fost extras.
Menţiunea se pune la dosar în locul documentului extras.
(4) Dosarele administrative se păstrează pînă la expirarea termenului de păstrare, ce
rezultă din dispoziţiile legale existente în acest sens.
Articolul 189. Înaintarea acţiunii în contencios administrativ
(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorităţi publice poate înainta o acţiune în contencios administrativ.
(2) O acţiune în contencios administrativ poate fi înaintată şi atunci când autoritatea
publică nu a soluţionat în termen legal o cerere.
(3) În cazurile prevăzute de lege, precum şi în scopul revendicării drepturilor ce reies
dintr-un contract administrativ, acţiunea în contencios administrativ poate fi înaintată şi de
autoritatea publică.
Articolul 191. Competenţa jurisdicţională pentru acţiunea în contencios administrativ
(1) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2) şi (3), judecătoriile soluţionează în fond
toate acţiunile în contencios administrativ.
(2) Curţile de apel soluţionează în primă instanţă acţiunile în contencios administrativ
împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de
constituţionalitate.
(3) Curtea de apel Chişinău soluţionează în primă instanţă acţiunile în contencios
administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului
Superior al Procurorilor, precum şi acţiunile în contencios administrativ atribuite în
competenţa sa prin Codul electoral.
(4) Curţile de apel soluţionează şi cererile de apel împotriva hotărârilor şi recursurile
împotriva încheierilor emise de judecătorii.
(5) Curtea Supremă de Justiţie soluţionează cererile de recurs împotriva hotărîrilor,
deciziilor şi încheierilor curţii de apel.
Articolul 206. Felurile acţiunilor în contencios administrativ
(1) O acţiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:
a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acţiune în contestare);
b) obligarea autorităţii publice să emită un act administrativ individual (acţiune în
obligare);
c) impunerea la acţiune, la tolerare a acţiunii sau la inacţiune (acţiune în realizare);
d)constatarea existenţei sau inexistenţei unui raport juridic ori nulităţii unui act
administrativ individual sau a unui contract administrativ (acţiune în constatare); sau
e)anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acţiune de control
normativ).
(2) Acţiunea în constatare prezumă existenţa unui interes îndreptăţit pentru constatarea
solicitată. Acţiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul îşi poate sau şi-ar putea

26
revendica drepturile printr-o altă acţiune prevăzută la alin.(1), cu excepţia situaţiei cînd se
urmăreşte constatarea nulităţii unui act administrativ individual sau normativ.
Articolul 209. Termenul de înaintare a acţiunii în contencios administrativ
(1)Acţiunea în contestare şi acţiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile,
dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la:
a)data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data
expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluţionarea acesteia;
b)data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu
prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluţionarea în
termen se aplică corespunzător.
(2)Dacă informaţia cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conţine în actul
administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este indicată
incorect, înaintarea acţiunii în contencios administrativ se admite în termen de un an de la
comunicarea sau notificarea actului administrativ sau a deciziei cu privire la cererea
prealabilă.
(3)Pentru acţiunea în realizare, acţiunea în constatare şi acţiunea de control normativ
nu există termen de înaintare a acţiunii în contencios administrativ.
Articolul 224. Hotărîrile instanţei de judecată
(1) Examinând acţiunea în contencios administrativ în fond, instanţa de judecată
adoptă una dintre următoarele hotărâri:
a)în baza unei acţiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ
individual, precum şi o eventuală decizie de soluţionare a cererii prealabile, dacă acestea sînt
ilegale şi prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale;
b)în baza unei acţiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ
individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă
şi obligă autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă revendicarea
pretenţiei reclamantului de emitere a actului este întemeiată;
c)în baza unei acţiuni în realizare, obligă la acţiune, tolerare sau inacţiune, dacă o astfel
de pretenţie a reclamantului este întemeiată;
d)în baza unei acţiuni în constatare, constată existenţa sau inexistenţa unui raport
juridic ori nulitatea unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ, dacă
raportul juridic există sau, respectiv, nu există ori actul administrativ individual sau
contractul administrativ este nul;
e) în baza unei acţiuni de control normativ, anulează în tot sau în parte actul
administrativ normativ, dacă acesta este ilegal, sau constată nulitatea acestuia, dacă acesta
este nul;
f) respinge acţiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sânt îndeplinite condiţiile de
adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit.a)-e).
(2) Dacă la momentul anulării actului administrativ individual de către instanţă acesta
este deja executat, instanţa dispune, la cerere, întoarcerea executării, în măsura în care ea
este real posibilă.
Articolul 225. Limitele controlului judecătoresc
(1) Instanţa de judecată nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii unui
act administrativ.
(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreţionar se
limitează la faptul dacă autoritatea publică:

27
a) şi-a exercitat dreptul discreţionar;
b) a luat în considerare toate faptele relevante;
c) a respectat limitele legale ale dreptului discreţionar;
d) şi-a exercitat dreptul discreţionar conform scopului acordat prin lege.
(3) În cazul în care au fost emise acte administrative individuale şi normative
referitoare la securitatea naţională a Republicii Moldova, la exercitarea regimului stării
excepţionale, la măsurile de urgenţă luate de autorităţile publice în vederea combaterii
calamităţilor naturale, a incendiilor, a epidemiilor, a epizootiilor şi a altor fenomene
similare, instanţa de judecată poate fi sesizată doar pentru exercitarea controlului
următoarelor circumstanţe:
a) existenţa situaţiei excepţionale la data la care a fost emis actul;
b) competenţa autorităţii publice de a emite actul;
c) existenţa interesului public care justifică emiterea actului administrativ;
d) imposibilitatea efectivă a autorităţii publice de a emite actul în condiţii obişnuite.
(4) Alte limitări ale examinării judiciare în cauzele de contencios administrativ sînt
reglementate expres prin legi speciale.
Articolul 227. Publicarea unei hotărâri de control normativ
(1) O hotărîre definitivă a instanţei de judecată privind anularea în tot sau in parte a
unui act administrativ normativ intrat in vigoare in urma publicării in sursa oficială se
publică în aceeaşi sursă. Instanţa de judecată poate dispune publicarea suplimentară într-o
altă sursă de informare.
(2) Cheltuielile legate de publicarea hotărârii le suportă pârâtul.
Articolul 228. Efectele anulării unui act administrativ individual sau normativ
(1)Actul administrativ individual anulat în tot sau în parte de către instanţa de judecată
nu produce efecte juridice, în totalitate sau în partea anulată, din momentul emiterii lui.
(2) Actul administrativ normativ anulat în tot sau în parte de către instanţa de
judecată nu produce efecte juridice din momentul în care hotărîrea instanţei de judecată
devine definitivă.
Instanţa de judecată reţine că, prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 28
aprilie 2021 nr.77-IX, Parlamentul de legislatura a X-a a fost dizolvat şi a fost stabilită data
alegerii noului organ legislativ la 11 iulie 2021, iar Guvernul a fost obligat să asigure alocarea
din bugetul de stat a resurselor financiare necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea alegerilor
parlamentare anticipate, în baza devizului de cheltuieli aprobat de Comisia Electorală Centrală.
Conform Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 05 iunie 2021 cu privire
la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului
(Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor
parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021 și s-a hotărât:
- Se organizează, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021,
secţiile de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria),
municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni, (conform anexei, Municipiul
Chisinău 2 Oraşul Anenii Noi, raionul Anenii Noi 1 Comuna Calfa,-raionul Anenii Noi 2 Satul
Gura Bîcului, raionul Anenii Noi 2 Satul Hîrbovăț, raionul Anenii Noi 1 Satul Varniţa, raionul
Anenii Noi 4 Comuna Zolotievca, raionul Anenii Noi l Oraşul Căuşeni, raionul Căuşeni 2 Satul
Chircăieşti, raionul Căuşeni 2 Satul Copanca, raionul Căuşeni 2 Comuna Fîrlădeni, raionul
Căuşeni 1 Satul Hagirnus, raionul Căuşeni 2 Oraşul Criuleni, raionul Criuleni 1 Comuna
Cocieri, raionul Dubăsari 2 Comuna Corjova, raionul Dubăsari 1 Comuna Coşniţa, raionul

28
Dubăsari 1 Comuna Coşniţa (satul Pohrebea), raionul Dubăsari 1 Satul Doroţcaia, raionul
Dubăsari 2 Comuna Molovata Nouă, raionul Dubăsari 1 Satul Ustia, raionul Dubăsari 1 Satul
Sănătăuca, raionul Floreşti 4 Oraşul Rezina, raionul Rezina 4 Oraşul Ştefan Vodă, raionul
Ştefan Vodă 1 Comuna Răscăieţi, raionul Ştefan Vodă 1 Municipiul Bender 2)
- Consiliul electoral al circumscripţiei electorale pentru localităţile din stânga Nistrului
nr. 37 va constitui secţiile de votare şi birourile electorale ale acestora.
- Ministerul Afacerilor Interne, în baza atribuţiilor ce îi revin conform prevederilor
Codului electoral, va întreprinde toate măsurile necesare privind menţinerea ordinii publice în
localităţile unde îşi au sediul secţiile de votare enumerate în anexa la prezenta hotărâre.
- În scopul garantării securităţii procesului de votare la secţiile de votare din localităţile
aflate în Zona de Securitate, Comisia Electorală Centrală face apel către observatorii naţionali,
internaţionali şi Comisia Unificată de Control în vederea monitorizării desfăşurării paşnice a
procesului electoral în cadrul secţiilor de votare menţionate.
Conform anexei la Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021,
s-a dispus deschiderea a 44 de secții de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga
Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul
alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021.
Potrivit Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4999 din 15 iunie 2021, pentru
modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 „Cu
privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului
(Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor
parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, la punctul 1 s-a menționat „Anexa la
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 05 iunie 2021 „Cu privire la organizarea
secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria),
municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare
anticipate din data de 11 iulie 2021”, se modifică după cum urmează:
1) La pct. 15, textul „Comuna Corjova, raionul Dubăsari-1” se exclude;
2) La pct. 25, textul „Municipiul Bender-2” se exclude;
3) La rubrica „Total” numărul „44” se substituie cu număril„41”.
Completul de judecată denotă că aceste 2 acte administrative, au fost catalogate de
către reclamant drept acte administrative normative, poziție pe care instanța o admite, or, din
perspectiva prevederilor coroborate din Codul electoral şi din Codul administrativ, instanţa de
judecată va efectua, în limitele competenţei jurisdicţionale, controlul de legalitate a acestor 2
hotărâri adoptate de Comisie Electorală Centrală, or, pretenţii de nulitate, precum şi temei de
nulitate a actelor normative nici un participant nu a invocat.
În baza art.3 Codul administrativ legislaţia administrativă are drept scop
reglementarea procedurii de înfăptuire a activităţii administrative şi a controlului judecătoresc
asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor şi a libertăţilor prevăzute de lege
ale persoanelor fizice şi juridice, ţinându-se cont de interesul public şi de regulile statului de
drept.
Completul de judecată atestă că, în virtutea art.1 alin.(3) din Constituţie, Republica
Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile
lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori
supreme şi sînt garantate.
În acest sens, Colegiul reține că potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, noțiunea
“stat de drept” semnifică subordonarea statului față de lege. Nimeni-persoană fizică, persoană
juridică sau autoritate publică - nu poate fi mai presus de lege, (HCC 23/97, §7).

29
În accepțiunea Înaltei Curți, principiul legalității are drept consecință obligativitatea
respectării legilor, inclusiv de către forul legislativ suprem al statului, această exigență fiind
impusă nu doar indivizilor sau persoanelor juridice private, ci și autorităților și instituțiilor
publice. În măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici, este important ca aceștia
să acționeze în limitele atribuțiilor care le-au fost acordate, HCC 22/2015, motiv din care
Colegiul constată că în prezenta speță hotărârile cu caracter normativ emise de CEC, în calitate
de autoritate în competența căreia a fost atribuită promovarea politicilor electorale ale statului
și asigurarea legalității procesului electoral, urmează a fi supuse controlului judiciar de
legalitate în sensul conformității atât competențelor funcționale în virtutea cărora s-a dispus
emiterea actului contestat, cât și prevederilor legale pertinente obiectului de reglementare.
Potrivit prevederilor art. 16 alin. (3) din Codul Electoral, Comisia Electorală Centrală,
se conduce în activitatea sa de Constituție, de Codul Electoral, de legislația în vigoare și de
regulamentul comisiei, aprobat prin hotărâre a acesteia.
Mai mult decât atât, Colegiul reține că în jurisprudența sa constantă Curtea
Constituțională a reiterat că “statul de drept” presupune ca orânduirea socială și de stat să se
bazeze pe norme și principii fundamentale ale dreptului. O trăsătură esențială a statului de drept
este subordonarea rigidă a tuturor, inclusiv a instituțiilor statale, normelor clare, previzibile
și prestabilite ale dreptului, (HCC 7/2012, §31), motiv din care reglementările normative
instituite de CEC în calitate de autoritate investită cu atribuții de organizare și desfășurare a
procesului electoral având inter alia în calitate de obiectiv realizarea unui drept constituțional,
art. 38 din Constituție și implicit exercitarea suveranității naționale în sensul art. 2 din
Constituție, nu pot avea o natură discreționară absolută, acestea trebuie să fie conforme
normelor clare, previzibile și prestabilite ale dreptului și emise în limitele stabilite de acestea.
CC în hot. 29/14, §§55,56, a statuat că potrivit articolului 2 din Constituție, suveranitatea
naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele
sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție. Prevederile articolului 2 urmează a fi
aplicate în coroborare cu prevederile articolului 38 din Legea Supremă, potrivit căruia voinţa
poporului constituie baza puterii de stat, aceasta exprimându-se prin alegeri libere, care au loc
în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
În hotărârea CC nr. 25/2010, Curtea Constituțională a reținut în calitate de standard
constituțional al legalității că “Legislaţia naţională trebuie să indice cu o claritate rezonabilă
scopul şi modalitatea de exercitare a discreţiei relevante acordate autorităţilor publice, pentru
a asigura persoanelor nivelul minim de protecţie la care cetăţenii au dreptul în virtutea
principiului preeminenţei dreptului într-o societate democratică (a se vedea Domenichini v.
Italy, Reports 1996-V, p.1800, §33)”.
Astfel, în speță fiind incident un drept constituțional, în calitate de obiect al
reglementărilor normative instituite de CEC prin hotărârea nr. 4965 din 5 iunie 2021,
modificată prin hotărârea nr. 4999 din 15 iunie 2021, supusă controlului judiciar de legalitate,
urmează a fi conforme atât exigențelor legale de reglementare normativă cât și standardelor
constituționale de exercitarea dreptului garantat de Constituție. Or, în speță Comisiei Electorale
Centrale, îi revine inter alia obligația pozitivă de a întreprinde măsurile necesare și utile
realizării efective a dreptului garantat de Constituție, motiv din care reglementările normative
instituite de CEC trebuie să fie justificate de scopul legal al competenței statutare a CEC și
conforme exigențelor de legalitate.
Dreptul de vot care a constituit obiect al reglementărilor normative contestate, este un
drept constituțional garantat la art. 38 din Constituție, organizarea exercitării căruia s-a realizat

30
pentru locuitorii din stânga Nistrului cu titlu de excepție, justificată de pierderea controlului
asupra unei porțiuni din teritoriul țării și în modul prescris de lege, art. 32 din Codul Electoral.
Deci, limitele și modul de exercitare a atribuțiilor CEC de reglementare a exercitării
dreptului de vot pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) este
reglementat cu o suficiență claritate, accesibilitate și previzibilitate de art. 32 din Codul
Electoral, motiv din care prevederile art. 32 dim Codul Electoral, urmează a fi reținute la
evaluarea legalității reglementărilor normative contestate, în raport cu dreptul constituțional în
realizarea efectivă a căruia au fost instituite reglementările normative contestate.
Potrivit art. 38 din Constituție, dreptul de vot și dreptul de a fi ales se garantează în
cadrul unei instituții constituționale complexă, drepturile urmând a fi exercitate în “complex”
în cadrul unui proces electoral echitabil și democratic.
Dreptul de vot și dreptul de a fi ales reprezentând modalități constituționale de exercitare
a suveranității naționale (HCC 8/2012§19),
Art. 38 din Constituție, nu garantează doar posibilitatea exercitării dreptului de vot
accesul de facto la urna de vot, art. 38 din Constituție impune în calitate de condiție esențială a
exercitării dreptului de vot și de a fi ales, exercitarea dreptului în cadrul unui proces electoral
democratic și echitabil, obiect al reglementării normelor constituționale.
Alegerile reprezintă un element al exercitării drepturilor fundamentale ale omului şi mai
ales a drepturilor civile şi politice. Alegerile echitabile reprezintă o competiţie politică, care are
loc într-un mediu caracterizat prin încredere, transparenţă şi răspundere şi care permite
alegătorilor să facă o alegere conştientă între alternativele politice distincte. Un proces
electoral echitabil şi democratic presupune respectarea libertăţii de exprimare şi a libertăţii
presei, a libertăţii de asociere, de întrunire şi de circulaţie, aderarea la principiul supremaţiei
legii, dreptul de a înfiinţa partide politice şi de a candida la funcţii publice, principiul
nediscriminării şi asigurării drepturilor egale pentru toţi cetăţenii, dreptul de a nu fi victima
acţiunilor de intimidare, precum şi o serie de alte drepturi fundamentale ale omului şi libertăţi,
pe care statul este obligat să le apere şi să le promoveze. Alegerile democratice sunt decisive
pentru garantarea respectării voinţei poporului la formarea corpului legislativ sau a guvernării
la toate nivelurile, dar şi a faptului că organele alese sunt alcătuite din reprezentanţi eficienţi
(HCC 29/2014 §§59,60).
Reținând caracteristicile constituționale a dreptului de vot și dreptului de a fi ales
realizarea căruia se impune în cadrul unui proces electoral echitabil și democratic, Constituția
garantând reclamantei inter alia și dreptul la un proces electoral echitabil și democratic,
Colegiul constată că acuzațiile de ilegalitate a hotărârilor CEC contestate de reclamant se referă
la încălcarea de către CEC a standardelor constituționale de echitate a procesului electoral,
drept garantat de art. 38 din Constituție.
Deci, acuzațiile de ilegalitate a hotărârilor CEC privind deschiderea pentru electoratul
din teritoriul necontrolat a unui număr de secții de vot mai mare decât numărul definit de
criteriile stabilite la art. 32 din Codul Electoral, vizează încălcarea de către CEC a exigențelor
constituționale a procesului electoral, motiv din care Colegiul constată că prin activitatea
administrativă a CEC de reglementare a modului de organizarea a alegerilor pentru locuitorii
din teritoriu necontrolat de autoritățile naționale, s-au adus atingeri dreptului reclamantei la
exercitarea dreptului constituțional de a fi ales, în cadrul unui proces electoral echitabil și
democratic, organizat conform regulilor de drept prestabilite în care egalitatea de tratament și
nediscriminarea este asigurată.
Or, potrivit prevederilor art. 23 alin. (3) din Codul Administrativ, aplicat în coroborare
cu prevederile art. 16 din Constituție, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

31
atât în cadrul procedurii administrative, cît şi în cadrul procedurii de contencios administrativ
sau ca rezultat al acestora, nici o persoană nu poate beneficia de privilegii, nu poate fi
dezavantajată, lipsită de drepturi sau scutită de obligaţii pe motiv de rasă, origini familiale, sex,
limbă, cetăţenie, apartenenţă etnică, religie, convingeri politice sau ideologice, educaţie,
situaţie economică, condiţie socială.
Colegiul analizând obiectul reglementărilor normative contestate, în raport cu acuzațiile
de ilegalitate invocate de către reclamant, ajunge la concluzia că reclamantul dispune de dreptul
la acțiune în contencios administrativ în sensul art. 20 din Codul Administrativ, controlul de
legalitate a hotărârilor contestate urmând a fi realizat în raport cu drepturile reclamantului
invocat ca fiind lezate, în sensul în care sunt garantate la art. 38, art. 16 din Constituție, art. 21,
art. 23 din Codul Administrativ.

Potrivit prevederilor art.38 din Constituţie este garantat dreptul de vot şi dreptul de a
fi ales, fiind proclamat că voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se
exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat şi că cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18
ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul
stabilit de lege.
La rândul său, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale din 04 noiembrie 1950, prin articolul 3 din PRIMUL PROTOCOL adiţional
garantează dreptul la alegeri libere şi instituie că Înaltele părţi contractante se angajează să
organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera
exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.
Cu alte cuvinte, instanţa de judecată notează că, dreptul de a alege şi de a fi ales este
garantat ca un drept politic fundamental, caracteristic unui stat democratic, bazat pe drept.
În temeiul art.41 din Constituţie este asigurată libertatea partidelor şi a altor organizații
social-politice, iar cetățenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizații social-politice,
ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinței politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii,
participă la alegeri, partidele şi alte organizaţii social-politice sînt egale în faţa legii, şi Statul
asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii
social- politice.
În baza acestor prevederi constituționale şi convenționale, instanța de judecată reţine
că, reclamantul a justificat calitatea de titular a unui drept vătămat, în sensul art.17, din Codul
administrativ, fiind îndreptățiți de a înainta în temeiul art. 71-74 Codul electoral contestația în
vederea apărării drepturilor garantate la art. 16 și 38 din Constituție în cadrul procesului
electoral.
Instanța de judecată menționează că, dat fiind stabilit caracterul normativ al actelor
administrative contestate, acestea vor fi supuse verificării în corespundere cu cerinţele Codului
administrativ.
În conformitate cu prevederile art.209 alin. (3) Codul administrativ pentru acţiunea
de control normativ nu există termen de înaintare a acţiunii în contencios administrativ.
Potrivit art.12 din Codul administrativ este data definiţia actului administrativ
normativ şi este prevăzut că, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii
adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituţionale sau legale,
care nu se supune controlului constituţionalităţii şi stabileşte reguli de aplicare obligatorii
pentru un număr nedeterminat de situaţii identice.

32
Prin urmare, procedura administrativă de adoptare a hotărârilor contestate a fost
iniţiată de Comisia Electorală Centrală din oficiu, în baza prevederilor Codului electoral şi
potrivit competenţei stabilită de acest cod.
Reținând faptul că în speță prin hotărârile contestate, sau întreprins măsurile necesare
asigurării exercitării unui drept constituțional de vot și de a fi ales, în cadrul unui scrutin
electoral caracterul echitabil și democratic fiind esențial survenirii efectelor constituționale a
exercițiului dreptului de vot, instanța va lua în calcul dacă a fost apreciat corect de pârât
interesul public în sensul art. 18 Codul administrativ, potrivit căruia, interesul public vizează
ordinea de drept, democraţia, garantarea drepturilor şi a libertăților persoanelor, precum şi
obligaţiile acestora, satisfacerea necesităţilor sociale, realizarea competenţelor autorităţilor
publice, funcţionarea lor legală şi în bune condiţii. Or, măsurile întreprinse de CEC în sensul
organizării exercitării dreptului de vot pentru locuitorii din stânga Nistrului trebuie să fie
conforme, necesare și utile realizării interesului public.
În egală măsură instanţa va aprecia actele administrative contestate prin prisma
prevederilor art. 21 Codul administrativ care instituie principiul legalităţii şi care cere ca
autorităţile publice şi instanţele de judecată competente trebuie să acţioneze în conformitate
cu legea şi alte acte normative, iar exercitarea atribuţiilor legale nu poate fi contrară scopului
pentru care acestea au fost reglementate şi care stipulează că autorităţile publice şi instanţele
de judecată competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor şi a libertăţilor
persoanelor decît în cazurile şi în condiţiile expres stabilite de lege.
Nu în ultimul rând, instanţa va verifica dacă pârâtul a respectat principiul egalităţii de
tratament, descris în art. 23 Codul administrativ, care obligă ca autorităţile publice şi instanţele
de judecată competente şă acţioneze respectând principiul egalităţii şi nediscriminării şi să
trateze în mod egal persoanele aflate în situaţii similare. Orice diferenţă de tratament trebuie
justificată în mod obiectiv.
Comptetul de judecată pune în evidenţă faptul şi reţine că, pentru a aprecia
comportamentul autorităţii publice emitente a actelor administrative contestate, se va ţine cont
de prevederile Codului electoral, în care se regăseşte sediul dreptului material.
În acest sens, instanţa de judecată va lua în calcul cerinţele art.2 Codul electoral care
stabileşte principiile participării la alegeri şi care indică că cetăţeanul Republicii Moldova
participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, iar cetăţenii
Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi electorale depline în
condiţiile prezentului cod. Guvernul Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală,
misiunile diplomatice şi oficiile consulare sânt obligate să creeze condiţii pentru ca cetăţenii
să-şi exercite liber drepturile lor electorale.

Potrivit hotărârilor contestate, se constată că hotărârea CEC nr.4965 din 05 iunie 2021
cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului
(Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Câușeni în cadrul alegerilor
parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin hotărârea CEC nr.4999 din
15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din
5 iunie 2021 „Cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din
stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localităţi ale raionului Căușeni în
cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, a fost adoptată în temeiul
art. 18 alin. (2), art. 29 lit. “b”, art.32 alin. (1) și alin. (3), art.81 alin. (3) din Codul Electoral și
regulamentul privind particularitățile constituirii și funcționării secțiilor de votare pentru
alegătorii RM domiciliați în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului

33
(Transnistria), mun. Bender și unele localități din r-l Căușeni, aprobat prin hotărârea CEC nr.
1567/2018.
Colegiul reține că constituirea birourilor electorale și a secțiilor de votare reprezintă în
esențe executarea de către CEC a obligației pozitive a statului privind adoptarea de măsuri
necesare realizării eficiente a dreptului constituțional garantat la art. 38 din Constituție și
implicit a realizării suveranității naționale în condițiile stabilite la art. 2 din Constituție.
În speță, reglementarea modului de constituire a secțiilor de votare pentru alegătorii din
stânga Nistrului, reprezintă o măsură excepțională admisă de lege, art.32 din Codul Electoral
și justificată de pierderea controlului asupra teritoriului statului, motiv din care actul
administrativ normativ contestat privind modul de constituire a secțiilor de vot, admis cu titlu
de excepție la art. 32 din Codul Electoral, în conformitate cu principiul legalității în sensul
definit la art. 1 alin. (3) din Constituție, art. 21 din Codul Administrativ, urmează a fi conform
prima face reglementărilor instituite la art.32 din Codul Electoral.
Deci, necesitatea conformității principiului legalității a modului în care este asigurată
realizarea dreptului de a fi ales al reclamantei, garantat la art. 38 din Constituție, în raport cu
locuitorii teritoriilor din stânga Nistrului aflate sub controlul unui stat străin este impusă atât
de art. 21 Cod Administrativ cât și de exigențele constituționale a procesului electoral,
menționate supra.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, controlul efectiv asupra teritoriului din stânga Nistrului
este exercitat de către Federația Rusă, datorită prezenței sale militare în zonă, precum sprijinul
sau militar, economic și politic pentru administrația locală subordonata care îi asigura influenta
și control asupra regiunii (Catan și al/ii c. Moldova și Rusia, 19/10/2012, §107).
În conformitate cu prevederilor art. 32 alin. (3) din Codul Electoral, (3) la deschiderea
secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) se vor
respecta, în particular, următoarele criterii:
a) secţiile de votare se vor deschide în unităţile administrativ-teritoriale aflate sub control
constituţional al autorităţilor Republicii Moldova, atît de pe malul stîng, cît şi de pe malul
drept al Nistrului;
b) pentru localităţile din stînga Nistrului vor fi deschise secţii de votare distincte în baza
datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv în baza înregistrării prealabile, conform
procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;
c) la deschiderea secţiilor de votare se va ţine cont de numărul alegătorilor care au participat
la scrutinele precedente, conform datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv
conform înregistrării prealabile.
Astfel, în textul normei legale care reglementează modul de deschidere a secțiilor de vot
pentru alegătorii din stânga Nistrului, sunt definite cu o claritatea și previzibilitate accesibilă
criterii privind modul de stabilire a numărului secțiilor de vot pentru alegătorii din teritoriul
necontrolat.
Raportând prevederile normei menționate supra, în calitate de criteriul legal privind
determinarea numărului secțiilor de vot, Colegiul constată că CEC, la pct. VII din hotărârea nr.
4965 din 05/06/2021 a indicat că în registrul alegătorilor sunt înregistrați 258472 de alegători,
pealabil sau înregistrat doar 256 de alegători.
Astfel, din hotărârea contestată, rezultă că CEC nu a ținut cont de numărul alegătorilor
care au participat la scrutinele precedente, motiv din care instanța constată neglijarea de către
CEC a prevederilor legale privind criteriile de deschidere a secțiilor de votare pentru locuitorii
teritoriului țării necontrolat de autoritățiile constituționale.

34
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (2) din Codul Electoral, incidente și în cazul deschiderii
secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului, art. 32 alin. (4) Cod Electoral, “Secţiile
de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie în localităţi, în baza
propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor şi satelor (comunelor), cu cel puţin
35 de zile înainte de data alegerilor, şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători.
La propunerea primarilor oraşelor (municipiilor), ai sectoarelor şi ai satelor (comunelor),
plafonul de 3000 de alegători poate fi depăşit cu cel mult 10 la sută. Pentru alegerile de orice
nivel şi pentru referendumurile republicane, secţiile de votare se constituie în acelaşi termen.
Sediile secţiilor de votare se stabilesc, de regulă, în sediile aflate în proprietate publică şi se
amenajează astfel încît să faciliteze accesul în ele al persoanelor în vîrstă şi cu dizabilităţi.
Din textul art.30 şi art.32 Codul electoral, în accepţiunea instanţei de judecată, se
desprinde cert concluzia că, constituirea secţiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din
stânga Nistrului (Transnistria) și a birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru localitățile
din stânga Nistrului (Transnistria), este supusă suplimentar unor condiţii speciale, prevăzute
în mod exhaustiv şi de strictă interpretare și anume la art. 32, alin (3) Cod electoral
Potrivit hotărârii contestate, criteriile potrivit cărora a fost stabilit numărul secțiilor de
vot pentru locuitorii din stânga Nistrului, în număr de 41 sunt lipsă. Or, în conformitate cu
prevederile legale aplicabile speței, deschiderea secțiilor de vot în lipsa unor motive obiectiv
justificate reprezintă o acțiune arbitrară de exercitare a atribuțiilor administrative în domeniul
politicilor electorale în frauda dreptului constituțional al reclamantei în sensul în care a fost
garantat la art. 38 din Constituție.
Analizând exigențele de legalitate aplicabile hotărârii contestate, instanța constată că
potrivit prevederilor lit. “c” alin. (3) din art. 32 Cod Electoral, la deschiderea secţiilor de votare
se va ţine cont de numărul alegătorilor care au participat la scrutinele precedente, conform
datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv conform înregistrării prealabile.
În acest sens, Colegiul reține că potrivit materialelor anexate la dosar și informațiilor
publice ale CEC, la ultimul scrutin electoral din 2020 au participat 31783 de alegători, din 2019
-37269 de alegători.
Analizând criteriile legale privind deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din
teritoriu necontrolat din stânga Nistrului, în raport cu circumstanțele de fapt, instanța constată
că în speță se impune o necesitate obiectiv justificată pentru deschiderea a unui număr de 10-
12 secții de votare. Or, media de participare, calculată reieșind din numărul de 3000 alegători
arondați per secție, precum și tendința statistică progresivă, indica la necesitatea deschiderii
unui număr de 11,5 secții de votare, ceia ce reprezintă 106% acoperire pentru numărul maxim
de votanți înregistrat, în raport cu capacitatea maxim admisă de arondare per secție de vot de
3300 alegători.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (2) Cod Electoral, la o secție e votare poate fi arondat
un număr maxim admis de până la 3300 de alegători, motiv din care capacitatea legală de vot
în cadrul unei secții de votare raportat la numărul de alegători care au participat la ultimele
scrutine, justifică necesitatea deschiderii unui număr minim de 10 secții de vot (anul 2020 -
31783 alegători), și (anul 2019 - 37269 alegători), anul 2016 - 16728 alegători)
Din analiza datelor statistice, rezultă că CEC a acordat o acoperire nejustificată a
capacității secțiilor de vot pentru alegătorii din stânga Nistrului în proporție de 341% în raport
cu necesitatea obiectiv justificată. Or, deschiderea nejustificată a unui număr mai mare de secții
de vot pentru locuitorii din stânga Nistrului reprezintă o favorizare în lipsa unor motive obiectiv
justificate.

35
În acest sens, instituirea unor “privilegii” arbitrare în cadrul procesului electoral în
raport cu o categorie de alegători contrar criteriilor stabilite la art. 32 alin. (3) din Codul
Electoral, urmează a fi analizate prin prisma art. 23 din Codul Administrativ, art.16 din
Constituție.
CC în jurisprudența sa a menționat că violarea principiului egalității și nediscriminării
are loc atunci când se aplică un tratament diferențiat în cazuri egale, fără să existe o motivare
obiectivă și rezonabilă, sau când există o disproporție între scopul urmărit și mijloacele
folosite. (HCC 16/2007§6).
Raportând criteriile constituționale de evaluare a conformității hotărârilor contestate
prevederilor art. 23 din Cod Administrativ, Colegiul constată că atât din conținutul hotărârilor
contestate cât și materialelor dosarului, analizate în raport cu cadrul normativ aplicabil
raportului juridic, nu rezultă o motivare obiectiv justificată privind aplicarea altor criterii de
evaluare a necesității deschiderii secțiilor de vot pentru alegătorii care locuiesc în teritoriu
necontrolat, decât cele stabilite la art. 32 din Codul Electoral, reprezentând în esență un
tratament arbitrar și diferențiat în privința condițiilor de exercitare a dreptului de vot de către
alegătorii din teritoriul necontrolat. Or, mijloacele utilizate de către CEC în frauda
reglementărilor statuate la art. 32 din Codul Electoral, nu sunt justificate de interesul public în
promovarea căruia se pretinde că s-a acționat.

Instanța reține că c prin prezenta acțiune, reclamantul pledează pentru asigurarea


similitudinii de tratament în privința condițiilor în care Comisia Electorală Centrală a dispus
organizarea exercitării de către reclamant a dreptului constituțional de a fi ales de electoratul
cu domiciliu în teritoriu din stânga Nistrului, în raport cu cele instituite pentru electoratul din
diasporă, art. 16 în coroborare cu art. 38 din Constituție fiind dreptul în apărarea căruia se
acționează, or, nu pot fi instituite condiții speciale de vot în lipsa unui motiv obiectiv justificat
pentru votanții din teritoriul necontrolat în ceia ce privește numărul secțiilor de vot, acesta
fiind un tratament discriminatoriu.
La fel, se constată că, la deschiderea secţiilor de vot pentru alegătorii din stânga
Nistrului şi cei din diasporă, trebuie să fie aplicate aceleaşi reguli şi principii, egalitatea de
tratament este un drept constituţional care determină caracterul echitabil şi democratic al
procesului electoral în care urmează să fie exercitat dreptul de a fi ales, art. 38 din Constituţie.
Colegiul reține că în ședința instanței de judecată s-a invocat aplicarea de către CEC a
unor practici diferențiate de reglementare a modului de exercitare a dreptului de vot în
diasporă. Or, reținându-se sarcina CEC de probațiune a lipsei diferențierii de tratament contrar
art. 23 din Codul Administrativ în raport cu alte categorii de votanți, exercitarea dreptului de
vot al cărora este reglementat cu titlu de excepție, Colegiu reține că acoperirea necesității de
vot obiectiv justificată în proporție de 341% nu poate fi reținută ca fiind o practică uzuală a
CEC.
Astfel, din motivul că CEC prin hotărțrea nr. 4965 din 05 iunie 2021 cu privire la
organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului
(Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Câușeni în cadrul alegerilor
parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin hotărârea CEC nr.4999 din
15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din
5 iunie 2021 „Cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din
stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni în
cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021 a dispus deschiderea mai
multor secții de vot, decât necesitatea evaluată conform criteriilor stabilite la art. 32 alin. (3)

36
din Codul Electoral, Colegiul ajunge la concluzia de a anula actele administrative contestate în
partea deschiderii secțiilor de votare în număr mai mare decât numărul secțiilor de vot obiectiv
justificate de datele statistice ale ultimelor scrutine electorale.
Or, practicile CEC de a deschide secții de votare conform altor criterii decât cele stabilite
de lege, nu pot fi reținute ca fiind justificate de interes public din motivul diferențierii arbitrare,
contrar exigenților constituționale de echitate a procesului electoral.
Deschiderea unui număr de secții de vot mai mare decât necesitatea evaluată conform
criteriilor stabilite la art. 32 alin. (3) din Codul Electoral și justificată prin datele examinarea
cărora a fost neglijată de CEC și anume, numărul alegătorilor care au participat la scrutinele
precedente, justificând necesitatea unui număr de 12 secții de vot este ilegală, motiv din care
Colegiul ajunge la concluzia de a admite integral acțiunea în contencios administrativ
(contestația) depusă de către Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr, împotriva
Comisiei Electorale Centrale, terții Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat
a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat
a Guvernului Republicii Moldova și Inspectoratul General al Poliției privind anularea parțială
a actului administrativ normativ; de a anula parțial actul normativ în partea anexei de la punctul
1 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 05 iunie 2021 cu privire la
organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului
(Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Câușeni în cadrul alegerilor
parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin Hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr.4999 din 15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 4965 din 5 iunie 2021 „Cu privire la organizarea secțiilor de votare
pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele
localităţi ale raionului Căușeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11iulie
2021, în partea ce depășește numărul de 12 secții de votare, și a pct. 1 subpunctul (3) din
Hotărârea Nr. 4999 din 15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 4965 din 5 iunie 2021 „Cu privire la organizarea secțiilor de votare
pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele
localități ale raionului Căușeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie
2021” în partea ce depășește numărul de 12 secții de votare, în lipsa de motive obiectiv
justificate prin prisma criteriilor de legalitate definite la art. 32 alin. (3) din Cod Electoral.
Or, înlăturarea fraudării caracterului echitabil și democratic al procesului electoral indus
prin acțiunile arbitrare ale CEC de deschide a secțiilor de vot și restabilirea odinii de drept, nu
poate fi realizat în alt mod decât prin anularea în parte a actului administrativ contestat.
Instanţa evidenţiază că, în speţă, scopul legii este de a asigura exercitarea dreptului la
vot a cetăţenilor din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele
localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie
2021, precum și dreptul de a fi ales a concurenților electorali de această partea a lectoratului,
în cadrul unui scrutin echitabil și democratic. Or, la caz, instanța a constatat că, prin
deschiderea unui număr nejustificat de mare de secții de votare, și anume 41 la număr, Comisia
Electorală Centrală, nu a respectat condițiile expres prevăzute de lege în vederea asigurării
legalității procesului electoral și conformității exigențelor impuse de Constituție cu titlu de
condiție a survenirii efectelor constituționale a exercitării suveranității naționale.

În conformitate cu prevederile art. art. 224 alin. (1) lit. e) Cod administrativ, art. 32,
72-74 Cod electoral, instanța,-

37
h o t ă r ă ș t e:

Se admite integral contestația depusă de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și


Adevăr” către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, terți Biroul Politici de
Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia
Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova și
Inspectoratul General al Poliției Serviciul de Informații și Securitate cu privire la anularea
parțială a actului administrativ normativ.
Se anulează parțial actul administrativ normativ în partea anexei de la punctul 1 din
Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 05 iunie 2021 cu privire la organizarea
secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria),
municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare
anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr.4999 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5
iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din
stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în
cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, în partea ce depășește
numărul de 12 secții de votare.
Se anulează parţial actul administrativ normativ în partea punctului 1, subpct. 3 din
Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4999 din 15 iunie 2021 pentru modificarea anexei
la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea
secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria),
municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare
anticipate din data de 11 iulie 2021, în partea ce depășește numărul de 12 secții de votare.
Hotărârea cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiţie.
Cererea de recurs se depune în termen de o zi de la pronunțarea dispozitivului hotărârii
la Curtea de Apel Chișinău.

Președintele completului,
Judecător Ana Panov

Judecătorii Dorin Dulghieru

Virgiliu Buhnaci

38