Cuprins

1. INTRODUCERE………………………………………………….pag. 3
2. Importanţa Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"……………..pag. 3

3. Instrumente juridice internaționale pentru conservarea biodiversității

aplicabile în cazul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"……...pag. 4
4. Constituirea și componentele Rezervației Biosferei "Delta
Dunării"……………………………………………………………pag. 5

5. Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării"……….….pag. 6

6. Atribuțiile Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"…pag. 7
7. Concluzie…………………………………………………………….pag.7
8. Bibliografie………………………………………………………….pag.8

1
 1. INTRODUCERE
Prin sintagma de „Rezervaţie naturală” se subînţelege un teritoriu ocrotit prin lege, pe
care nu se pot face transformări, în care se găsesc plante, animale, minerale, etc., importante din
punct de vedere ştiinţific.

Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa, acoperind o
suprafaţă de circa 4.178 , din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României, adică
3.510 , reprezentând circa 82%, restul fiind situată pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv
delta secundară a acestuia, în Ucraina.

2. Importanţa Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"

În 1990 în cadrul Programului “OMUL ŞI BIOSFERA”(MAB1) UNESCO2 a inclus Delta

Dunării, cea mai nouă formă de relief din România, ferită de "progresul industrializării", printre
rezervaţiile biosferei. În luna decembrie a aceluiaşi an Valoarea de patrimoniu natural universal a
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista
Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural.

Începând cu anul 1991 s-a demarat inventarierea florei şi faunei din teritoriul Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării, acţiune ce continuă şi în prezent, având două obiective majore:
cunoaşterea unei importante componente a patrimoniului natural într-o rezervaţie a biosferei şi
evidenţierea speciilor ce necesită măsuri de protecţie şi conservare. Astfel, s-a observat că deşi
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării ocupă doar o suprafaţă de 580000 ha adică 2,5 % din totalul
teritoriului României, aceasta este ţinutul unde se pot regăsi peste 1200 de specii de copaci şi
plante, cu cea mai bogată faună ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre
care colonii unice de pelicani) şi ihtiologică (reprezentată de aproximativ 100 de specii, din care
amintim heringul de Dunăre şi sturionii, de la care se obţine preţiosul caviar).

Delta Dunării a fost declarată rezervaţie a biosferei ca urmare a faptului că spre deosebire

de alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată; mai precis în

1
MAB- Managementul Amenajarii Biosferei, UNESCO, 1970
2
UNESCO- Organizația Națiunilor Unite pentru Învățământ, Știință și Cultură

2
această zonă se regăseşte un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice.

Mai mult decât atât, Delta Dunării este locul care se caracterizează printr-o densitate ridicată la

multe specii, care sunt rare sau lipsesc din alte zone ale continentului, cu toate că din cauza

efectelor activităţilor antropice din ultimule decenii şi efectivele acestor specii ca şi habitatele lor

au fost grav afectate.

3. Instrumente juridice internaționale pentru conservarea biodiversității

aplicabile în cazul Rezervației Biosferei "Delta Dunării"

Procedura de desfășurare în cazul Programului UNESCO "Omul și Biosfera", și pe care

autoritățile române ar trebui să o respecte pentru a obține recunoașterea internațională a
Rezervației Biosferei "Delta Dunării" cuprinde următorii pași :

1. Ariile protejate declarate la nivel național ca aparținând uneia din categoriile IUCN3,
care respectă criteriile de eligibilitate pentru a fi înscrise pe lista rezervațiilor biosferei sunt
înaintate Comitetului Național al Programului UNESCO "Omul și Biosfera" al țării respective.

2. Membrii acestui comitet analizează documentele și le trimit Secretariatului

Programului UNESCO - MAB (Paris) pentru aprobarea lor ca rezervații ale biosferei.

3. Organul abilitat al UNESCO determină dacă în particular fiecare rezervație a Biosferei

îndeplinește sau nu cele trei funcții complementare:

a) de conservare a biodiversității - accentuând conservarea unui eșantion reprezentativ al

unor ecosisteme majore;

b) de dezvoltare - cu un accent asupra populației umane în cadrul biosferei, subliniind un

rol integrator pentru comunitățile locale;

c) logistică - realizând continuarea între cercetarea, educația, instruirea și monitorizarea

în domeniul conservării.

4. Constituirea și componentele Rezervației Biosferei "Delta Dunării"

3
IUCN- Uniunea internațională pentru conservarea naturii (UICN, IUCN)

3
 Ideea de a pune sub protecţie legislativă zona Deltei Dunării datează de la începutul secolului
al XX-lea. Acest gând s-a concretizat iniţial în anul 1938 când o mare o parte din pădurea Letea
a fost declarată arie protejată de către Academia Română, aceasta fiind a doua zonă protejată la
nivel naţional, după Munţii Retezat (1935).

Suprafaţa zonelor protejate din Delta Dunării a crescut la aprox. 40.000 ha după al doilea
război mondial, multe din noile zone protejate fiind declarate în ultimele decenii ale secolului al
XX-lea.

Ulteriorul Comisia Monumentelor Naturii a întocmit primul plan de înfiinţare a unei reţele de
rezervaţii şi refugii. Dintre acestea cele mai importante au fost considerate a fi: Rosca-Buhaiova,
Perisor-Zatoane, Caraorman, Periteasca-Leahova. Proiectul prevedea înfiinţarea unui parc
naţional cu o suprafaţă totala de aproximativ 200000 ha care să reprezinte rezervaţii ştiinţifice
strict ocrotite. Din păcate în ciuda faptului că se observau tot mai des şi mai pregnant abuzurile
oamenilor în zonă, proiectul nu a fost în practică.

În 1978, coloniile de pelicani de la Roşca-Buhaiova şi Pădurea Letea au fost declarate prima

rezervaţie a biosferei din România.

Primele Rezervaţii ale Biosferei apar în România la data de 10 ianuarie 1980 când Parcul
Naţional Retezat şi Pietrosul Rodnei au fost declarate zone protejate.

În anul 1990, Delta Dunării şi alte componente adiacente, în suprafaţă de circa 580000 ha, a
fost declarată rezervaţie a biosferei prin Decretul Naţional nr. 983 din 27 august 1990.

În decembrie 1993, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 824, modificată şi completată
prin Legea 454/20015, privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Această lege
stabileşte atribuţiile principale de funcţionare ale Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării (ARBDD), instituţie publică aflată în subordinea autorităţii centrale pentru protecţia
mediului.

5. Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării"

4
Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării

5
LEGE nr.454 din 18 iulie 2001
privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii
nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"

4
 Odată cu declararea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (1990) a fost înfiinţată şi instituţia
pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naţional al Rezervaţiei,
precum şi pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice de pe teritoriul RBDD6 -
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

Administrarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este un proces complex şi se deosebeşte

de administrarea publică ce se exercită în unităţile administrative din perimetrul rezervaţiei cu
care conlucrează. Pe teritoriul rezervaţiei se disting terenuri aparţinând domeniului public de
interes naţional, terenuri aparţinând domeniului public de interes judeţean, şi local, precum şi
terenuri aparţinând domeniului privat. Acestea sunt incluse în cele 8 unităţi administrative din
rezervaţie, 7 comune şi un oraş (Sulina).

La nivelul unităţilor administrative locale, comune şi oraşe se exercită autoritatea consiliilor

locale care sunt organe alese. Acestea au iniţiativa în tot ceea ce priveşte administrarea
intereselor publice locale, exercitând autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite.
Consiliile locale au atribuţia de a administra domeniul public şi privat al comunei sau oraşului
(domeniul local). Dintre atribuţiile consiliilor locale cele mai apropiate de scopul administrării
ecologice sunt cele referitoare la aprobarea şi asigurarea realizării programelor de organizare şi
dezvoltare urbanistică a localităţilor, de amenajare a teritoriului, cu respectarea tradiţiei locale,
de realizare a lucrărilor publice, de creeare a condiţiilor necesare petrecerii timpului liber al
localnicilor, desfăşurării activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi agrement precum
şi de acţionare pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurător.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este responsabilă pentru administrarea
terenurilor din domeniul public de interes naţional având şi atribuţiile autorităţii de protecţia
mediului.

6. Atribuțiile Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"

6
RBDD- Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”

5
Câteva dintre principalele atribuţii ale Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt:

 Administrează patrimoniul natural potrivit prevederilor legale privind regimul juridic al

proprietăţii publice, evaluează starea ecologică a patrimoniului natural al rezervaţiei şi
iniţiază programele de cercetare ştiinţifică în rezervaţie, pe baza planului de management,
asigură măsurile necesare conservării şi protecţiei genofondului7 şi biodiversităţii8;
 Elaborează şi implementează programele de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor din
rezervaţie;
 Identifică, delimitează şi propune autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor modificarea zonelor funcţionale ale rezervaţiei;
 Stabileşte nivelul de valorificare al resurselor naturale în acord cu potenţialul lor de
regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor;
 Îndeplineşte rolul de autoritate competentă pentru derularea procedurii privind evaluarea
de mediu pentru planurile şi programele de pe teritoriul rezervaţiei;
 Stabileşte, împreună cu titularii drepturilor de administrare, condiţiile de desfăşurare a
activităţilor de valorificare a resurselor naturale regenerabile;
 Colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru protejarea intereselor
localnicilor, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie ale
acestora;
 Stabileşte regulile de acces şi de circulaţie în perimetrul rezervaţiei, atât pentru mijloacele
de transport navale, pe canale şi lacuri, cu excepţia braţelor Dunării, cât şi pentru
mijloacele de transport rutiere, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

7. Concluzie

Rezervațiile Biosferei sunt arii protejate, care îmbină observarea, reprezentând

ecosistemele majore ale globului și dezvoltarea durabilă servind ca model de dezvoltare
pentru medii particulare. Ele formează o rețea mondială pentru cercetarea și monitorizarea
ecologică și reprezintă zone pentru conștientizare, educație și instruire în domeniul mediului.

7
Genofond-  rezervor genetic al unei populații
8
Biodiversitate- existența, la nivelul globului terestru, a unei multitudini de ecosisteme cu caractere distincte

6
8.Bibliografie

https://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/regimul-juridic-al-rezervatiei-
biosferei-deltei-dunarii-80238.html
http://www.ddbra.ro
https://www.tocilar.ro/drept/regimul-juridic-al-rezervatiei-biosferei-deltei-
dunarii-24316
Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării

LEGE nr.454 din 18 iulie 2001

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2000 pentru modificarea şi
completarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"
Dutu Mircea – “Tratat de dreptul mediului”, Editura CH. Beck, Bucureşti, 2007
Legea nr. 69/1996 pentru modificarea și completarea articolului 10 din Legea nr. 82/1993
privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării