Sunteți pe pagina 1din 15

Libris Mihaela Dobos

BACALAUREAT 2020
LIMBA ~I LITERATURA ROMANA
~
Invata singur! Teme de lucru
pentru Bacalaureat

Edltura Paralela 45

'
i"u,,vl•it-lri(Ur,J~
s , .
CUPRINS

3 i1ijlo:u.,.-.Jt.'tit- ..-s-pre!li.vilate poetic! tn poeria


\i"the i~lironCostinJ -Testul 2......... 62
l~AR'l'F.A1
Subieelul 1- 'l't.'f;le de Mlrc.nwnonf.
.. • P(l.rt'rf'tul liLemr 1n prou1 cronicBrilor
lion K"et:uktti-Tl.'tltul 3 62
Arii temauce ln~uturile li.ris1nuh.1i t<;ntlineae
1'\m>rii f_i cin~m&t(lgt';t,fio - 'r'o!tul l . (1)().~l't(li) - Ti>f..h11 4 63
Scri.suJ \ii f~mioitatea - TostuJ 2 . Partit:ularit.l~iaJti deserierii to lluminismul
!'ul,imo1UulcuUural - 'fe51;uJ;) . 6 t.:i,nfu:.eec (Dirnilrl<& Cantemir) - Testul 5...... 64
L1ten1;ur11~j rovalori1.1Ve.a TrA.<11)1.11ril('Iluminlsrnului rollectate In toxtul
clasi.cilor - 'l'oot.ul 4 . 10 liL(lnn· tton 8u.d:ri,Dclm:u,u\-Te!ltuJ 6........ 65
P~,onalttuteaeuhura!!- '1\ostul 5 . 12
Despee dialog - Tesrul 6 .. 13 2, Pertoada pni,optUl-1..a.................................... 66
De.:ipro limbl\ ~i limbaje- 'fe6tul i 15 Koluf ..ti.lidic aJ procedeelor reteneetu pro:r:a
Privind tn iatcrie - 'J'cstuJ 8 . 11 pa~optist.d fC061:ache NegruziO-Tostul 7 .... 67
~1~1enhi daciee •. 'Iestul !t . 19 Teme proclikct.e in liriea ~ptistii
~Ja ti! eduen1~e-Testul JO . 21 tG-rigor~ Ak•xru1drt.'6Cu)- 'Iestul 8 _.. , 68
~1'eh1lologi.adineolc de i1,.'0:ll! - 'Icstul 11 13 Sat.ii-a n1ora,.."llrilor in t.eatrul ~optist
Revisie ~i 9c,cietAfi lnerare - Testul 12 . 2!, f\b.eilo lUl"!'.sandri)-Tee;tut 9 -............... 69
Nfu1.ick'ni - Tcsrul 13 . 2i Valonticarea toldondui tn J)Olnia ~ptistA
Aew:diw.1c: 11rotec1ia mr. diului - 'leatul 1'1 . 28 <lcu1 Heliade·R!dulescu)-'f'estul LO 70
P1i!&A, publkitau-, 1.:01nut1jea~-Testul lb . 30
C'.Mnunicflrode masi'l MU oomunicnre 3. Crilicismuljunlmist....................... 71
,.11~ lit om la oro"?- Tu.!lt-uJ 16 ... 32 i:utem.eieri tecrenceale criticiijuniLniste
;\dtninist..1'at-ie, d1,epturi ii (Titu bfaiore.ec:u)- Tcstul 11................ 72
liherlilt)-Te.'ltul 17 . 34 Literarura$i Walrul- opi1\ii eldeLioo
Aut(,irouiti ea rormU de npArare- Teslud 18 36 0.1,. CaragialeJ -1',!ltuJ 12 7S
&1n.~t.ole din trf!t:uL- 'l'citul 19 37 C(ln1..-:-:1ul thhum1junlmi9l Onooh Negru1.,:i)-
o·mul 11' !tt:rllton1l -1'e.<it1.1l 20 . 39 1'Ci;Lul la............................................... 73
1.._.c;,,)1 1\1)ml 1'oorul 21 •..................••.. 40 ~iM.'lhU..Lf!a 1u ttrl.il - punete de vedere

·~
Jurn:tlul d~ ciUttorie- 'r.i~ul 22 . 42 ('ri1u !\fakire;.cuJ- TeMul 14.. 74
o,~.,p11': vlC'li Ji \•irtu(I -1'ewl 2.'l ..•.•... 43
OL'11ul dni,il - T4!siul 24 •..................... Ru1nantli.rnul
<1,.• . ...................... 75
t,....,.p1~ YVh1ntari.;:i.t-Te:stul 2S............ 47 R11h11 tinliw.,.e1 in lirlcn ruml\nl,i('A
fh•.ll;prt' euvitnl - ~~tul 26 ·-········ 49 (Mll1uj E1ui11ti5cu.>- t~tu) 15....................... 11
Cio,ul ,.io dtii:t.K.. - 'l'e&LUJ 27............................ 50 'l'~i-'1rdi- l1r11:u ro1nantJoc (!\,111,.U EmilltEC\,1)-
'l'eiltrul 111Wr::ieti,· - 'l'e.!it.u1 28 ..... ,...................... 52 it-::tul 16.. 78
C;L"<.imnmniil J!'J t'fl("tllitul nl'lf-itmnl- T~ul ~ ..• 5,1 R;;Jtil, I n.11.:wnlorrttorioob\ oonilr.r1.dro11
Studiile in btrAinAh1W;modi\ SI.\\• >,l:'1nnilir:1;ulur pucx.id (~1ihiai EnLinit$:u) -
noce.:,ll.it1\? -1'c.:,t,1,1l 30 56 Tt<.:ltUI li 18
l'rii.?-Olunle pn,,Ali 1-011M1.1Hfoo <?illhro. Emiot$CW-
PARTEA A U·A 58 rtJ,.,tul 18 , ,.................................. 79
Su.bicctul al U•le11-Tos,., de aulronameot SJ)r('ific;ul cnnn1r.tuhd in drtimil romantie6
AnaJJ~a tertelo.- Uttirru-e la primn vedere. I Bogdon J>.c1n,,,-oicu·H.1i.$deu)- Tt!St.ul 19 ...... 80
~\iii t.emo.tlci., 1!,tnlCt\ll'al6 fl 1tlligtjc6..
Epoci fi cu.rcnte litorlAJ"O/cmllw'Wc 5, J,~pot'-11murilcu· c::l11tici 8L
Rdi111ilc dinlrl.': pcrsonaji1.t tn oom,<die
l. Um.a:nh:mul ti Ilumtnismul 69 (11,. Ca.ragiA~)- 'J'(.'$Ull '20 83
'J'rislturiale narutiunii tn cronici J'{,,lul dm")g11lu1 in lCX"t.ul ~ic:: (l<H1n Sle,'1(:i) ...
(Origo,re Ureche) - TeatuJ 1........................... 61 Tci;.tul 21 84

310
10. 'fl-ad.lf.iooullamul 106
~tW'ile liricii tradiit0naJi11le Uoo Pi.lJllU -
-r , , 107
lmtitpnaru.l poetic tmdi:t;ion.aliM CAdrilln Maniu) -
T,&tul 45 108
8. Reali11m.ul 86 Cttrt'CteristjciJe unei ,arte poetioe
Rolul stili11ical scmnelcr de punctua~i(ltn n\l\•Cl.3 {Vegi}o Vol,culMCU}- 'Tftrtlll 46 108
psihologicA(J.L. Co.ragiale) - Testul 24 ...... 87 RoluJ a.lt.emA.rii tirupurilor \'trbale. ln proza
1'rislturil1!. roollsmului to dramA 0.1.&. Car'l\gUl..le)- litA!rvi (Mihail Sadoveenu)-1\111tul 47 ....... 109
Testul 25..... ..... ..... ..... ....... ....... ..... .. ... .. ..... ..... . 88
Per5(}nl\fU1 in romMul realist (Liviu Rc!bre.tnu) - 11. J>erioada poli'tbeUcA 110
Toetul 2$........................................ 89 'T'rWturiWrealismului tn rom~uJ pc.ltSl;beUc
(Eug,:n Barbu) - Tun 48 , , lll
7, SlmboH!'ilmuJ..................................... 90 l\inpec.:tiva narath·lltn roma.o (Marin Pr«la) -
lnovatiile Pr<.I~ aJo s:imbolismului 'r«tul49 112
(AI.T. StrunatladJ- 'lwtul 27 ......... 92 Explicnree tittului, prin rapartm, la ruesajuJ
'T't-k,J;Aturllc liricii aimboliste textuhu CG11brieln Ado:mt\',teanul -
(IwJ.u Cer.ar Sl'\'eeeu) -TestUJ 28 93 Testul 50 113
Rolul refl'$lluh.i.i to conatruiroa meS(Vu)ui pooz;ici RolatiiJe dinrre peNOm\j,!. in drama poslbelidt
(Alexta.nd.ruMacedonski)-TefltuJ 29............ 93 <Boria Lo\inf!M:u) TC$tul 61.. . ....... 113
M(ld(lmitarw limbajului poetit TrislituriJe. dramei po.1Lbtth~ lt\otru·io Soreseu1 -
(Gwrp Baco\ ia) - 'l'estul 30
1 94 'leetul 152 114

8. Prelu.ngiri alo romnn.th,mulul 12. Neomodernici:nu.J.......................... 11!\


~i ale elaricUiDluJul 94 Aspecte specifke Jiridi ocomodernillte
Preeenta !tnlct.UriJor epice in tcxtuJ liric (Mihai Ursachl) - Testul 53 116
(Goorge ~buc) - 'teeiul :':11 -... 96 PartieularitA~Jo ~Ue:i IW Nichita StlneRcu -
lw;pira.µ& popularl tn Jlri.;o tnoopu1ului do 1'e!!tul s. 117
s«ol XX (Octavian Goga,} -To:s1.ul 82 96 Rolul repetit,.iei tn oonirt,ruiroa meMjului poetic
(Nicb.ita Sti.nt.'llCl.l}-Tostul65 117
9. Modernismul lntcrbeUe............................. 97 Caractetist.iclle lhnb~ului poetic
'l'risituriJe modero.icniului J)OO(k (Ana Bla»diana)-T<*tul 66 11a
(Lucian Blaga)-Tettul 3:3............................ 99
Beta~ dint:re ideile poot..ice fi mijloaceJearcistice IS. Potatmodernisr.nuJ. l is
(Aleund.ru Phillppttfo) 'l'e"°ul 34.. 100 Tmstatu.rUo tpecIDCe prozei ))06tmode-rne
'ht.eilturile unei erte poet.ice ('fudor Arghezi) - (Mireea N«ltkiu) -Telltul 57 119
'l'ee:t:ul3~ 101 Rolul portrtL,duiin nan.ilune
Modernit.a.tea vi:i:i\lnil polltlt:e (Eugen lonORcu) - (Ci\tllin Dorwt Florescu}- Tee.tu!58 120
Tfllit.Ul 36 101 Rol~tia di.ntro d<1ui personaje-tn roman
RofuJ metarorcl In oonstruiroa meB&jului poetic CVJad Z()Jvafl) -Testul 59 _ l 20
(l'ud..- /\rih<m) - 'l'ostul 37 102 Purt.icuJruitd~Je liricii actuale
Car~risticile limbi\iului poetic (Jon Barbu} .. (1\todor Du,nA)- 't'eiituJ 60 - .. lZl
T~tu.188 102
Rolul descrieril in r.uu-aliune (0. CAl.inescu)- PARTUAID,A - 122
Teatu.l :l9 103 Su.bi,-etu.1 al ID·lea - SugesW de intel'preia.rc
Pe.rapectiva norutlv6. in romanuJ modem a t.)rt.elor liktran, fi nonllterare .t·uclh1to
(Aliroea &Jiad(:I) -1\11;.tul 40 1()3
TrMAturlle r()m.llnului modern (Anton Hqlbwi.).. A. Tc.te naratlve 123
Te:1tuJ 4)....................................... 104 Ion CrOllngi. Pot.-e.steo lui H~Alf,_.,,, 123
lnova;ill<! dnamaturgiei interbelioo loan Slwici,, itoaro cu ooroc 127
(CamilPet"*'I)- •testul 4.2......... 105 Mi.twll Sttdovwnu.1'an..t.4ncdintre pl<>pi .. 133
SpccificuJoonn.k-c.uJui in cernedie MihAll &oov.anu, Dal-I 137
(Tudor A.hq111WlSCU}-TestuJ 43 105 U\•iu Rebrc1tnu,fon J41

311
Libris

PARTEA I

Subiectul I - Teste de antrenament

Arii tematice
• Tinerii i,;i cinematografia - Testul 1

Citefte lirmlitorul fragment.

De ce credeli ci e important ca liceenii si vorbeasca despre filme, dupl ee le


vizionea:iA? ·
Carmen Lopllan: ln sistemul de invU~imallt romAnetic de piini ecum, elevul nu a foet
tncurojot sA votborusca. Exista In noi ace.asta fricii. de a nu gre~i, de a nu avea o parere care
sa deraojeze oi, de cele maj mu.1te ori, prereram 58 nu o spunem de teama consoeintetoe
Eu cred ca ..,.,.da e loeul unde ai dreptul sli gre;e;ti filrli sli fii amendat, pcntru cA e~i
acolo pentru a inv3.fa, pcntru a te exprima, peotru a expedmenta. De asta rni ae pere
n
important acest protect. punc pe elev tn pozipa de A·Ji exprima pArerea ~idea o sustine,
Florin Barbu: Din acelaei mot.iv pentru care e Important 68 vcrbesti. Ca sii te auai, co sA CU
auzit, ca sA-~i ordone-zi gAndurile ~ ca sA·i ,.invip" pe ceilalli in lumea ta, De Capt, asta
rac toat.e fllmele, ne vorbesc despre o lume care exist.A fi care nu cxisUi, fn oooll\Qi timp,
despre o lume care continuA sA trliasc! ~ dupA ultimul generic prin cuvintele pe care
noj, spoctatorii, le rostim imediat du]>tl ee iasim din WU. Sau, nereccrnaodabtj, chler tn
timpul proieetiel. Totul e proaspiit ti, parci'i, totul trebuie (re)povestit cu cei de lingil noi..
Andreca AUhalooa: Pe mine, personal, o:ul ini.eresettzil ea atunci eand, de pildA, un cuplu
de adoleM."en~i iese de la un film, indiferent unde il vad sau tn co oondiµi, &a poata sa
vorbeescs pe marginea filmului mergftnd eeva mai departe de simpla evaluare de tip
,.mi·a plAc:ut/nu mi-a pliicut" \ii sa deviuli capabili &ii poata analiza ~i int.erpreta cinemaul,
in oonfonnitotc cu o grilA personalA.
La ee contrlbuie educaµa cinematografici in dezvo)tarea elevilor?
Cw-men Lopdzan: Cred cli le schimba perspectiva, poete doer $i pentru faptul d et nu o consi-
deri o materie. ci nu e ceva obligatoriu, Lo ~ltA sinltuJ vieual, audit.iv, l;imtul miisurii.
Florin Barbu: La cducarea priviril. in primul n1ttd. Pontru cli filmul este o form.A de arti
foa.rte fnfolltoare, manipuJatoare tii pent.ru c:i1 ne da tctul mur8-o gura, de la primul la
ult.imuJ cadru, l§..~ndu·ne sA credem ca acela e i;inguru.l adf?\"'31'. ~i. intr·un fel e, e singuru.l
adevir pe c;are ni·l livreaia cei care au facut filmul. E adC\•iirul Jor. Doru- cA, docii. vreni sit
intelegem (runcolo de) imaginile pc care le vedem \ti dacl! vrem sli avem Ji propriul nostru.
adevir, trebuie sA t.recem de imttginoo pe cure tocm.ai am vizuirt).
Andreca Mlhalcea: La un nivel foarte impregnat in cotidian, dezvoltarea unui vocabular ~
au.nor inat.rumentede lecturA a filmelor creel ca poate contribui mult inclusiv la tmbogA·
t,irea experientei lor de cun~rc interpersonala. Ca privire de ansamblu, nli s• pare
de la sine tn~es cA cducupa vizual.i'i o, din µl\eato, tncu un soi do Urra inoognita la noi %li
cA necesilate.a creru'ii unei infrutrueturi sistemioe in acest gens eceva ahsolut urgent. {...]
(,,Fil,ne p,e.rah·u fieee.,ii'" ti eduCQ/it cintmatogro{icd,
hitl)6:/iwww.ti8.r\tlmt'tropoli.s.ro)

A. Serie. io enun$,uri, rAspunsul la fiecare dintre urmAtoarele oerln~ cu prlvit-e


la textul dat.
I. lndid. sensul exprcsiei n~ da totul niurd-n gur6. 6 pu.nete
2. ~lenµoneB:Za tema dezb.terii prezentate in f.ragmentul citat. 6puncte
5
a. Pr~r,~i.:, opinh) lut C1,u·n1e11 Lophan despre ~A.justificitndu·~i rMpunsul cu o sec·
\"Cn\.:. dln te.xtu1 dai., tl puncW
_ 1. h1~il c\oul l'Qftan pc care le pcate avea edueatie cinernatografica in dezvoltarea unui
titnU1·. 6 puncOO
S. Prezinta. in 30·5-0 de cuvinte, semuitlcattilc secventei: l)e {apt$ a.8t,1.fiu:l(KJJe {,J..,nel.e.ne
11orbesc deitprl! o tume (•01-e eci.,;U'f $t core n.11 e.w:isld. Fn acelufi tirnp... 6 puncte

B. Redacteazi un text de minimum 150 de cuvinte, tn care SH argumo.ntczi dac! educa~a


cinernatograficl\ este necesanl eeu nu pentru in\elogcrea film.elor, raportindu·te atiit la infor-
mat,iilc extrese din textul dat, c&t ~ In expcrien~ personalA sau cuJturalli. 20 de punete
in redaetarea tcx.tuJui, vei avee in vedere urmatoarele repere:
- formularea uoci opinii f~)µi do prcbtematica pusi in discutie, enuotarea fi deevoltaree
corei;punzatoare a doua argumente adecvate opiniei fi formularea unei concluzii pertinent:e:
14 punct<>
- ut.iliUU"CQ corecta a conoctorilor in argurnentare, respeetarea normelor limbii Literare
(norme de exprimare, de ortografie $i de punetuatie), eseeerea in pagini, llafbllltatea.
6puncte

in vederea acordlrli punctajului pentru redactare, tcxtul trebuJe 86 albA


minimum 150 de cuvinte ~ ,;A deevolte aubiectuJ propus.

PoJi avea in vederel


DA - edueaJia cintmatog.rafiei este necesari pentru intelegtfea filmelor.
- filmul fiind o art! cu un limbaj specific. ol cirei mesaj se eonstruit;te prin armonizarea complexi
a mai muJtor codwi artist.Ce ~i tehnice. esie neces.&ril ominim3 in,tiere penttu rectptartatui adecvati;
- daca sti!ip~ntfte cAteva etemente de culturi cinematograficA - epoci, cu,ente. tehnici.. regizori,
viz.iuni - , specnuorul va put ea s3 rezooeze cu lumea filmului. va in\elege ;i va put ea valorita mai bine
productie ar1tstic~ etc.
NU - tdut.11la cintmatogrefici nu este necesari pfflttu inttlegerta filrntk>r:
- educerea gustului in materie de filme se poate realiza de la sine. ptin simpla vizionare.comparare
"judeeare personal! a aeestora firi a fi necesari o educ.atie elncmatoqrafiCli realizat5 formal, dup8
001me hotarat~ de al~i;
- filmul eate in l)fimul r~nd o art3. a;adar o creetle su'biectivi a spiritufui uman, avftnd In spetete lui
o poveste in caee 11ecate individ se poate re98sij, inu·un fel sau altul empatiUnd cu personajele eeu
deui,andu·se de ecestee. astfet tncAt simpln .umanitate" din noi este suficientl penuu a lntefege
firesc lumea redalilfconstruit3 pe pelicu:I~ etc.

6
• • Scrisul si feminitatea - Testul 2
'• 1 .., '
Cite$te urmaforul fragment.

Hortensia Bengeseu a.-a nAm.-ut la l\•Cl}ti to 1876. A fost, tnd?iigostita di! literatura.
Se spune ci-, inci din primii ani de ~coala, le eerie oo1egeloroompunerile in sclumbul rezolvirii
problemelor de matematid. A fost educatA la pensionul pentru domnjsoare Solinti.nconu din
B'ucure~ti ~i acolo a tnvAtat bunele maniere, limbile ~tnii.ne, dar mai ales cum Bi de,rini o
soµe ii o mamA bunA. Doar ell In ea clooea ceva, 0 neltniste care din cand in cand o indemna
SB qt.earn.A rw1duri pe hartie. So,ul ei era nemult,umit dlnd Hortensia, tn IC>C sli aibU grijlt de
gospodirie !ji de cei cinci copii, i~i pierdea tb:npul ecriind inchipuiri. Dar pentru ea singura
bucurie ern scrisul. Scria cum prindea o cUJ)ii liberi, scria oriunde, tn orice orn~ mic de provin..
cie unde eju.ngea purtata de sesviclul de ma.giatrat al OO\ului el. Hortensia suferea fiindca nu
avea cu cine vcrbl despre ca.J1i. Noroc cu doemna Moacu, buna el prieteoA, cA:reia ti scria lungi
scrisori in care ti povestea despre clif1i ~i scris. Nici nu ind.rdtnca sA. viaeee cil ar putea Ii sc:rii·
toare. Doer se ~tia ci scriitori aunt numa.i bArba~ii. Mai erau 1#1 nii,-te femei, pe a1te me1ea,guri.
care·~ schimbascri numele donr ce sii~~ poatA vedea cn:rtjle publicete. Auii nAidriiviinie!
Sii-fi zici Goorg,, EUot sau Goorge Sand!
Hortensia ar fi vrut doer sA le poatA spune oamenllor povestile ei, ii era insA teamA cA nu
este dcst.ul de bunii. Oar iatA al, tnte-e bun.A zi, (U,a luat inima in dinti iji !p·a trimis scriorilc la
gueta.. Astfel ~·a fic:ut debutul literar, iar, apoi, in 1919, i-a aparut romanu) Ape adtinci. Avea
patruzeci ~i trei de ani.
indata, scriitorii incep 6a o atace: .,Scriitoarea uoastrli fnJirl1 &lov~ pe hW"tie cu aceeasi
neglijen\A plini de farmec gospodaresc, da~ vret,i, cu can, ee mealed (•ic) o delicioasA peltea
de gutui U1tr-0 tigaie recent spcita".
Dar talentu1 o irnpune. Serie romane din ce tn ce mill bune. Eirte ri\splitita in 1936 cu
Premiul Societllpi ScriitorilorRomam, iar in 1946 cu i'l'emiul Naµonal penlru Prozi.
TAcuUi Ji modeste, Hortensia Papadat-Bengescu a fost eea dintili care a deschis u~ lit-era-
turii pentru toate feroeile care fl·au dorit ~ au vi.sat 64 devinil acriitoare.
(Victorio PAtr~C\l, 1\ptk ad6nt'i CJ.lg tcriflttlui,
in IOOde femei pmtru J()O ck ani de Romdnie nwdemd, vol. 1)

A. Serie, in enunturi,rAspu:nsulla fiecare dintre urmitoarele cerinte cu privire


la textul dat.
1. IndieA aensul structurii tn ea clocea ceva. 6 poncte
2. Ailentioneai.Aun mot.iv pcntru care scriitoarele din trecut 41 s,chirnbau numele.
6puncte
S. Precizea.zli ce fel de educa\ie a primit Hortensia la pension,justifiC8lldu-? ri.spunsul cu
o secven\A din textul dat. 6 puncte
4, 'T'ranscrie o aooven(A cu scop ironic. 6 puncte
5. Prezi.nta, tn 30·50 de cuvinte. semnificat,ia 6e(;Vente,i: TQCutd 1i mock6td, Ho~sia
Popada.z-Bengrstua fost Ct'a dinlai con a dt.scltis U$4 literatu1iipe.ntru. tootefemeilecon Ji--au
dorit ~i czu uU().t 8d devin.d 8CriilOQJ'e, 6 pun.CU
7
D. Redac:tea.d Wl-..lext de minimum 150 de cuvinte, te care sli argumcntez.i d.acii difcrcn-
tierca f'ntrc .,l)rofcsii maseuhne" ei ,,profcsii feminine" este utilA aeu nu pentru omuJ modem,
raportandu·Leatat la Ulforma(iile extrase din textul dat, cdt ~i la experien\,a porsonala sau
culturalll. ' 20 de puncte
fn rodactarea text.u1ui, vei evee in vedere urrnii.toa..relc repere.
- formuJarea unel opinii fal,d de problrun.otica pusa in d.i.scutie, enuntarea ~i
d&.t\•olta:rea
corespunzatoare a doua argu.m.eute adecvate opiniei ;i formularea unei concluzii pertinente:
14 puncte
- utilizaroo. oorootA a concctorilor in argumentare, respectarea oonneJor limbU literare
(nonne de exprimare, de ortografie ~i de punctuatJ-c), ~zarea tn pnginA, lizibilit.aten.
6puncte

in vederea acord.irii punctaju1ui pentru redact-are, textul trebuie d aibi


minimum 150 de cuvintefi sA dezvolte sublectul propus,

Poli avea in vede<e!


DA - diferentierea tntre ,.ptofeall masculine· fi .profesii r,minine• este utill pen1n, omul modem:
- de$' epoca discrimin~rii remeil04' eete. Tn majoritatea 1Arilor lumii. demult apu~ totu$i trebuie sA
acceptlim c~ barba\ii, respectiv femeile au inzestrAri naturale ;i obili1Ali ca,eti dife<en\laz~. rnc:i.ndu·i
rnal potrivl\i penuu anumite domenll/meserii, in cote pot pcrforma mai uior dedt Tn altele;
- dife1en1~rea amintitil ar conduce la o mai bunA organU:are a pje1ei muooli fi a studiilor necesare
ecestele, ar simptifica avans.area in carierA ti ar orienta mai judicios op,iunile de via\i ale tinerilor etc.
HU -dif-,9"1ierea intre ~Pfofesii masculine" 9i ,.profesii ftminin.•nu Hte utili pentru omul modem:
- recere individ trebu,e s~ poat~ hot.iii pentru sine ee profesie i se potrive;te, fM~ a f influentat de
cl.asificilrl constranglitoare fi artificial create. care reduc ernanitatee la c.1teva date comportamentale
standa,dizate:
- evolu1ia din Liltimul eecet fi, mat ales, din ullimii ani a pietei muncii demonst~aza fle)(ibiliza1ea
mentalitli\ii oamenilor (angajatori, angajati, deciden1i etc.) tn ceca ce priv@$1~ ceriera ;i lip.sa de pre·
1-udeci\i etc.

Patrimoniul cultural - Testul 3

Cite,te urmitorul fragment~

Parlamentul Eu.ropco.n al Consiliului Uniunii Europene a adoptat, la 17 mai 2017, deci-


zia care a proclamat 2018 Anul European al Patrtmoniulai Cultural, la Initiativa Go:rmaniei.
Aeest an tcmatie va perm.ite protnovaroa patrimoniului ca element central al div~r$it4lii
eulturale ~i al dialogului intercultural, valori.zarca celor mai bune practici de asiguraro a con·
se.rv&ii fi protejarii patri.moniului, ca ~ dezvolt.area cunoaJterii accstuia de cAtro publicul
larg .!},i diversificat.

8
Cornisia Eurepeaaa incita st.atele mambrc sA·~iselccteze proiecte variate sub aceast.Amarca
Ji sa obilizeze ansawOluJactori1or pentru a asigura suecesol acestui an tematic. La nivelulfie-
cl\rui. tat mambru, Anul Eu-ropea:n al PatrimoniuluiCultural nu este un program fmanciar, cl
ma! dograbi o calnptlnie do sensibilieare La nivel european \Ii na\ional pe o tomli ,pc.,.;ncli.
Toate tipurile de patrimo.o.iu(arhitecturaJ,arheclogic, industrial, cinematogra6e, natural
etc.I ~j toau, tipurile de prciecte, la toate setirile OocalA, regiooaJA. national~ inter11a\;ionaJii)
suot vizate,
Maren Anul Europetni a) Patrimoniului Culturttl 2018 vu permite aatfe.l valoriznrea
p.otrimoniu.luitn Romllnio ~i tn Europa fi consolidarea legiituril dintre Unjunea Europeo.nA
tii eetA~ni, prin reeunoasterea ~i evidentierea activitft~ilor patrimoniale.
La nivel ecrcceec, patrimoniul cultural.. a rccAftigat tn ult.i.mii ani lntcrewl institupilor
europene, fapt datorat in mare part,, lucrllrilor Ompului de Reflecpe .,Patrimoniul fi Uniunea
European&", care contribuie la consohdarea unei perce:pµ.i c:omune asupra patrimoniului la
nivel european.
(Maria ~Wlet1cu, 2018, Anul Europoon ul Pal.nl'noniului Cultural.
tn eevtsta nArhitedura", nr. U. 2018)

'" pot.rim.o,riu cultural - bunuri spiritW.Ue care apartin tntregu.lui popor (fiind tran!lmi!le de la stri·
mCNp); mcstenire culturali; p. ext. bunuri spirituale,rulturale etc. care apa.rtin intregii omeniri

A. Serie,tn enunfwi,rhpunsul la flecare dintre urmitoarele eerinte cu privire


la textul det,
t. lndiCO aensct aecventei diueNita-te culluralii. 6 pune&o
2. Meo\;ioneaz.i numele (.arii care a avut initiatlva proclamarii Anului European aJ
Patrimoniului Cultural. 6 p1m.cte
3. Precizeaz4 doua activitit,i speclfice Anulul Europeun al Potrimoniului Culturol.
6 puncte
4. Explici neoesitatea existentei unei ,,campaniide sensibili.iare"' pe tema patrimoniului
culturalnational ti european. 6 punete
5. Pre1.intA, tn 30.50 de cuvinto, rolul institutiilor curopene mcn~ionate tn promovarea
patrimoniului cultural. 6 punete

B. Redacteazii un te.~L de minimum 150 de euvinte, tn cared argumentezi dacA tine.rii pot
contribui sau nu la promcvareapatrimonh.tluicultural national, rnportandu-te otAt la informa,
tiile exrraae din le:it"tul dat, cat. ei la experientaperscnala sau cultura.l3. 20 de puncte
in redact.area t.extului, vei evea in vede.re urml'itoo.role repere:
- formulareaunci opinii fate} de problematic.a pusii in discutie. enuntarea ~i dezvoltarea
oorespumAtoare a douA argumente adecvate opiniei ~i formularca unei concluzii periinente:
14puncte
- utiliza.rea coroctA a. conectorilor In argumentare, respectarea nonnelor limbii literare
(nonne de exprimare, de ortot,rrafie §i de punt.1.uatie), ~za.rea in pa.gin.A, lizibilitat.ea.
6puncte

9
fti
vedcrea acordilrll punctoJului pentru redactare, textul trebuie sA aibA
minimum Jl!O de euvinte fl sA dezvolte subiectu! propus.

' Po\i avea in vedere!


DA - tinerii pot contribui la promovarea patrimoniuluicuhural n.a1ional:
- in mod direct. prin acJiuni de implicare culturala/de voluntariat puse in slujba comonitt11ii; prin
frecventerea/vizhereaunor ob~1iveculturo!ede pauimoniu;
- in mod indirect, prin promovarea fn medJul de stuctiu/profesional/on·line a valorilor de patrimoniu;
prin sos1inerea unor initiative de conservare/de pecrncvere a patrimoniului etc.
NU - tinerii nu pot contribui la promovarea patrimoniufui cuhural national:
- dat fiind faptul ca patrimoniuJ cultural este gesllonat de institu\iite statulu!. poate fi dificili inter-
ventia tinerilor in derular~ programelor ecesrore;
- fiind preocupa\i de studiu ;i de viilor, tinerii pot manifesta lipsi de interes fafa de valorile tre-
cutului etc.

Literatura ~i revalorizarea clasicilor - Testul 4

Citeste urm.Utorul fragment.

C4nd stim, tn. ansamblu ~ prin exemple particulare, ce tnooa:m.nl un scriitor clasic, autor
de opcre canonice, apare natural tntrcbarea: Ce scri:it.or din silele noastre arc ~ si'i se
ridice I• valoarea de primA clasA? Sou, cafi dintre premialu Nobel din ultimele dccenil pot
sl aspire la o cariera de secole, precum Shakespeare, de exemplu. Care scriitor de a.s.tizi se
va putca tnscrio to perspecelva ete.mitAµi dadi, a,a cum spunea Valby, ,.Nici viitorul nu mai
e afll cum a Cost"? in aoocptiuno cousacrata, elasicul este o mAsud do exoolcnfl'i, un &eriit.or
consacrat, un indicator de valoaro permanent.A. Exist.a seriitori recunoecuu drept clasici te
intfflorul unor Hteraturi, motivat, in unele ca.zuri, de faptulci nu au fost tradusi tn lim.bi de
circulatie. lnsa, maril clasici universal recuncscuu au creat modele urnene ee nu s-au schim-
bat esential re istcria, upt.e pent.ru imitajia ad11ptivil in contest, prin ,,retntinerire.., c::urn se
va spune. Bovarismul. avarijia, adulrerul ~ geloeia, trli.darca, tartu.ffi.smul, neeeeunosunta,
c::rima g.ratuitA ~i pedeepsa. faustieul, donquijotismul etc. sunt creapi general Ji - deocamdata
par - etem umane ale acriitori1or clasici, cnnoniz.ate ca modele exemplare. une-le plecAnd de
la motive fictionale din t.rat,.redh• gr-ea.CB.. Terna cumplicata e Elec.-trei, care i·a inspirat, di.o
un.ghiuri diferite, pe E&chil (Orestia), Sofcete (Electra) fi Euripide (Electra), renaste, prin
Shakespeare In Hamlet 4i, neasteptat, la modemul dramatu.rg american, Eugene O'Neill
,i
cu piesa tulbur6toa.rc, Dinjale se tnirupcaz4 Electra.. Prow, poemul tea.tru) ~-au reven-
dica.t, cu prioritate, claaicitatea.
(EJvl:ro Soroh.a..n, Se oor ttletitl ,U>i 1JCrlitori chu~i1,
in t'8VUSUI ,.Convorbiri literare". august.2018)

10
A. Serio. in enu.nf W'i, rASpunsul I.a f.iooare dlntro u.nn.Ato11ttJe cerlnta cu prtvlre
la textul dat.
1. Indica seusul expreaiei scriitorcon.,acrot. (; puncte
2. Mcnl,ion~ titluJ ~ autorul unei piese de teatru modeme care a va1orlficat o temi din
tragedia greaca. 6 punete
3. Preci2oo.1.R doua ooncepte conaacrate de literatura clas.ica. 6 puncte
4. Explic..ii maniera in care se poat.e renliea ,,retotioerirea'' uou.i model elasic. 6 puncte
G. Prezintii, in 3-0~50 de cuvinte, semnifica~ia secveo~ei: Proza, poenud $i tooJnd $i-au.
re.uendicot, cu prioritate; t•lasic:itoJeo.. 6 puncte

B. Redacteaza un t.ex:t de minimum 150 de cuvinte, in care sA argumentcn dac~ primirea


unui prcmiu repreiintd eau O\I certtuccree succesului unut autor, raportandu-te atlll, la infur-
metiile extrase din tcxtul dat, cdt ii lo expcricrua personela ssu cunurala. 20 de puncto
in redactarea texurlui, eel uvon tn vedere urrnatoarele repere:
- formutarea unei opinii fa\i\ de problematica pus;\ in discude, enunturea ~ dcevonerce
corespunzatoare a douli argumerue adecvate cpiniei ~i formularea unci concluzii pertinente:
14 puncte
- utilizarea eorecta ii eonectorilcr tu argumenrare, respecrarea normelor limbii Iiterarc
(norme do exprimare. de ortografi~ ~i de punctuatie), a~2:al·ca tn paginu, lizibilitutea
6 puucte

in vederea acordi.rii punctajului penfru redactare, text.ul trebu.ie sft aibii


minimum 150 de cuvinte ~i sii dezvo)te subieetul propus,

Poli avea in vedere!


DA - prim;,ea unui premiu reprezinti eenificarea su,ccesului unui autor:
- premtul eete acorde1 de un juriu format din speciafiv,ti/o org.anizstielo in.sti-tUl;ie oompe1enti, astfel
inc:At vatoarea textului/a autorului premia1 este evident A;
- etiteriile care steu la baza acordirti unui premiu impfi¢8 in mod oeeeset pe litnga asoectetecare {in
de vatoarea strict estetici - tematici, mesaj, personaje. limbaj, ccostrucue etc. - ~i evaluarea suece-
sului la pubtie/aimpactului asupra cititorilor/a aftor autori etc.
NU - primireaunui premiu nu reprezinti certificarea S1Jccesului unui autor:
- acotdarea unui premiu poate ti uneori rezultatul unei oonjuncturi (politice. sociale. istorice etc.) sau
al unei mode/tendin\e Ii un moment dat
- succesol poate avea ratiuni/motiva1ii care se situeffl din<:olo de valoarea estetic5 intrin.sec4
(popularitatea nu este ·intotd,couna sinonim3 cu valoarea), astfel inc8t un eutor s:a nu fie niciodatA
premiat.. dar s:8 fie Icerte citit. s:itua\ia contrarO este, de as:emenea. posibil6: un outor estc premiat
dar nu este citil etc.

11
• Personalitatea culturalii - Testul 5

Persouahtate rcmarcabila a culLuri.i romane, Adrian Marino a contribuit prio vast.a ea


operi la evoJu,.ia atudillorfiterare ~i critioo romfute~ti ~i. dupii 1989, ll.rgindu"fi sfere cercete-
rilor tnapre domenii de gAndirelmposibilein perioada comunista,a descltis ooi drumuri tnspre
eritica de idei ti ideologiapoliticlL Prln forma;iaM intcloctua1i ~i prin spiritul slu enciclopedic,
s-u idcntificat., aproape jumAtate de veac, cu crit.icaJi henneneut.icaliterori1 romdneasca. dove-
dind, prin caUtatea rec:unoscutAa studillor sale publicate in Occident, cl1, ccl pupn tn cultun\,
Europa~ Roru.dn.ia pot comunicade pe poti1iide fortAegale, S·a numAraLpdntre pu~inil autori
romani recunoscuti ~j publicap tn Occident tnai.nte de 1989, demonstrand, at.at prin rigoarea
metodicU a scrierilar sale de istorie ~i critic.A. literari, ci\t f#.i prin ortgtnalltetee int.erpretit.rii
fenomenelor litcro.re dezbli.tute tn studiil& do bermeneu.tici.. ca, in cazul culturii, ne>-µunile de
prouincie iji centru isunl complot dep~ite. Adrian Merino a inteles ell num.oi studiilc serioase ~i
solide pot conduoo la aflrmareae,i recunooewroo unel culturi, milititnd in perm.anent-A pentru
ic~rca culturii romS.ne din anonimatul provincial Dupi 1989, criticul de idei eau frleotrisiet,l
(cum ti placea aA se autodollnenscll) a contribuit., prin studiile ~ cereetarile din domcniul
tdeologicului, la reafirmarea ~i cristalli:arca unei gindiri idcoJogice (de dreapla), romU.ne,_;Li.
A fost ccnsidcrat orgolios, infatuat. fi 11eprietef&.08, cA.nd nu era decdt un om de culturA
romAn, care tf,;i Iixase standarde inalte, ttandarde de la care nu aeeepta sA abdice au.b nicio
fonnA. Greseala sa a fostaceee ci a aplicat aeeeasi m:isu.ri (cu care se judoca pe sine) ~icon·
temporenilor, atragdndu·e,i.i astfel, nenumarati dusmaui sau neprieteni:S...a mai spus ca ar fi
fost renchiunoa eau neieriAtor, intronsigent ~i eriuc. A trait in societatea oamenilor, dar n-a
iubit-o. Deeamagit de relatiile cu semenu, s-a Inters printrc cArtile pc care Je lcbee rnai presus
de oricc. $i-a iubit biblioteca cu patiml, do.r a dispuJ; ca, dupA moartea sa, aceasta bibliotccll
SU fi0 acces:ibilA cat mai multor cititori, donand-o Bibliotecii CcntrnJe Universitaro ,.L,ucian
Blaga" din Cluj. A avut f}i prieteni, pu~ini la numAr. der adevW'a.\;ii Sill prlcteui au fost~ de la
inooput ti pi!nl la sf~it, carple.
(Florina lli!.. Studiu inl.r()dudiu la VioJa,Optr(l ti (ICtivit(llM lui Adrian. Afarirw.Cerccl<u11
bibliogra/icii fi ck refer-in¢. COQrdon1dor: flori.na Ilia, Edituro Argonau~ Clu}Napoca, 2010)

A. Scrie. tn enunturi,r&spunsul la fiooare dlntre unnitoarele cerinle. cu. privire


la textul dat.
1. lnclici sensul sccven~ei spirit en.ciclopedic. 6 puncte
2. Ment,ionoozi numele inst.itu~iei cArela Adrian Marino ~-a donat biblic,tceil. 6 ·punctc
3. Precizeaza douft caJitA\i ale sericriJor ltd Adxian 11arino. 6 puncte
4. BxpJicll un mot.jv pent.TU care criticul ,i~a atras n.eprieteni. 6 punc;te
5. Prezinti\, tn 30·50 de cu\l'inte, oomnifica\in S0<,'Ventei:rn <:azul culturii. tH>(iunile de pr<J-
vi,rcfe {Ii ce,rlru suns co,nplel depd~ite. 6 puncte

B. Redactoox8 uo ta'(t dti 1ninimwn 150 de cuvin«!t in care si argumentezl do.CU. rncdiul
social-politic~ determina sau nu evolupa unui t1criHor, raportandu-te at.it Ja infortnatille
exlrusc. din 1.-0xU.Ll dat. citt. tii Ja experien\a personal& sau cultul'nlA. 20 ds puncte
12
in rcdactaree textulul, vei uvee tn vedero urmAtoan:dereperc:
- fonnu'.larea unei opinii rat,A de. problematicapusA tn discutie, enumarea ~i deavoltarea
corcspuMAtoare a douA argumente adecvate opiniei ti fcrmularea unei concluzii pertinente;
14 puncte
- utilizarea corecta a oonoc.toriJor tn argument.are, rospectarea normclor llmbil literara
(norme de exprimare, de ortografie ,i,;i de punctuap.e). asezarea in pagina, llzibilitatea.
6puncw

in vede.rea acordirii punctajului pentn.1 redac-tare, t-extul trebuie si aibi


minimum 160 de cuvteee fi ai'i dezvolto subiectul propw..

Po\i avea fn vedere!


DA - mediul social-politic poate determina evoltJlia unui scriitor:
- de\li llteratura este o arta care .functioneazlf dupi reguli propri~ fiind sitoata - la modul ideal -
dincolo de circurnstantete social-poli1ice in care u8ie~te un auto(. lotu;i aceasta nu se poate izolt1
de prezentul istoric, de care depind: gradul libeniitii de expresie, posibilitatea de publicare, de difu·
zare ~i de 1raducere, promevereain alte sp,e1ii culturale etc.
- ideile, ternele, mesajul, viziunea proiectete de un scrlitor in opera sunt edesea emana\li "le
prezentului tn care triije.;te; istoria recenti, dar ;i ces mai tndepirtat3 ne demonstreazl cl filtrul
soclel-pclltic pcate atinge nu do.a, opera, ci chiar via\a unui scriitor.
NU - mediul social-polrtic nu poate dtttrmina evolu\ia unui scriitOf:
- literatura ere suficiente rezerve tematice Ji expres.ive pentru a eluda ci,cumstantele social-politioein
care traieJte un scriitCN: unive-rsul ftetiunii poate fi orientat fie spre trecut (de pildi in romanul istoric),
fie spre un viitortndepirtat (in proza scienoe·fiction, de exemplu);
-in cazul in care meditll soctat-po'iuc este ostil se pot dezvotta st1ate9.ii de ..supravietui~" - estelidi
;i umana - care implicA exptima,ea aluziv.i sau simbolic3, practicorea alegotiei $i a parabolei, alegerea
unor teme f3r;} tan9ent6 imediallt cu pretentul etc.: cxist3. de aseeoeoea, posibilitatea de emigrore
;i/sau de afirmare tntr·un alt spaiiu whuiat

Despre dialog - Testul 6

Oiteste urmatorul fragmont.

Oupa a~ia ani ~idupA at4te.a experionte, era vremea sa inva~ ti eu ceva de la "io.t,u.
$i chiar de 1a via~ lit.eraril. Dar, spre rusinea mea, n-o.m devenlt mai lucid decat cu o foarte
gravi pierdere de t-imp. ~a se face~ la un moment dat, m-.am pomenit pronunt.and acest.
cuvtint, ,.cordialit.ate". rara si-mi dau seama ca e1 putea d para unora o pro\1'1XN'e, o sfidare,
o inau.ltA chlar. Cum adici? Si oe oonfruntAm opiniile tara; sA ne jignim? Ce iJuiiel ~i ce pri·
mejdie! Cum ii mai red.ucem la tAcere pe ce.i care nu tndrAzne&e si fie de aoord cu noi, dacli.
13
•1t•~ -,A: 110,1?" ? NL!, sub ~<:iu.n ~otiv ase ceva nu se poete aecepta. Tl't\iasca senaot etirnoJo-
ti~ ,o..te,mlci1. 'Ai,..\' ar111es • bi\1e11 ...
1;'.i»,11.f ,1.c.a...-slc >u~n.1n nu le-um int;eles de lu uiceput. .-\.~ ca am circumstantc ntonuente.
Cln,· t-ll• , pllt\l 1: 1nAnbuoeam SS pronuni un cuvant a.tRt de odios. Dar, jur pc cenusa iluziilol'
mele cU um ercsut tn sanse unel di...rpute uuetecruete. Jur pe tristetea mcu di u-am ~tiut. oe
µ-a,·cconfuzf scmanau Idelle mele despre cordialitate ~i ee c~mttr rt1prozinta perieolul civili-
1.a\ii. Jur pe singurii.tatea mea ca nu mi-am do1 sesma c.tlL de inacceptabil 01·a raul de a discuta
normal ~i cll, m•stinAndu-1, mU expunearu ca Sfantul Sebastian tuturor sO.getilor.
Acum, reeunosc, am mai pu\jne iluzii. Cu o lmaraicre regretabtld, nm devenit. mai lucid
i,1em int.,•1es de ce suru. atit\ia care nu se smesteca tn rriciun tel de polerniei"", caru preferi'i
o gaur~ rle sarpe i;i, acolo, afte..,ptA S8 vad.A ce $0 tnl{UnplA. Unii se {1n1uzil: ~i chiar trag con·
<;luzii practice: ,.Nu e bine sli scou capul l"lfanl. Ccl mai euminte e sit te ln~i la fundul Iacului.
l-A iPJ o treatie tn gurA ~i sl\ rospiri prin ea. Piina trece furia".
(0tt.'1Vittn Paler; l\'e~lruhtalf:aC1tti.w. in ,Wc,,rici cordiale)

Au." ormee la nrme


•• 1'J()lt;1;u.cd - diac.'Utio in oont.rudk.t.oriu; lupt.a de idei cu privire la o pt()hlcmtt. H~rarii., artisticd,
\tilni,Ocli etc.

A. Serte. in euu.ntu:rl! rl\spunsu.1la ftecare dlnc.rc urmii.toru·eJe oerinte cu privi.t·e


la textul dat.
t, l.ndjcA scnsul expresiei.SO :1co/i capul afar6.. 6 puncte
2. ~lcr\lionc.a1..l una dintrc iluaiile in earn a ereeui autorul. 6 puncte
S. 'Frunscrie un ouum interogstivcu $.COp iroutcaucetromc 6 puncte
4.. Precitcazd doua. era.situ.tiale autorului, • cum reies din Iragmentul dnt. 6 puncte
5. PrezioU., i:n 30-50 de cuvinte, se1nnifica~in sccven~i:jur pe cenu*a iluziilor mele cd am
<·rt:tltt in $Ci11.S(l nnei di..'fpulc iutelr-'('luale. 6 puncte

8. Redactesz.ii un text de minimum 150 de cuvinte, in care M argumentezi dacA. iroplicarea


tn polemici este benefica sau nu pentru cA~tigarea aimpat.ioi oe.m.cnilor din jur, raportandu·te
a.tat la infcrmatiilc e:.'i:trnse din textul dat, dit td la 6.'<perien'4 personal§. sa.u culturali.
20 de punel,,
in rodocturca lcxtului, vei avea in vedere urmiitoa.rele repere:
- formulru·oa unei opinii fati de problematicapusi\ tn discu~ie, e:nun\:firoa~ dezvollaroo
t."<>respunU.toare a douii argumente ud~\fat.e opinici eyi formult11·ea unei C(>ncluz.ii pertinontc;
14 puncte
- utilizareo corec::tt'i a conectoriJor tn argumentare, respectaren normclor limbil literare
(norme de exprimru·e, de ortografie fi de punctuaµe), 8'E!z~a to paginl11 lizibilitatea.
6 puJ1.cte

i.n vederea acordlirii punctaju1u.i pentru redactare. textul trebuie al albA


minimum 160 de cruvinte fl sti. de-&Yolte wbiect.ul propus.
14
f'o\i avea 111 vedere!
DA - jmpficareo in polemici este benefaci penttu ciftigarea simpatiei oamenilor din joc
- polemica este un excelem pritej de a cunceste oameni fide a schimb.a cu ace~tia idel chiar dac~ de
pe pozitii adverse, astfel se descopera pasiuni comune fi se p01 lega prietenil;
- eel care se implicll in dezbateri de ecest tip dovede1te spirit de c::omunioare, tolftantlt ~ spontaneita1e.
calit8ti simpati:zate de oameni.
NU - implK:area in polemic:i nu este bfflefici penbu (aftlgarea simpatiti oamenllor din Jw:
- oamenli renunti 9reu la 1deile lor seu rimin cu frustr3ri atunci elnd nu Ii se d5 drtptate tntr·o
dezbetere.ceea ee poate atrage dupi sine indepilrtareade intMOcutor sau chlar antipatia ~ipmcl;
-de~ increderea in 5fne Ji in valabilitatea ideilor/a principiilor sale este o calltate d~zlrabil4 pentru
orice om. deo-eOfi societatea nu agreeaz.i expunerea ac~teia ;i. mai mull chia( ii oonsidera exalta\i
sau periculoJi pe c-ei care se imptici in polemici.

Despre limba si limbaje - Testul 7

• Cite~te urmatorul fragment.

Onr trebuie sA vorbitn to contra acelor neologieme de priaos. care se atreooa:ni prin
scrierile noastre filrU a. bate preu tare la oehi ~i ne instraioeaia liroba din ce in ce mai mult
de Ju. in~elesuJ ei popular. Pentru cu SH. aicem, d. e.: ute su/icient, cuvint pe care nu-l intelege
niciun ta.ran romiin, tii aa nu zicem .,ea:te de-ejuus", cuvant de origine asemenea latini1 insii
lnteles de toata lumea? Tet esa va trebui sli zicem ,,a ajungc la ccva" tn loc de a parueni,sau,
cum scrie dl I.Popescu din Sibiu, apcrveni la ceva; .,agerime" tn Joe desagacitate; ,,ad!ncit"
tn Joe de c.profund.at; ,,dinadins'" tn loc d-e cu intenfiune; .,dei,ert.aciune"' tn toe de vanitaJ.e;
.,a aiuri" tn Joe de a de.lira, a divago; ,,a tnspoie" fn loc de Cl re.stitrti; .,aprig" f.n toe de avid
fi i.mpetuos; .,o.spru"' tn loc de sever; ,,o tnceedinta" tn loc de o confw.: ,,a lu.a asupra-ei" in loc
de a asu.ma.; .,hnbunAt.Atire" in loc de amelU>rore, ~ sute de nlte e.xemple.
Suntem incrediota~i ca numai cu put,ina Juure-aminLe la aceastii regulA, stiluJ multor
scriitori de-ei no~tri s-nr tndrcpta ~i s-ar face sdevirat roma.llesc din prea impe1:1tritat ti strdin
ce este w..t.az:i. Exemple de stil bun tn aoost i:n\ijles ne dau unele ziare din Bucuresti, ,.Romania
libel'8." ;i articolele dlui Eminescu din ,,Timpul".
(TiW Mai ores.cu, NeoJ.ogi3mele.in ,.Convorbiri literare'", 1881)

A. Serie, ln enunturl, rAspunsut la ficcare dintre unnAtoarelecerinVJ cu privire


la textul det.
1. lndicA scnsul expreeici cu pufin.4 luore·(lminte. 8 puncte
2. Mon\ion001.A numele unei publica\ii care oon~ine ,.exemple de stil bun'". 6 puncte
S. Precizeaz.li opini.a lui Maiorescu tu privinta neologii;melor, justificindu·ti rli.spunsuJ cu
o sec:venti, din texLul d.a.i.. 6 punc~
15

S-ar putea să vă placă și