Fumul de țigară conține 69 de substanțe care induc cancerul și alte

7.000 de substanțe cu grade diferite de toxicitate, iar "debutul

fumatului la adolescenți în România este impresionant la ora
actuală", atrage atenția, într-un interviu pentru HotNews.ro, Florin
Mihălțan, cel mai cunoscut medic pneumolog din țară. La rândul
său, Florentina Lică, medic psiholog specializat în consilierea
persoanelor care vor să renunțe la dependența de fumat,
subliniază că prezența țigărilor în magazine, alături de produsele
uzuale, face ca țigările "să nu mai fie percepute ca fiind atât de
periculoase, dacă din același loc poți cumpăra lapte și pâine." În
plus, publicitatea făcută în spațiile frecventate de adolescenți, la
festivaluri, la mall-uri, în special pe internet, "duce la formarea
unor credințe și atitudini pro-fumat", mai spune psihologul
Florentina Lică, atrăgând atenția că "tinerii și adolescenții sunt cei
mai tentați din punct de vedere psihologic să se apuce de fumat",
din cauză că iau exemplul grupului de prieteni, iar riscurile, la acea
vârstă, fie nu sunt conștientizate, fie sunt minimalizate.

Info pe scurt:

 Persoanele care se apucă devreme de fumat ajung deja la

medic cu simptome de boli cronice la vârsta de 35-40 de ani,
subliniază academician profesor doctor Florin Mihălțan,
președintele Societății Române de Pneumologie și specialist in
sevrajul fumatului la Institutul de Pneumologie 'Marius Nasta' din
București.

 Nicotina conținută de țigări este un drog care dă dependență,

fiind încadrată în aceeași categorie de substanțe cu heroina și
cofeina, spune medicul Florin Mihălțan. Studiile arată că doar 5%
dintre cei care își propun să se lase de fumat reușesc singuri,
prin voință, în timp ce restul au nevoie de ajutor medical
specializat.

 "A scăzut foarte mult vârsta la care se începe fumatul",

confirmă, pentru HotNews.ro, Florentina Lică, psiholog clinician
specialist și psihoterapeut în psihoterapie cognitiv
 comportamentală, care lucrează în cadrul programului "Stop
Fumat" derulat de Institutul de Pneumologie 'Marius Nasta' din
București, program în cadrul căruia dependenții care încearcă să
se lase de fumat primesc ajutor medical specializat.

 Tinerii și adolescenții sunt cei mai tentați să se apuce de

fumat, mai ales din punct de vedere psihologic. "Există presiunea
grupului de prieteni care îi aduce în zona asta și, mai ales, pare
foarte inofensiv pentru ei: nu e nimic grav, toată lumea fumează.
Efectele și riscul de dependeță sunt minimalizate. Și vine în special
de la cei în care ai încredere - prietenii tăi, cu care desfășori
diverse activități și pare că nu e ceva grav", subliniază psihologul
Florentina Lică.

 "Produsele din tutun sunt prezente în același spațiu cu

produsele uzuale, necesare traiului zilnic (magazine - n.red.).
Acest lucru produce, prin efectul de halou, acel sentiment de
siguranță: practic, țigările nu mai sunt percepute ca fiind atât
de periculoase, dacă din același loc poți cumpăra lapte și
pâine", atrage atenția psihologul Florentina Lică.

 "La adolescenți, prezența acestor produse din tutun și

publicitatea făcută în spațiile frecventate de adolescenți, mai
ales la festivaluri, la mall-uri, în special pe internet, duc la
formarea unor credințe și atitudini pro-fumat", mai spune
psihologul Florentina Lică.

 Un proiect de lege ce prevede că produsele din tutun ar urma

să poată fi comercializate doar în magazine specializate
(tutungerii), iar reclamele la țigări și sponsorizarea de
evenimente de către companii producătoare de țigări ar
urma să fie interzise, a fost depus săptămâna aceasta de USR la
Parlament.

 Potrivit inițiatorului său, deputatul USR Emanuel

Ungureanu, proiectul de lege își propune să limiteze numărul
adolescenților români care se apucă de fumat, în condițiile în
care procentul adolescenților fumători a explodat, în ultimii ani, în
România.
  În România, vârsta medie la care adulții afirmă că au început
să fumeze în mod curent (cel puțin o dată pe săptămână) a fost
de 18,9 ani. Copiii de azi, însă, încearcă produsele din tutun și
fumează în mod curent de la vârste mult mai mici. Astfel, 34%
dintre copiii cu vârsta între 13 și 15 ani afirmă că au fumat cel
puțin o dată în viață, iar la 15-16 ani deja mai mult de jumătate
(51,7%) încercaseră un produs din tutun. Trebuie remarcat însă și
faptul că 15%, respectiv 11,2% dintre cei cu vârsta între 13-15 ani,
afirmă că au "testat" prima țigară la 7 ani, respectiv la 8-9 ani.

 Procentul adolescenților români care fumează este, în acest

moment, de 5 ori mai mare decât în Statele Unite.

 Florin Mihălțan: Pneumologul consideră că fumătorul este un

om bolnav. Boala lui e întreținută de dependența de nicotină

Fumul de țigară conține 69 de substanțe care induc cancerul și 7.000 de

alte substanțe care au grade diferite de toxicitate, atrage atenția
academician profesor doctor Florin Mihălțan, președintele Societății
Române de Pneumologie, adăugând că "debutul fumatului la
adolescenți în România este impresionant la ora actuală. În ciuda unei
legislații intrate în vigoare în anul 2016, prevalența celor care consumă
tutun la vârsta de 15 ani ne situează într-un loc care nu ne face cinste și
care, într-adevăr, este îngrijorător pentru viitoarele cohorte de fumători
adulți."
Medicul Florin Mihălțan

În ceea ce privește efectele fumatului, acestea sunt de mai multe

categorii, explică medicul Florin Mihălțan: "În primul rând, fumatul duce
la o progresie a inflamației la nivelul arborelui bronșic. Să nu uităm că
plămânul este organul care face primul contact cu fumatul, în mod
direct. Este, de fapt, singurul organ care are contact în mod direct cu tot
ceea ce înseamnă constituenți ai fumatului și în această postură,
fumatul induce, prin temperaturile înalte ale fumului de țăgară care
trece și este inhalat, reacții de apărare, secreție și tuse."

"Din punctul de vedere al funcției respiratorii, fumatul amputează

progresiv funcția respiratorie. Un individ sănătos, nefumător, pierde, în
medie, 25 ml din capacitatea lui respiratorie per an, prin progresia în
vârstă, în timp ce un fumător pierde 75 ml, așadar de 3 ori mai mult.
Acest lucru face ca odată cu debutul precoce să progreseze distrucția
care se realizează la nivel de plămân și care aduce de multe ori
fumătorul în postura ca la 35-40 de ani să înregistreze primele semne
deranjante și care îl aduc la doctor, precum tuse frecventă și gâfâială.
Aceste lucruri semnalează o categorie de boli pe care noi le numim boli
obstructive cronice, unde intră de obicei bronșita, enfizemul și astmul.
Asta este partea de patologie cronică pulmonară pe care o induce fumul
de țigară", spune prof. dr. Florin Mihălțan.

Tot în zona bolilor cronice sunt și bolile cardiovasculare, și ele asociate

fumatului. "Noi știm că riscul de infarct miocardic, riscul de accident
vascular cerebral, riscul de boli coronariene crește foarte mult la
fumători. Știm, de exemplu, că riscul de cancer pulmonar este de până
la de 27 de ori mai mare la fumători, că bolile ca enfizemul și bronșita
cronică apar în proporție de 80% având drept cauză directă fumatul, iar
restul de 20% este poluarea", declară medicul Florin Mihălțan.

Nu în ultimul rând, fumatul activ, mai ales în etape precum sarcina,

"aduce o serie de consecințe nefaste asupra fătului și copilului mic,
dintre care cele mai frecvente sunt nașteri precoce, prematuri,
pierderea sarcinii, nașteri cu făt cu greutatea și înălțimea mică. Iar
ulterior, copiii, de multe ori, devin fumători pasivi, iar acest lucru duce la
o serie de consecințe precum decese nocturne la unii copii mici, apariția
de astm, de infecții respiratorii, iar luarea în greutate și creșterea în
înălțime sunt reduse, cu performanțe școlare mici", explică Florin
Mihălțan.

Ce se întâmplă cu fumătorii pasivi? "Fumătorul pasiv plătește în boli un

tribut impresionant de afecțiuni, aceleași ca și fumătorul activ. Se știe că
la ora actuală, 10% dintre bolile fumătorului pasiv sunt induse de
fumatul activ al celor din jur", potrivit medicului Florin Mihălțan.

Medicul nu face referire doar la țigările clasice, ci și la noile produse de

pe piața tutunului: "Să nu uităm că în strategia industriei tutunului au
apărut alte două produse, extrem de vizibile și în România - țigara
electronică, despre a cărei nocivitate încep să se scrie din ce în ce mai
multe articole, precum riscul indus de aromele adăugate, și tutunul
încălzit - în acest domeniu există deja raportări de prezențe
carcinogenetice și de substanțe nocive, care sunt în proporții diferite de
cele raportate de studiile sponsorizate de industria tutunului."

Cum se manifestă dependența de fumat? "E vorba despre dependența

de nicotină. Nicotina este drogul din fumul de țigare, care creează și
induce dependența. Este în rândul acelorași substanțe încadrate ca
droguri precum heroina, teina și cofeina. Nicotina este cea care nu
permite fumătorului să se lase, deși majoritatea, avem statistici, 70-80%
spun că voința este suficientă. Studiile arată că doar 5% reușesc să se
lase prin voință. În acest context, este necesară intervenția unui medic
specializat în consilierea fumătorilor."

Florin Mihălțan ține să amintească și un lucru despre care "poate nici

medicii nu știu, dacă nu au preocupări în domeniu: pneumologul
consideră că fumătorul este un om bolnav, are o boală. Boala aceasta
este întreținută de dependență. Dependența de nicotină duce la
consumul acestor substanțe nocive, iar afecțiunile care apar, apar ca un
efect direct al fumatului."

Cum se poate scăpa de dependența de fumat? "Intervențiile medicale

sunt pe mai multe trepte: este vorba de sfatul minimal - medicul poate
să stea câteva minute de vorbă cu pacientul și să îi expună care sunt
efectele directe, există consilierea sau sfatul intensiv - durează mai mult
și se detaliază și alte elemente importante, care țin de eșecul
pacientului, de motivație, și mai este intervenția unei echipe
multidisciplinare, unde intră pneumologul, un psiholog - și aici există 3
tipuri de medicații care pot sprijini pacientul și sunt administrate, de
regulă, pe termen de două luni, iar rata de succes, în condițiile în care
pacientul este compliant, participă și se revede cu doctorul, conform
planificării, poate să fluctueze, în funcție de tipul de medicație, între 20
și până la 48 - 50%."
Florentina Lică este psiholog clinician specialist și psihoterapeut în
psihoterapie cognitiv comportamentală și lucrează în cadrul
programului "Stop Fumat" derulat de Institutul de Pneumologie 'Marius
Nasta' din București, program în cadrul căruia dependenții care
încearcă să se lase de fumat primesc ajutor medical specializat.
Florentina Lică a confirmat, pentru HotNews.ro, că "a scăzut foarte mult
vârsta la care se începe fumatul, iar tinerii și adolescenții sunt cei mai
tentați, mai ales din punct de vedere psihologic. Există presiunea
grupului de prieteni care îi aduce în zona asta și, mai ales, pare foarte
inofensiv pentru ei: nu e nimic grav, toată lumea fumează. Efectele și
riscul de dependeță sunt minimalizate. Și vine în special de la cei în care
ai încredere - prietenii tăi, cu care desfășori diverse activități și pare că
nu e ceva grav. Dacă ar veni din partea unei persoane străine, ai avea
îndoieli sau întrebări, dacă e bine sau nu e bine. Dar tentându-se unul
pe celălat în același timp în care împărtășesc aceleași lucruri, e foarte
ușor."

Psihologul Florentina Lică

Despre o eventuală "mutare" a vânzării de țigări din supermarketuri și

minimarketuri în magazine specializate, Florentina Lică spune că "este,
cred eu cumva, o reprezentare corectă asupra riscurilor. Pentru că mai
ales copiii, văzând că este atât de accesibil, nu li se pare că ar fi ceva...
sunt puse alături de alte alimente la care au acces și nu li se interzic,
parcă scade puțin din periculozitate."

"Un aspect foarte important ține de prezența produselor din tutun în

același spațiu cu produsele uzuale, necesare traiului zilnic. Acest lucru
produce, prin efectul de halou, acel sentiment de siguranță: dacă
produsul acesta se află împreună cu celelalte, care sunt necesare și
sigure, acest lucru reduce puțin percepția asupra riscului tutunului.
Practic, țigările nu mai sunt percepute ca fiind atât de periculoase, dacă
din același loc poți cumpăra lapte și pâine", subliniază Florentina Lică.

La adolescenți, fumatul este, conform tuturor teoriilor, un

comportament învățat social din interacțiunea cu persoanele care sunt
semnificative pentru ei, explică psihologul Florentina Lică: "Iar în cazul
adolescenților, beneficiile fumatului nu vin doar zona aceea a influenței
nicotinei asupra creierului, mecanismul acela de dopamină, ci
beneficiile sunt și din lucrurile importante pentru ei la vârsta respectivă:
practic, fumatul are un rol destul de important în procesul de afirmare.
Ei fiind într-o perioadă critică, specifică adolescenței, când se face
tranziția de la o etapă la alta, realizarea unor activități din acestea
precoce pentru vârsta lor și adoptarea unor comportamente tipic adulte
le crește puțin stima de sine și mai ales admirația colegilor, ale căror
opinii sunt importante. Așa că apar niște beneficii ale fumatului, cu
ghilimelele de rigoare, pe care nu doresc să le piardă: sunt mai
importanți, fac ceva ce este peste vârsta lor. Și încep să fumeze, iar
influența nicotinei asupra creierului creează acea dependență care duce
la menținerea fumatului până la vârsta adultă, chiar spre vârste
înaintate."

Pe de altă parte, la adolescenți, prezența acestor produse din tutun și

publicitatea făcută în spațiile frecventate de adolescenți, mai ales la
festivaluri, la mall-uri, în special pe internet, "duc la formarea unor
credințe și atitudini pro-fumat", subliniază psihologul Florentina Lică.

De asemenea, "nevoia de apartenență la anumite grupuri, care se

menține și la vârsta adultă. Multe persoane care vin la noi ca să se lase
de fumat invocă nevoia de a aparține grupului de fumători care se duce
în pauză și dezbate temele importante".

Procentul adolescenților care fumează a crescut foarte mult în ultimii

ani, spune Florentina Lică. "Practic, responsabilitatea aceasta, ce revine
în mod normal individului, care spune 'dacă vreau să fumez, fumez,
dacă nu, nu fumez' nu este de fapt în întregime a individului, ci ține și de
niște factori de protecție. Chiar dacă persoana are impresia că este o
decizie proprie, decizia este clar bazată și pe credințe și atitudini
formate prin influența externă. Multe aspecte îi vulnerabilizează pe
adolescenți în a începe fumatul și unul dintre ele este curiozitatea:
practic, în fața publicității la produsele din tutun, mai ales la acele
dispozitive noi, curiozitatea vârstei, pentru tot ce este nou - ei sunt
expuși în permaneță la ce este nou - și sunt tentați să încerce și acele
noi dispozitive care au apărut pe piață cu o publicitate destul de
agresivă."

Un alt lucru specific adolescenței ține, potrivit psihologului, "de

optimismul acela defensiv, care este un mecanism ce influențează
reducerea percepției riscului: nu mi se poate întâmpla tocmai mie o
boală gravă asociată fumatului. Când ai o experiență de viață mai
redusă, senzația este că anumite lucruri nu pot să se întâmple. Ei cred
că aceste lucruri se întâmplă la persoane mai în vârstă, la persoane care
nu se îngrijesc, iar noi, dacă suntem adolescenți, suntem invulnerabili.
Acest factor reduce percepția riscului și face ca acele campanii de
promovare a fumatului să își atingă scopul".

Florentina Lică spune că "în programul nostru 'Stop fumat' de la

Institutul "Marius Nasta" sunt ceva mai puțini oameni tineri, care
încearcă să se lase de fumat. Oamenii tineri mai mult sună ca să ceară
informații, nu au o imagine foarte clară a ceea ce înseamnă
dependența, percep mai degrabă că este o problemă de alegere: vreau
să fumez sau nu vreau să fumez. Cei care încearcă să se lase de fumat
sunt conștienți de riscuri, fac o încercare de a se lăsa de fumat și
observă că e dificil să treacă câteva ore fără să fumeze, deoacere apar
simptomele acelea de sevraj, cu nervozitate, agitație, disconfort. Atunci
își pun deja un semn de întrebare și încearcă să afle mai multe
informații. Nu prea vin cu convingerea că e greu și au nevoie de ajutor,
ci mai degrabă că e ceva în neregulă și ce ar putea să facă. Nu au o
imagine a gravității dependenței, vin mai mult așa, hai să văd despre ce
este vorba. Asta la tineri, spre deosebire de persoanele adulte, care cer
ajutor disperat: 'Am încercat de atâtea ori și nu mai știu ce să fac.'
Adolescenții mai puțin au acest discurs, dacă vin la noi, vin mai mult ca
o tatonare, o încercare de a avea mai multe informații."

Foarte mulți se gândesc să se lase, o parte din ei fac ceva pentru a reuși,
iar, în final, foarte puțini reușesc, spune psihologul Florentina Lică, lucru
confirmat, de altfel, și de statistici: "Cu ajutor specializat, reușesc mai
mulți. Oamenii care ajung la noi sunt fericiți că au acest suport și că
există și o cale mai ușoară, după multe încercări nereușite. Foarte mulți
dintre cei care ajung la noi se lasă. Evident că satisfacția noastră este
mare."

Cum decurge ajutorul dat de medici celor care vor să renunțe la fumat?
"Intervențiile noastre sunt specifice fiecărui fumător și nevoilor sale. Nu
toți ne sună cu dorința de a se lăsa de fumat. Unii sunt într-o perioadă
de pregătire, în care adună informații. Alții sunt într-un stadiu de
acțiune, în care au nevoie de ajutor efectiv și chiar fac ceva. Alții sunt
într-un stadiu de contemplare - ce ar fi dacă? am auzit că... Intervențiile
noastre sunt specifice nevoilor lor. Încercăm să lucrăm mult pe
motivația și pe decizia lui, apoi la un plan concret de a se lăsa de fumat.
În ceea ce îi privește pe cei care se lasă, există și riscul recăderii, iar aici
intervențiile sunt de altă natură, specifice prevenirii recăderilor."

"Pe de altă parte, dependența aceasta psihologică de fumat se trage de

la faptul că fumatul răspunde și unor nevoi emoționale, nevoi
emoționale specifice fiecărei persoane: la adolescenți, cu atât mai mult,
nevoile sunt specifice vârstei lor și trecerii prin acele perioade de
schimbare", mai spune psihologul Florentina Lică, ea subliniind că "În
Statele Unite spre exemplu, recomandarea lăsării de fumat - sfatul
minimal - este făcut de toți medicii de familie."